Sunteți pe pagina 1din 51

in cazul unei secliuni de aqchie

avAnd parametri geometrici unitari (a

kpt,t, k1t,t respectiv krt,l $i denumirea de valoare

1,

b-1, )

1 tktk2), conslantele Co

C1

, C, primesc rctatiite

principald aforlei specifrce.

Kf=krr,r.a'f;

Kr=ko1;'a-P)

Kr : krt,t'a-'

dependenlar4ei specifice de d$chierc Kpde grosimea atchiei nedeta$ate a, (al t ifl sistem de coordonate liniar
cat ti dublu logaritmic), in cazut strunjirii unui semifabricat cilintldc din olel (33Mocil l), cu plicul[ din carburi metalice (Plo), la o vitezi de aSchiere
de 100 nvmin, pticu[a avand umitoarea geometrie: cl = 50,I = 60, 1. = 600, l,r: 40, r. :0,5 mm.

in figura 2 (a qi b)

se

Fez

rttr

lag K
AJ

r * log * u,.,* F. lag a

4,,

qJ

tr'q

$
h.\
qo\

+). \'

*s
'38

s
,q: e

E
,fu+
,*

q
(i\

h\
*

R-

s\-

G
q,R

trI

!B r\
tu
Qr.\

\<-

R{<

B$'
rb

Urt'

{b

t'
a,

Ll*

| 0,3

#,5 0,7 0,9 t,r$


0,? fi,$ il,# #,s !,#

#rosrmce asdtiei fiedetafate a {$,#$

0rosimsa

a;rfim*rdetagal*

lCIg

.8

10.4

t0.3

t0^2

t0,' t

tyt

firasinsa s{thisi nndatafatr a lfiml

{mml

Exponstrtul p reprezinttr panla dreptet Kp =f(a) in reprezentare dublu logariuaic," iar log fr7,1repreziftI ordonata la odgine a acestci drcpto.

r =,_ o = ff

lrezle:lret:ee

::,1, y;

I e#ffi
=

_ 0,2426
4j 3 t2

'e17O,trs)

Fieclrui procedeu de agchiere (glefuire, brogare, shunjire, frezare, etc, - figura 2c) li corespunde un anumit domeniu zecimal al grosimii agchiei
nedetagate, fiecdrui domeniu oorcspunzendu-i o anumit! valoare medie a fo4ei specifice I(p fi o anumit[ yaloare de crettere a aceslf,ii (1- p). De
exemplu, la prelu6area otelului OLC 45 s-Bu dctcrminst cxprimsntal coficien[ii *21,r li p pentru urmdioarele procedee de agchiere:
0,9?i
broFre: kpr.r = 75 N/nm2;

.
o
r

p:

p=Q,ll;

srunjire: kpr,r = tl30N/mm'z;


tezare: kpr,r = t 130 N/rnm'; p = Q,19.

't

pag.60

yq6.vv

t; K,=k,r,r.o-', componentele fo4ei rezultante de agchiere se


Tinand cont de expresia fo4ei specifice Kt=kpt,,.a-o; Kr=kn,r.a
expdmtr in f.nctie de parametdi geometrici ai secliunii aSchiei redeta$ate cu relaliite: ;
p, - k .b - a'-o ;
rt,r

P, =kltt-b.a1-l ;

F, = k,r,r.b.a'-'

Componentele fo4ei rezultante de a$chiere se exprimi in fi.mcjie de pararnetri tehnologici ai sectiunii a$chici ncdctasalc $i dc unAhiul tlc irlac al
sculci Xr, cu rela{iile:
P, = krLt't'sl-P 'sin-P )(,;
F, = k 1tr 't ' s'-f 'sin-'f Z,;
F, = krt,t 't ' st-' 'sin-' l,

4.

Conditii experimentrle
Urirci Strug normal universal SNA 56Ox1000
Mcdiul de o$chiere: Alchiere uscaltr
Sdrla.' Cutit drept cu pucultr din carburi metalice ( calitatea P20 )
Geometria sculei: qo=6oi fo=6": Ar=0"; l,=900 respectiv 450;600;750;900 la incerca lelT -20, L=300; r,=0,5mm
Semdabicat: OLC45
Dindmomebu ca ttadu.Tot rczistiv (DKM 2010).' Dinamometrul (figwa 3) permite mtrsurarea celor trei componente - prin intermediul
traductorilor elechici rczistivi, - dispu[end de rm sistem de achizilie $i prelucrare a datelor pe calcldator prin intermediul unui program conceput in
acest scop. Principiul de funciionare al dinamometrului este prezentat in figura 3 iar instruqiunile de utilizare (lmpreuntr cu softul afernt XKM
2000) ln Anexa.
Diranrometrul pentru $trunjirs sustinB plXcilta a$rhiet0are. Furtale care
s0licitE lai$ul sunt direclionate pBnlru a solirita uaduct0rii slectrici rezistivi.

Aceq!ia r*nvertesc detorilarea in semnale ulectrice pe rare 1e tran$mit


circuitului eleclronic. $emnalele sunl apoi amplificate pi convertite printr.un

$emnahle digitale sunt afisate de rdtre un microprocesor pe un rlisplay

convsrtor analog/digital A/D

la un PC conectal.

propriu. Mai nrult derf,t at5t ele sunt lransmise prin interfa!a RS2il2

f
i=**_1*rll}Ht%-:R;)

*1t;{r#8, ;&;r

Fig. 3 Principiul de func{ionare al dinamometrului pentru strunjire DKM 2010 din dotarea laboratorului BGS

pag.61

Dinamometrele cu traductoare electroteDsometrice rezistive au performanle ridicate: sensibilitate, precizie, comoditate irl experimentare,
apalatuli simpli, etc. Ca principiu, consti in montarea ln serie cu fo4a ce tebuie mtrsuratd a uoui element elastic pe care s-au lipit traductorii
electrctensometrici rczistivi. Elemsrtut elastic febuie si aibe o dgiditate cet mai mare posibili Bportat la sensibilitatea taductorului care va mAsura
deformalia lui sub acliunea fo4ei respective.
Tabel centralizrtor cu dlte experimentde

\q

r:

,{

sri

S'

c\'

,s

t.i

{.

,.

:f

:*

{.

't

1.5

{.

315

'\\

q3

0.5
68

ra

* .\

_{

\.,
S

0.75

0,2

900

0.1

{.

1.

,.

0,2
0.31s

t<

o14

{.

,<

{<

0,63
0,8

,<

1.

*
*

,*

*
*

7
8

69

315

9
10

ll
t2
l3
t4

67

r5

t6
t7
18

t9
20

67

200
315
400
500
630
800

315

0,5

0,5

0,2

0,2

900

*
*

900

,y

,(
{<

:l(

,(

,F

45u

60u

{<

75u
g0u

,*

,1.

,1.

,.

{.

TI,

pag.62

N'

t
s's Nts
N'

"E

R.

a"

v
s

$
Io

F
stt
g

t\

sE

.q

pag.62

5.

c.lcul
nreza de oschierc:
u=n,-D^-n 1ntm,rr1:
1000

Relatii de

Pararnefii georfielrici

,,

ai atchiei hetteraia,e:

Aria aschiei nedetasate: A = a.b = t

)(.

K,=F'it1
'P
A

hb4ete specifice de archierc:

a=s.siij, : b= .L
stn

r,
t
"I =Ft:A'

K.=F'*

A
CoeJicier4ii (parumelii) de model se calculeazA pomind de la expresia for[ei specifice:

Kt.

k,,,,t.u

/' +

log,<P =logkor.,

- p.loga

(reprez. ec.unei

drepte) .>

lr

9l-:"*1:1,,1 se,tnilica pantd dreptei


loga(I0)-loga(5)
^a,l.g",
I
]'
=

llogkr,.
Termenul liber din ec qtia dreptei ce trece prin punctele (lO) si (5)

/</ (l 0)

Similar se calculeaza coeficientii

logkl.t

fo4ei rczuhante

ca ordonata la origine a dreptei:

de

logK ,(10)

- logKr(5)

loga - loga(5)
loga(l0) - loga(5)

[ro*0,,.,
CoDEonentele

logK, - logK,(5)

- log,<. (s)l

Lrs"(10)-t"s"(,

ca ordonata la origine a dreptei;

[,, _ llog K. (10)

l'-l

log-9 - tog s(5)


reprez-\ogk,,.,, , 'o9"i -. 'of'r!t)-. = log(,(10) - log K,(5) loga(I0)-loga(5)

K, (s)l

llos
"
'-l l"g"(10)-l"sr15)
log

sennifca ordonala lo origi e

sfiuajire: Fp=ko\r.t.st-4.(silrl,)
pag.63

logK,-logK.(5)
log K ,(10) - log K. (5)

o; \=kLt.t.sl-l

loga-loga(5)
log a(l 0)

.(sin Z,)-r;

- log a(5)
F,=k,1,t.t.st'

.(ainI)'

6.

Concluzii gi obrenagii
. Se compara valodle mlsrrate ou celo calculate ale componentelor fo4ei rezultalte de strunjire.
. Creitsrea avaDsului gi a addncimii de aqchiere duce la creiterea componentelor fo4ei de stunjte.
. Crelterea vitezei de aSchiere duce la soiderea oomponentElor fo4ei de sturjire.
. Se regezinttr grafic Fpr,,=f(s); Fp{r=f(t)i Fryt=ffu); Fes,, =f(7) 9i se ifierpreloazA rezu,ltatele.
. Coeficientii ffP' &rr,4 p (rcspectiv K7, $1,r f, Kn kal, r ) se detfrmintr experimental $i sunt vatabili pentru toate operuliile pentru care
grosimea aqchiei este constantS, tn condiliile aceleiaqi geometrii a sculei, a aceleiagi viteze gi aceloraSi materiale pentru piesl $i sculi;
. Pertru calcutul fo4elor ln alt cordilii tebuie folositi ooeficiorli de corectie.

ry'

pag.64

pag.o+

STUDII]L EXPERIMENTAL AL FORTEI AXIALE $I AL MOMENTULUI DE TORSII]NE LA BURGIIIERE

1.

l.

Consider&tiiteoretice
Burghiul este o sculA agchietoare cu o geometrie complexl, favorabili generirii alezajelor din plin. Partea activl a burghiului este plevizuti cu
douii tli$uri principale I - 2 unite pdn titri$ul transversal 2 - 2 (frglxal). Conducerea burghiului trt alezaj se fac prin intermediul faletelor elicoidalc
(lc Fc le(clc dc a$ezare secundare, - a ciftor muchii fomeazi tiitudle secundare I - 3.
l)irtoritir formei geometrice a burghiului gi cinematicii procesului de bwghiere ( mitcrrea de e;chierer turatia buryhiului n lrut mi l:
nriricarca dc avans: deplasarea axiali a burghi lui cu mdimea s [mrihot] ),rcZt$ter,l,la a$chiere a materialului se manifestli printr-o fo(i axi li /'l.r

fi

rt tlx)rncnt dc torsiufle Mr.


fyteld

afgg*y*

ilt'

:4F

**-{-

s-s

t0

t'
fid

\-

Gr)'r

| "2 tdi;uripriwipale
2-3 tdig rrarsvrrs.$f
1 "3 tiisuri sccundarc

,#r
ry.S

at
Fig.

x;-

Geometria bllIghiului elicoidal (a)

fi fo4ele in procsul

de

git[ne G)

Fo{a axial5 9i momenhrl de torsiune solicittr semifabricatul, dispozitirul, burghiul qi magina-unealtii, iar mirimile lor ma,xime stau la l"lazir
Eoiectiirii (dimeruiontuii) ma$inii de gdurit, a burghiului qi a dispozitimlui de prindere a semifabricahrlui.
Deoarece t6itul transversal agchiazi in condilii grele (vitezi de a$chiere mica !i unghi de degajare negativ), forta axiah ce rezulte la accst tii;;
cslc mare $i ajunge pendla (0,5 - 0,7 5) F/. Momentul de torsiune este influenlat ln mai mic, mtrsure de tligut transversal.

2.

I,'nclorii carc influenteazii mirimile fortei axiale gi a momentului de torsiutre


pa I i i lirctori luatri in comiderarc sunt:
. clcnrcntele regimului de a$ohisre:

I'rinci

i.
ii.

addncimea de aschiere: pentru c[ la burghiu ad6ncimea de agchiere este egale cu jum[tatea diametrulut

(,

: '/)

iar creqterea

acestuia determin[ cre$terea sec{iunii agchiei nedetaqate, prin unnare forfa axial[ qi momentul de torsiune vor creqte;
ovansul: odate cu m[rirea avansului, cre$te sectiunea agchiei nedeta$ate gi prin tumare cresc fo{a axial[ Si momentul de torsiune

pag. 65

ii.

yiteza de aschiere: cregterea vitezei de apchiere duce la sciderea fortei axiate $i a momenhrlui de torsiune, dar mrmai ta valori
mari ale vitezei cind deformarea materialului este mici.
paramehii geometrici ai bughiului:
unshiul de deqaiare v.M. unehiul de
cele trei

i.

inclinare

unghiuri srmt corelate prh relafia: taay"* =

DDDDDDDD

uh.sn z,

, relalie care aratii necesitatea ca la stabilirea unghiurilor

.
.
.

a
a
a

l.

trillirnlcnllrl irplicnl scnrilirhricalului


trivr'hrl rL rrzrn'l'r al hurlllriullri, ('lc.

li rhrrilirtcil irccstuil:

Strrtlirrl r.rprrirrrr.nlnl nl i"llr'( nlri oginrrrlrri rk.rry'hir.rr. 1i rlilrnr.llrrlrri lrrrlghirrlrri

a5chiorc:

a si

se

collt de urghiul f,,r, oare se alege l[ flrnclie de materialul preluqat.


Trebuie remarcat cI unghiul de degajare 7,y este variabil de-a lungul ttriSului Di crette o dati cu oe$terea diametrului Dr,.
a puncnrlui de pe tiiig.
MAximea unghiului ,) se stabileite tn fimc1ie de diametrul bughiului qi de materiatul supus prelucrtrrii. Crctterea
unghiului ar (deoi ti a unghiului /",y ) duce [a sctrderea forfei axiale 9i a momentului de torsirme dar rezulti o slibire a
t5i$ului mai pronmlatii ln cazul burghielor cu diametru mic, [a care unghiul ar se alege mai mic.
Unghiul de atac /, rezulti prin ascutirea burghiului. Din relalia anterioad, rezulttr qe$terea unghiului /",r1ti deci scadsrea
fo4ei axiale Si a momenhrlui de torsiune odatii cu cresterea wEhiului de atac. Pe de altji parte, creqterea wghiului 7, face
sl creasca grcsimea aichiei nedeta$ate d = s d .sin 2,, Cre$terca glosimii aqchiei duce la sciiderea mirimii apistrxii
specifice de aqchiere qi deci la sciderea mdrimii fo4ei axiale qi a momentului de torsiune. Pe baza acestor criterii, cat $i
pe baza experienlei practice, in literatura de specialitate sunt indicate valo le optime ale unghiului dc viirt27..
unshiul de asezare din olanul liontal &v: acesta influenFMein mici misure mirimilc lir(ci axialu;i a nx) cr)l[lui (le l(n'siur)(j.
Influenta se face simtiti la valori mici ale unghiului qy cand lieoarea dinhe fala dc i\czirrc $i sllplirlirlir xtchixti cR.fl(.

trintr

ii.

/, ;i

'

'

1,, c,.D".s";
M'=CM'D'N
pag. 66

sYM

pag.66

4.

Condiliiexperimentale
Utilaj: Maqina de gdurit cu coloand

,$

gi montant G40

Scula: Burghiu elicoidal cu unghiul la virf 1200 (2.y,: 1200)


Lichidul de aschiere.' Apchiere uscat[
Scmifahricat: OLC45
Din mtrm.:tru ca ,ruductor rezistit' (BKM 200r,).. cu timbre teosometrice legate in puflti Wheatstoneprin inlermediul lraductorilor clectrici rczistivi,
I )inirnlonrctrul (ligura 2) permite misurarea fo{ei axiale qi a momentului de torsiune

ilill:llrxnllclnr rcspcctiv

a acestuia pe masa

mathii

pnrrlru burghiere se fixeazi pe masa maginii de giurit

de gtrurit este prezeltat

in figura 2.

Epruveta se fixeazi pe placa superioari a dinamometrului.

Epruvela ua

{$ffiEEr,A

fi gf,uriti

cu un burgfriu care pdtrunde prin orificiul previzut

in placa de lixar* a epruvetei.

(:u irirtorul a doul guruburi-

s$JuXiffiew}

Fig. 2 Dinmometrul peDtru burEhier BKM 2000 din dot rea labomtorului BGS

Principiul de funclionare al dinamometrului pentru burghiere BKM 2000 este similar celui pentru strunjirc:
Forlele $i momenhrl de torsiune care solicitii tei$ul sunt dkeclionate pentru a solicita traduatorii electrici rezistivi.
2. Acegtia convertesc deformarea in semnale electrice pe care le transmit circuitului electronic. Semnalele srmt apoi amplificate si convefite
printr-rm converior a[alog/digital A,/D.
3. Senrnalele digitale sunt afi$ate de citre r.m microprocesor pe u display propriu. Mai mult decat atet ele srmt transmise pdn interfala RS232
la un PC conectat.

pag.67

iii-

yiteza de aschiere: creqterea yitezei de a$chiere duce la sciderea fo4ei axiale Si a momentului de torsiune, dar numai la valori
mari ale vitezei cand defomarea materialului este mici.
paxametrii geometrici ai burghiului:
unshiul de desaiare v.M. unshiul de inclinare d
cele |.ei

i.

cdnaluW
rmghinri sunt corelate prin relalia: ,uor* =!!!!,relafie
care aratii necesitatea ca Ia stabilirea
uh'snx,
/,,t1care se alege ln fimqie de materialul prelucrat.
este variabil de-a lungul
Trcbuie remarcat cE unghiul de degajare
prmctului
pe
de
tei$.
a

unghiwilor/, $i

ro

s[

se

tin[ cont de unghiul

.
.

ii.

/,/

3,

creDterea diametrului

Dy

f.mclie de diametrut burghiutui qi d materialul supus prelucririi. Cregterea


unghiului ar (deci qi a unghiului 7o,y ) duce la sciderea fo4ei axiale $i a momentului de torsiue dar rezulti o slibire a
t-lti$ului mai pronunlati in cazul burghielor cu diametru mic, la care unghiul o se alege mai rnic.
. Unghiul de atac , rezulti prin ascutirea bughiutui. Din relafia anterioari, rezultii ffegterea unghiului /,y qi deci sctrderea
forlei axiale 9i a momentului de torsiune odate cu cre$telea unghiului de atac. Pe de altlt parte, cre$terea unghiuluiz' Ace
se oeasctr grosimea a$chiei nedetalate d=sd.sir,r.. Crc$terea grosimii a$chiei duce la sciderea mtrrimii apiszxii
specifice de alchiere $i deci la sciderea mirimii fo(ei axiale ti a momentului de torsirme. Pe baza acestor criterii, cat $i
pe baza experienlei practice, in literatura de specialitate sunt indicate valoiile optimc alc unghiului dc virl27..
unshiul de asezarc din olanul frontal dtu: acesta influenteMi in mici misure mlrinrilc li)rlci lxiul0$i u rollrcllullli (lt.l(nsirrre.
Influenta se face simtiti la valori mici alc unghiului qv cdnd frecarea dintrc Illir (lo irlczirrc ti suln l l:r(r rfrlriirlri ( r'ftr

Me ma unghiului ar se stabileite

a
a

tiiqului gi cregte o dati cu

tratamentul aplicat semifabricatului qi duritatcir irccstuin;


nivelul de uzurl at burghiului, cto.

Studiul experimental al influcntoi rcginrulrri rlc a;chier-t ;i rli:urr('llrhri hrrrghirrlrri

a$chiere:

l",r-Cr,'[tr''t)'t;
M,=Cr'Pxu 'tru
pag.66

lt,ll'.. trlr

4.

Conditii erperimert

G40

aribj:

M^$ino, de gd.'Jrit cu coloanA li montant


Scrla.' Burghiu elicoidal cu unghiul la virf l2o0 (2.x.
Licfidul de aschiere: Apchiere uscat6

,,

l2O0)

Sernifobfica,: OLC45
Dinarr.orizttu cu fiadaclor rczistit (BKM 2lN0).' cu timbrc tensometrice legate ln plmfi Wheatstone.
Dinamometrul (figura 2) permite mislrarca fo4ei axiale qi a momerhrlui de torsiune prin intermediul haductodlG electdci rczistivi,
dispunand de ur sistem de aohizitie qi preluorarc a datelor pe oalculator prin intermediul unui plogram concsput in aoest soop, Montarca epruvetci pc
di dnr(nnctru respectiv a acestuia pe masa ma$inii de gdurit este prezent^tilrfrg'xa2.
Drnarnonrelrul penlru burghiere se lixeazd ps masa masinii de giurit

Epruvela se fixeazi pe placa supurioari a dinamometrului.

Epruvela ua

.:f;:i;)

iiU,"-

l*

fi giurite cu un burghiu care pitrunde prin orificiul prevlrut


in placa de iixare a epruvetei.

cu i,iulorul a doud guruburi.

lxr rl:b*"])

Fig. 2 Dinamometul pntru burghierE BKM 2000 din dotares laboratoolui BGS

Principiul de functionare al dinamometrului pentru bughiere BKM 2000 este similar celui pentru strunjire:
I
Fo4ete Si momentul de torsirme care soliciti tiiitul sunt dirccriomte pentru a solicita traductorii electrici rezistivi.
2. Acegtia convertesc deformarea in semnale electrice pe care le tansmit circuihrlui electronic. Sernnalele sunt apoi amplificate si convertite
pdnt-un convedor analog/digital A,/D.
3. Senmatele digitale sunt afiSate de citre uD microprocesor pe un display propriu. Mai mult decet atat ele sunt transmise prin interfala RS232
la un PC coflctat,

pa9.67

Tabel centralizator cu date experimentale

Nr.

crt.

Imml

frot/minl

Irn/minl

[mm/rotl

280
280
280
450
450
450

7
8

t2
t2

T2

10

t2

11

12

t2

t2

13

15

I4

15

15

15

t6
t7
Iti

15

l5
t5

280
280
280
450
450

450
280
280
280
450
450
450

Ft
INI

Mt
tNml

logD

)'filt

.r.'logl)

logs

logMl

logFn

0.1

0.16
0,25
0,1

0,16
0,25
0.1

0.16
0,25
0,1

0,16
0,25
0,1

0,16
0,25
0"I
0.16
0.-ls
.r) l,'

pag.68

L'lops

.\'lrrylt

L'

logfil,

FA,"ol"

Mt,calc

INI

INml

pag. b6

Relafii de calcul
Viteza de aschiere: v =

o
-'-?^

^"

1000

lm

,'}

I minl;

Coeficienlii (parametrii) de model se calculeazd din condiliile:

l)

: ct.', t) : ct.

M,

- c,,

pncercarile (S ,; S), (+

D,, =

Se calculeaza

x,rz1s s)

analog x r@-t1i x r(o

=
o1i

ti l), respectiv

(O

,;

e)]

, l"u'"''o:r;;::r';"(:;";:::;:)"'")

ffi
x u1+-t

1',

x u1a-e1

apoi media geometrica

-- _xr1+-t) *xr(s r; +rn1o ei . rM-, -xu(+-t1+


^r-T'
2)

D=ct.) v=ct.

log FA02)- logjl'r(10)

r^z

"*4121Cunoscind coeficientii xp1x74t

reprez. panta dreptei in coordonatef

logs(I0) ' I

dublu log. (log

M,;logs)

-]

!p, !u si tinind cont de celelSincercari,avem:

logF, =logCe * xr 'logD + y"


logM, =logC,

.. _I
ro
dublu log. (logFr;logs) l
a*r021- 16gs(10) L
-. log M,(12) - log M, (10) . I reprer. panta dreptei in coordonate]

M, = Czu. sY'

asciald Si momenlul de

xu(s sl* xu(a-s)

pncercarile (t o) r; (t z)]

Fl=Czp.sY'

Forla

'logs =

t xu' logD + Y,'logs = logC,

torsiune: F, = C, . pxr . ttr

Itoer, - ho Itoeo + y. . Itoer].


'
18
.

logCo =

tN]

Ztoeu, -lx*.Ztoeo

M,=Cr'Pxu'5!u

pag.69

18

l,N'm1

y, .Ztoesl

6.

Corcluzii d observatii

.
.

compari valorile misurate cu oele calcutate ale fo4ei axiate, respectiv ale momenhrlui de torsiune.
Avansul influenteazIln mai mici misurt mirimile fo4ei $i a momentului fati de diametrut burghiului, luffu carc se poate observa gi din
compararea exponenlilot: y F <tF; yM <xM
Daci se modifici conrlitiile de aSchiere (avansul, viteza de a5chiere, lichidul de agchiere) sau geometria sculei, coeficientii de model vor
avea alte valori.
Se

pag.70

pag.70

STUDIUL EXPERIMENTAL AL FENOMENELOR TBRMICN iX PROCESUL DE A$CHIERE


t.

i.

1.

Considerstiiteoretice
Cildura generatitr de procesul de aqchiere influenteaztr uzura gi dwabilitaka sculei atchietoare, calitatga suprafelei prelucrate precum 8i precira
de executrie. Aceste motive arati importanla studiutui fenomenului termic ln procesul <le a5chiere.
Pcnhu efectuarea procsului de agchierc se utilizeaz6 un lucru mecadc total Zbr, necesar invingerii rezisten{elor cc apar la lunrarco aychici.
t r,
ruxlc:

L1+

Llr+

LVa

(l)

[4

. L,/ reEezinti luqul mecanic necesar peltru dformarea materialului de aqchiat;


. Llir rcprezintd\tcml mecarfc comumat pentru invingerea fo4elor de frecare intre aqchie qi fala de degajare;
. LJi, reprezi]i;l lucrul mecanio consumat pentru invingerea forlelor de freoare inte fata de agezarc 9i suprafala

a$chial5

somifab catului.
Luorul mecanic total Il,l consumat ln prccesul de a$chiere se transformi aproape integral in cilduri (numai o micd parte din lucnrl mecanic se
irrmagazincazi sub formi de etrergie pote4ial5, respectiv tensiuni inteme, in materialul prelucrat). Ca urmare, cantitatea de citdurn care rezulti in
proccsuf de aSchiere in nnilalr,a de tilp Q*d, va frl

Q*6= keFp'v

[dal/min]

A)

wrde:

o
o
o

v rcprczitivitqzade a4chite,ln [n/nin];


Fp reprezintii componelta principall a fo4ei rezultante din cadrul Focesului

de aqchiere, in ldalf/;
condiliile de a5chiere (variind intre 70% Si 97% sau chiar mai mult - tn cazul a$chierii fire vibralii).
Cdld.Na degajdA Q61se repartizeaz[ ln masa elementelor paxticipante la Focesul de a$chiere, in fiuc1ie de viteza de aSchiere.
(3)
Qd:Q"'"t'i,,+Q"",u+Q*t.+ q.*' t,

unde:

o
.
.
.

/ro coeficieflt ce depinde de

Q^.6. rcprezirtA cantitatea de cildui prcluata de a$chie;


8,",u rcprezintilcantitateadectrldwiFeluatide sculi;

Q@ij rcr'lezi,j,td cantitatea de caldud pleluattr do semifabricat;


Q."di, reprezmte cantitatea de cildura pletuati de mediu.
Pentu curoatterea fenomenului termic in procesul de agchiere, este utiltr determinarea fieclrei cantitili de cilduli in parte Fecum ii stabilirea
unui camp termic 1r jwul tii$ului sculei, prin tasarca liniilor izoterme, ala cum se arattr h exemplele din figwa l. De mare irtercs este stabilirea
cantitiifii de cildurn p*td preoum ti a tsmpemturilor existente ln volumul tiiqului sculei, prin aceasta pu16fldu-se aprecia solicitarea termicd a sculei.
Pentru shunjire, in f,m4ie de conditiile in care se desf4oartr agchierea, se poate lua (dupb I.M. Besplovanli):
Q..:"t i.

= 75Yo Qat, 9"",6 = 20% Q.t, Q*.,t


pag.7 |

a% Q,*,

Q."6":

lYo Qt"r

S*mifahrieat

Ss*drpf dr x,*rllibm;

!!&ntdiu
::J

6o*d.rr de oore$nr*:

*pcfrbr* CIrtCI$c$d/d
seimfa*nrar; S{SdS
rnatc$a/seu&f,'PS

grrsime* p/;ir*fel; $

rrgirn daaprlirra;

regin do

" mtrer* de
"

6rres*mea

semifabricat:

ffisxefld/sr$l$'

a*tr*lbrr u * SSru/*lirr
agcliu n*dclap*te'-' a; * &,}}*nn

$sor$sf$b. $sdr/siJ
^,

s*

P.?S
mnr

aprlierr
i$Snr/*rrir

"t*$mm

&Smri*or

gsetfietfi# sculoi:

-n
A

loxa d* cprrtsff
se

#*f..Es#rifsfri$sf

ja e4 rl,

Y*##

x*$il

I
I

rr*tp

IS, rn#

CIe

agr$iarm drirar

Fig. I Cempuri de tcmpemtux,

2.

'v
.$

t n{1
f = tU

0se*if.^

A$45

injllld

Ei$ului pentru doul culite de strmjit, izoteme obtinule ln arumite condilii

de aschiere

Factorii care influenteazi cildura degajattr in procesul de atchiere

procesului de aSchicre, adictr:


c6t viteza de a6ohiere est mai marE, cu atat cantitatea de ctrldurtr 0r,, criie - conform formulei (2)i pc d0 rltl
parte, ou atet cota parte din
dur!, care se tranrmite zculei (Q*s), creste, deoarce, dplasendu-se cu o vitEz! mai mare, sculs
intsrcapteaztr fluxul de ctrldur[ c8ft treoe de la atchie Bprr sEmifabricat. Ca umare, viteza de agchiere va avca o foarte m6re influentd
aruprs tomporaturii iauloi,
conducrlylt eo temlcd ., ,nute .tlulul prcluctul: dEotr conductivitatea termictr a materialului prelucrat creitp, cu atat viteza de
trsnsmitirc I cddurii dc lo a{chio h romifabrioat croqto fl tcula intcrrepleaztr o cantitate mai mictr de cdldur* temperatura sculei va
rcldca. ln aocrt caz, sc poato B{chia cu o viioz! do s{ahiarc mrro (do oxomplu oarul rlamci etc,)
ALw_&_qd@e:_cand lfiimea dE swhiore , orrfto. cantil8tlr dc ctrldurl, caro troce la ccmifabricat, orege - deci scula va fi solicitatii
trmic mai putin; pe de alt[ p&rte, transmiterea ctrldurii la ecull frc6ndu-se pe o ltrfime 6 mai mare, solicitarea specifictr a muchiei de
agchiere va fi mai mictr. Ca rmmle, se va put? atchia cu o yitezd mai mare.
adAroimea de aschiere: odati cu crepterea addioimii de atchier ,, creste gi ldlimea de atchire , - carc, s-a vizut, este ftvorabild.

li@_&Jtgliglg:ctr

pag.72

pag.72

avqwul: l^ cle$terca acestuia, lucrul mecanic rcspectiv cildwa cre$te,


specifice a dii$ului sculei

cre$te.

:i

in ordine, cel mai mult influenleaztr asupra temperaturii medii

ftri

a se mAxi ldlimea de aqchiere D

deci solicitarea termici

tligutui sculei viteza de a$chiere (duptr cum s-a vizut), apoi avansul $i ln al

treilea r6nd, aproape insensibil, adencimea de a5chierc.


in cazul frezirii, lSlimea de a$chiere /r, joaoi un rol analog cu ad6ncimea de aqchiere t Ordinea de influenli este u ,t. ,?, ,.
unshiul de .leeaiare y: cu c6t unghiul de degajare / este mai mare, cu atit deformarea materialului a$chiat este mai micl, rcspcctiv
solicitaroa tcrmici mai mic[. Nu trebuie sA se neglijeze lnsi faphrl cA, odati cu creDterea lui Z unghiul de ascutire scadc (dcci rasa tlc
nrxlcrixl r l5i$ului sculci scade).
lt)ziliett t@:t(ulei. respecti,t u ehi l de atqc principal rz arc o influenli importante: odati cu reducerca acestuia, lilimca do alclriclt
crc{lc ccca cc mic$oreazl solicitarea termicE a sculei.
s('li!!!1!4 !!!D!4!!-!
are, de aseme[ea, influEnla asupra tempemturii sculei, deoaxece, odati cu qe$terea masei dc nratoridl.

.
.

lU

tcrrrl"lcraturer scade.

iabili,
moterialului semifabricatului si in primul rd,
solicitarea
termici
a sculei va clegte.
cazul ln care agchia va fi ln contact mai mult cu fata de degajare a sculei,
caracteristicile terrtice dle tuediul i de dschierc dactr este folosit rm asernenea mediu de ricire qi ungere.
O parte din aceiti factori cum sunt eleme[tete regimului de apchiere, sau materialul qi geomehia sculei pot deveni factori de conhol al nivelului
temperaturii medii a taigului scutei considerattr &ept vafiabil5 de dspuns.
'in

3.

Metode experimentale de determinare a catrtittrtii dc ctrldurtr ti de mtrsurare a temperaturii l! procesul de &gchiere


in practici se utilizeazi:
Metoda calorihetricd (freura 2d. Prin aceasttr metodi se misoar6 cantitatea de cllduri totali degajatd 10 unitatea de timp. Picsa dc
preluoat este plasati in interionrt calorimetrului qi aSchiatll cu un burghiu elicoidal. Schimbul de ctrldurd cu apa din calodmetru sc I'acc
lohe a$chia degajat5, suEafata aichiag $i scul6. Cantitatea de ctrldui o*hr degajati in unitatea de timp se determini cu rclalia:

ffiu
Q*,o, =

.cu \e, - e,)


tb

unde:

o mu s)fit masele piesei qi sculei;


o c,- cdldtxile masice corespunzdtoare;
o Qqi 0i - temperatura final[, respectiv inilial[ in calorimetru;
o /6 - timpul debazd in minute.
pag.73

Itl t)
Imm]

(+)

Metoda bozatd pe culofile terrroscoDice. Metoda utilizeazE substanle care, sub acliunea clldurii, p mosc o anumftA culoare ce gi-o
pistreazi $i dupi rtrcire. Cu ajutorul rmor lacuri, vopsele sau spray-uri termoscopice (iodua de argint, sulfira de mercur, oxidul de
mercur, bromura de cupru, etc.) se pot tIasa izotermele pe scul[ sau piesi. Metoda este opelatiyi, dar are o precizie scEz.nj,.
Metoda obsemdrii schimbdrii microstructurii pentru determinarea tmpeBturii itr scultr
asupra structurii materialului scutei.

Stiut

fiind fapfirl

ca temperah[a influentreazl

Metoda opticd psntflr determtBrea temperah[ii agchiei, cu ajutorul unui piometru optic.

Maoda termocuolului artilicial (liqwa 2bl pentru determfuIarea temperaturii sculei. Metoda utilizeaze o jooctiune de doui materiale
care la o varialie de tempglatur[ produc o tensiune electromotoare propo4ionali cu cauza, misurabild cu u[ galvanometru. Cele mai
uzuale termocuple artificiale srmt formate din fire de platini - rodiu, cupru - cromel, cromel - copal, cromel - alumel $i fier - copal.
Termoouplul mixt se poate obline pri[ sudarea unui singur fu de constantan de corpul culitului gi dus printr-un orificiu pend h punctul
de pe fata active a sculei, ulde se mlsoar, temperatura. Pentu tmsarca liniilor imtsnne pe scultr se ]utilizeazl o retea de puncte
numerotate, ln fiecarc punct fiird plasat un termocuplu. Se folosesc mai multe culite identice, pentru a nu sl6bi corpul cu prea multe
orificii. Termocuplul trebuie etalomt, o astfel de diagrami fiind prezertat[ ln frgura 2d.

rrr.rl.rrrrl( rIl.rrlL,ilir, ru:x11r:rr t,crnr,1t(

r,;r

lrrr'r:rrrrlrrr rrrtlrrlr rrl,rrrr

tle vrrr lirl serrler.

pag.74

pag.74

-$$" r***

cr/dd d rexri,$rrp.tuil,r

Pl,iru.tddrir_
aliaj dur
-Burghiu
Sadare rew a torrfio..-"
.Apd

distlati

eaplulai

tr$i.{li

//'

Gitlvanonretft {mVl

frstislst,li de echitihrare
b]

(\

M e t od a lennnrrplt/u

rt ffir ia

e
a

Calorineinr
H

$rruuctf

6umd

itotat*arc

t3345678gl0|tlrtj
8t3345678910|t1r
Metudi N un

alMstMa wlorimetrief

wlit

M8t0d#
Mdtod#

ta

tl0$8
tlo$$

&nslivn* elscfro"rxororre ln

t$lite

cj {fletoda termowplului flat$ral

I,iB

$f

0ragrama de etafsnar* a te{fiifitilpttliui

Fig. 2 Metode de mlsurare a cdmpului de temperaturilinzonade aqchiere

4.

Conditii erperimentele
Un exemplu de studiu experimental al fenomenelor tennice ln procesul de aqchierc il reprezhul studiul influenlei regimului dc alchicrc asrtpta
temperaturii medii a tllitului unui cutit de strung. Acest studiu experimefltal ufl$rcSte evidentierea influenlei adancimii de aqchierc, a avansului 6i a
vitczei de aschisre asupra temperaturii medii a tltigului.
Pcntru efectuarca cercaiirii experimentale esig necesar un montaj adecvat pentru misurarea ternperaturii medii a tEiSului, folosind preferabil
mckrda termocuplului artificial, care in cazul unui termocuplu normalizat elimini rccesitatea etalolfuii. Mtrsuarea tensiunii termo-electo-motoare se
oC.
in dotarea
lacc fie cu ajutorul unui temometru electonic fie cu un minivolmetru, in acest caz fiind rtecesard o gtalonare pentru conveNia ln gmde
laboratomlui BCS existtr un dispozitiv special de misrrare a temperaturii pe fata de degajare a sculei, ln timpul procesului de apchiere. Prin inlemediul
unui fascicul luminos carc cade pe fala do degajarc a sculei, tempsratura acsteia este ,,citit6" 6i transrnisd la calculator, unde uu program special
conceput prclucrcaztr informatria ii afileazi valoarea temperaturii mlsurate.

pag.75

Fig. 3 Dispozitiv de mlsumre

temperaturii felei de deEajare a sculei in timpul procesului d alchire.

Pentru obtinerea datelor experimentale se vor executa un numrr convembi[ de mlsudtori, variabilele independente fiind ad6ncimea tle aqchiere
,, avansul J, $i viteza de aqchiere z Pentru studiul influe{ei uneia din variabile, celelalte doui vor fi menliflute constante, Peltru a elimina hflu4a
cdldurii remanente scula li semifab,ricatul vol fi ricite pentru ca experimefltele si pomeasot de la aceeagi temperatur6 initiah.
Daci se adopta ca oxplesie gsnerall a temperatudi medii a tiigului saulei retalia:

0=Ce.t'.s/,v'

(s)

atunci datele experimentale oblinute pot fi utilizate qi pentru determinarea parametrilor de model.

Utilaj: Strung normal universal SNA 560x1000


Mediul de aschiere.' Aqchiere uscatd
Scula: Culit drept cu pldcuJ[ din carburi metalice ( calitatea P20 )
Geometria sculei: &o = 6o ; To = 60 ; 1r :00 ) Z, = 600 ;
X', =30'

r" = 0,5 mm

Semifubrical: OLC.45
ccn
Tabcl ccntralizator
cu datc (!xl)crtm cntalo
Nr.

t,

rrl.

luml

l"i0

II"

I'i(

5(X)

0,2
0,1

.l(x

0.I

+(

,,

t0

l!

tnil/ntitr

Ittlminl

.1

lmnr/ntll

I
lmml

0o,i,,

/'t't

log v

log s

log

log 06'

/'ct

+
,t

ti()

4(X)

0,4

80

400

0,2

G5

{c

80

400

0,2

,<

Zlos v
pag.76

0r'ut,

2los

Zlost

Z log 0-;"

pag. 16

5.

Relafii de calcul

I'

^"

Vitezu de aschiere: v = ".' ?^

1000

lm

I minl;

Coejicienlii (parametrii) de model se calculeaz[ din condifiile:

l)

s=

ct.; t: ct.

pncercarile (1)ri (Z)]


los eQ)

) t - ct ., u : ct .
o = Cze .sv

3) s=ct.; v=ct.

logd(l)

pncercarile Q)

,;

"l

(+)]

[reprezinta panta dreptei in coordonatel


I AuUt, logaritmice (log9;logs) ]

ftncercarite (s)si (o)]

.-

log 0(6)

1og0 -logC" + x.logl +

scalei:

panta dreptei in coordonatel


[reprezinLa
L dublu logaritmice (togd;logr) ]

- log d(5) .

l"gr(6)- I"gr(5) '

Cuttoscind coertcientii x, y, z si tinind corrt de cele 6

6.

-logo(3)
', -logo@)
logs14) - log s(3) '

0 = Cze .t'

Tentperatura ,rredie a tdigalai

panta dreptei in coordonatc-l


[reprezinta
I arUt" logaritmice (log0;log v)

-_ _ log v(2) -- logv(1) '

0 = Cre'v'

y.logs

itcerca

tz.logr a

e=Ce.t'.st.v'

, avem I

IogC,

lonrl

[o0l

Concluzii

.
e

Ilosa- L.Ilosl r ,.Itoss , ,.I

Si observatii
compari valorile misurate cu cele calculate ale temperaturii medii a ttrigului sculei.
Cea mai mare influenta asupra temperaturii medii a tiigului sculei o are vitza de a$chiere % apoi avaNul r $i tn micd mlsuri addncimea
de a$chiere ,, lucru care se poate observa $i din compararea exponenlilor: z > y > x
Daci se modifici condiJiile de aSchiere (aratsul, viteza de a$chiere, lichidut de agchiere) sau geomekia sculei, coficientii de model vor
avea alte valori.
Se

pag.77

pag. 16

5.

Relafii de calcul

,'}

Vitezu de aschiere: v =

";?^'^" ln
I 000

lmin);

Cocficienlii (parametrii) de model se calculeazd din condiliile:

l)

: ct.;

t=

ct.

pncercarile (1)r; (Z)]

0-C,r'v'
2)

t=

ct.; v=ct.

0(l\' frenrezinta Panta drePtei in coordonatel


'-b|.el4-1
'- l.gv1r)-l"er(D' I dublu loga.it oice (logd;logv) ]

bncercarile (3) si (4\l

0_(,,u.s,=U_logd(4)_logd(]).[reprezintapantadrePteiirrcoordonate.l
r(logd;logs)

3)

s=

ct.i v=ct.
e = c^^

1o*1.a1-rog(r' I

ltncercarile (5) si (e)l

-'

,'- -l(/g0(61-log0(5). rcprezinl'a panla dreptei in coordonate


log(6)-l"elt' I dubtu logaritmice (logdllogr) ]

Cunoscind coeficientii x, y, z si titlind co t de cele 6 incercafi, avem

logd = logcr +.r. togr+r.logs


Temperaturu medie a tdi{,rrlai

6.

dublu togaritrnice

scalei:

+z.logv =

O=C0.t'.s'.v'

'-

torc'r = Iloed

h llogr * / Ltoe' *' Itog'l


6

l0Cl

Concluzii gi observaJii
. Se compartr valorile misurate cu cele calculate ale temperaturii medii a tiiqului sculei.
. Cea mai are influenli asupra temperaturii medii a tei$ului sculei o are viteza de a$chier 4 apoi avansul s qi in mictr mtrsurtr adArcimea
de a$chiere ,, lucru care se poate observa $i dill compararea exponenlilor: z ) y ] x
. Dactr se modifictr condiliile de agchioe (avansul, viteza de a$chiere, lichidul de agchiere) sau geometria sculei, coeficienlii de model vor
avea alte valori.
pag.77

STI]DII'L INFLUENTEI PARAMETRILOR REGIMI]LUI DE A$CHIERE ASUPRA


RUGOZITATII SI]PRAI'ETEI PRELUCRATE
1.

ConsideraJiiteoretice
Rugozitatea utrei suFafelE reFezinti totalitatea microneregularitiJilor suprafe{ei reale, rozultate ttr urlna unei prelucrtrri. Puuerea h evidenjn a
microneregularitdtilor se Ace prin secliomra cu rm plan perpeEdicular pe suFafala prluorati, oblhindu-se microprofilul secliunii respective.
Parametri cei mai ftecvent utilizali pentru rprecleree rugozittrtii suprsfefei prelucrate, conform STAS 5730/1-79 swrt:
..

(f *a

L guxgimea

i-.+--*"'*'---- "'-

a)

srer/irr * Ttntlilului n:*{


rri r;ln t prrgi I ul u i i deo I)

lii;ir:

efu

*,1

, Ji

rtJbritqd)

Adf,ncirrrca lol:tki a rrrgozil:Ilii:

lily
ll) Alxtlcr.r'rt rttctlic nrilrttr'lir'il

rt

rrrgozilrilii (irr rltl)ort t'rr lrrrrr nrrrlrt')

|
ti, ,.ll,t't1,,'
',

Arlirreirtte:r nlerlic a rugozltilfll (mlsuratl in l0 punctc):


zt+22+23+24+zs
Rr=

5-r

R,=

(R,

+n,

+R3 +Ro

+Rr)-(n,

+R7

+'!.R8

+R, +R,o)
Fig.

pag.78

Parametri de apreciere a suprafefei prelucrate

pag.'18

2.

x,c

I sdencimii tot&le a rugozittrtii


RelaJiile geometrice pentru calculul adiincimii totale a rugozittrtii, in cazul shuriidi longitudinale a unui semifabricat cilindric lblosind culite de
strunjit care au mzi la vtuf frnj$ (/" t0) rcspectiv firi raze la vfuf (r" = 0), rezftn din ftgwa2.
Calculul geometric

ffu,,,,.,;

r'l9ffj.

1&4rr.,;.;r'1,{,e{1,

%
Fig. 2 Elementele necesare calculului geometric a ad6ncimii totale a rugozitilIli

+0

+
,:-'Z
I" -*-*:

tr,

n_*

=*jI

i "=-oRn.* .ctgy, * R.* .ctgy, =


L,
lr-

R,,,*:

ctg6, + ctgT',

Desi aceste relalii de calcul nu exprimi valoarea realtr a rugozitlltii, plezint:i interes pentru alegerea condifiilor de a$chierc ln vedrea ob{inerii
unei rugozitali optime. Relatia dati pentru rE = 0 este valabili !i pentu ftezarea ftontali.

pag.79

3.

Influenta elementelor procesului tehnologic asupra rugozititii suprrfetei prelucrate


Rugozitatea suprafelei prelucrate reanlti prin actiunea concomits[ta a tuturor fenomenelor

Si

factorilor procesului de a$chiere ca:

DeJormaliile Si ptopietdlile elas,o-plosrice ale malefialului prelaoar. in timpul aSchierii, sub acfiunea t6i$utui sculei, apar tensitmi
de compresirme, de intindere qi de forfecare, care dau naltere la deformalii elastice qi plastice atat ill strahrl de agchiat cat ii in
straturile superficiale ale suprafefei prelucrate. In cazul agchierii cu avansuri mici influenteazl !i deformatiile datorate frecfuii dintre
fala de agezare a sculei qi suprafaja prelucratii. Deformaliile elastice (revenira elastici) neuniforme ale materialului pot modifica
merimea calculatd a rugozitiilii ueori chiar cu peste l0%. Deformaliile plastice influsnle^zi rugozitatea in seisul c[ pe m5suri ce
contrucria a$chiei scade, scade $i aceasta, apropiindu-se de valoarea teoredci. Cre$terea durititii $i a rezistenlei la rupere a
materialului au ca efect mic$orarea deformaliilor plastice !i a ftecirii dintre a5chie qi fa{a de degajare a sculei, deci mtrrimea
microneregulaxit[tilor scade.

Paru reti rcgin ului de aschiete: avanritl.,r, viteza de a$chiere v, ad6ncimea de agchiere ,. Daloriti in principal formirii depunerilor
pe teit (c are loc cu o stabilitate variabili pdni aproape de viteze de 100 rdmin), rugozitatea inregistreazi ufl maxim intre 20 - 30
m/min dup[ care scade odatl cu cregterea vitezei de agchiere (figura 4). Trebuie l,.9"ctzat cL viteza de aqchiere influenleaza
rugozitatea prin condiliile tn care aqchiazi tiiqul sculei $i nu influentreaza rugozitatea geometric[. Dependenla rugozit.iitii de avaru
p""r"rtrti in figura 4. in domeniul avansurilG mici (s < 0,4 mntbot) d,ependen\a este reliniale, datorite aderentei de pe
".i"
supraia{a activi a sculei, care im[utdtregte rugozitatea, in domeniul avansurilor rrrair (s > 0,4 mm/tol| dalotili lirrlelor nrari dc
atchiere, depuerile pe trig nu mai apfi, dependenla fiind liniarS. Ad6ncimea de a5chiere inllucnlcazri nrg.orilalc:r in nrrri rrrieii
misurtr comparativ cu ceilalti paramet ai rcgimul"ri de aqchiere

Paran eri georrrelrici ai sculei: nzal."ylrlill cutrituluir,,, raza dc bontire (rotuniire) a tdigului r,,. unghirurlu: ,t- 1 7',. tr,.ltrlt1'ttt.r I
(1,1.\ .l).lh t,tt,t,it)
sc prczinti varialia ruliozililii lunc(ic do raza dc viirl a sculci, pcnlru dil'critc valori alc avansrrlrri

(!

avAnd

in vcdcrc ci mic$oroaz, li)rlolo do l?ccarc $i impiodiol lonnarcr dcpunorilor pc tiil.

pag.80

pag. 80

tg ltttxtl
----*\
lltuurirrtl

{}

,s

!,2

lJ ,\

,J

il,13

.::::
,"'\.\-,"\

(),:{i

\-\;*+]

ilt-l:

il,4fi
r/a1rri ,\ I)lt{.}f. }

Fig. 3 Profilul suprafelei strunjite la diferite avansuri, utiliz6nd cutite cu diferite razelayeff.

il *-

t'r r/tr.lilrscrrr nrr 1rld,{lrtr{i


*1i* e:'urr&rl'i rr{#I(rlf{:di. i*r r+l lrt#l**l'rrl*r
r:a ild i ! i i de $$Llri tt tv :
- $tilItlt'lg/ .\'{:rl ld: l' I $
- i:{rj:r:r /ff iuir*il ,rr,u/+ri: r} -". f rilff?
- l;r/rint:itrurr tfrr *,rrrlrirrral.' { ,*'. #,il i*irr
- rrro/(.r'lir/ .irru ilb b rirut : {) l.{: 4 -5
- /ir'/riri r/e *r,p<.:ltiirr rr .kirif ,|I*rrurr -l l
S t ru x.j i

K\\

:t-

^v\

;) r*
Y tr
rl /"1

ri.rJ,\

{t

-Iq
h

!:

:\

HrS

;;-Y-*j
rd*f

()

l0{}

.*

lJfJ 20{t J50 .ios

rlrqrri: 5i lirr/r,r
_rsCI

#.3 {}"4 #,d 0,,1

I{terc de do'c:&rere v {*ftnir$

,4unir,qu/

Fig. 4 Varia{ia rugozitdlii cu parametri regimului de apchiere (viteza de aqchiere respectiv cu avansul)

pag.81

r frmru'ruS

4.

Condilil erperimentale

Pentlu acest studiu experimental se folosesc epnrvete previzute cu tronsoane idsntice care vor fi prclucmte cu dive$e valori ale variabilelor
independente adoptate, avans gi vitez[ de aqchiere. Dupi stabilirea nivelurilor (minim cinci) se vor realiza locerctrrile, ln mod rardomizat. Pentru a
exclude influenla uzurii se recomandi folosirea sculelor armate cu plicuJe din carburi metalice sinterizate Si folosirca urui ttri$ ploasptrt pe[tru fiecare
inceroare.
La m[surarga rugozitdlii se recomand.d de asgmenea gfectuarea unui numir adecyat de Disurltori $i prelucrarca statistiotr a acstom pentu a
evidenlia dispenia rezultatelor.
Preluoarea rczultatelor se poate realiza cu u5urinli folosind o foaie de calcul Excel, care perrnite atat efectuarca calculglor statistice, cat $i
reprezentarca grafi oi a dependenlelor studiate.
Misurarea parametrilor de apreciere a rugozitIlii suprafelei Eelucrat (R.*; R.; R) se realizeaza fie prin palparea directii folosind rugozimetre
cu palparea microprofllului (figua 5), fie prin examinare la miqoscoape specializate folosind metoda seqimii luminoase. Laboratorul BGS este dotat
cu rugozimetrul Mitutoyo SJ-301, pi4ile componente Si principiu de luclu ale acestuia fiind prezentatE fu figura 5.

Utilaj: Strung nonnal universal SNA 560x1000


Mediul de aschiere.' Agchiere uscatA
Scula: Culit drept cu pl6cu![ din carburi metalice
Material tdis: P20
Geometria scalei:
Yr;
)"r Zr x,'
do
T"
tnt /'t Imml

fr fr fr
6

20

7o

Semilh brit'at: Ol,(' 45


,4purut dt mdsuri.' l{ttllozirrrclrtr Mitrrtoyo S.l-10

1/

0,4

pag.82

pag.82

ii":t"5

I0If
..J

C# f'#Ar(.

f//l

t:

il E $ Af*i
#i

1.fi /{ {..'$0.{/,,1,/fl r.rl{.,,t

,4dup{ar

$t

cttlvrtt t:r)ltlinttu
5. Dalde rnri,rurufei ,pr.istra

pi"eirr*'r'*/r

rrf ir I.i.$

3"

],1. Srnrara/eie

%,::.,,;,.,,;;;.,.,-,,,:j,,.,''''.

q#[Y:ii

lx 1

r,t l

11i

1;"1

**,.a.-"'

71rt7

.\
ffi.",r.il;n/-*l

t,,,'t

1..

/ t'l' t o

1,.,t'lt ] tt
,5(

Nt,,t

t,! L" {.i

r/'/t"l1

tt ti.,t c: o n

x:ri

t\\

@#,
t, ( )

l)* p I * w r*u 1.rr'lip*Ionr/rii prr


.trijrrufirlrr rl* lndstrrotr rlxrar
l:r:nr'rffi lldr rjl,s*llitllr/rr r"/r:r'lt'r:r'r:

/.,i: "uInI

.uip/.r('
t"tl*:wl

crfecr{rie'c, .$iml

r/ir,*rrrr,/ur"/-jlrrl(rd.t"r/

". -#m"
},**r, J 4, Rugtt:itateu

itt

uti.ulrutd

,rI .r'rr;rrr/I{*i 7)ic.\ ('il

ffiti.h*
: l&v*-r
t-7 'rlqYtr

rritru

r{irrufti 3lu r.,r'ttrtr

lltt ltttt'('tit'tdt:
t--.y'

til
*^****::;v*
{J(" IIr(t.T{{/

I I t t l t}I "\'rft I.d jrTmE


t t t "i
l. lt.{ St' X.lf

/":-|7:

lJlru:c1ict r/e rlcpl*.rcue

u ltalgtuktrului

5u3.lr"ltl*frr
alt'

]lt$.turilt

\..

l-------------

1.....*.**..4

itt

-*-----------

^^r.^,}xm<t'-I it rl itl
ii

ferrEns/ru iniSktlit

l;emrostrn rfe rc,,g&lnr

##ftd{ti{Hn -ll$1SS4 fieil$$

tu

U.Urflr

($

i.;l

H*

na

tet.I

?"dt

Ixm]

I()orxlitieinI

_*****p

-*****
-*--

t"$4 r'm

Hru *,

I"ervrlslro de n:gl*'e a puntt,*e:trttlui

il

ft{f{S$ iA$T*i

*sfr)"sr"*1

Fi

a xwdipiititr ilt' ttttisutilrc

pm

&Titlp bar

ll-lomel

ffi

lt}FAsryl a.,,4-

Fig. 5 Elementele componente qi principiul de lucru al rugozimetrului Mitutoyo SJ-301

pag.83

tttt I p* tt tttt I tti

fril

,$

&e

{i

r.J.ud

*.1*
*"*s

fiee

1r]"*0

frff

*s.ffi

r-;i

Aa,

Tabel centralizator cu date experimentale

Nr.
crt.

5.

D
lmml

t
lmml

ImndrotJ

lrot/minl

lm/minl

t,'
tot

fr

Fe

Ron rd,

R.oxmd,.

R-r*,"ok

Imml

Iunl

Iwtl

Iunl

*
*

52

0,09

400

20

52

400

20

-J

0,r4

52

0,2

400

20

52

0,25

400

52

52

0,4
0,63

400
400

20
20
20

0,4
0,4
0,4
0,4
0,4
0,4

52

0,2

250

20

0,4

52

0,2

315

20

0,4

52

0,2

500

0,4

10

52

0,2

630

11

52

0,2

t2

52

0,2

800
1000

20
20
20
20

13

52

0,2

400

Relafii de calcul

!^="

Viteza de agchiere: v = "='


1000

Calculul unghlutul

lm

I minl;

g: e =arcsin;L
t, t,.

Relalll (geonetrlce) de calcul a odilncitnli totale a rugozildlll R^* !

daca

= R-*

f,, = 0

daca r" *o ,, {'',"


Itr' > (P

'

ctgL, + ctgL',
s

=- 8'r"
pag.84

{(

,<

,.

rF

,<

*
*
*
*
*

0,4

*
*
*
*
*
*

0,4

,<

0,4

{.

0,4

{<

pag. 84

daca r-+0
daca r.+0
'

{r'.'e
"'
", lz'..q ri

(v

f ita

V'>q

n-.-

,-r"lrun'- .r*Zt)
=th{"tto{i .(("'-'2'''2)

"*k,-t,)

= R*=r".(t-cos7,)+s.sin7,."o"7,-"in7,rfi-"*yp1:i.r 7)

(^.

daca r"+o
"

6. (hncluzii

o
o
o

o
o

ri 1z','a
lt. <P

= n*=r,.(t ' crls;.)ts.sin7,.cos7,-sin7,,/".sin7.(:,;

gi observaJii
Se compari valorile misurate cu cele calculate ale adAncimii totale a

CreSterca avansului duoe


pro c es u lu i c ons tant i).

la

cle$tErea

rugozitiilii

.,,

"ir,7,)

R.-.

rugozitilii suprafetei Feluqate (in condiliile menlinerii celorlalli patdmebi tehnologici ai

Crcgerea vitezei de a$chierc duce la scidsrea rugozitiJii suprafelei prchl(f,ate (i4 cottditiile menlinefii celorlalli parametri
tehnologici .ti proces lui cot stanti).
Sctrdoea unghiului de atac secufldar duce [a sciderea rugozitIlii suprafetei prelucrate (in condiliile mentine i celo qlti pararnetli
tehhologici ai prccesului const@qi) Se reprezinlii grafic R*6o,a"=f(s), R*.e"d"=l(r.

pag. 85

STUDIUL EXPERIMENTAL AL

1.

UZIruI

CoNiderafii teoretice

SCULELOR A$CHIETOARE

l.

Uzura sculei aqchietoare coDste in tansportul de material de pe supmfqele active ale sculei (fatra de degajale lD fata de a$ezare prinaipalE
fata de a$ezare seaundari l',), lucm ce conduce la modificarea geomehiei tligului qi pierderea asptati a capacit[tii de agchiere a sculei. Condi]iile care
dau na$terc acestui fenomen sunt: presiunile mad de contact, temperaturile lnatte !i mi$carea relativl dintre suprafelele aflate in contact.
Cunoa$terea comportfuii la uzuli a sculelor aqchietoare este o condilie indisposabili la rcalaarea unor piese de calitate, stabilirea unor
regimuri de aqchiere mai productive precum qi la utilizarea ralionall Si eficienti a acestoru.
Functie de condiliile de a$chierc (perechea de materiale scul6 semifabricat, regim de aqchiere, geomehia sculei) uzura sculei poate avea
unnltoarele cauze:
Abraziunea in timpul aqchierii, duritatea materiatului a$ohiat din zona de contact (a;chie - fata de
$i suprafala a$chiati fata de
^degajare
pe
ln
superficiale
din
zona
activi,
scade.
In
acste
zone exislE tendiqa forfecirii
cand duritatea sculei,
straturile
a$ezare) creste de 2 - 3 ori,
proeminenlelor, adinciturilor suprafelei sculei, particulele dure (carburi, oxizi) anhenate provocdnd zgdrierea felei de a$ezare $i a celei de

o
.

degajare.

Adeziunes este strdrtls legati de formarea adaosului pe titip. Sub actiurca fo4lor de presare se formeazi microsuduri intre particulele
materialului sculei li materialului prelucrat. Prin forfecarea periodicd a acestor legituri, fodecare ce poate avea loc Ai prin matgrialul sculei,
se desprind gi particule din aceasta, ceea ce contribuie la uzura ttriiului sculei. Fenomenul apfie ln domeniul vitezelor mici de agchiere, in
cazul unor suprafetre rugoase ale sculei.
0C1
Difuziuneo- Fenomenul apare in domeniul vitez.elor respectiv temperaturilor mari de apchiere (7000 13000
9i constd in trecerea unor
prelucrat
la
modificarea
stratului
superficial
al sculei. Prin
rnatcrialul
invers,
ceea
ce
conduce
elemente din materialul sculci in
$i

llrlnnlinr(r'r l)nrf li( ii).

importanll practiol, ele pierzandu-qi capacitatea de a$chiere, datoriu altor cauzc, inaintca atingcrii tcmpcraturii de oxidare.
Fdrimilarea muchd atchietoare - ?pate datodti unor forte de a$chiere mari in cazul sculelor din materiale cu o sensibilitate mai mare la
solicit-lirile dinamice (de exemplu materialele cer?mice sau cele din carburi din grupa P de utilizare). De asemenea este mai fieovenli la
sculele avand unghiul de ascul e p gi mza de yarf 16 mici precum !i la a$chierea lntlerupta a materialelor casante.
pag.86

pag.6()

tdiylui aparc la alchierea lntrerupta (ftezarc, mbotarc) cu scule din carburi metalice, datoriti unor
repetate, care b randul lor determini solicitarea variabiE (intindere $i compresiune) a materialului sculei. Aceste solicit[ri
au loc atAt irr timp oat gi in ad6ncimea materialului soulei gi vor produce fonirarea de rupturi.
Defonnarcq plasricd s adiiului are loc cand matsriatul sculei posedi o rezistetrti redusA h deformare gi o buni plasticitate (de excmplu
o{clurilc de scule sau cele rapide).
'licl)uiu suhliniat ci totdeauna actioneazt toate cauzele enumemte, lnst fnclie de condiliile concrete de a$chier una sau irlh arc o itlllu!r(:r
Raptaru zi tlatd ("tip p,aprdn") a

solicitiri termice

lltill

t:ll'c.

I llllclrc (lc (lisl)uDcrc pc supralblele ptrrtii aSchietoarc

se deosebesc

wmtrloarele forme de uzuri a sculei (ligura l):

(l( rriisur- l. l,ir intcnicclia Ei$ului principal cu suprafala piesei de preluorat deseori apare uzum in formi dc crcstiturl (yllN), crrrxlit
cli elrrl c|rrziv l str tului superficial a[ piesei, care de reguld are o duritate sporit6. Forma cresttrhrii depinde de uniformitatea adiucimii

it
dc

:rlrjlricrc. ,noliv pcntru care miirimea ei este exclusi din evaluarea lalimii medii a uzurii prin desprindere pe fata de a$ezare. Cu toatc accstca
rrzrrra in lirrnri dc crestituli poate imprme u(eori schimbarea sculei.
lluno.f.'lci de degajare - fofma cea mai calacteristictr a acesteia este uzua sub forma de qater, iar parametri de apreciere a ei sunt:
adancimea craterului;
-trM distania de la virfirl sculei phni la centrul craterului (se mtrsoartr perpendicular pe tdi$ul sculei);
fB - lAlimea craleru.lui:
trI - distanla de la muchia sculei la originea craterului Ouza qaterului);
Pozifia craterului ln raport cu muchia sculei are o importanli deosebitd, deoarece wr cratq lat qi Fofimd, dar dsparte de muchie poate fi mai
pulin pedculos penau scul5 decAt un oater ingust, mai pulin profund dar plasat ln imediata aprcpisre a tiiitului, Aceasti formd de uzurl cstc
mai importanti pentru sculele din carburi metalice.
azara pe fala de aeezaru secundatd este caracterizati de ltrtimea uzurii prin desprindere, notatE I/A, Ei prezintd ifiportan(I l0 linisflrc.
deoarece influentEaz6 calitata suprafetei prclucrate. Eyaluarea directi a acestei uzuri esG foarte dificiu, insi efectul siu po to li stxhilil
indirect prin misurarea rugozit lii.

o l(f
o
o
o

{"f,rffr,i{

#r{ni

rr#feff#lif

Tdisat
{mra

#rr.4*-{egr .@-*g*'r4r*
{#slrfl

ldltqlyf ffc{s{e-

{E{"{le#{_$-

S"&/.t{,pd/,ri,

secundar

ka*ad {rantall

s-r*ref-"'4"'$
,,,'

{.

trr
{"

4l-ipta" fetei rle


- asenre priwipald
--^*--*"*"

#rs.ffi-.&ffid$-ee{d#-{srsrq&.d

Fig. I Forme de uzurd ale tdiqurilor cufitului de stmnjit respectiv

pag.87

tiiqurilor unei plScute de frezat cilindro

frontal

Utsti crateriafi

flapwra tfiil;ului

0eformarca plasticd

Uzura feyeide

a;eare

frupttra rdrlalui

Nffi
ffi_
.rtffi \rs.*1i
Fig. 2 Diverse forme de uzurd a tdiqurilor culitului de strunjit

2.

Factorii care influengeazil uzura tliqului qi caracteristica de uzuri


Factorii care infl uen \eazd luzur a sculelor aqchietoare sunt :
o Proprietdlile ft,zico-chimice ale perechii de materiul sculd gi piesd;
o Regimul de aschiere: viteza de aqchiere 4 avansul s, ad0ncimea de agchiere /.
Ca urmare a evoluJiei procesului de uzurd geometria t[igului este modificat[ gi aceasta iqi pierde treptat capacitatea de aqchiere. Principalii
parametri de apreciere a uzurii sculelor agchietoare sunt standardiza\r qi sunt prezentali in figura 3. Practic mdrimea acestor parametri reprezintl.
variabilele dependente in studiile experimentale privind evolulia uzurii sculelor agchietoare.
t

tu

',

rj'

S*t S iune perp e Mit ulari


pe t$isul principal

-q;

r*)
,lL

i-::

'..,
ti ll

$
rqt
S

,u
:!,

So,
.B
Ar

t-

i,,
rl,

t:

lnry

ilt

itjr:hnrr lrttrttf

Ctrulrti lt th(nnt; ,:t t:l,lt:tll:;ttt:it lr


" tnilarial stulil: F30

ge*rnrlnh

rrrlsr; I*Ss tr*8"

x*6frt t*90r

l*4'rr*

" alflnuirnu du itsr:hi*ra


" avansr,l 0,48 nunkat

trrnrn

Fig. 3 Parametri de apreciere auzurii sculelor agchietoare qi caracteristica de uzurf,.

pag. 88

il/utt;t.'

vitua do ayhutnt /(l tnint:t

sentiIahrirat: 0Lt4!)
"

:!r)
7.:l

t tnnr

pag.88

functrie de obiectivele studiului, variabilele independente pot fi elementele regimului de agchiere, unghiurile tiigului, propriet[lile
materialului sculei sau semifabricatului, etc.
.fl.
Orice studiu experimental privind uzura sculelor aqchietoare presupune ridiiarea caractEristicii de u n6. Aceasti caracteristicd (figura 3)
reprezint[ evolu{ia unui parametru de apreciere a uzurii sculei in timp.
Prin compararca a doud sau a mai multor caxacteristici de uzuri ddicate sub influenja a cete unui siflgur factor de influenti se poatc sl hili
rrrrxhrl irr carc accslir llcctcirzl comportarea la uzull a sculei a$chietoare.

in

l't.lrrrr slirl)ilircir cxpcrin)cntaltr a influenlei vitezei de agchiere asupra durabilitilii tiiipului @, se aqchiazi cu difedte viteze $i se stabilesc
(hrrrhililr'r(ilc xlijrcntc (ligura 4). Prin repreze[tare in cooldonate dublu logaritmice a perechilor de valori 7i - ,i se obline diagrama din figura 4,
Accasti di graml oorespunde unei perechi de materiale sculi - piesi, unei s rgwe combLrafii de vadabile adancime (t) - avats (s) ii evident pentru o
singuri valoare a uzuriilimitn*zknit' (VBu). Ea se poate ridica ti in cazul actirmii unui alt factor, de exemplu avansul s.
i

Srperdenla ii,llb*i' durs&r*lafe . l,rf*tS ls lsi fs,//srJ

300

&epmdenla real6 durabilitate . viterd

20il

0,3

h
x

,Q rrm

l.*

Naz

(E

q,

200,

t:.i

mIfi

i
i

I50

! ,r'*n

.E r./

50 lti

100

0i
150 min 2fi0

Iririp deagrhmre

{l

Vfig*'

0,t

nn

lil,'l.rl,illl,,r t ), t t'itt t' ti:!,i


l,t,ii:."r. rlt. ,',;i lirr:r1,,,/,

tst0

ci

lYr

to|

l-

&

\i

2o{1 3fr0t &qon


ffi

Vitew da rpcr?bre

J?,,.

-t

Ur
**&**fitj

l[r

fi
;\
fa

itt

t00

200

308

Viteza de asrhiere v lscarfi

Fig. 4 Ob{inerea caracteristicii de uzur[ qi a diagramei durabilitate

pag.89

*," ,

ry'lrr,tl)lirLi/,1,t rllr,rrlr i r,r,r/, r/irr//

ari

j
l

f 'tt"Vl
ts67'*--

(E

Tt

)(b'

Tayfsr:

.E

$
q)
E

frralra/rl

E20
i+

El;

Or

R'I''
a
,s laa
$so
Ei0

vitezd

508 mlnin

log.l ^*

?'

/rii llr,r

intr-un domeniu corespunzitor vitezelor uzuale de atchiere curba durabititate

logZ = logC, + k.logv

(t)

- vitezi

poate

fi agoximati cu

o &eapt5 avand ecualia

a carei panta este: k:tg}:-tgs>' -!ogTu-!,ogTu

logvn -logvu

.g

(l):

A)

Relalia (1) poate fi scrisd qi sub forma:

T=

cr.vk

(3)

cunoscut[ in literatura de specialit ate caecualia lui Taylor. Aceastl rela{ie se utllizeazii qi sub forma reciproc[:

v: C,.T^
Constantele Cr $i

durabilitili mitare.

G din relatiile (3) ti (4) reprezintl

(+)

tn care

lt

lc,:c[

1lm=-r
Itt

(5)
(o)

durabilitatea corespunzetoare unei viteze unitare respectiv viteza corespunziloare unei

Expodentul f este un indicator sintetic al sensibilitiilii la uzur6 al materialului sculei. Un exponent t mare in vaklarc absoluti indici o pflnlir
mare gi o varialie mare a durabilitiilii sculei pntuu o va alie mictr a viiezei de a$chisre. O scul[ este in gencral cxpk)alall la divcrsc vitczc tlc rr;chirrr'
$i deci este important ca influenla acesteia asupm &uabilittrlii sl fie cet mai mice, adicl exponentul t str aibi v0lori flhsohrlc ciil rr i Lici.
Influenla vitezei dc aqchiere pi a avansului asupra uzurii sculei este in principiu aceea$i: odatl cu crc$lcrcir hn crc$lc fi l)xnlir errrlrlor rk'

pr:reticii.

l)ir

nccsl punct dc vodcre, ordinea de stabilire a parametrilor regimului de agchiere va li: adencimea l, avansulr qi vitcz.a v.

.1. ( lnrdilii cxpcrimcntale


l)oslir$urarca unui studiu experimental asupra uzurii sculelor atchietoare se referd la ridicarea caractsristicilor de uzur[ sub acjiunea unui factor,
de obicei viteza de agchiere. Prin impunerea unui critsriu limitii (o anumiti valoare a pammgtrului de uzuri mAswat, de obicei Wh-), se definesc
dwabilittrtile sculei pentru difedtele valori ale vitezei sau avansului. Folosind colstructria diagramei Taylor in coordonate dublu logarilmice se
reprezintE perechile de valori yi - 7;. Folosind procedura de regresie
ari se stabile$te panta dreptei de regesie $i implicit yaloarea exponentului t.
constantei
din ecuatia (3). Procrdwa poate fi repetatd folosind divene materiale de
Ordonata la origine a drcptei de regesie va detemina logaritrnul
scule dAndu-se astfel posibilitatea studierii efectului acesh{i factor asupra durabilitElii sculei gi implicit asupra rezistenlei la uzuri a materialului
tii$ului. Tot prin astfel de studii compamtive se determine $i eficienla prezentei straturilor protectoaxe pe Ai$ul sculei.

Ii

pag. 90

pag. 90

Utilaj: Strung normal universal SNA 560x1000


Mediul de aschiere.' Aqchiere uscatd
Scula: Culit de strung Rp3

(iutttrdriu sculci:

d,,

,ii

/,,

).r

Z,

2,,

fr

Imml

7o

20

0.4

l"l l"l l"l /'l


6

rs

,\'nttiluhrit'rrl.' tk' lor rrrir cilirrtlricir. tlin OLC45


lpurul lc ntisuri.' Micrrrscop optic dc atclier

rltlc cxpcrimentale
t,
t
lnil/minl
Imml

I rrlrcl t'r'rrll':rliz:rlot' cll


cu
lVr'.

l)

t' t'l .

lntml

50

200

0,1

50

315

0,1

Timp

Iminl
W1
fmml
W2
Imml

4.

lmm/rotl

[m/minl

T
Iminl

logT

logv

T"ut"

Iminl

10

t2

t4

t6

18

20

25

30

35

40

0,05

0,1

0,12

0,13

0,16

0,18

0,19

0,23

0,26

0,27

0,28

0,29

0,34

0,-le

0,1

0,15

0,19

0,28

0,31

0,34

0,38

0,45

Rcla{ii de calcul
Vitczu tlc

uschiere: v =

o.'?==n
1

calculul exponentului
Calculul constantei

000

fm lmin];

k: rr = l!"g r' - t"e I


llogvr-logv,

c7:

1ft1

'Ilogv
logCr- Ilogz-fr
2

Calculal durabilitdliii T"ot": Cr .tk


pag.91

5.

Concluzii Si observa(ii
Se reEezintii glafic caracteristica de uzure (fB - imp).
Se reprezkrtd grafic in coordonate dublu logaritmice depetrdenta dumbilitate
origine a acesteia, comparandu-se cu valoarea calculalll.
o Se comparE valorile mtrsurate cu cele calculate ale durabilittrtii sculei.

.
.

pag.92

vitezi de a$chiere qi se determini geometria ordonata la

pag.92

sruDrul

EXrERTMENTAL AL rR.ELUCRABILTTATU

rnrn

l$cnrrnr

t)

1.

Considerafii teoretice
Prelucrabilitatea materialelu prin a$chiere sau agchiabilitatea materialetu este rm aoncept a cirui tlefinire nu este complct standardiz:ttl.
I,rclucrilhilitalca cslc o notriune complexa, ce poate fi considerag ca find suma problemelor sau difcultitilor pe carc lc prczinli un nnunril rirlcriirl
nllrlci crin(l lrrlrrur sa cstc modilicati prin agchiere.

rh'ir;rr'lrrt'rt'. tlt' rrrotlrrl tlc lixarr: a piesei gi chiar de magina-unealt5.


Strrlrilrreir prclrrcrabiliti4ii unui material inseamn[ in cele din urm6, o cunoa$tere aprofundat[ a factorilor care conduc atat la rcalizitrca Lttlttl
l)ro('('s rk' rrlclricrc clicicnt, cfl1 Ei a unor produse de calitate.
I irr rrrllcrial cstr: ou at6t mai prelucrabil cu cat:
durabilitatea sculei aschietoaxe este mai maie;
timpul in care are loc indeplxtarca unitalii de volum din materialul prelucrat este mai mic;
calitatea suprafetei obfinute est mai brmtr;
solicitarea mecanici 9i temictr a sculei este mai redusi,
Fecizia de Feluqare este mai ridicate.
Evaluarea pelucrabilittrlii se realizeazi printr-o imbinare a datelor ce descriu proprietilile tehnologico mecanice ale mate alului dc a$chial $i
rczultatele unor lncerclri practice specifice. Concluziile privind aqchiabilitatea materialelor sult valabile lntr-rm domeniu suficient dc lnrg, cit sii
acopere condiliile practice de prelucrare prin agchiere.
Utilizarea exclusivl a Eoprietelilor mecanice, cum sunt rezistenla $i/sau duritatea, ou poate conduce [a aprecie corecte. Prclucrabilil tcx csll:
influenlatE de foarte mulli alri factori cum sunt: compozilia chimic6, sfuctuta, Foprietitile inctuziunilor 6i a elementelor de alisre, etc. I)c altli:l o buni
alt material poate conduce lnsa la rerultatc complct
prelucrabilitate este determinatr 9i de folosirea unei anumite scule, care ln alte condilii, la

.
.
.
.
.

ncsalislicitoare.

2. Criterii

petrtru aprecierca prelucrabilititii prin a$hiere


Pertru aFecierea prelucrabilitilii prh agchiere a unui material se utilizeazi ftecvent doui cdterii:
. Cfitefiul de prclacrubilitate Ztbazatpe e\olulia curbelor de uzuri (sau durabilitate) ln functie de viteza de agchiere;
. Citefiul de prelacrabilirate zsbazd.pe eLmrLi,jlarea formei agchiei gi a rugozititrtii suprafelei prelucmte.
Daci criteriul Zt aTeciazL a$chiabilitatea materialului prin prisma uzurii pe care o va induce sculei aqchietoare, criteriul Zs jine cont de
rugozitatea suprafetei Felucrate, de aparilia depunedlor, de foma a$chiei detasate.
pag.93

Indicatorii de pretucrabilitate cancteristici criteriului Zr, calculaqi cu ajuloml formulei lui Taytor ( I = Cr . vr ) sunt de tipul celor ce urmeaztr:
0,3 mmi
v60Bo) este iEzA de agchiere pentru care dupd 60 de minute de a$chisre apare pe suprafala de a$ezte o \zvrl W
u60K0) eslc viteza de atchierc pentru care dupn 60 de minute de aschiere apare pe suprafala de degajare a sculei o uzuri craterialS
camcterizali prin mportul K = KT/KLI: 0,1;
y6o este vitezA de alchiere pentu care dupi 60 de minute de agchierc in condilii precizate de lucru, scula ajtmge la o uzuri catastrcfaE.
Obtinerea indicatorilor mai sus amintiti - care sunt de fapt viteze de a5chiere, $i -care lntr-un intervat de timp qi in condilii prestabilite de
a5chiere au ca efect formarea unei uzuri prestabilite - este sugestiv ieprezentati tn figura l. in genoal, acegti indicatori se oblin astfel (figura t):
se prelucreazl prin aqchiere materialul a cirui prelucrabititate dorim si o determintrm cu o anumiti scde Gn general din otel rapid),
aSchierea avand loc fdr[ itrcire;
se executii minimum trei incerclri la viteze diferite (dal constante pentru fieca! tncercare) ii se studiazi varialia dulabilittrlii ln fimclie
de viteza de a$chiere;
aprecierea evoMei uzurii sculei a$chietoare se poate efectua urmirindu-se, fie faleta de uzrr5 pe fata de agezare I4, fie raportul
K = KT/KM;
cu ajutorul valorilor determinate experimental se poate construi o diagrami in coordonate dublu logaritmice
%
cu ajutorul acestei diagrame se pot determina valorile constartelor Cn I qi indicatorii de prelucrabilitate corespunz5tori unei dwabitititi
T = 60 (120; 240; 480) nin.
Este de remarcat c[ valoarea exponentului & ofertr indicalii asupm prelucrabilitilii. O pantll mai abruprit, indice o sensibilitate mdritii a
durabilitltii faE de vitez6, deci o prelucrabilitate mai scazuta.

.
.
.

r
.
.

f-

.
.

Sectiuno

I
tlg

|
E

pwpendirula$

fleper*brfr /riiior#
mn

'%-t

t00

0,9

'H

or'
Jo.

,nm

s,,

Ea,

*to

h!

rlt,rra#litrtadr

pe tdisul priwipal

I'u

l1

\_

r{r
l.l

&*

ll

!t

sQ'

tr

a;5

S"o,s

t;r

_(!

rb
ru

';;

.s
.E

50 lg0

liO nia

200

l0

Fig.

50 tlW 200 3{10 500 1000 n{nin

Viteza de a.xhiere v {snril lw.l


Determinarea indicatorului de prelucrabilitate (vuoao,) pebaza caracteristicii de uzur[, respectiv diagrama lui Taylor

Tinp de agchiere

pag.94

pag.94

Cdtiva indicatori de prelucrabilitate caracteristici criteriului Zs sunt prezettalr irl.tabelul


Tab.

Indioatori de prelucrabilitate specifici criteriului Zs gi evaluarea lor

lndimtorul

/rtdieaftrul

frerultatul evalu#rii:

ruitluat
l.' rtl Irt

1.

ldvur

rhil

nsfavorabil

,ffids.,Sffir$w

rlttt ttl rlt,

mare Sivariabil

&atrurip*
maginea
suprafetelor

f--- -?*\
ITT
I

supralrld mofd sau lwiaas{


Starea t&igtiai
dup6 a6*hicr*

firi

depuneri pc t6ip

supruIa/d rugroasii

s a u a nd u Ia t 5

d*puneri

p*

stililtlttt)

1, -

v?
n*n\I--{lr#*
\ /fi\
'u^\il

/r;pr*rbrra
intr*ruptff

,,.')
.J

rupruri *ta ytiasei

t**
i"_

mrbS;

itst: lttd l,'t

p:

.ruU il lltt'lt'

AJI

{1 ---..1

#rv#risfli
Sttltr,tltta

hawn
I

tuhulari
ntEotitat*

ntlavarahil

{drd havuri

str$]its

'a;thie

I rytul ,1',, 1,,,',

fr*rultatal sv*luttrii:

favurabil 1

evaluat

prczinti un tant fifffilit


i* nna de iegire a frerei

piesa

mi5$r-*"

bavuri sau ruptur{ in pi*sd,


ifi &na ds is$ir* I *elci

{sr},ii rarc ad*rt4

f,it

ftrir

irpri'cl

la srrl&. in
fravuti *i

um*

dap#
strunjirea

k$ntali

lird harturi pi
ldri wila {i$bile
ale lnstalui#alei

xs&ier*x

bavuri,
fispsritdti

pt

sttpril8!8 kaflt#ld

inl,rerupti
F0r1a

i*

*gthiere

arykiilx md in rava de a6*ftii

a.trhiile

rinfin ltpito pe tiii;

re$vsi

Forma gi mirimea a;chiilor joaci un rol important ln aprecierca prelucrabilitirii in special prin prisma proceselor de prelucrarc pc mn$ini-unollc
rutomntc, cend interr'efllia factorului umao este redusx la maxim.
Fornrarqr a$chiei, tasarea acesteia, gradul de deformare suferit de material, modul de ploducerc a ruperii a$chiei etc., sunt aspe.te investigate ti
cirrc conduc
aprccicrea a$chiabilitilii materialului. Forma agchiei $i formarea acesteia sudt in straflsa oorelalie, nu numai ou proprietAtile materialului
scnrilabricatului dar gi cu compoziJia chimictr, cu prezenla anumitor elemente, cum srmt de exemplu fosforul, sulfirl 9i ptumbul, care h cazul otelurilor
produc Aagmertarca aqchiilor 9i conduc la imbua,ltitfirea alchiabilitllii.
Criteriile, precum 9i mErimile de misuat in vederea aplecierii fomei a$chiilor sunt Fecizate in STAS 12046/2-84. ln tabelul 2 $mt prezentate
diferite forme de atchii $i domeniul formelor de a.lchii care caracterizeazi o buna Eefucrabilitate.

pag. 95

Tab. 2 Clasificarea formelor de agchii dupS STAS 1204612-84

r/p

rx
A

lungd

I dlrlie

bandd

scurld

e_""."A
,

//

;/. ,---

3.

"-

ri'

Hrs'J

'qll

C=\Y

-"-.4-\4

d,mrfub rn

illA

ilB-

FIan$

tvA

l$lB 0enicf;

#%
IU

Agrhie elira

s'pria/a

"d

lv

tdal6

ffi

-*"

.-.....xi_
P;-s '\

lll

tubularS

iU
c

dsrrrrb

rer.
.d---*
J

inrd/nlld

ll

IA

IB
B

rrp

Sffi
@

Agchia eli-

ul

fn randek midald cnniai

\t{'}tfu\flt

w1
*f{

tvB

"trrr/

"t1

arc

vll ,4srin

trllll

tip 8c*

efementar#

VIA tegate

lJt'A

{-.J-,\,-ta i
t3,*l

s ? * - tf
i +"., t
ar
r*".-.,$
- I e
..*r-"r
' f,'
{ dr nc

/$rfrb

vtrl!,

,,

.-

t,..,

'f \':r*
"/-";-

Furffie favsrabile

+]t -\-.-

)Y r-'

flB Sfir$mat

VB

,s*.

,crrA,;r rlp

d$#h

qsr

,i

j/ r'f ',.

'a"1'v$,J

fr\

( lt J")

s{ },
?,u$$

Metode utilizate pentru aprecierea prelucrabilittrtii


Durabilitatea sculei (? este consideratii ca unul din cei mai convqBbili indicatori pentru aprccierca prclucrahilil.i[ii. Pcntru stabilirca

cu oottrolul riguros aI materialelor semifabricatclor $i cel al sculelor lnci de la receplia lor.


incercirilc de stabilirc a durabilittrtii sunt mari consumatoare de timp din cauza ridicirii curbckrr dc uzrrrir ln dil'crilc

o'qlt\1'tt

vifu'zt'i

it

vilc^

cinrstnllt(.

|r'rtrr

h?l)lt'.

(ligura 2) !i sc calculeazi valoarea pantei dreptei cu care se aproximeazi aceastii dependenla


valoarea exponentului zr (din formula lui Taylor scris5 sub forma v = Cr .?' ) cu formula:
,ai,

m=-l+tgd
tga -l
pag.96

(r)

(g

a). Cunoscand acoasti valoare

se

poate calcula

pag.96

Valoarea constantei

Crz se

determini cu ajutorul relaliei:

-zn'Ru'n-E
.(m +t)
1000

CY =-ml-

a;

1r.,

rrrrrlc:

o
.
o

lntrn/trrl/ csto nvansul de lucru;


ll,, f tttntlcslc raza la care se produce uzrfia maximd admisibilS;
tr I ntl/rttin f eslc tr,rraf ia epruvetei.

,v

,llrrnrlr rlrxirhrlrlrili.
dnaptl uhlinuti

tondilii de agc{iere:

I * f,tt
s * f$1.

lgn

experiwental lin eonditiile atingerii arcleiagi

azuritimitdl, a rdrei panti

r, - dJf.
geonetria scu{ei mt.

ltgd

Pe dEaltdgarte:

se detemind

,n*

gra{it

-#

unde "m" repredntl expanentut din


relalia lui Taybr v

* ty"fn

,lX

it

sffiifahfiffit a

edrui

lg Rn

pre I yc rabililat e se evalaeatd

Fig. 2 Schena metodei stronjidi fioitale $ preluclErea gmficn

&

re^itatelor xperinentale

3.2. Metodr strunjirii longituditrale cu ciefterea viterEi itr trepte. Epruveta utilizati la aceasti metodi (figura 3) are o form[ cilindrici 9i
ostc impA{itA in mai multe tronsoane de lungime constanti -40 astfel stabilit5, hcat drumul parcurs pe epruvet5, de cat.e sculA sA fie de 25 m.

Lo:

25000.s

n-(o -zt)

(3)

unde: D [mmJ este diametrul exterior al epruvete|' t [mm] addncimea de agchiere; s [mm/rotJ avansul de lucru.

pag.97

Se stunjesc pe ra[d txonsoanele, cu viteze care si alcatuiasci o progresie geometrictr cu ra]ia 1,12. Prelucrarea are loc pani
muchiei a$chietoarc. Se impune condilia ca distxugerea str aibtr loc la prelucrarea tonsonului cu nurnirul de ordine z 7 + 1.
Indicatorul de Eelucrabilitate al acestei metode este viteza compatibili v-., care se determini cu urmltoarca lelalie:

y"r-p

unde:

.
.
.
.

=lr-tl(u, -rr.)Z

distrugerea

(+)

y, este viteza de a$chierc corcspunzitoare konsonului unde s-a produs distrugerea muchiei afchietoare;
vzr este viteza de agchiere corespunzitoaxe ultimului tlonsoll prelucrat complet;
Z, este lugimea a$chiaui pe tlollsonul unde s-a produs distrugerea muchiei aqchietoare;

Io

este lwlgimea uoui tronson.

Valoarea vitezei compatibile v-,,p este utilizat6 drept criteriu de apreciere a prelucrabilitiJii, o valoare mai ridicalil desemnand o prelucrabilitate
mai bun[. Procedeul are insi aptioa{ii limira& 9i este greu aplicabil la scule din carburi sau materiale mineBlo-ceramice.
incerclrile de durabilitate bazate pe drumul de agchiere efectu6ndu-se cu viteze de a$chiere putemic qescltoarc au avantajul timpului scurt, dar
Eezinttr o lmprtr$tiere mai mare a rezultatelor.

Fig. 3 Schema efectuirii incercdrii de prelucrabilitate prin metoda strunjirii cu cre$terea vitezei in trepte
:

pag. 98

I'*D'

- "

4. Influentxpropriettrtilormaterialelorssuprsprelucr&bilitltii
Aturci cend se anallzf,AzA Eclucrabilitatea matErialelor prin aqchiere hebuie luate in considrarc 9i proprietltlile tehnologico-mecanice ale
acestora qi impactul pe care il pot avea asupra aqchiabilitSlii:
?.
. Rezistentra mecanictr !i duritatea
In gcncral rezistenla mecanici gi duritatea reduse sunt favorabile din punctul de vedere al a5chierii. Excep[ie fac rnatcriulclc lirarte
(luclilc oarc prin producerea unor deprmeri pe tiii accentuate vor conduce la dificultati in ceea cc privoiitc ohlincrcr urxn' r'utr,/rr:rll
((n'csl)u Ziiloilro.

*rtl, Plo I
lnay,il'*w111ol
mn;
s-0,16
mmhod
nmtrotl
V-2
*--":i"
l-2 s-A,46
lhaertrt

l:i:i;;;

9 t00
E

800
ft
s.cttlt

I I
l_i*Ji,6*"I

lvo-o,rs**ill"1
lsemirabricat:MotVti I
i0,55 4,2 A,7 fr"l fr,2

r./

f,r*J

L_:flffiT
I t-i --t--

S80
Si

#_

f,ff *
\(
tqs

0.t5

llllJ,

e.

*
i

E40
I
+i

0.tfr

:!

E
\:
LI

fr$irrostruiltra ssfiifabrifilului la diferile durititi de reyeilire

(!

E}

s20

,.f5 'E
E

qE

4200 4000 3800 3#00 340fr ?atrfi 3808 1800 260# I4t0
Suritatea llV { Nlmrnzl

Fig. 4 Prclucrabilitata o{elului MoCN15

a#pA 6 l{*rqfge

h fimqie

de

durit4ile obtinute in ulllla Fatamentului

de

rcvedr (microstrucnfe 140:1, origiDal 200:1)

Ductilitrte&
Ductilitatea este o proprietat

ln corclatie cu duritatea. O atchiabilitate

ductilitate./duritate.

pag.99

buntr se obtrine atunci cdnd se realizeazd un raport optin

Conductivitateatermictr
Corductivitatea termici a materialului semifabricatului poate contribui la preluarea unei cantitili sporite din cildura generatii prin
agchiere. ConductivitAlile termice ddicate sunt bercfice din punctul de vedere al prelucririi prin aqchiere. De aici qi diferenlele remarcabile
de aichiabilitate intre aliajele de alu1nhiu $i oleluril termoreftactare.

Ecruisarea
Dupd cum se Stie metatele pot s5-ii imbunititeasc[ rezistenta h wma rmei defomAri plastioe suferite, lmbundtdlirc ce depinde atat dc
mdrimea deformirii cat $i de viteza cu caxe s-a produs aceasta. La a$chierea olelurilor, deformarea este putemic concentrati in zona de
forfecare din imediata apropiere a tiiiqului sculei $i se va concreriza prin a$chii efiuisate, de duritate mai mare, qi uneori chiar ecruisarea
stratului superficial al suprafeJei a$chiate. In procesul de formare a a;chiei lucrul mecanic specific consumat va fi mai mare. Pentru
descircarea solicitirilor t.lti$ului $i o rcducere a gradului de deformarc se va opta pentru un tiiif cu un rmghi d degajarc mai plollulltat.
Equisarea conduce si la diminuarea tendinlei de formare a depmeritor pe ttrii.

Prezentaincluziunilor
Particulele dure gi abrazive, cu dimensiuni mai mari de 150 Fm, sunt factori care intensifici uzura sculelor. Prezenla incluziunilor
ceacterizeaz' materialele de catitate inferioari qi sunt coNecinta procedeelor de elaborare. Microincluziunile sunt hsA intotdeauna
prezente. Cele abmzive, cum sunt cele din oxid de aluminiu (Al2O3) sau cele din calciu (Ca), tebuie evitate. Incluziunile din oxizi, de tipr,rl
oxizilor de fier sau de mangan @eO, IUnO), suut mai putin diunitoare deoarcce sunt mai deformabile Si pot fi angajatc in proccsul rlc
formare a agchiei. Prezenta silicatilor este lnsi favorabili deoarece la prelucririle cu viteze mari ei se inmoaie qi pot conlribui la tlinrirrru'c
uzurii sculei.

Elcmcntc dc alicrc pentru creQterea &$hiab itntii


I Jnit din nrctodclc cunoscute de ridicarc a capacitiilii de a$chiere a otelurilor este adtrugarea in compozilic u sullirlrri. Accslir linrrcrTii (
nragrrc,7,iul conrpu,si carc in timpul formlrii agchiei dau nattere ulot planuri cu rezistenli scizuti rcducandu-sc irsllcl consurtlul cllcrl,clrc

l,

conlirclul cn
pr-rrcsrrl irrrni-rr-ii aqchioi, amplificarea tendintei de curbare a afchiei qi reducerea contactului cu fala de dcgajaro a sculci.
lirlir dc dogaiitro acc$ti compuqi ugureazi condiliile de fiecare.
A$chiabilitatca oteluritor poate fi sporiti $i p n gezenla ptumbului pi a seleriului. Agchiabilitatea este putemic influenlate de cantitatea
acestor elemenle dar $i de mlrimea, forma Si distributia compu$ilor pe caxe-i fomeaz, h o1el.

Structuramaterialului

Structura materiatului este un factor care hflusflteMi putemic prelucrabilitatea prin agchiere. in cazul olelurilor a$chiabilitatea este
influenlatii de prezenta celor trei constituenti struchrali de bazi: ferit4 perlita !i cemertita. Datoritii durftntrii mari, cantittrti mici de
cementitii vor influellta putemic uzura sculei. Oteludle feritice vor fi cancterizate de o a$chiabilitate mai buni decat cele martensitice.
pag. 100

pag. 100

,tl ltt,t lln,,:tlt:;ituil tlin

lcriti

bi Olel ru 0,35fd

t,

ti

rCInpas din

leritd {runele deschisel ;i p*$ird {rcntle gri}

dl Ayd ca $,fl% C, abdtuit din peditd globalari,


frepwxeri gr*nulaB de mmerfit#

fil sttuttilra ds bprd f*ritird

el$lelhipxeute*ic cu l,lYi {, almluit

01*ltu 0,8% t, cnmpus din perlitd lannlarii,

**t$*tttitd {silh {*rr*# dt ac* imrrfu.rp la wtlaarel


pi f*ritd {tlr*l* deschis* la culoarel

rlia

perlitrS lam*/ord {gri} pi *erxentitd

serundar# bana delrhisd sah formd de r*feai

Fig. 5 Structura debazd a aliajului Fe

pag. 101

C (500:

l)

{upl: # {iswse

;f

ilil
80
$'s

50

\40

ry"|,:,ff,m

sr0
t{s

;*w#

20

t)
(t
li:

'"ry

ito
aa

,,istul q

;:m,';

d?

""r;1

rt'l

.
s'..\

"r!,::.
1arri-\;i

,,"-d,
!& :l l

4
?

2t^
50

60

8#

iljfr t28

288

'54

{ireta d* a$hist*

13U

35*

30fr

dag6:0 Vi*r*gge

tr*lmi*J

Fig. 6 Influenla structurii cristaline a semifabncahrlui asuFa duxabilit4ii gifl{ui ll]1ei scul din cglturi metalicn e20)
YB = 0,i8 nn; sdAncimea de atchierc t = 2,54 n t; ava,tlul s = 0,25 nn/roL Microstructura: 300:1
lbkk .le

Condilii d. a$hiarc:

u fi

(hrrctoristicilc scmifabricatului

gi

(origi"al5N:l)

tratamentultermic

Mfllcrialul scrrilabrioatului poate fi htrodus ln procesul de prelucrare sub fom[ de laminat la cald, norm lizal, rosopl, lrils lir rcec srur
irrbrrnirlilil. Scrnilhbricatclc laminate din punct de vedere al a{chiabihtntii srmt caracterizate de o structuri ncomogcnii $i pr('ln'clr''lr
dilircnlialc oaro dccurg din procesele de deformare gi mentinere la temperaturi ridicate.
NormaliTarea conduce la structud mai fine gi mai omogene care imbrmtrtltesc te[acitatea materialului 9i agchiabilitatea. Recoaccrca, in
spccial cea de globulizare, conduce la transformarca perlitei lamelare ln perlitE globutari, deci la obfinerea unei structuri favombile
a$chierii, camcterizati de o scidere a dwitiigii 9i a solicitiirii [a uzuri a sculei.
Deformarea la rece a semifabricatelor de dimensiuni mici urmtrre$te uniformizarea structurii $i aduce ca avadaje rcducerea depunerilor
pe t6iq, a formirii bavurilor 9i imbunidte$te texhra suprafeFi prelucrate. ImbunEt5trfuea prin cre$terea duritSlii materialului afecteazi uzula
sculei. De reguli se consided ci pentru pelucririle moderne cu scule din carbud metalice difioultitile iII atchiere apar la peste 200IIB.
pag.102

pag.102

-p

/?8

"tf
l(b

q
rb

S
[r

Sarrifa&lrrat
ca
lla

l'rotalnsstulfeflrrls

f,erisferla la rupere

{Nlnn4
&rr3s

.:t?

r8f4pi

570

$/6.?5

l0!N rlefarrnat la rerc prin tragere

t--

01t35

30ff deformat la rcce prin {ritgere

rll fti
1l t

rsrfpl

lfitrlSA
tficil3a
/Sfrl30

l2NiCr?5A

dlit

I INiCr2ifi

e$ilfpidcformr{ la reffi

:,,

fi

ft

,l

ui

25 32

4S

s4

prin trd{Jere

620
$90
500
$90

28% defunnat {a r*ca prh trfill*rt

lt?0

109i, defrtrrnat la rece

lil{l

690
000

TO

Vlteta de dsrlirsrs y lm/min] lsrar$ /og.l

tlttl,i

tli l,,mt'qrst

IffiM*,,..s

6 "5#E#tfl !"!{{A:
lX:
', ;N\l.ti. :\f: \H'.

\sffi.YW :'Sffi
i

h)

llr.4

#r,3

$r.2

#r.S

s
q"*

jMffirr

H.E
4i

-s r#

ss
Es
Ar

, ffiffiffi8F

#,r*d0sffi&#

iMf,s

dffi$ffidHtur#

ffisffi.Wffid,S ramrrmCIm4,g
&i"&,ffiffirske,{.r M",tS,e& #$eP

32

rp8 mffim.mffiXrmd,$,

tl

erx*Mfl
lllr.2

$/

ffi*S"S

heh,&krjs

M,}&M*mr

M^lffi*ffie4
Xron*e.*:[S
sffiMfi6
$r

ffifrbffis,$

ffi"-"..#{
ilr.J

Nr.4

Nr"8

Nr.7

*,

&"

nJ

-*
*q;'*s$se
".,," ll"-dkekn

d'-

mfr Am B& ra.a ..{,rryFetrrlt*r,$ F&S',m{ffifd*,0', riilrffiffir.rJ,'


t"ulrryW{S
M&b;h&&&rfu&ds.:
M&&ftffqWsr qromqffifl^t
rqrq{+rqlq4ar,J
ffift2,3
ffiififfiffi4J
efrllilffi*wJ,6

ffis,0
mw#,S
Nr.i

r**sffirrffi#J"J

M4J

wwf,0

ffi48

Nr,6

Nr.7

ciffiiJ
ilaffiA/
Nr.8

Fig. 7 Influenia tratamentelor termic asupra prelucrabilit4ii diferitelor tipuri de oleluri

Elementele de aliere
Majoritatea materialelor metalice utilizate azi sunt aliaje mai mult sau mai pulin bogate. Prezenta elementelor de aliere detqmini
proprietiili specifice pentru aceste aliaje dax in acelagi timp influu[eazi putemic atohiabilitatea. hzenla uuor elemente de aliere cum sunt:
nichelul (Ni), cobaltul (Co), magneziul (Mg), vanadiul (V), molibdenut (Mo), niobiul (Nb), wolftamut (W), cuprul (Cu), etc. produc o
diminuare a aqchiabilitiitii otelurilor. Alte elemente deja amintite: sutfi (S), fosforul @) gi plumbul (Pb), din aontr4 in cantitiili adecvate
produc o lmbunililire a agchiabilitifiii. Chiar qi carbonul (C) prhcipalul element de aliere are un efect benefic numai in limita 0,3 ... 0,6% .
pag. 103

STUDIT]L EXPERIMENTAL AL T'ORMARII DITT,RITELOR TIPURI DE A$CHII

L.

Consideratii teoretice

Unul din scopurile prhcipale ale perfeclionirii maSinilor

unelte destinate agchierii este cre$terea productividlii prelucrtrrilor, adica


pe
indepi(area unui volum cet mai mare de material de
suplafala semifabricatului, ln unitatea de timp. O problemi importanti ce sa iveste este cea a
tndeprrtdrii aaestui volum mare de agchii din zona de luqu. in acste co[ditrii forma aSchiilor respectiv volumul ocupat de acestea constituie un criteriu
de pretucrabilitate, impoltarg care cre$te odate cu dspandirea in industde a ma{inilor - rmelte cu comand5 1lumoricE, rcspectiv a liniilor automate.
A$chiind materiale cu propdetili mecanice diferite se obtrin a$chii de formn diferitn. in cazul aSchierii mui material forma atchiilor poak li
influenFti intrc anumite limite, prin modificarca pammetrilor regimului de agchiere respeotiv a geometriei sculei. in tabelul I se prezinti clasificarea
a;chiilor conform STAS 12046D 84Tab.

I Clasificarea formelor

ll

I A;chie tip

\{

Agrhie

q,*
r,f*\

/rrg#

s0{l/fd

c
lncdlcitd

llt

ilB_

4#

&

| --*-r'
[tc

$!+

i'lt ).1
|
.\.1
t,
tr-l
"ff A:#
't
is
/,!

'J"

Ss*iefi

sffi

,*:::s

Irl

Plrna

* "-'\*\t,
,'/

lf ,

f*

$pira16

iE

Agthie

lllA

IA

ll

tub$la$

basdd

Fnrm.t,

de aqchii dupd STAS 1204612-84

.^!

v'

++-l:""

lv

Asclie

idal# in

eliffi

A;chie eli-

rord*lt coidald

lr*-------

va

"#

q,L
i'

drilr

illB

#
%

,.

cf'

ulll

tip

ir

arc

viltA

s&

' "- - *'r,


"{**{_';"
$" s

t t tt
..

,,

Asct

-fi-l-.;

\-"*
41iX.*""#,

,,."*

r- _l
farfie fayorabile

SffirSrnat

, .'- /:.

{orme arceptabile

" l

,. \

vllA

I t + - *f

t"l**J"-

ll
:r-'_

vll A;rhie
sfense#lar$

i\

VB

".lrtc

8ru

VIA Legate

o*\
.

tuB

Asr!$* tip

*mifi

-------

L,\Jll+'t*fd

vl

""-"t
L--..--..,-"J

t1/il

re#]fi

ffi#

in

cazul agchierii materialelor plastic rezuftA de regulI agchii de curgere (de formA diferitn) caxe sunt de nedorit, avlnd in vedere ce
ingreuneazi desfiqurarea proaesului, sunt mai dificil de indepirtat din zona de lucru, pot si deterioreze piesa sau scula $i pot sA constihrie cauza unor
aocidente. De asemenea ocupe r.m spaliu destul.de mare, cee-a ce constihrie un alt inconvenient la transportul qi depozitarea 1or. in schimb aSchiile
elementare li cele de tip ace ocupl un spatiu mult mai redusi InsA datoritit impdqtierii tor putemice ii ele pot provoca accidente. Din aceste motive se
preferl a$chiile scwte elicoidale sau cele ln spiral5,
pag.104

pag.

ruz+

in figura 1 se prezintd schematic varialia spa{iului de depozitare al aqchiilor

detagate

in func{ie de tipul qi forma acestora, agchii ob{inute in

aceleaqi condilii de aqchiere gi in acelagi interval de timp.

ffiWA/
il8, tvl}

t:

$ '''j)
llit]; lll/l

:1

.:ill

,ffiW#%

q.\

t.\:

Ar

6i

q.

vtf,

qJ

*riir,ffffidffil
fi"

n ^, n
lA lC

llA;lVA llB;lVB lll$;lllA

VIA VIS

1/l$A

&ffi,mtkt #*p
1/ls

Lrlq,/ \a

tlA; IVA

Yipull;ifarma apdrbl

,-ffieY
rW

#e
dP
ari, {lE,
O

UIIA

Fig. I Spati'rl ocupat de difritEle tipuri de aSchii (ohinute in

2. Posibilitiri

aclaLli

intrval de timp)

de sfdramare s alchiei
Una din posib itafle de oblinere a rmor agchii de fonntr adecvatl esle utiliutes scalelor prcvfuure ca sfrrAmd,ot dd ascrii, care incovoie gi
infE$oarA atchia. Ruperca aSchiei arc loc in urma defonnatiei suptimentare cauzatd de sfiirAfl,[tor.
in figura 2 se prezintl douA metode uzuale de materializare a sfirAmitorului de atchii;
in cazul primei variante (figura 2a), utilizalii la sculele din olel rapid sau cele cu plicute din carburi metalice lipite, sfth6mitorul se
realizeazlpe fatp de degajare prh rectificarc.

pag. 105

in cazul celei de a doua rzriante (figura 2b), sfrr.emitorul de aSchii este fixat mecanic pe fata de degajare. Este solufia adoptatji in cazul
sculelor cu phcule schimbabile ti are ava[tajul ce se poate regla uSor la condiliile concrete d,e- agchiere. Distanla / dintre muchia
agchietoare a sculei qi sfdremltor dephde de grosimea atchiei $i se poate calcula cu relalia (dup[ Kald6s E.):

I =6,2.t0'u .s0'63

lmml (t)

unde;

r-

este adancimea de alchiere,

este avaosul.

l*
i

l,l

tj
a)
Fig.2

in figura 2c

Scule previzllt cu

sffifitor

&
de

cl

atchii [a)

$i

b)]

$i

modul de a4ionne

&

b.pdtuiz

aestuia asupa ruperii atchiei

[cI

plezirlt[ modul ln care sfrramitorul de aichii influenleaztr ruperea aqchiei. Unghiul de inolinare g are rolut de a dirija aichia (la
degoFre^spre suEafata prelucrati iar la finisare spre cea nqnelucrafii) qi functie de raporhrl ,r respectiv mirimea unghiului de atac
z' ia valori intre
limitele 80 - 150 (dupi P6lmai Z.). Pentu valori mici ate unghiului 7 se recomand[ valori mari ale rmghiglui
9.
se

Ery
c:

QE*

*dE
E+
bit'

*r

t!

s\

tr
a

$*,

d6,

Sl

$,*"
JT EI
s$
.1? 14

(!

E5 (lt:

ftirtI

tt34565S0iloil
Dbta1la le!' de,r,rnie,

4
Fig 3 Dependentr dinbe

raza d

culburl

sltttnltoului I t

nl

s&d
frI,/i

,dr!.

h nwe

/I00

totnifrbticrtalui lMnnZJ

i,e*t&liz

atchiei det!5ate si geometria sftrall.lorului de aSchii (1,


precum si domeniul rcomatrdat al distanlgi I Ia
sffmlrod faF rle muchia sculei pentu difrite materiale de semifabricat
a

pag. 106

cte

se

plaseazi

in figwa 3a se prezhti influsnta pe carc o are distan{a / (de plasare a sfir6matorului de agchii fa16 de muchia sculei) asupra mzei de curbutr a
aichiei deta$ate, pentxr diferite unghiwi de asculire lale sfiremitorultti (f - 5f; 550; 60\. in frgura 3b se prezinti domeniul recomandat al distantei /
la carc se plaseazi sfirametorul de aphii fali de muchia sculei pentru diferite materiale a$chiate (caracterizate de diferite tensiuni de rupere).
O anumiti formtr a a8chiei se obline numai pentru o singlri pereche de valori ale ad6ncithii de a$chiere $i a avansului. Domcniul cficncc al
sliramitorului poate fi stabilit pe cale experimentatS" a$chiind in conditiile modificlrii sistematice a parametrilor.
rrlrlilir.:-rlilt rlc ligoalc, piini

sc oblin agchii de o formtr adecvattr.

HU

HF

.s, Io
qs

:,

,e

qr(a.

,a:aa:a::=

HC

qJ

HR

F{&$

(E

qr

.=

ui

:.

E5
.et

".d:

illl

'1

lili

;wl

l.tA

HS

Itr*.

rt'

to

m'ffi
0,1

t,0

0,5

t
ililuililflMMr

1,3

Avans*l s fnwnlrotl

dap&:

l$frtOf lnr.

Fig. 4 Domeniil recomandate de fiflna KORLOY p.ntru parametrii regimului de atchiere la prluGarea olelului cu p]ncule ditr cEburi netr.lic

in figura 4 sunt prczentate cateva pucule din carburi metalice (oblinute prin sinterizare) ale firmei KORLOY rccomandate la prelucrarea
olelului. Se observtr cd acest pltrcu{e (de geometrii difeite: HU, I{F, HC, m/L I{R" HH) prezhui pe fala de degajare un sftramator de afchii care are o
formi qi o poziJie bine definiti ce asiguri ruperea agchiei numai intr-un anumit domefliu al pammetrilor regimului de atchiere.
pag. 107