Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
unei entiti
- Modelul unui program de lucru privind lucrarile de audit pe anul..
Client.
Contract Nr...
Personalul afectat
Nume si
Prenume
Functia
Cod
Gheorghe Ion
Sef Misiune
M1
Radu Stefan
Auditor
A1
Iancu Alina
Auditor junior
AA1
Nr
Cod L.
LUCRAREA
Data
prevazuta
crt
PA1
M1
A1
AA1 Total
2016
15
30
Cunoasterea societatii
Feb.
10
1.1
Feb.
15
Feb.
II
PA1.
Contractarea lucrarilor
Feb.
III
PA1/EB.
Mart.
13
18
40
Mart.
10
16
30
Mart.
10
Apr.
25
25
10
60
Apr.
15
15
30
3.1
3.2
IV
PC1/EB
Controlul conturilor
4.1
Imobilizari necorporale
4.2
Imobilizari corporale
Imobilizari financiare
..
V.
EA1.
Verificarea bilantului
VI.
EA1
Apr.
10
exercitiului financiar
VII
EA1
Apr.
10
15
VIII
EA1
Scrisoare de afirmare
Apr.
10
10
IX.
EA1
Nota de sinteza
Apr.
10
15
X.
EA1
Raport de audit
Apr.
12
20
10.1
Raport scurt
Apr.
10.2
Raport lung
Apr.
12
18
236
- Esantionarea
In general, din consideratii de timp si de cost, auditorul nu examineaza
totalitatea informatiilor la care are acces pentru a-si colecta elementele probante cu
privire la sistemul contabil si de control intern, ci aplica o metoda traditionala de
selectare a datelor numita esantionare.
Standardul de audit 530 Esantionare in audit si alte proceduri selective de
testare defineste procesul de esantionare ca fiind aplicarea procedurilor de audit
pentru mai putin de 100% din elementele din cadrul soldului unui cont sau a unei
clase de tranzactii astfel incat toate elementele sa aiba posibilitatea de a fi
selectate. Scopul final al acestei activitati va fi formularea unei concluzii
referitoare la populatia din cadrul careia a fost extras esantionul, in urma analizei si
evaluarii acestuia. In audit, esantionarea poate folosi atat o abordare statistica, cat
si una non-statistica.
Esantionarea statistica are in vedere, intotdeauna, intreaga populatie si este
o baza mai stiintifica pentru exercitarea rationamentului profesional al
auditorului, obiectivul metodei fiind determinarea marimii esantionului si a
criteriului de selectare.
Esantionarea prin metode nestatistice implica o doza de subiectivism,
bazandu-se pe o selectie pe baza de hazard auditorul folosindu-si rationamentul
profesional atat in determinarea marimii esantionului si a criteriului de selectie, cat
si in interpretarea rezultatelor. Ambele metodele implica o serie de incertitudini
concretizate intr-un risc de esantionare. In esenta, esantionul, desi corect realizat,
nu este reprezentativ pentru populatia analizata; in acest sens, statistica ofera o
regula de verificare a reprezentativitatii unui esantion intr-o
populatie
, unde
- este media
esantionului.
In cadrul misiunii sale, auditorul poate aplica aceasta tehnica atat
asupra testelor de control, cand auditorul cauta sa demonstreze ca elementele care
constituie populatia prezinta o caracteristica comuna (spre exemplu avizarea
contractelor de leasing incheiate, sau autorizarea datelor de intrare intr-un sistem
de procesare automata) - cat si asupra procedurilor de fond, cand auditorul
urmareste verificarea unei anumite valori din situatiile financiare (de exemplu
existenta creantelor).
Riscul de esantionare =1- Coeficientul de incredere.
Adeseori aceste marimi pot fi determinate plecand de la ecuatia riscului de audit,
RA = RC * RI * RND, in care RND=RE * RNE
si avand ca premise cunoscute, spre exemplu:
Risc inerent (RI)= 70%
Risc de control(RC)= 100%
Risc de neesantionare(RNE)=70%
Risc de audit (RA)=5%, de obicei se considera o constanta.
RE =
, unde
- elementele populatiei
N marimea populatiei
- media populatiei
Marimea esantionului (n), poate fi determinata pe baza relatiei [5]:
n=
unde:
Marime esantion =
in care factorul de incredere este furnizat de tabelulul 2.2 si depinde de cei doi
parametri: gradul de incredere si numarul de erori estimate.
Numarul de
erori
70%
80%
90%
95%
99%
1.21
1.61
2.31
3.00
4.61
2.44
3.00
3.89
4.75
6.64
3.62
4.28
5.33
6.30
8.41
4.77
5.52
6.69
7.76
10.05
Precizia este, teoretic, eroarea tolerabila, apreciata adeseori ca 75% sau 50% din
pragul de semnificatie individual.
In acest context, un exemplu de determinare a marimii unui esantion,
plecand de la premisele cunoscute:
Eroarea tolerabila = 5%.
Factor de incredere = 3
Ccoeficientul de incredere =95%
Nr. erori asteptate =0
conduc la urmatorul rezultat - Marimea esantionului = 3 / 5% = 60 elemente
O analiza a variatiei acestor elemente, transpusa in tabelul 2.3 genereaza
urmatoarele concluzii:
Eroare
tolerabila
Grad de incredere
Numar de erori
asteptate
Marime esantion
5%
95%
60
7%
95%
43
5%
90%
46
5%
95%
95
Marime Esantion =
si
Intervalul esantionului =
Factor de incredere = 3
Factor
Micsorare
Crestere
Riscului de control
Eroarea tolerabila
de control intern)
Efect neglijabil
Eroarea asteptata
Factor
Micsorare
Crestere
procedee de fond
de fond
Eroarea tolerabila
Efect neglijabil
Stratificarea
Stratificarea in populatie,
Eroarea asteptata
Nu se aplica stratificarea
9.000 u.m. *
= 112.500 u.m.