Sunteți pe pagina 1din 195
‘Sfintul TEOFAN ZAVORATUL CALEA SPRE MANTUIRE sau Manualul desavGrsitei prefaceri duhovnicesti “Teaducere din rus: Florentina Cristea Carte tipirita cu binecuvntarea Prea Sfingitului Parinte GALACTION, piscopul Alexandrie si Teleormanului Editura Cartea Ortodoxa SDIRVRA eGVMeNITA 2008 Introducerea autorului Se poate face 0 inftgare completa a tutuor lucruritor pe care trebuie sl sim gis caute ale dobind un eretin, dar acest luerae depate deaf tt ceea ce se cere flcut pene tru orinduirea lueririi de minture a sufletclor. Cea ce ¢ irapomant pentru fecare din noi este s tei 0 vag cu ade- vvrat in duhul lui Heistos. fast mumai cét ne gindim ta sceaia, si cite neltmursi mu apar, de edte indicatoare mu ‘este nevoie ap, aproipe la feeare pas! fate adevar,orcine poate si rostl ulti al omului: uni rea eu Dumnezeu. $i orcine poate fi tn stares inp 2 calea spre aceasta: éredinga gi impliniceaporuncior eu ajto- rul harului dumnezeiese: $i oricine mai poate spune: iat acasta est calea~ineepe 58 pgest pe ea! Usor de spus, dar cum 38 faci? Pentru cei mai mul inte oameni lipsetetnsigidornja de a o face. Sufletl, auras de o patima sau alta, se impotriveste cu indiramnice ice sis in afar i once chemar; och se intore de la Dumnezeu gi na Vor 58 privease. Legea li Hritos nu e pe placul Ii; nu exist nei mar dornja de ao ascula. Ci- neva sar putea Intreba Ins, cum se poate stvari Tuer, atuncicind se nate doris de a inainta spre Dumneze pe calea lui Histos? Ce trebuieficut pentru ca legeas8 se int dita Corea Onodoxt preascd de la sine fn inims, iar omul, ficdnd toate ale sale SBN 978-606-529.03-7 dupa lege, 38 le facd ca de la sine Tasusi, nesilit,astfel inet Eanes BOUMENITA legea st nu fT apese, ei sh purceadd, asa zieind, chiar de la ISBN 97E-973-992667-7 el? 1 Sfantul Teofen Zavorarul Catea mantuirts 1s 8 presupanem ct cineva sa infor Ia Dumnezev, spunem ed a june 38 iubeasedlegea La, Est ore ftoaree- rea la Durneze, sngur mel pe cala leg ui Hristos de ajuns? Sioa va fo crare reuié dar pent cf am dori no aceasta? Nu, Dincolo de dori ese nevoie gi de ti, $i de prceperes de ao fag; este nevoiedeiflepiune fp. store ‘Oricine incepe 28 plas Jui Dumnezeu pe calea cea deeapta, adic 8 ineepe cu sjtor har sh nzuiaea la Dumezeu pe cales lei ui Hristo, va fc sguranydame- nint de primejia de tc drumal tn ciple derscroce, des sc abate dea 3¢ per, nchipuingui ch este manu ‘Aces clipe de rscrce sunt de nocolt dn prcina pori- lor patimage fa neorindulit in cae se aft puteie dru- reli, ceea ce poate ini tol foto fs fumind — penir a1 ingela sie! pierde, La aceasta se mai adaug si linge satan, fbare nedrtor de a se veda dapat de prada s, cao, atune cn cineva fits spire i, puede cfteIusina lui Hristo, i urmareste tintin tot foiul de capeene pentru! prnde iar ~ 9 adesea chia rear ssi Prin urmare,orcine doreste deja sh meargh pe calea deschis cite Doral ae nevoie at arate tote sate ile ce pot survnide- langle, asl net st Be prevent din imp ca priv la ele, pot xan prime pe cae le ‘va ntimpina sh poat cum se gcoleasc, “Aco invtun generale, de nocolt penta ce afl pe calee mintini, meses amomite rindi clauntoare foarte trebuncioase pentru o ish eretneasea, prin cae $4 se pot sigbil- pe deo pate, cum se poate doin dria ‘mdntitoare de urize cu Dumnezeu si rivma dea struiin ea itr pe de alta, cum se poate ajnge cu bine la Darnezeu prin toftenpintl'ce pot faite la ieare pas de-s lng panire asupra voastrd (Romani 6, 14). Aceasta ne face si fnfelegem e8 puterea care in firea noastrd clzuté gi rivBgitt Calea mantuirit as ne triste a pcat, nu este In intregime nimicih prin Botez, ci doar este adusa fnt-o stare in eare nu mai are nici o putere supra noastri, nici o stipénire peste noi, iar noi musi mai suntem robi. Dar eincd in noi, triste gi Iucreaz8, ins nu ca stain. De acum intdietatea este a haruli lui Dumnezeu gi a sufletului care se preda de bundvoie Lui. Limurind puterea Botezului, Sfintul Diadoh zice ct ‘nainte de Botez picatul slasluieste in nim iar harul Iu- creaza din afari, dar dup& Botez harul se stlagluieste fn ini- ma iar plcatul ne atrage din afard. Este izgonit din inima precum e alungat dusmanul dint-o cetate si se agazd afar, in midularele trupului, de unde d& la ristimpuri nivall Tt de ce rimine permanent un ispititor, un amagitor, dar nu mat stip: tulbura i neiniteste, dar nu mai poruncest. $i aga se nagte in Botez viafa cea noua! ‘Acum ne vor Indrepta atenta asupra feului in care vi- sta cresind incepe prin Botez in cei care au fost botezati ‘cand erau copii aga cum se obignuieste. Caci sii inceperea Vietitcresinesti se rinduieste int-un fel deosebit care vine din legtura ce exist intze har gi libertte, ‘Am aflat deja ci harul pogoard asupra unei dorinje gi a une} catiri de bundvoie gic numai prin impreund-lucrarea lor ia nagtere noua via in duh, care se face atat dupa har cit si dupa firea omului liber. Domnul daruieste harul, dar El rea ca omul si fl caute gi si doreasca 2-1 primi, Inchinandu-se cu toate ale sale lui Dumnezeu, Savirgirea acestui cru in PocAinfa i Botezul celor maturi e impede; ‘dar cum se sivargeste el prin Boteral pruncior? Un prune nu sie Inck 2g folosi nici eugetul, nici libertstea; prin urmare, * stmt Diadb al osc, Filoels rom, wl. 1, £8, Humanitas, 1999, 76,7 368-370, 36 Sfantul Teofan Zavordrul el nu poate implini ceea cei revine ui pentru inceperea une! Vieticrestnesti — adioa si doreasci a se Inchina tui Dumne~ eu, Cu toate acestea, Iucrul trebuie neaparat implint. Felul ‘deosebit in care viata (erestina) ncepe prin Botezul pruncilor atima de felul in care aceasta conditie se implineste. '. Botezul pruncilor Harul se pogoard fn sufletul unui. prune gi sivargeste acolo acelasi Iucru pe care Lar face gi daca libertates ar lua parte, dar numai cu condiia ca in vitor, cAnd i se va dez- volta constinja de sine, pruncul, care tn clipa botezulut na avea constinta de sine gi nu a sivarit nimic personal, i se inchine de bunavoie lui Dumnezeu, 8 primeasc& din proprie iegte rd de infranare sau Ig stat trupul. Dar ar fi cu ane- voie si aflim vreun om cu viafé normala care nu aib& ni- mic de facut pentru a-i stipani trupul, odati ce dorina de ‘mdtture i-aatns inime. lar rostle pln de injeles ~ schimba in integime iucrarea aceluia, Ceea ce ai facut mai inate din obignuinsd sau pentru cd Mi susfii indeletnicirile obignuit, ‘acum f8 cu unele schimbari gi cu un plus de asprime, de dra- ‘gal méntuini~ iar Iuerul acesta va avea urmari mediate. Gril simpristierea mini ‘Trupul impovireazA sufletul din afark; griile gi gdndu- rile rsipite il apasi din launtru, SA presupunem cA trupul deja sa smerit — primul pas a fost ficut. Dar alte dout obsta- cole despant sufletul de sine insu Grijile nu las8 deloc timp pentru tucrares Ukuntricd. (Cand se ivese, aun Iucru in mini si alte zece in minte. De ceca ele mind pe om tot inaint, fra a-i da prilj si se uite inapoi si sA se vad. Prin urmare, trebuie si lasi deoparte erijle 0 vreme, pe toate, flirt nici o exceptie. Ai si te spuci iaragi de treburile tale obisnuite mai tarziu, dar acum lasi-le sv inceteze,arunct-le din mini gi di-le afard din minte. ‘Odata ‘ce grijle au incetat, vartejul persist in cap — un ‘sind dupa altul, unul de acelagi fl, altel cu total potrvn Sufletul se risipete, iar mintea se risuceste Incoace gi Ineo lo, fra si ingdui astfel si pistrezi ceva mai trainic gi mai statomiic. Adund fii aestia risipii ai ti tnt-unul singur, aga be SfantulTeofan Zavordtul cum pastorul isi stringe turma sau cum lentils adund razele Iimpristiat, gi Intoaree- asupra ta insu, Voina de a patrunde mai adinc in tne insu i 8 fuera asupra ta, dea stivill grjle gi gindurierisipte, cere desigur negresit urmitoarele Inlesniri: pe de o parte insingurare, iar pe de alta incetarea oriearor preocupari obignuite att perso- nale, ct si sociale. Mai Inti, aceasté smerire a cémii are ne- voie de o schimbare in felu In care fi implinetitebuintele fires. fn acest sens, cel mai prielnie timp pentru ati schim- ba viata, trebuie socotit in vremea postului, mai ales in Sflatul si Marole Post Totul ajuta la aceasta in timpul Pos- tw ~ acasi, la bisericd si chiar gi fn socieate”, in aceastd perioada totul este socoit ea o pregitire pentru poctinta.'La fel, asta nu inseamna cd atunci cand gindul cel bun de ai schimba viata a venit,tebuie st fi amini implinitea pind cand va incepe Postl. Tot ce se cere In aceasta vreme poate fi sivirgtoricind alteandva, gin afara posturifor. Dar eind 4 sosit Sfntul gi Marele Poste un pacat s&irosetiprilejul de te ingrji de mantuirea sufletuul tu, aga cum a fost inosit altdata, Daca cineva, care a primi gindul mantitor de ai schimba viata, dar in afara Postului, e impiedicat de modul lu de vial sai gi implineasc, ar fi mai bine pentru el si se retragi o vreme intr-o ministre. Acolo fi va mult mai les- ne si se stipanease’, Nepurtarea de grid, nepdsarea si orbirea ‘Acum staifati-n fai cu inima ta. Insintea ta se allt ‘omul tay Idunteic, cufundat in somnul adie al nepurtii de * Desigr cd Sfintl Teofan se refer I scitate oto cum x Rosi preevluionar [at hele Catea mantuirtt 19 ari mops orbit. Incepe st dezmeticeyti. Gnd ce thn care a vent deja a nest um pe. PBgete spre aceasta cu mej tar ic string sufleteasedneslabia, cu tat Tuarea-amine gi ince st silt cu ft feul de imaginis ‘mai malt sav tai ptin tr i Inioritoere,primindile pe toate in starea a Tata de fi ‘Mai ini, indepétesza vail de pe och mit ale, care o tin intro stare de orbire. Daca omul leap pica tul gin fe de el aceasta e pentru m se cunoaste pe sine si primeia fm care se af in pricing picatlu su. Dack chi ar desc, ar fgi de pct ca deo east cupinsa de flick O asemenea orbireexto wmarca nellsvaminte Ie sine insu ~oml nu se coats pe sine pena c& maine ‘rat iciodat in sine ii mu sa gant veo la sine sau Jn stares 38 morals Ins in cea mai mare pat intunecarea i este intetinuti de anunte convingeri osrbe despre sine tn- Susi. Om fi fseo plas de gnu in care seTncidesis- tematic pe sine, Pesemnec& acest indi ns sunt deci ca rise plas de paiajen ~ adi sunt eu puting doar tn mict ‘sur illo mintea niciodata nu le desfae cu gr ar inima vorbeste cu mult trie despre realiatea i prezenia lor. Aceasta amgiea moral sau prjudcrata ce se nage din amestecl nimi in lerrile ming. Tocma de ceca ¢ nevoie si unim o anu cumpitare gi nfelepiane cu hae recaminte in acest moment, lpidind orice tyeaciune & inimi ite, Dad inima vrea s simts cova in lia cu pri- ina, si simi atunct sub irduriea puter de inchipuire @ tings dar prin ca ins, ca cum ar ao de cpl e Altiris va sil inten sis nchipuie Incr aga cum 4 plac is iri va sil mint oe supund iim, piinuind ncorinduil rvs in nlegere infor so fumineze, doar ova seufunds into orbit sims dined. 10 SfantulTeofan Zavorétul 3. GAndurile care gin omul tn orbire Pundndu-te acum Int-o astfel de imprejurare, icepe $3 aduci pe teren neutr diferitele ginduri care te tn in orbire gi supune-le une judecdti aspre gi nefitamice. Mulpumirea de sine eu , Sunt crestin” ‘Tu zici Sunt crestin gi te multumegti cu asta, Aceasta e prima amagire — si-i insusesti darurile gi figiduinta crest nismului, isi fra niei o grija pentru a inrSdicina in tine adevaratul cretinism; sau sB-i adaugi ceea ce nu poti do- ‘bandi decat prin vartutea gi vrednicia cee din lduntru. Arati- Wi singur ef © o amagire st nidijduiestiintr-o simpla denumi- re, ch Dumnezeu poate ridica fi Ini Avraam gi dint-o piatr& si c¥ poate lua fighduinta de la tine orien, atta vreme edt cele de trebuinf& pentru a avea parte de ea mu sunt implinite ‘degrabi, Mai ales, cautés¥ infeleg ce inseamn& si fi cretin, lunepte-te cu acest ideal si vei vedea cat mai fine aceasti proptea a orbiri tale. La urma urmei, nu suntem noi cei mai rit La urma urmei, mu suntem moi cei mai rai; mai stim cutare sau cutare lucra gi dact ne gndim la cele pe care le lurmarim, vom fi in stare s& judecdm coreet. Ne vedem de treburile noastre nu fara de chibeuiala sau pricepere, asa curm fac alti.” Aga se ingeala uni prin propria lor apreciere psi- hhologics. Alf, dimpotriva, sunt tngelati de tnfaigarea tru- ppeasci — putere, frumusete, gi forma, AVAt uni, cit 5 celal sunt cu att mai orbifi cu e&t se inalfé mai presus de cei din ur. Trebuie site asigur c Catea manruirtt i 1) Inzestrrile fri oricum nu au nici 0 valoare moral, ‘ici nu sunt o facere a miinilor noastre, cine sunt diruite de Dumaezeu; toate cele ale firii au ined i mai putind valoare tn crestinism, pentru cd firea a fost pervert prin picatul sts rmosese, Sfintese toate bunele tale inzestrri prin credinga in Hristos Méntuitorul gi printe-o viata pe rsura acestei ere~ inte 5 abia dupa acoea socoteste-e bune. 2) Iarigi~ ai facut tot ceea ce pot si trebuie si faci dupa ‘masura darurilor tale? Ti se va cere mai mult cu ct i s-a dat ‘mai mult. Grija sii fie nu la talente, ci ta punerea lor tn lu- crare, Ai ceva sf ariti pentru cle? E clstigul pe misura cheltwieli? 3) Cit despre cine ste ce darusi trupesti sau intimpla- toare, nu e nimie de zis. Undeva Sfantul Ioan Gurl de Aur vorbeste despre un om care laud pe un altul pentru natiga- rea deosebitd, maiestatea sa, avufile, palatul cai de ras8 gi celelalte; dar api, i ntreaba pe acela: ,.Dar de ce nu-mi spi hime despre emul insugi? Tot ce mi-ai inftigat nue el.” 44) N-aver ins nico pricing si ne witém le alii ~ mai bine si ne ingrijim de noi iagne. Fiecare va rlspunde pentru sin insusi. Priveste-te pe tine, gi separdndu-te de ceilali, ju- deci-te numai pe tine f8 a te raporta la ei. Dar dac¥ chiar vrei site pui alaturi de afi, atunci compari-te cu sfintii cei bine-plcuti Tui Dumnezeu. Ei sunt legea cresina cea vie gi pilda pentea cei ce vor si se mnfuiasc8. Daca te vei judeca prin asemuire cu ei, nu vei mai gresi. . Nu suntem: chiar aga de rai" ‘Nu suntem chiar asa de rai: din cfte se vede nu facem nici un lueru de rugine si nici alfii nu ne socotese chiar aga de ri gi nu ne lipsose de respectul gi consideratia lor. $i pel 1a SféntulTeofan Zavoratul jt asta, nu sunt chiar oameni de rand, ci persoane insemnate Cel mai gros gi mai intunecat val al orbirii este tocmai spa- renta bund-cuviinlé a purtrii din afar i legituilor cu cei din ju! SB-i fe cit mai limpede c& cele din afari nu wu nici © Insemndtate fia cele din Miuntru. Buna purtare in afar’ e ffunza, in veme ce bundtatea din launtru roada. Frunzele smochinului igiduiau roadi, dar Mantuitora, neaffind nici luna, La blestemat. Acelagi Iucru se intima i cu orice om cu 0 bund rinduialt exterioar, dar care sti inainten fei hui Dumnezeu fra o inima cu adevirat buna si tematoare de El Da-mi, ule, mie inima ta (Pilde 23, 26) i-a spus Domaul celui intelept (Iai Solomon], Din inima iese tot bine gi tot ul. Dupai cum fi-e inima, asa esti situ inaintea Domnului Daca inima f-e mndrd,atunei oriedt de smeritt-aiarita in afari, Domnul tot mindru te va socoti, Aga e gi cu orice al teeva. $i judecareaaltora e ingelatoare. Ceilali nu ne eunose, dar se poarts bine cu no, fe pentru cd ne socotese buni, fe Pentru cd espectd regulile de polite. Oare nu se mai intim- pla e& cei dimprejurul nostru ne vad rlutatea, dar nu ne-o videse din cine ste ce socoteliale lor? $i nu se mai intimpla of uni, vizind riul din ali, fi lauds pentru aceasta, dnd ase] oarecare sare gi piper necuviinf! lor? lar nebunii care-i ascullé continud fird s8 se opreascd, scufundindu-se din ce Jn.ce mai adane tn nebunie gi rfutate; ei, atunei eénd cine- va vote pe cei din jur zimbind cu placere la faptele sale, ‘nainteazd in efile cele rele cu o anumita mulfumire de sine are nu tot asa am face gi noi dact am sta s8 ascultim cu. atta gris cum ne socotese sine judecd alii?! Calea mantuirit 18 aAsadar, rutatea e in mine — dar ce, ew sunt singurul?” ‘Fi bine, deci e rautate in mine ~ dar ce, eu sunt sing ral? Cutare¢ la fel si tot aga e si celia gi chiar gi Asta. Si ‘mai sunt @ multime de oameni ri, chiar mai ri decdt mi- ne...” Asa ne orbim singuei cu obignuinfa plcatului din jural nostra, Lamurese-te pe tine insufic& numrul mare al pict- tosilor nu schimba cu nimic legea drepti si nici nu usurea- 24 pe nimeni de rispunderea pe care o are, Dumnezeu nu se ‘iti la numar, Dac toi au pleatut, El ti va pedepsi pe tof Priveste citi oameni s-au nscut inainte de potop si toti au pienit afard de opt suflete. in Sodoma si Gomora ci au fost arse prin foc din cer gi nimeni nu s-a izbavit afird de Lots ficele sale. Chinurile din iad nu vor fi deloc mai uyoa- re doar pentru c& acolo se chinuieseatitia — dimpotriva, oare aceasta nu va spori chiar chinul fieciria? 4. inceteazit a te mal indreptati in picate si ocupi-te de orbirea ta Cu aceste ginduri gi altele asemandtoare, gribeste-te sl risipesti ceala cugetirii pigubitoare care te fine in orbie si ru te las 8 te vezi aga cum esti. F& din aceasta flul acstei lucriri de seama asupra ta s& ajungi pnd in-acofo, mneat ‘i constientizez staea primejdioast in care te afi, Veiajun- ie firesc Ia aceasta cind vei incepe s& IndepSrtezi unul dup altul acele Iucruri care ii intreineau orbires. Putin edte putin vei ncepe si nimicestinidejdea desart& fn tne insu sau In cele ale tale; incetul ev Incetul vei inceta sate mat indreptd- fest! pentru pacate, adic vei pune capit acestei pomiri de a te indreptti mereu gi in orice privinjl. Ineredinfeazl-te cd “ SfantulTeofan Zavorétul ceca ce mumesti tu erestinismul thu nu inseam nimie; 8, dacd sti ru, inzestrarile tale intelectuale gi trupesti mai de- ‘Aba te mustra decat si te indreptsfeasc; cB, dacdinima nu ti-e in bund rinduial, purtarea ta bund exterioard mu e decdt un bilei prin eae il batjacoregti pe Dumnezeu, c8 nici lau- dele celoralti, nici cereul larg de prieteni la picat nu te vor apira de mania i judecata lui Dumnezeu. incetul eu tncetul te vei desparti de gandurile tale gi nu va mai rimine decdt tunul ~ un singur gind inaintea ochilor mini gi congtinji tale, care va gril rispicat impotriva ta, mai ales dupa ce te vei fi unit cu ceea ce se asteapti dela tine s8 ft In Hrisos Vei descoperi ea te-ai abatut mult de la imaginea pe care 0 aveai mai inainte despre tine. Ca urmare, daca in tine con- stinta mu va lucra impotrva ta, vei deveni in chip frese ne- Sigur de tine insti. Despirtt de tot i lipsit de orice sprijin de mai inainte ar tebui 8 fi coplesit de simul primejdiei in care te afl. Ar trebui si te strguiesi tn orice chip fi st ta Indemana si Iuerezi asupra orbiri tale inainte de a ajunge in aceast stare-limiti. Renasterea acestui simfimAnt e intot-