Sunteți pe pagina 1din 9

Ministerul Educatiei si Sportului

Universitatea Dunrea de Jos din Galai


Facultatea Transfrontalier de tiine Umaniste, Economice i Inginereti
Specializarea: "Educaie Fizic i Sport"

REFERAT
Tema: Metode de nvare

A efectuat : studenta anului III, gr.I

A verificat : Barna Iulia

Carp Ana

Chisinau 2016

METODE DE INVATARE

Motto:Este imposibil ca elevii sa invete ceva cat timp gandurile


lor sunt robite si tulburate de vreo patima.
Intretineti-i deci intr-o stare de spirit placuta, daca vreti sa va
primeasca invataturile. Este tot atat de imposibil sa imprimi un
caracter frumos si armonios
intr-un suflet care tremura,pe cat este de greu sa tragi linii
frumoase si drepte pe o hartie care se misca.
(John Locke-Some Thoughts Concerning Education)

Toata lumea iti spune sa pui burta pe carte. Profesorii te asediaza la scoala cu teme si cu
bibliografii interminabile. Parintii te bat si ei la cap sa inveti si iar sa inveti. Dar nimeni nu te-a
invatat vreodata si cum anume sa faci asta.
Te intereseaza foarte multe lucruri, insa n-ai destul timp pentru toate. Trebuie sa renunti la
romanul preferat in favoarea bibliografiei pentru Bac. Ti se spune din ce in ce mai des ca nu stii
sa inveti, desi tu asta faci de o viata intreaga. Motivul: ne aflam intr-o era a informatiei in care
posibilitatile noastre de asimilare nu mai fac fata.
Metodele traditionale de invatare s-au nascut in era industriala, cind fluxul informational
era mic, incomparabil cu cel de acum, astfel ca ele sint astazi depasite. Trebuie gasite solutii si cai
noi de a optimiza invatarea. Cineva trebuie sa te invete din nou cum sa inveti, cum sa asimilezi
toate cunostintele de care ai nevoie. Una dintre aceste solutii este invatarea rapida.
Termenul "invatare accelerata" desemneaza orice abordare, orice atitudine, orice tehnica
sau metoda care permite facilitarea invatarii si dobindirii de cunostinte noi, mai repede si mai
usor. In ultimii ani au aparut si pe piata romaneasca diverse carti, cursuri si seminarii de citire si
de invatare rapida, bazate pe diverse tehnici. Este important de mentionat ca unele dintre aceste
tehnici conduc la rezultate rapide, in timp ce altele cer un antrenament riguros si o exersare
constanta si asidua.
Sursa: Cotidianul, 25 Octombrie 2006

EXPERIENTELE DE INVATARE MODERNE DETERMINA PROFESORII SA-SI


SCHIMBE METODELE

Metodele noi de pedagogie cresc gradul de implicare a elevilor pe parcursul orelor de clasa.
82,8% dintre profesorii care au urmat programul "Intel Teach - Instruirea in Societatea
Cunoasterii" au renuntat la maniera clasica de predare si folosesc acum metode moderne
invatate la curs.
Recent, a fost lansat Studiul de Impact ce analizeaza rezultatele Programului Intel Teach Instruirea in Societatea Cunoasterii, in Romania. Studiul a fost realizat de o echipa de cadre
didactice si cercetatori de la Departamentele pentru Pregatirea Personalului Didactic din
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Universitatea Politehnica si Universitatea din
Bucuresti, cu sprijinul Institutului de Stiinte ale Educatiei, pe un esantion reprezentativ alcatuit
din 505 cadre didactice care au absolvit acest program. Avand deja o traditie internationala in
peste 40 de tari, lansat in anul 2000, Programul Intel(r)Teach a debutat in Romania in ianuarie
2007 si este implementat de compania SIVECO Romania.
Studiul de impact releva ca 82,8% dintre profesorii care au urmat acest program utilizeaza
acum IT&C in alta maniera decat cea uzuala. Cadrele didactice au la indemana resurse
pedagogice moderne pe care le integreaza intr-un mod creativ si inovativ in propriul stil de
predare.
75% dintre cadrele didactice participante la acest program apreciza ca TIC are o influenta
semnificativa asupra dezvoltarii profesionale, favorizand obtinerea de noi competente iar 50%
dintre respondenti au declarat ca folosesc mai des tehnologia in pregatirea lectiilor si prezentarea
continutului lectiei. S-a observat de asemenea ca profesorii care au urmat acest program nu mai
sunt simpli consumatorii de aplicatii IT&C ci devin chiar creatori de resurse educationale.
"Metodele moderne de pedagogie imbinate cu cele mai noi solutii IT&C conduc la
cresterea gradului de implicare a elevilor pe parcursul orelor de clasa si la cresterea eficientei
procesului educational. Programul Intel(r)Teach - Instruirea in Societatea Sursa: SIVECO
AEL-PLATFORMA UNIVERSALA DE ELEARNING
Platform integrat complet de instruire asistat de calculator i gestiune a
coninutului, AeL este un sistem integrat de predare, nvare i gestiune a
coninutului, bazat pe principii educaionale moderne
Platforma de eLearning AeL ofer suport pentru predare i nvare, pentru
testare i evaluare, pentru administrarea coninutului, monitorizarea procesului
de nvmnt i concepie curicular.
AeL poate fi folosit pentru nvarea condus de profesor/instructor sau pentru
nvarea independent. Exist implementri AeL n nvmntul preuniversitar,
nvmntul universitar i la corporaii, pentru nevoile de instruire intern.
AeL este proiectat avnd n vedere criteriul flexibilitii: folosire n diferite limbi,
regiuni, diferite niveluri de studiu i tipuri de organizaii.
n dezvoltarea sistemului AeL, specialitii SIVECO Romania sunt sprijinii n permanen
de pedagogi cu experien i de profesionalismul echipei tehnice n domeniul software.
Sistemul AEL urmrete:
o s sprijine procesul de predare/nvare prin mijloace informatice moderne, punnd la
dispoziia dasclilor un instrument complementar

o s faciliteze procesul de nvare


o s stimuleze cretivitatea i competiia, dar i lucrul n echip
o s utilizeze softurile de simulare ca substitut pentru materialele i instrumentele didactice
scumpe sau greu de procurat.
Caracteristici generale
o Interfa prietenoas, adaptabil, difereniat n funcie de tipul de utilizator, grupurile din
care face parte i drepturile de acces;
o Rolurile, grupurile, utilizatorii i drepturile de acces asociate sunt uor de administrat
o Sistem bazat pe standarde: AeL este compatibil cu MathML, SCORM i IMS;
o Uor de instalat i de administrat (6800 de platforme sunt instalate n unitile de
nvmnt din Romnia!)
o Suport multi-lingvistic i regional: AeL este uor de transpus ntr-o alt limb i uor de
reconfigurat.
AeL este o soluie complet de eLearning oferind faciliti de gestionare i prezentare de
diverse tipuri de coninut educaional precum materiale interactive tip multimedia, ghiduri
interactive, exerciii, simulri, jocuri educaionale i multe altele. Sistemul dispune de o baz de
cunotine electronic, cu funcii de gestionare si administrare de coninut educaional,
adaptabil, configurabil, indexabil.
AeL este optimizat pentru:
o nvare sincron, profesorul controlnd n ntregime lecia, crend, coordonnd i
monitoriznd mediul educaional
o nvmnt asincron - studiu n ritmul personal al elevului/studentului, proiecte de colaborare;
nvmnt la distan.
AeL este menit s ofere un suport puternic factorilor responsabili n domeniile decizional, de
control, de planificare, prognoz, urmrire i previziune a procesului de nvare.
Caracteristici tehnice
AeL este o platform software modern construit pe baza unor tehnologii noi. Echipa
SIVECO Romnia a ales portabilitatea i mentenana, construind sistemul AeL ca un sistem n
mai multe straturi - folosind un client web conectat la un server de aplicaii bazat pe Java.
Folosim Enterprise Java Beans, Jdbc, Java servlets, JSP, Java applets i XML. A fost luat n
considerare i nevoia de coninut interoperabil; se folosete n principal XML, fiind implementat
de asemenea suport pentru formate standard de mpachetare de coninut interoperabilitate precum
MathML, SCORM i IMS.
Sistemul Educaional Informatizat
Ministerul Educaiei i Cercetrii
procesului de predare-nvare n
tehnologii de ultim or.

(SEI) este un program complex iniiat de


n anul 2001 pentru susinerea
nvmntul
preuniversitar
cu

METODE I STRATEGII DE NVARE CENTRATE PE ELEV

CE PRESUPUNE NVAREA CENTRAT PE ELEV?


nvarea centrat pe elev reprezint o abordare care presupune un stil de nvare activ
i integrarea programelor de nvare n funcie de ritmul propriu de nvare al elevului.
Elevul trebuie s fie implicat i responsabil pentru progresele pe care le face n ceea ce
privete propria lui educaie.
AVANTAJELE NVRII CENTRATE PE ELEV:
Creterea motivaiei elevilor, deoarece acetia sunt contieni c pot influena procesul de
nvare;
Eficacitate mai mare a nvrii i a aplicrii celor nvate, deoarece aceste abordari
folosesc nvarea activ;
nvarea capt sens, deoarece a stpni materia nseamn a o nelege;
Posibilitate mai mare de includere - poate fi adaptat n funcie de potenialul fiecarui
elev, de capacitile diferite de nvare, de contextele de nvare specifice.
CARE ESTE ROLUL METODELOR DE NVAARE CENTRAT PE ELEV?
Metodele de nvare centrat pe elev fac leciile interesante, ajut elevii s realizeze
judeci de substan i fundamente, sprijin elevii n nelegerea coninuturilor pe care sa
fie capabili sa le aplice n viaa real.
Printre metodele care activeaz predarea-nvarea sunt i cele prin care elevii lucreaz
productiv unii cu alii, i dezvolt abiliti de colaborare i ajutor reciproc. Ele pot avea
un impact extraordinar asupra elevilor datorit denumirilor, caracterului ludic i ofer
alternative de nvare cu ,,priz la copii.
n vederea dezvoltrii gndirii critice la elevi, trebuie s utilizm, cu precdere unele
strategii activ-participative, creative. Acestea nu trebuie rupte de cele tradiionale, ele
marcnd un nivel superior n spirala modernizrii strategiilor didactice.
CE METODE FOLOSIM?
METODE CU VALENE CREATOARE:
o Brainstormingul;
o Metoda ,,ciorchinelui;
o Turul galeriei;
o Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6;

o Dezbaterea panel;
o ,,Debate;
o Jocul de rol.

METODE CU VALENE ACTIVIZATOARE:


o Metoda cadranelor;
o tiu/vreau s tiu/am nvat;
o Mozaicul;
o Discuia;
o Reeaua de discuie;

o
o
o
o

Cubul;
Organizatorii grafici;
Problematizarea;
Studiul de caz.

METODA CUBULUI
Este o metod folosit n cazul n care se dorete explorarea unui subiect, a unei situaii
din mai multe perspective.

ETAPE:
1.Se realizeaz un cub pe ale crei fee se noteaz: descrie, compar, analizeaz, asociaz,
aplic, argumenteaz.
2.Se anun tema/subiectul pus n discuie;
3.Se mparte grupul n ase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvnd una dintre cerinele nscrise
pe feele cubului;
4.Se comunic forma final a scrierii, itregului grup (se pot afia/nota pe caiet).
METODA ,,TIU/VREAU S TIU/AM NVAT
Metoda se bazeaz pe cunoatere i experienele anterioare ale elevilor, pe care le vor lega de
noile informaii ce trebuie nvate.
ETAPE:
Listarea cunotinelor anterioare
despre tema propus;
Construirea tabelului (nvtor);
Completarea primei coloane;
Elaborarea ntrebrilor i completarea coloanei a doua;
Citirea textului;
Completarea ultimei coloane cu rspunsuri la ntrebrile din a doua coloan, la
care se adaug noile informaii;
Compararea informaiilor noi cu cele anterioare;
Reflecii n perechi/cu ntreaga clas.
METODA CIORCHINELUI
Este o metod didactic, utilizat individual sau n grup, care const n evidenierea de ctre elevi
a legturilor dintre idei, pe baza gsirii altor sensuri ale acestora i a relevrii unor noi asociaii.
ETAPE:
1. Scrierea unui cuvnt/ a unei propoziii nucleu;
2. Gsirea unor cuvinte/ sintagme n legtur cu termenul pus n discuie (noiuni generale);
3. Trasarea unor linii de la cuvnt/ propoziie nucleu ctre cuvintele/ sintagmele noi;
4. Completarea schemei pn la exprimarea timpului.

Nihil sine Deo


nvarea accelerat sau despre noua paradigm a nvrii
Invatarea activa inseamna, conform dictionarului,procesul de invatare calibrat pe
interesele /nivelul de intelegere /nivelul de dezvoltare al participantilor la proces.In cadrul
invatarii active,se pun bazele unor comportamente,de altfel observabile:
o comportamente ce denota participarea (elevul e activ,raspunde la
o intrebari,ia parte la activitati);
o gandirea creativa(elevul are propriile sale sugestii ,propune noi
o interpretari);
o invatarea aplicata (elevul devine capabil sa aplice o strategie de

o invatare intr-o anumita instanta de invatare);


o construirea cunostintelor (in loc sa fie pasiv,elevul indeplineste sarcini care il vor
conduce la intelegere).
Sugestopedia ca metod de nvare extrem de rapid si temeinic a fost elaborat de
medicul i psihiatrul bulgar Gh. Lozanov, n Institutul de Sugestologie din Sofia, primele
experiene debutnd n 1960. Ea permite asimilarea de material factual (informaii statice i
descriptive: cuvinte, expresii, cifre, date, formule, dar si sisteme largi de idei) din orice domeniu.
n zeci de coli de mas din Bulgaria elevii nva n numai dou luni materia unui an colar,
clasele realiznd spectaculoase "accelerri ale studiilor". n fosta Uniune Sovietic centrele de
sugestopedie sunt un fapt curent: programele de nvare a limbilor strine, care folosesc n
special manualele redactate de Alexo Novacov muzician, actor i profesor, sunt parcurse n trei
luni, patru ore pe zi, timp n care cursanii asimileaz 6 000 uniti lexicale i structuri lingvistice,
ceea ce reprezint dublul fondului activ al unei limbi.
n 1969, ziarul Pravda afirma c "este posibil nvarea unei limbi strine ntr-o lun".
Un savant japonez anuna c "Am nvat engleza n 7 zile; franceza n 15". nsui Lozanov
raporteaz c unii subieci pot asimila 3 000 de cuvinte pe zi (s nu uitm c fondul activ al
vocabularului unei limbi este de 2500 -3000 cuvinte), eficiena nvrii crescnd de 5-50 de ori.
Centrele de sugestopedie din Berlin si Leipzig au constatat o memorie de durat de peste 90%,
cifr pe care o susin rezultatele lui Lozanov: reinerea materialului este n proporie de 88% dup
6 luni i 57% dup 22 luni. Or, dup o nvare obinuit, lucrurile stau cu totul alt fel: dup 6
luni persoana reine 60% din tezele principale, 36% din unitile logice i 21,5% din materialul
textual, pentru ca din materialul pregtit pentru examene s se prezinte la apel doar 20% dup
numai 15 luni!
Aa se face c n ultimii 30 de ani au proliferat n lume diferite metode de supernvare i
hipermnezie, hrnite din surse relativ comune i bazndu-se pe principii similare, dac nu
identice. Actualmente, sugestopedia i diferite sisteme derivate se practic pretutindeni: n rile
fostei Uniuni Sovietice, sugestopedia se utilizeaz n diferite centre specializate, n universiti
(numai n Universitatea din Novosibirsk ea este folosit anual de 10 000 de studeni), n Institutul
Pedagogic de Limbi Strine din Moscova, n armat sau de ctre publicul larg (Studioul
"Mosfilm" a realizat chiar un film didactic).
Muzica este indispensabil n edina de sugestopedie, i nu orice muzic, ci doar anumite
compoziii n stil baroc ale lui Bach, Handel, Vivaldi, Corelli si Teleman. Acestea au msura 4/4
(uneori 3/4) si ritmul largo (60 bti pe minut). Ritmurile organismului se racordeaz la cadena
muzicii, efectul fiind similar recitrii unei mantre; pulsul scade cu 5 uniti tensiunea cu 4
diviziuni, iar frecvena undelor cerebrale crete cu aproximativ 6%. Se obine o stare de relaxare
fizic nsoit de lrgirea si acutizarea contienei. Cimatica, noua tiin fondat de dr. Hans
Jerry, care studiaz efectul muzicii asupra lumii nsufleite i nensufleite, se ntlnete cu ideile
anticilor (Pitagora, Hermes Trismegitus), dup care muzica este o punte care unete toate
lucrurile. Totul n univers este n stare de vibraie, chiar i electronii din atom, ceea ce face ca
unele substane, culori si note muzicale s rezoneze. Dovezile experimentale snt concludente.
Aceasta l-a determinat pe Donald Hatch Andrews, doctor n chimie, s exclame uimit:"...
descoperim c universul nu este compus din materie, ci din muzic".
Acestea sunt cteva din elementele noului tip de nvare. i Romnia va trebui s se
adapteze i s foloseasc aceste metode pentru a putea diminua distana fa de rile avansate din
acest punct de vedere.

Doi mari profesori romni fac eforturi n acest sens, i anume profesorul Florian Colceag
(cel care se ocup de copiii supradotai din ara noastr i a pregtit generaii ntregi de olimpici
internaionali la matematic) i profesorul Radu Budei de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza"
din Iai, cunoscut i pentru multiplele sale invenii.
Sursa: blog Dan-Octavian Ctan

INVATAREA PRIN COOPERARE


Invatarea prin cooperare reprezinta folosirea grupurilor mici in scopuri instructionale, astfel
incat- lucrand impreuna- elevii isi maximizeaza atata propria invatare, cat si pe a celorlalti colegi.
Printr-o astfel de organizare a situatiilor de invatare, elevii depind intr-un mod pozitiv unii de
altii, iar aceasta interdependenta pozitiva ii conduce la devotament fata de grup.
Alte elemente esentiale in invatarea prin cooperare sunt:
o responsabilitatea individuala
o interactiunea stimulatoare
o deprinderi si competente interpersonale
o constientizarea si evaluarea modului in care functioneaza grupul de lucru.
Atunci cand se realizeaza invatarea prin cooperare in mod regulat, elevii, din singuratici care
invata, pot deveni colegi care invata impreuna, atingand niveluri ale competentei academice in
cadrul grupului si ca membri ai echipelor.
Grupurile de invatare prin cooperare se concentreaza asupra maximizarii succesului
academic al tuturor membrilor grupului.
Normele grupului trebuie stabilite ca o problema a :
o responsabilitatii grupului;
o capacitatii de reactie la ceilalti;
o cooperarii;
o luarii deciziilor prin consens;
o rezolvarii de probleme;
METODA MOZAICULUI
Pasul 1 : Se formeaza grupuri cooperative si li se da materialul de lucru
In cadrul fiecarui grup cooperativ, membrilor li se da un alt material pe care sa-l invete si
sa-l prezinte celorlalti (de exemplu, primul primeste prima pagina, mal doilea pagina a doua)
Pasul 2 : Grupurile de experti studiaza si isi pregatesc prezentarile
Grupurile de experti se formeaza din elevii care au pregatitacelasi material. Expertii
studiaza materialul impreuna si gasesc modalitati eficiente de predare a materialului si de
verificare a intelegerii de catre colegii din grupul cooperativ.
Pasul 3 : Elevii se intorc in grupurile cooperative pentru a preda si a verifica
Fiecare elev se intoarce la grupul sau si fiecare membru al acestui grup isi va prezenta
materialul in fata celorlalti. Obiectivul echipei este ca toti membrii sa invete tot materialul
prezentata.
Pasul 4 : Raspunderea individuala si de grup
Grupurile sunt responsabile de insusirea intregului material de catre toti membrii.
Elevilor li se poate cere sa demonstreze ce au invatat in mai multe feluri : un test, raspunsuri orale
la intrebari, prezentarea materialului predat de colegi.

Pe tema mozaicului pot exista numeroase variatiuni.


METODA TURUL GALERIEI
1. In grupuri de trei sau patru, elevii lucreaza intai la o problema care se poate materializa intrun produs (diagrama, de exemplu),pe cat posibil pretandu-se la abordari variate.
2. Produsele sunt expuse pe peretii clasei.
3. La semnbalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasa, pentru a examina si a discuta fiecare
produs. Isi iau notite si pot face comentarii pe hartiile expuse.
4. Dupa turul galeriei, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin comparatie cu celelalte
si citesc comentariile facute pe produsul lor.