Sunteți pe pagina 1din 3

Motilitatea

-I) Motilitatea voluntara (activa):


A. Statiunea (ortostatiunea): integrare armonioasa ntre sistemele motilitatii
voluntare, sistemele de coordonare si echilibru, sistemele de reglare extrapiramidale,
sistemul reticulat, sistemul cerebelos, sistemele medulare, sistemele proprioceptive de
reglare a tonusului muscular.
Examinare: proba Romberg (daca statiunea e posibila). Pozitiva n:
- leziuni vestibulare >dezechilibrare dupa cteva secunde
- leziuni proprioceptive(echilibru) > dezechilibrare imediata
- n leziuni cerebeloase, semnul pseudo - Romberg (dezechilibrul nu apare la
nchiderea ochilor ci la micsorarea bazei de sustinere)
- scaderea fortei musculare
- tulburari ale coordonarii agonisti/antagonisti
- tulburari mari de sensibilitate
- diskinezii(tuburarea mecanismelor de reglarea a activiatii motorii)
cu miscari ample si bruste
B. Mers, salt uniped, fuga: acte motorii complexe, necesitnd integrarea functiilor
sistemului piramidal, extrapiramidal, cerebelos, vestibular, a aferentelor
proprioceptive si a sistemului muscular.
Mers, de urmarit:
- marimea bazei de sustinere
- amplitudinea flexiei si extensiei m.i.
- miscarile pendulare asociate ale m.s.
- marimea pasului, modul aplicarii si desprinderii plantei (de) pe sol
- directia
- raportul dintre trunchi si membre si dintre cap si trunchi
- oprirea si ntoarcerea din mers
Tipuri particulare de mers:
1. Cosit: sdr. piramidal n faza spastica (sechelara); datorat spasmului cu
predominanta pe extensori la nivelul m.i., care nu mai permite flexia gambei
(inertiala, nu activa), ceea ce se compenseaza printr-o miscare de circumductie a
membrului afectat.
2. Stepat: paralizia nervului sciatic politeu extern; cu imposibilitatea flexiei dorsale a
piciorului si aplicarea plantei pe sol ncepnd cu vrful. Poate exista si o nclinare
compensatorie a bazinului de aceeasi parte.
3. Pendulant: sdr. bipiramidale (leziuni pe ambele emisfere); cu doua crje, alternnd
sprijinul pe acestea cu sprijinul pe m.i.;spasticitate accentuata
4. Digitigrad: contracturi accentuate la nivelul m.i.; bolnavul nu poate calca dect pe
vrfuri.
5. Cerebelos (ebrios): leziuni cerebeloase; cu baza larga de sustinere, m.s. departate
de corp, cu tendinta de deviere n toate directiile.
6. Dansant: n coree; miscari total aberante ale capului, membrelor, trunchiului.

7. Leganat (de rata): distrofii musculare progresive; datorat atrofiilor musculaturii


centurii pelviene, cu nclinarea trunchiului de partea opusa la fiecare pas.
8. Din hemiplegia isterica (boala fara substrat organic): piciorul paralizat e
avansat n extensie, pe linie dreapta (nu circular).
9. Talonat->stari cu tulburari mari de sensibilitate profunda;pacientul ridica
dezordonat picioarele azvrlindu-le nainte,calca pe calci
Se mai examineaza: ntoarcerea brusca, urcare- coborre pe scari, mers pe vrfuri, pe
calcie, lasarea pe vine, etc.
C. Miscari segmentare: ar trebui comandate toate miscarile fiziologice din toate
articulatiile, ceea ce ar dura foarte mult, deci se face un examen tintit. Se urmaresc:
- amplitudine
- viteza
- mod de executie
- simetrie (!) dreapta-stnga
D. Forta musculara: examinatorul se opune miscarilor comandate bolnavului.
Examinare comparativa, simetric. Pentru flexorii degetelor minii se poate face o
cuantificare cu dinamometre. Exista o scala de gradare a intensitatii deficitului de
forta musculara:
0 deficit total (fara contractie)
1 contractie fara deplasarea segmentului
2 deplasare numai n plan orizontal
3 deplasare posibila si pe verticala (nvinge gravitatia)
4 posibilitatea unei contractii mpotriva rezistentei examinatorului
5 forta musculara normala
Deficitul:
a) paralizie (plegie) > deficit total, nu se poate face nici o miscare cu grupul
muscular afectat.
b) pareza > deficit partial, cu diminuarea n grade diferite a fortei de contractie
Probe de pareza:
M.i.:
1. Barr: pacient n decubit ventral; se flecteaza gambele la 50-60 de grade fata de
orizontala, iar pacientul ncearca sa pastreze pozitia; gamba de partea deficitara
tinde sa cada.
-leziune periferica->gamba cade continuu (nu exista sensibilitate proprioceptiva)
-leziune piramidala->gamba oscileaza si cade treptat
2. Mingazzini: pacient n decubit dorsal; coapsele si gambele flectate la 90 de grade,
m.i. departate la 5-10 cm; gamba de partea deficitara cade.
3. Grasset: pacient n decubit dorsal; coapsele flectate 45-60 de grade, gambele n
extensie, m.i. departate; membrul de partea afectata cade.
4. Vasilescu: pacient n decubit dorsal; flectarea rapida a coapselor si gambelor, fara
alipirea picioarelor si fara desprinderea cacielor de pe pat. M.i. cu deficit ramne
n urma.

M.s.:
Proba bratelor ntinse (Barr-Rohmer): ridicarea la orizontala a bratelor n
extensie, pna la nivelul umerilor, cu minile n supinatie; bratul cu deficit cade
si/sau face pronatia minii.
Altele: mers pe vrfuri, pe calcie, salt uniped, genuflexiuni.