Sunteți pe pagina 1din 7

Concluzille discuţiilor din cadrul sesiunilor de dezbatere

Conferinţa Naţională a Elevilor, Călimăneşti, 24-24 martie 2006

Violenţa în şcoli
• Da, violenţa este o problemă fundamentală a societăţii contemporane
o Se poate exprima – fizic, verbal, subliminal (violenţă orientată), manipulare,
ascunsă
o Surse – educaţia, mediul social, mass-media
o Diferenţele apar în funcţie de mentalitate, statut social, experienţă, grad de cultură
• Violenţa ne priveşte pe toţi :
o Părinte – elev – profesor
o Implicarea de ONG-uriorganisme competente
o Activitate de week-end - teatru social
o Elevul mediator – cabinete
o Elaboraeea unui statut
o Elaborarea de regulamente de funcţionare
o Elaborarea unei misiuni/declaraţii de intenţie
o Realizarea unei baze de date+departament de rlaţii cu elevii
o Recunoaşterea juridică a CNE ca organism în sistemul de învăţământ
o Prin intermediul departamentului de relaţii cu publicul, va fi monitorizată şi
ierarhizată problema violenţei în şcoli
o Contact permanent cu CJE

• Violenţa
o Forme – verbală, fizică, emoţională etnică şi comportamentală
o Surse – socio – culturale, economice
o Violenţa poate fi percepută drept un fenomen normal/anormal în funcţie de
context
o Diferenţele de percepţie provin din diferenţe de mediu socio-cultural, vârstă
o Există şanse de diminuare nu de eradicare - condiţia ar fi prevenirea şi nu
intervenţia
o Există subcultură promovată în primul rând de mass-media, dar există şi filtre de
atenuare – părinţii, şcoala
o Toate formele de violenţă sunt greu acceptate (în funcţie de particularităţile
individuale)
o Surse ale violenţei – relaţii deficitare profesor-elev, elev-elev, părinte-elev,
management defectuos, lipsa de valorizare a indivdului influenţa (presiunea
grupului)
o Dezvoltrea tehnicilor de comunicare asertivă, empatia
o Există resurse cu condiţia să fie identificare, activate, valorizate
o Cine? – şcoala, familia, specialişti
o Cum? – în funcţie de etapele dezvoltării/particularităţile de vârstă
o Identificarea problemei şi stabilirea dimensiunilor problemei
• Violenţa psihică
o Tipuri
Curricula şcolare încărcate
Discriminarea
Atitudinea profesorilor faţă de elevi
Insultele, poreclele, ironiile între colegi
o Motive
Marchează în timp elevul
Transformă personalitatea
Induce subrespectul de sine
Are efecte în viaţa socială
Afectează fizic şi intelectual individul
Victima tinde să devină agresor

• Violenţa fizică
o Tipuri – motive
Profesor-elev – profesorii îi agresează pe elevi (scoala), sexuală
Elev-elev – cel mai des întâlnită – bătaie (vârsta, consiţia materială)
Familie – elev – des întâlnită – mediul natal, condiţie materială precară,
sexuală – Unde casa nu e acasă
• Surse ale violenţei
o Mediul familial
o Anturajul
o Cultura-educaţia
o Mass media
o Teribilismul
o Condiţia socială – statutul financiar, stresul social
o Lipsa comunicării
o Lipsa consilierii psihologice

• Comunicare
o Profesori –elevi
Cursurile de pedagogie ale inspectoratelor, există dar trebuie dinamizate
Traininguri în şcoli pentru profesori
Activităţi/ evenimente/ concursuri profesori elevi
o Elevi – părinţi
Mentalitatea părinţilor
Ghid al părintelui /elevului – elaborate de psihologi/ consilieri şcolari
o Elevi-profesori-părinţi
Desfăşurarea şedinţelor
Elaborarea unor rapoarte ale fiecărui elev
o Intensitate a violenţei
Diferenţe de nivel şcolar – mediu familial, mediul educaţional
Elemente comune – paznici, brigade de ordine ale elevilor
o Forme ale violenţei
Diferenţe - verbală, fizică, psihologică
Elemente comune – verbală şi psihologică indirectă
o Strategii de diminuare a violenţei
Colaborare cu jandarmeria
Cursuri non violenţă
Implicarea profesorilor ăn educaţia de acasă
Supravechere video+ acces cu ecuson/uniformă
Alternative – activităţi interactive, concursuri, excursii
• Non violenţa
o Violenţa poate fi definită ca formă de expresie şi ca formă de apărare
o Studierea mediului social – anchete sociale
o Măsurile coercitive se pot transforma în violenţă excesivă
o Violenţa nu poate fi eradicată, poate fi controlată
o Mentalitatea sistemului post-comunist în tranziţie
o Promovarea valorilor democratice şi perpetuarea lor în cadrul şcolii elevii şi
familial
o Nivel de civilizaţie al fiecărui grup
o Tehnici de negociere a unui conflict
o Măsuri dractice pentru personele foarte violente, în cumulare cu consiliere şi
educare
o Măsurile nu pot avea succes decât dacă sunt aplicre pe baza unei informări
o Măsurile de combatere trebuie asimilate la nivel grupului de prieteni sau de
aderenţă al persoanelor violente
o Violenţa provoacă teamă celorlalţi şi este necesară acumularea de informaţii în
general în grupuri, de promovarea atitudinii de respingere a actelor violente
o Cauze
Atitudinile şi comportamentele părinţilor
Mass-media prin vehicularizarea actelor violente
Depinde de valorile promovate de acel grup (subcultura)
Neaplicarea normelor
Motivaţia
Persoanele violente nu au avut acces la informaţie şi nu sunt valorificaţi

Motivaţia învăţării
1. există 3 ramuri în stat – educaţie, apărare şi sănătate
o educaţia este defavorizată dpdv financiar
o bugetul poate fi un stimulent pentru profesor şi elev
o mediul rural este defavorizat
o unii elevi nu îşi permit învăţământul superior de stat

2. categoric NU, cartea vieţii=> ai parte


o corupţia distruge această sintagmă
3. programă şcolară
o învăţarea centrată pe elevi
o schimb de experienţă/perfecţionare

1. educaţia nu mai este privită de tineri ca element central în dezvoltarea personalităţii


2. educaţia nu mai reprezintă un interes pentru tineri având în vedere faptul că în sistemul
valoric româneasc au apărut multe schimbări. Nu există o concordanţă între a fi realizat
cultural şi a fi realizat economic
3. centrarea programei pe elev, diversificarea şi mărirea burselor şcolare
1. Obiectiv general – Inegrarea individului în societate. Statutul educaţiei este la răscruce de
vânturi. „Se mişcă” – involuţie/evoluţie
2. să facă

să fie să ştie
3. idealul educaţiei – autoeducaţia – rasport optim
educator<->educat – feed-back continuu

1. educaţia nu mai constituie factorul principal care asigură dezvoltarea şi realizarea


individului în plan spiritual, familial şi material
2. realizarea profesională şe refră la mulţumirea spirituală
Realizarea în plan financiar se referp la situaţia materială care nu este determinată neapărat şi
de realizarea profesională
3. măsuri
a. moivarea financiară
b. susţinerea angajatorilor, în contextul angrenării tinerilor în sistemul lor de muncă
c. încurajarea elevilor să participe la activităţile de orientare profesională

1. statutul actual al educaţiei în România

maxc

min educaţie instrucţie educaţie instrucţie

2. Ai carte, ai parte

Da Nu
Plan personal - satisfacţie Plan professional
Şcoala teoretică + şcoala vieţii = succes

3. măsuri practice
a. debarasarea materieei
b. lecţii interactive+comunicare
c. amplificarea şi promovarea proiectelor de consiliere profesională
d. stimularea prin orice modalitate – schimburi de experianţă, burse

1. se învaţă pentru note, pentru părinţi, de dragul profesorului, pentru recompense, de frică
etc
2. progresiv din 1980 până în 2006 au scăzut pe rând, respectul, apoi valorile şi în final
motivaţia
3. măsuri – avem nevoie de o sită ?

1. măsuri parctice
a. burse substanţiale
b. activităţi practice - parteneriate cu instituţii
c. cursuri de formare pt profesori
d. activităţi pentru a facilita orientarea profesională – mai multe

Picătura străpunge piatra nu prin forţă, ci căzând mereu!!

o Soluţii posibile
o Formarea cadrelor didactice şi motivarea lor
o Aducaţia familiei
o Valorizarea elevilor
o Responsabilizarea tuturor
o Comunicarea asertivă/empatică
o Armonizarei legislative şi curriculare ofertă diversă
o Şcoala – mediu prietenos şi sigur
o Parteneriate educaţionale

Statutul actual al educaţiei în România


a. Şcoala şi-a pierdut din credibilitate şi nu mai reprezintă o sursă de valoare
b. Prioritatea informaţiei în defavoarea educaţiei
c. Neglijarea aspectului educativ
d. Percepţia eronată vis a vis de şcoală, predomină aspectul material
e. Legislaţie incompletă
f. Comunicarea şcoală – comunitate – distorsionată
g. Agresivitatea mediului socio-cultural
h. Profilul de formare uneori inexistent ca element de referinţă
i. Investiţia în educaţie este redusă
j. Tranziţia politică şi socială
k. Analiza cantitativă nu şi calitativă
l. Elevii sunt consideraţi beneficiari şi nu parteneri

Măsuri practice pentru creşterea motivaţiei învăţării


a. Adaptarea curriculumului la nevoile elevului (flexibilizare) şi ale comunităţii
b. Decongestionarea materiei
c. Motivaţia profesorilor
d. Profesorul nu reprezintă model de reuşită pentru că nu este realizat material
e. Formarea iniţială
f. Implicarea elevului în decizia elementului educativ
g. Readucerea în sistemul de învăţământ a taberelor şcolare
h. Implicarea elevului î stabilirea CDS
i. Urgentarea procesului de descentralizarea cu implicarea familiei şi a comunităţii
locale
j. Dezvoltarea ideii de voluntariat şi creşterea gradului de aplicabilitate
k. Existenţa psihologilor şcolari
l. Clarificarea rolului inspectorului educativ
m. Pentru obţinerea gradului didactic să fie susţinută şi ora de dirigenţie
Avocatul elevului

Evenimentele – considerate normale/abateri în funcţie de cultura socială


/comportamentală / mediul social al receptorului
Şansele măsurilor – în front comun cu toleranţa, implicarea, drepturile asertive
Subcultura tinerilor – din prezentarea execsivă a evenimentelor violente fără adaptarea
informaţiei la nivelul de înţelegere al copiilor cu regizare care duc la motivaţie
Violenţe acceptate – etichetările, ameninţările cu aplicarea ROF
- neacceptate – bataia, sinuciderea, ameninţările cu pedepse fizice,
psihice
Comunicarea – dificil de schimbat atitudinea tradiţională – primul pas – şcoala – va
funcţiona dacaă fiecare şcoală are un consilier abilitat,
- formare iniţială didactică psihopedagogică
Diferenţe – din structura socială, mediul rural/urban, grad de calificare al cadrelor
didactice
Factor principal şcoala – elevi şi dascăli
DA – tinerii pot să se implice

Cauze Actori Soluţii


Socio-economice Părinţi şomeri/imigranţi Consiliere, pregătire
Profesori diriginţi suplimentară, monitorizare,
Comunitate parteneriate
Culturale Mass-media Promovarea experienţelor
- răsturnarea scării Anturajul pozitive
valorice Peer-educatori
- cultura de cartier Voluntariat-ONG- Centre
educative în timpulliber
Psihologice – frustrări, Familia Educaţia părinţilor
reprimări, abuz intelectual, Şcoala – relaţia profesor- Formarea profesorilor
emoţional elev, elev-elev Comunicare+consilier –
individ şi grup
Educaţia Instituţii cu atribuţii în Schimbări legislative,
- şcoala nu este educaţie – parteneriat curriculare, parteneriat –
respectată educaţional şcoală-elev-părinţi-
- dezechilibru – MedC, ISE comunitate
curricular, Părinţi Formarea iniţială –
extracurricular permanentă
Flexibilizarea/adaptabilitatea
curriculară – nivel pre şi
universitar

Societatea în tranziţie
Mass-media
• promovarea non-valorii
• regizare şi manipulare
• exemplificare non pedagogică
• promovarea negativului
• denaturarea infomaţiei
• agresivitate

Şcoala

Elevi Cadre didactice


• criză de identitate • frustrări socio-economice
• carenţe educaţionale • carenţe în formarea iniţială şi
• lipsa de valorizare continuă
• discriminare • inconsecvenţă
• lipsa resurse umane/materiale
• mentalităţi anacronice
• management defectuos
• curriculum neadaptat

Familia
• sărăcie
• insecuritate socială
• abandon/migraţiune/separare
• violenţă domestică
• percepţia valorilor
• management familal
• lipsa informaţiei sai a educaţiei
• mentalitate
• conflict între generaţii
• carenţe emoţionale

Grupul
• anturaje nepotrivite
• modele false
• subcultură
• imitaţia
• aventurism/teribilism
• dorinţă de afirmare/apartenenţă
• percepţii diferite

S-ar putea să vă placă și