3.

CARACTERISTICILE CONSTRUCTIVE ALE

BURGFE

!ELOR ELICOIDALE

3.1 MATERI,{L:
PARTEA ACTIVA: otel rapid cu rezistenld la rupere de minim
HSS, sau olel rapid cu cobalt
HSS-Co)
sau otel aliat de scule.Curent, burghieleseexecuti de cdtre 1.5.R. din oqel rapid marca
Rp5 sau Rp3.
COADA CILINDRICA: acelagi marerial ca partea active sau in
cazul burghielor construc!ie sudati olel cu rezistenga la rupere
de minim 650 N/mm,.
COADA CON MORSE: olel cu rezistenli la rupere de minim
800 N/mm'z(o1el rapid

3.5 BATAIA RADIALA A DiAMETRULUI

Bitaia radiali (TBr) se verifici fali de coada (cilindricd sau conici)
a burghiului. La burghiele cu diametru sub 3 mm (inclusiv) cu,

coadi cilindrici,se verifici in locul bitiii radiale, rectilinietatea

burghielor (TFr)

T
Toleranta

bitiji

3.2

radiale TBr

Burghie

650 Nimm2.

Precizie ncrmali: cl.asa de Drecizie

3.2 DURITATE:
PARTEA ACTIVA: minim 760 HY (62

din olel rapid

aliat de scule.

;i

llR) pentru partea

3-10

0,06

10

0,0E

activd

3-10

La burghiele constructie sudati, duritatea minimi se extinde

minim pe o lungime de:
Iungimea canalelor minus 1,5 ori diametrul burghiului la bur-

o,rz
0,16

Pnecizie merite: clasa de orecizie A

740 HV (61 HRc) pentru partea activi din otel

LOCUL DE VERIFICARE: pe diametrul exterior pe fagete.

0,08
0,'t2

10

0,04
0,06

.0,08

0,06
0,08

0,12

T ??

ghiele cu Iocul de suduri in afara canalelor.

din lungim'ea canalelor la burghiele cu locul de suduri pe

Tcleranta rectilinietitii TFr

-213
canale.

MULOCUL DE VERIFICARE: aparate.de incercare a duritigii.

COADA: minim 240 HV (240 HB) pentru burghiele la care coada

activi gi minim 190 HV (190 HB)

sudatd.
LOCUL DE VERIFICARE: suprafata cozii.
MULOC DE VERIFICAR.E: aparate de incercare a durititii.
este din acelasi material ca partea

pentru burghiele construc!ie

1) valabil $i pentru burghiele lungi pentru gdurit

prin bucgi

CAPUL DE EVACUARE A COZILOR CON MORSE SAU ANTREr{ORUL COZILOR CILINDRICE, minim 298 HV
(298 HB sau 30 HRc).
LOCUL DE VERIFICARE: suorafata capului de evacuare gi a

<ie ghidare.

LOCUL DE VERIFICARE: pe diametrul exterior in lungul canalelor.

F

antrenorului.
MULOC DE VERIFICARE: aparate de incircare a duritilii.

3.1

Observatii: determinarea duritetii con{orm standardelor din

grupa B 03.

3.3 DIAMETRUL BURGHIULUI

/
TOLERANIA: l;8
LOCUL DE VER|FICARE : oe fatete.

3.1

la virful teisului.

(mm)

rg

rmm)

MULOC DE VERTFTCARE:

micrometru, calibre, aparale de

-3
3-6
6-10
1 0-18
J 8-30

controt,

REGULA GENERALA: in norarea

intervalelor de dimensiuni, se sub-

inlelege:
DE LA (EXCLUSIN

_ PINA

30-50
50-80

LA

{iNCLUSIV)

3.4 CONICITATEA INVERSA

-4,u4

ceas_

comparator, aparate de control.

-0,Q22

-0,0273

3.6 LUNGTMEA TOTALA $t LUNGTMEA CANALELOR

-r0,039

TOLERANJA: Lungimea totali gi lungimea canalelor este iimitati

intre Iungimile echivalente ale treptei imediat superioare si
inferioare de lungimi (ale treptei de diametre imediat 5uperioare"
respectiv inferioare) din standardul dimensionil respectiv. in.
cazul cind Ia burghiele cu coadi con Morse, lungimea totali imediat superioari sau inferioarl intri in domeniul unei alte mirimi
ale conului Morse, lungimea maximi, respectiv minimi admisibili este egali cu lungimea totalS imediat superioari, respectiv
inferioari, minus diferenla de lungime a conurilor. Prin aieasti
reglementare devine posibild. executarea burghielor cu diametre
intermediare gamei recomandate din seriile de burghie din produclia curenti, firia fi necesar de a scurta burghiul sau ca el si
nu se incadreze in lungimile standard ca fiind prea scurte.
Aceastd reguli este conformi cu recomandirile ISOiR 235 9i
ISO/R 494 Si se va aplica la seriile dimensionale ale burghielor
la care lungimea canalelor si lungimea rotald sinr funclii ie dia-

-0,03

-0,046

DIAMETRULUI

Curent, in scopul reducer,i frecirii pe fatete, diametrul burghielor

descre5te spre coadi.
VALOARE: normal (0,02a0,08) mm/100 mm
I-OCUL DE VERIFICAR.E: pe diametrul exterior pe falere.
MULOC DE VERIFICARE: micrometru, aparate de control.
Conicitatea inversi se extinde la burghiele cu coada cilindrici:
uniform peste toati lungimea burghiului sau
- pe lungimea canalelor, coada fiind cilindrici, de diametru egal
- cu diametrul burghiului la finele conicitelii inverse.
Burghible cq diametru sub 1 mm (inctusiv) sint executate firi

conicitate inversS.

MULOC DE VERIFICARE:

-0,0'18

metrul (STAS 4566, ST,A,S 573, STAS 575, STAS 7881, STAS 8156,
STAS 8157, STAS 574, STAS 6727-73). Ea nu se aptici seriilor
dimensionale ale burghielor la care Iungimea canalelor ;i lungimea
totali nu sint funclii de diametru (burghiele extralungi conform
lsO/DIS 3291 ;i ISO/DlS'3292).

in

produc-tie curente, intreprinderea de Scule Riqnov utilizeazA

urmitoarele toleranle pentru lungimea totali gi lungimea cana-

LOCUL DE VERIFICARE: la virful burghiului.

F 3.4

lelor.

T
Lu ngi mea

totali

120

315

-30

-315

-1000

sau

a canalelor

3.4

MULOC DE VERIFICARE: micrometru, etc.

Toleran!a

+0,5

+1

+1,5

mm

3.12 iNGRO$AREA MTEZULUI

M|JLOC DE VERIFICARE: subler, ;abloane eti.

Burghiele se executi curent cu grosime variabili a miezului

ingrogarea miezului-sensul de creqtere a grosimii miezului
fiind spre coadi.
VALOARE: ingrogarea miezului este funclie de:
. diametrul, seria dimensionali (lungimea canalelor) Si de tiPul
geometriei pirlii aqchietoare.
l.S.R. utilizeazi Ia burghiele de tip N urm;toarele valori ale ingro-

3.7 COADA CILINDRICA:

Vezi punct. 3.4 conicitatea inversi a diametrului.

3.8 COADA CON MORSEi

DIMENSIUNI Sl ToLER;i;conform STAS 248
MULOC DE VERI.FICARE: calibre mangon con Morse.

3.9 CAPUL DE EVACUARE

CON

$lrii

miezului:

COZILOR

Diami:trul burghiului

MORSE:,

0,6]o,e-rll

Burghie

Dimensiuni gi tolerante conform STAS 248

,3.10 ANTRENOARELE COZILOR CILINDRICE

Antrenoarele Ia burghie cu- coadi cilindrici se executA curent
numai la burghiele la care aceste antrenoare sint specificate

Ia

execulia curenti. in standardele dimensionale respective (de

exemplu: burghiele cu coadi cilindrici armate cu plicuge din
carbu.ri metalice). Execulia cu antrenor la toate celelalte burghie cu coadi cilindrici

se menlioneazi in comandl gi este considerate execulie speciali.

Pind la aparigia unui standard care si reglementeze dimensiunile
gi toleranlele antrenoarelor, ISR executi (la burghie cu diametre

mai mari de 3 mm) antrenoarele cu urmitoarele dimeniiuni:

exrrascurte

scurte

lr,eTtoo

lungi

3 -3,5
3,5-4
4 -4,5

4,5-5,s
5,5-6,5

6,5-8

8-9,5
9,5-11

1,6

12,2 10,2

rm ]

i,5/100

mm lt.rTtoo r,n

0,9 mm/100.mm

3.13 EXCENTRICITATEA MIEZULUI

ABATEREA: APs

I,-,

2-31 3-18118-30]30-sol >

0,1 I 0,1s

- -.-+$i
T

3.5

0,2

LOCUL DE VERIFICARE:
la virful. burghiului
fali de diametrul

F 3.5

burghiului

I'1"
I 6l 6l
| 7171
.18-21 I 8l 8l
11-13
13-1s
1s-18

10l't0l'
21-24 | 11 11 |
24-27 | 13 13 |
27-30 l14l 14l

0,4
0.4
0.4
0,4
0,6

0,6
0,6

MULOC DE VERIFICARE: ceas comparator.

3.14 LATTMEA FAIETELOR:

VALOARE: << normal > litimea fatetelor se incadreazi in limitele
din diagrami. Burghiele cu diametre sub 0,6 mm (inclusiv) se
executi firi fatete.
10

3.11 GROSIMEA MIEZULUI:

VALOARE: <normal > grosimea miezului se incadreazl

6,3

in IimiF 3.3

16

/0

2l
10

a
4

t
1A

*\

q16

""

1.6 4 10 21 63
0.1
a25 0.63
' a16'
0j ' / 25 6,3 t6 @ 100
0bnetrul

^$

\5

50

0.3

tele din diagrami.

3.7

nu se condilioneazi

,le
212,2 10,2
2,2 2,5 | 0,2
2,s I 2,s 0,2
330,2
3,5 3,5 0,2
4,s 4,5 ) 0,4
5 s 10.4

2,2 mm/100 mm

LOCUL DE VERIFICARE: in lungul canalelor.

MULOC DE VERIFICARE: micrometru, etc.

F 3.2

LIjF
+gz rlt4"ll
-

3.6

burghrU/ut

(mn)

LOCUL DE VERIFICARE: la virful burghiului.

MULOC DE VERIFICARE: micrometru.
F 3.7

3.6

3.8

3.17 UNGHIUL ViRFULUI BURGHIULUI

TOLERANIA: Cbndili de rectilinietate a t;igurilor principale
impun realizarea virfului burghiului in toleranli de ;g30 fali
de valoarea nominali pentru tipul respectiv de burghiu.
Valori recomandate ale unghiului virfului sint redate in tabelul
de mai jos (extras din STAS R 1370).

Tipul
Material prelucrat

burghiului

3.8

Unghiul
virful ui

Oleluri ;i ogelurl,turnate, nealiate sau

aliate,:

d\

r,e400-700

$
R

N/mm2 sau 115-205 HB

N

Oleluri inoxidabile

14Ao

Ogeluri austenitice

140"

Fonte cenugii: 140-200 HB

200:-240 HB
peste 240 HB
Fonte maleabile

'1

r':700-1200

\
)s

;r1'uz 2;1/r; ;;u ,)'15/t*ru4%torrooio,,

-Dbmetru/ lurght'u/ui (mm)

Aliaje: Cu

VALOAREAT <i normal > unghiul de degaiare lateral (egal cu

unghiul elicei canalelor) se incadreazi in valorile din diagrami'
Exceplie fac burghiele destinate special prelucririi gdurilor
adinci.

la virful

tiisului.

MULoc DE VERIFICARE:

aparate de control, gabloane,

etc.

F 3'9
I

(Alpaca)

DE A$EZARE LATERAL:. . .

VALOAREA: este funclie de diametrul burghiului, de materialul

3.10
prelucrat, etc, (valori recomandate 7.2)

LOCUL DE VERIFICARE:
pe fa[eti la virful tiigului.

M (N)

1400

140"

Nichel

180

'1180

(N)

140"
',400
1400
'180

Compozigie

D
D

Materiale plastice presate

grosimea S d

800

80"

Aliaie de zinc

(N)
(N)

180
1180
1

Eboniti gi materiale plastice presate

1,.

Aliaje de inagneziu

Celuloid

q,,,

1q8''

N
N

Materiale plastice stratifi cate

..

D (N)

(D)

M (N)

agchiere cu agchii lungi

agchiere cu a;chii scurte

Sd

AE]

3.16 UNGHIUL

58
60

diametrul burghiului d 30 mm -.
diametrul burgt{uli.ri d 30 mm
Aliaie de aluminiu

..

t-A-)
Y lA
\\tra
ll'r)

Ni

180
180
1 180
1180

Alami: pini la Am
Cupru

LOCUL DE VERIFICARE:

N/mrnz sau 205-350 HB

de la Am

3.15 UNGHIUL DE DEGAJARE LATERAL:.

118"'

'130'

(N)
M (N)

(pl aci)

Marmorl

800

140"

(N)

900
800

Tipurile de geometrie a pirlii agchietoare indicate in parantezi

se vor utiliza numai ca solutie de comfromis.
LOCUL DE VERIFICARE:
Unghiul format de tiigurile principale.
MULOC DE VERIFICARE:

3.11

MULOC DE VERIFICARE: aparate de control,'glbloane, etc'

3.18

3.19 RUGOZITATEA SUPRAFETELOR

BATAIA TAI$URlLoR PRINCIPALE:

TOLERANIA: TBrt

(mm)

5-10 |

precizie

Clasa

de

TBrt (mm)

clasa de

precizie A

0,,, |

0,18

1-; I "rl

LOCUL DE VERIFICARE:

telor

1,6 |

"
F

fa!e-

de

or

aqe-

pri nci-

canale-

tor

Pa re

1,6

3,2

0,8 I 0,8 I 1,6. |

3,2
1,6

1,6

0.8

*) pentru burghie cu diametru sub d : 1 mm

Ra:0.8 m

in lungul tiigurilor principaie fa1l de diametrul burghiului'

MUt-OC DE VERIFICARE:
ceas comParator

burghiului

,,,

fetel

Pre-

cizie

3.10

Rugozitatea (Ra) maximl pe suprafefele:

'.'o

clasa de

VALOARE
3.9

3.',t7

LOCUL DE VERIFICARE: pe suprafelele respective. I

MIJLOC DE VERIFICARE: etaloane de rugozitate, aparate de
control, etc.'
Observalie: denumirea curenti de ( falete >> se referi la faletele
(proeminente) ale .fepel6r de agezare secundare.

4.

CARACTERISTICILE GAURILOR EXECUTATE PRIN

BURGHIERE CU BURGHIE ELICOIDALE

Giurile executate prin burghiere cu burghie elicoidale se

terizeazi

carac-

Dri n :

CALITATEA GAURILOR care inglobeazi curenr, noliunile de:

precizie dimensionali (diametrul efectiv al giurii in raport cu
diametrul ei nominal 9i cu diametrul burghiului),- abaterile de

formi ale giurilor (abaterea de la cilindricitate conicitate

si abaterea de Ia circularitate-ovalltatea-giurilor)
9i rugozitatea suprafegelor.

ABATERILE DE POZITIE ale giurilor (abaterea de la pozilia nominald, perpend icularitatea giu ri lor, paralelismu I intre doui giuri, etc.).

4.1 FAcToRll CARE INFLUENTEAZA CALITATEA $l ABATERTLE DE poZtTtE ALE GAUR;LoR EXECUTATE
PRIN BURGHIERE

FACTORUL BURGHIU:
MATERIALUL BURGHIULUI: compozilia chimici, trata-

PRECIZIA DINAMICA: rigiditatea maginii, narura si amplitudinea oscilatiilor produse, rezonanla masinii, uniformitatea vitezei ;i avansului realizat de maSini etc.

la incovoiere, la torsiune, tenacitatea, stabilitatea muchiei

a;chietoare, rezistenta la uzuri mecanici prin frecare 9i
la temperaturi, tendinla de formare a tiigului de depunere,
conductibilitatea termici, etc. Influenla materialului burghiului apare in special la adoptarea regimului de agchiere

FACTORUL PIESA:
MATERIALUL PIESEI: agchiabilitatea (compozijia chimici,
structura metalograficS, proprietilile fizice: rezistenta la
curgere, la forfecare gi la rupere, tenacitatea, alungirea
specifici, elasticitatea, duritatea, tendinta de sudare la
rece gi de ecruisare, conductibilitatea termici) qi omogenitatea materialului (duritate, porozitili, sufluri, goluri,
giurile prin 2 materiale diferite, inclusiuni etc.). iitrucit
c_ondiriile de agchiere,.diferi esenlial in funclie de procedeul
de agchiere (burghiere, strunjire, frezare, alezare, etc.)
agchiabilitatea unui material trebuie determinat pentru
fiecare procedeu de lucru in parte, neexistinc .o caracte:
risticd comunn. GEOMETRIA PIESEI: stabiliratea 9i rigiditatea piesei, par:alelismul suprafelelor p.rin care se gduregte, natura giurii (de trecere sau infundate), pozi{ia
giurii, raportul intre diametrul $i adincimea giuiilor.

mentul termic, termochimic sau sDecial (macro _ si

microstructuri), duriratea si rezistenia la compresiune,

si in procesul de uzur:i a burghiului.

DIMENSIUNILE

BURGHIULUI: diametrul, coniciiatea inversi, zvelteqea

(raportul inrre lungimea liberi 9i diametru). PARAMETRI
GEOMETRICI : tiisul transversal (lungime: inclinalie,
for:mi), grosimea miezului, ?ngroganea hiezului,. Iitimea
, falgtelor, unghiul de degajare lareral (egal cu unghiul
eliqei canalelor), unghiul virfului burghiului, unghiul de
agezare

TAIEA

lateril, geometria canalelor

SUPRAFETELOR

elr'coidale. RUGOZI-

de degajare 9i de a;ezare prin-

cipale. ABATERTLE DtMENSIONALE, de formi gi de

pozitie : toleranla diametrului, simetria virfului burghiului,
bitaia radiali. AS.CUTIREA BURGHIULUI: normitA sau
speciali. UZURA BURGHtULUI.
FACTORUL MASTNA St DtspoztTtvE AJUTATOARE:
PRECIZIA STATICA. Abaterile de pozirie ale arborelui
principal 9i ale locagului port-burghiu (bitaia radiali,
coaxialitatea cu direclia de avans, starea locagului), jocul

'

'

arborelui principal (axial ;i radial), perpendicularitatea

mesei, abaterile de formi (planeitate) 9i de pozirie ale
Suprafetelor de bazi ale dispozitivetoi (ae fixare)'si ale
bucgelor de ghi,dare (coaxialitatea cu axa arborelui principal,

axa burghiului 9i direclia de avans).

FACTORUL CONDITII DE LUCRU:

REGIMUL DE ASCHIERE: viteza (m/min) 9i avansul (rot/
mm). LICHIDUL DE A$CHIERE: natura sa, debitul, 'presiu.riea, etc. POZITIA SUPRAFETELOR plESEl: perpendicularitatea suprafelelor in gi prin care pitrunde burghiul
fali de axa 9i direclia de avanl a burghiului, calitatea precentruirii (adincimea, perpendicularitatea ei, abaterea ei de
Ia pozitia ncminald, centruirea ei fali de axa burghiului
etc.). MODUL DE GAURIRE: cu sau firi bucgd de glid"ru
sau precentruire. FIXAREA plESEl: rigiditatea fixdrii,
pozitionarea corecti.

4.2 PRECIZIA DIMENSIONALA A GAURILOR EXECUTATE PRIN BURGHIERE

Diametrul giurilor executate prin burghiere in cazul unei producpii de serie se incadreazi curent in urmitoarele toleranle:
T

normali,

4.1

rigid itate

ghidare.
ghidare.

Dispersia diametrelor alezajelor realizate prin burghiere in

aceste cimpuri de toleranle relativ mari, se datore5te variatiei
condiliilor de agchiere, acestea fiind numai par!ial controlabile.
De exemplu: prin execulie, diametrul nominal al burghiului si
geometria sa nu s?nt aceleagi, ci se incadreazd in anumite cfmpuri
de tolerante, prin reasculire.Simetr;a virfului se realizeazi de
asemenea numai in anumite toleranle iar diametrul burghiului

gi geometria virfului se modificd prin reascutire. Din cauza conicitelii inverse gi a ingrogirii miezului, tiigurile burghielor sint
supuse uzurii, etc. De asemenea, piesele in care se executi giurile nu au materialul cu duritate, omogenitate, structurA, etc.,
identici, ci gi acestea se incadreazi in anumite limite. Asupra
toleranlelor aleza.ielor se poate acfiona cunoscind cl: tendinfa
de lirgire cregte cu asimetria virfului burghiului, cu cresterea

regimului de agchiere (vitezi 9i avans in special la giurirea in

metale ugoare), cu cregterea zveltelei burghiului, cu progresarea uzurii burghiului (lirgirea cregte relativ pu!in cu progresarea normali a uzurii, dar cregte rapid prin uzuri neuniformi
sau disti'ugerea accidentali a unuia din

viifurile tiigurilor).5i ci

ldrgirea este funclie de materialul in care se executi alezajele

(lirgirea este maximi Ia fonte, medie la oleluri si minimi la
metale ugoare si la otelurile tenace, in care cazuri diametrul giu-

rilor

poate

fi chiar mai mic

ca diametrul burghiului). De aseme_

diametrelor efective _a.le alezafelor realizate este
maximi la fonte, descrescind la oleluri gi fiind minimi la prelucra,rea metalelor ugoare. Reducerea toleranlei alezajelor'prin:
red'rcerea (h7, h6, h5) sau schimbarea pozitiei cimpului de toleran{i al diametrului burghiului, prin utilizarea unor burghie
de..precizie mirite (clasa de piecizie A) reascufite corect, prin
aplicarea unor asculiri speciale, (de obicei greu realizabile si
nea, dispers,ia

foarte greu reproductibile in condigiile cie proiductie) prin reducerea regimului de agchiere, reducerea timpului intre doui reascu!jri sau prin utilizarea unor procedee speciale de ricire duce
de obicei la cheltuieli de productie mirite, de reguli nejustificate
fali de efectul realizat. Realizarea alezajelor cu d'iametre cu toleranle mai restrinse in condi!iile unei produclii de serii este economici numai prin burghiere urmati de lirgire, respectiv pentru
alezaie cu toleranle 9i mai restrinse prin burghieie urmati de
lirgire 9i alezare. (Exceplie face produclia de uiicate unde cu un
9.trqiiu _bine ascu!ir se pot realiza alezaje in toleranle H 11
(.1 1Ol To.lerantele alezajelor realizare prin burghiere in conditiile-productiei de serie,_asiguri executarea in t6leran(i a gdu-

rilor. inainte de filetare (H 12),. a giurilor de trecere pentru

guruburi, giurilor pentru nituri, etc,

4.3 cONIcITATEA

cAunIIOn EXECUTATE

PRIN

4.2

BURGHIERE
Este influenlatd in piimul rind de MATERIALUL PRELUCRAT,
influenga regimului de agchiere (viteza gi avansul), a diametrului
gi a uzurii burghiului fiind neesenliali. Conicitatea alezajelor
este minimi la giurire in fonti, medie la giurire in opel 9i maximi
la giurire in metale ugoare (unde atinge in medie 0,001 mm/1 mm
adincime gauri).

4.4 ABATEREA DE LA CIRCUTARITATE (OVALITATEA

$r PoLTGoNALTTATEA) cAURTLOR EXECUTATE PRrN
BURGHIERE
Este influenlati in primul rind de DIAMETRUL BURGHIULUI
(este mai pronungati la diametre mari) 9i de MATERIALUL PREI-UCRAT (minimi la giurire in fonti, medie la gdurire in olel 9i
maximi Ia giurire in metale u5o.are) si mai pulin de regimul de
agchiere gi de uzura burghiului. ln medie abaterile de Ia circularitate se incadreazi in 0,02-0,05 mm, dar pot atinge 9i 0,1-

0,2 mm Ia alezajele executate in metale ugoare'(in speci-l in partea

'de intrare a burghiului), dar 9i 0,01-0,02 mm la giurirea in fonti

si oteluri.

4.s RTJGOZTTATEA SUPRAFETELOR GAURTLOR

PRIN BURGHIERE
Este influenlati in primul rind: de REGIMUL DE A$CHIERE

,EXECUTATE

(la

giurire in fonti gi olel influenla avansului este mai pronunlati

rizuri; la giurire in metale ugoare influenla vitezei de a;chiere

este mai pronunfati

la viteze mici de agchiere, agchierea are
loc mai mult prin smulgere,
iar influenla avansului este cons!derabili ,numai la viteze de agchier.e mari),.9i de natura MATERIALULUI PRELUCRAT (rugozitatea 9i dispersia rugozitilii este
minimi la gdurire in Ionti, medie la giurire in olel gi maximi
la giurire in metale ugoare. in medie se obgin prin burghiere

urmitoaiele ru!ozitili.ale suprafelelor glurilor:

Material

Rugozitatea suprafelelor giurilor Ra (um)

fonti
olef
metale

Ra:
Ra :
ugbare Ra :

: 12,5 um
um dar si pini Ia Ra :
6,3 -12,5
12,5 um dar gi peste Ra :
3,2
4

16 trm
16 urn

Realizarea unor rugozitili mai mici este de obicei Iegati de sci:

derea productiviti!ii. Rugozitdli economice s-au dovedit a fi
Ra: 6,3 um Ia giurire in fonti 9i olel 9i Ra: 12,5 la gl,u-

rire in metale ugoare care se a;chiazi cu agchii lungi.

4.6 ABATERTLE DE pOZtTtE ALE GAURTLOR EXECUTATE PRIN BURGHIERE (ABATEREA DE LA POZITIA
-LA
NOMINALA, DE LA PERPENDICULARITATE, DE
PARALELISM

iIqTRE DOUA GAURI, etc.)

sint in principal funclie de: BURGHIU (simetria virfului, Iungimea tAi$ului transversal, uzura, zveltelea gi diametrul burghiului); de STAREA MA9lNll Sl A DISPOZITIVELOR(jocul radial
sau axial, bitaia radiali a arborelui principal, starea locagului
port-burghiu, perpendicularitatea mesdi etc.), de CONDITIILE
DE LUCRU (regimul de agchiere, in special avansul, modul de
executare a

giurilor-cu

sau

firi bucgi de ghidare sau

pr6{en-

tr:uire, precizia gi calitatea precentruirii, centrarea gi fixarea

piesei, rigiditatea fixirii piesei, prelungirea
la executarea
- suprafe+elor,
giurilor cu diametre mari, perpendicularitatea
etc.), de PIESA in care se execut; giurile (natura materialului,
structura metalografici, duritatea
uniformitatea ei, omoge-

gi rigiditatea piesei,
nitata materialului,. paralel ismul su prafetelor
raportul intre diametrul gi ddincimea giurilor, etc.). La giurire
liberl (firi bucgi de ghidare sau precpntruire), abaterile de pozilie
ale giu.rilor se incadreazl in generll in urmitoarele toleranfe:
T

Diametrul gdurilor (d) mm

Precizia
O-lU

0-18

18-30

30-50

s0-80

80-120

Toleranta abaterilor de pozi.tie ale centrelor giurilor (mm)

medie

grosolani

+0,4

+1

+1,5

*2,5

J-?

+0,8

+1,5

tztJ

IT

L6

La executarea giur.ilor cu adincime p?nd Ia 5 x d, abaterile de

pozilie se incadreazi in precizia medie, abaterile fiind mai mari
la executarea g[urilor mai adinci.
Abaterile de pozilie ale giurilor se reduc in cazul in care piesa

execute mi$carea de rotalie (exemplu: burghiere pe strung)

sau cind, atit piesa cit 9i burghiul se rotesc (se reduce in special
tendinta de deviere a burghiului).

4.',1

4.3

5. lNDtcATil PENTRU ALEGEREA BURGHIELOR

Pentru a soluliona optim un anumit caz de prelucrare
in special
tn
,ceea ce. p;'.ivegte alegerea sculei - problema de prelucrare
trebuie
priviti in ansamblu. Se recomindi parcurgeiea urmitoarei scheme (schema generali fiind particularizatiprin exem-

prlrcarea pentru

cazu

I burghierii):

ASPECTELE PROBLEMEI DE PRELUCRARE:

Geometria suprafelei Prelucrate,

Procedeul de
Prer ucrare

Conditiile de lucru:
Dimensiunea nominali
materialul piesei gi alte condi!ii suprafelei
prelucrate
impuse de ma;ini gi piesi.

geometria piesei ce se va prelucra in

ansamblu, geometria maginii pe care se

executi prelucrarea,

de exemplu:
Bu rgh

iere

Configuralia suprafegei prelucrate

Agchiabi I itatea material

ui piesei,

Dimensiune nominali

in trepte etc.) forma agchiilor rezultate si rezol- alezajului

Adincimea alezajului (in raport cu varea problemei evacuirii agchi(alezaj cilindric; conic,

diametrul alezalului).
Geometria piesei in ansamblu (locul
de prelucrare ufor sau greu accesibil).
Modul de fixare a sculei in masini
(prin mandrin, in alezai con Morse

burghiat.

ilor.

Stabilitagea maginii gi a piesei.

Natura alezajelor prelucrate:
giuri de trecere sau infundate,
Sensul de a$chiere.

etc.).

ADAPTAREA SCULEI LA ASPECTELE PROBLEMEI DE PRELUCRARE SE REALIZEAZA PRIN:

Genul sculei

deci

Burghiu

(elicoidal

cu
d

Tipul

Seria dimensionali a sculei

Dimensiune nominali

sculei

de exemplu prin:

burghiu cu parte activi cilindrici, materialu pirlii active a burconici in trepte etc.
ghiului
lungimea pirtii active ;i lungimea geometria gi parametri
totali (in raport cu diametrul nominal) active, sensul de aschiere
forma cozii: cilindrici, conicd etc.
(vitezi;i avans), mediul de ricire-

diametrul nominal

sau

canale

re pte)

sculei

tipul ;i dimensiunea nominali sint in strinsi

interdependenti, nefiind posibili sau nefiind ra!ionalA orice combinalie intre aceste elemente. Asigurarea stabiliti!ii necesare
a burghiului, impune de exern-plu ca tipurile de burghie specifice prelucririi materialelor greu agchiabile s; se. execute numai
in seriile dimensionale scurte. Alegerea.sculei corespunzdtoare
.pste intotdeauna gi o problemi economici, fiind necesar de a
analiza randamentul sculei (productivitatea realizati) in comparafie cu cheltuielile aferente (cheltuieli de achizitii, timpul de
achizilie, cheltuielile de depozitare,de intrelinere etc.). in ac"st
sens se recomandi evitarea sculelor speciale si utilizarea pe scard
cit mai largi a sculclor normalizate (standardizate) ca serie dimensionali, tip gi dimensiune nominali, Aceste scule asiguri beneficiarilor cheltuieli gi durate minime de achiziIie (fiind produse
in serie, in loturi de fabrica!ie suficient de mari pentru a asigura'
cheltuielile de produc!ie minime) Si un minim in ceea ce privegte stocul minim necesar, de scule gi cheltuieli de intrelinere
a sculelor (reasculire etc.). Neexistlnd <sculd universall> care
si lucreze cu acela;i randament optim in condi!ii diferite de
lucru, diversificarea tipurilor de scule (ca material, geometrie
Si parametri pdr!ii agchietoare a sculei) devine o problemi primordiald, Pentru a putea asigura producitorilor de scule gi in
aceste condilii, loturile minime de fabricalie adecvate unei produc(ii de serie, deci in final beneficiarilor cheltuieli minime de
fabrica!ie adecvate unei productii de serie, deci in final beneficiarilor cheltuieli minime de achizilie,. se impune reducerea
gamelor de serii dimensionale si de dimensiuni nominale. Astfel
Seria dimensionali,

normalizarea interna!ionali cu privire la burghiele elicoidale de

uz general stabilegte ca serii dimensionale: seria burghielorextra
scurte'(cu coadi cilindrici), seria burghielor scurte (cu coadi
cilindrici sau conici),seria burghielor lungi (cu coadi cilindrici)

;i seria burghielor extralungi (cu coadi cilindrici sau conicd),

fiecare serie dimensionali cuprinzind o gami de diametre 'nominale recomandate diferentiat, Gama cqa mai largi de diametre

bu

al

rghiul ui

ngere

nominale recomandate o cuprinde seria scurtd. de burghie elicoidale (d : 0,2

f 00 mm), celelalte serii dimensionalJ cuprin.
zind numai game- de diametre preferenliale, mai restrinse. ihiar
;i in cadrul seriei scurte de burghie elicoidale, varianta cu coadi
conicd cuprinde in domeniul 3
14 numai o gami restrinsi

de diametre nominale.

T
gama generali a diametrelor d'e

0,2 0,22 0,25

,0s ,1
,15
'3,1
3,2 3,3
14,25 14,5 14,75
32,5 33
33,5
52
53 .54

burghie

0,28 3
3,2
1,2 1,2s ,3
3,4 3,5 3,6
15 1s,25 15,5
34 3.4,s 3s
5s 56 57

Se recomandi de a -tine cont de

5.2

(mm)
1

314
32
51

100

urmitoarele, la alegerea burghie-

lor elicoidale:
-5.1 SERIA DIMENSIONALA

BURGHIELOR ELICOI-

DALE:
BURGHIELE CU LUNGIMI MINIME POSIBILE SINT CELE MAI
ECONOMICE.

Tendinla de a utiliza burghie cu lungimi mai mari ?n scopul

miririi numirului de reascufiri posibile este neeconomici, sta-

bilitatea redusi a acestor burghie deter.minind gi reducerea durabiliti!ii lor intre doud reascu!iri. Drept indice pentru stabilitatea
burghielor, se utilizeaze naportul lungimii canalelor (l), respectiv
a lungimii totale (L), fali de diametrul burghiului (d). pentr-u alegerea seriei corespunzdtoare a burghielor, se recomandi de a
utiliza;

DIAGRAMA (F 5.1) reprezinti rapor4ul: lungimea can4lelor /

diametrtil burghiului (l/d) penti-u sbriile normalizate de" bufghi6

in compara(ie cu raportul: adincimea giurilor/diametrul giurilor. Observalie: in cadrul seriilor dimensionale, raportul I/d

5.1

5.3

500

la burghiele cu diametre mici este mai mare ca la burghiele cu

diametre mari, fiind in concordanli cu necesitilile reale, raportul
adincimea giurilor / diametrul giurilor fiind in general mai mare
la giurile cu diametre mici.

EI

100
1
I

,0"

a^(
R

*
\

Lungimea canalelor (mm)

F. 5.1 500 400 300 200 100 10xd 8xd 6xd 5xd
EL EL EL EL EL EL EL EL EL Adincimea giurilor
4xd 2xd 1xd 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

TL

100

Diametrul burghiului (mm)

Seriile dimensionale ale burghielor elicoidale:

ES seria extrascurti, S seria scurti, L sbria lungi, LBgh seria
lungi pentru giurire prin bucgi de ghidare
EL seria extralungd,lSO, EL73 seria extralungi STAS 6727-73
TABEL DE RECOMANDARE (T 5.3) la care se va
.Adincimea
giu rilor

Se recomandi

seria dimensionali

diametr4l giurilor

de burghie

.max3xd

-.,_..-!i

extrasqr'rti
scu

=f5-10l x -d

rta

Standardul dimensional al seriilor

dimensionale de burghie cu coadi

cilindrici

srAs

con

Recomandare pentru
uti I izare

ici

STAS s73

ru,nga

STAS

extral u ngi

tso

rst'i

3292

STAS 575
STAS 6727

internationale lSO.

5.2 TIPUL BURGHIULUI

RANDAMENTUL MAXIM LA BURGHIERE SE REALIZEAZA CU
BURGHIELE CU PARTEA ACTIVA ADAPTATA CA MATERIAL
GEOMETRTE Sr PARAMETRI LA CONDtTilLE DE LUCRU

Tipul burghiului este determinat in principal de agchiabilitatea

materialului prelucrat. Ca criterii ale a5chiabilititii se pot utiliza:

forla gi momentul de agchiere, modul

de formare, forma gi modul de evacuare a a;chiilor, rugozitatea
.;i precizia dimensionali a giurilor executate etc, Pentru a rationaliza diversificarea tipuriior de tcule a;chietoare, in general
tipurile de scule au fost grupate in scule de tip N, D gi M, domeniile lor de utilizare fiind recomandate prin STAS 9901 (vezi
anexi). intrucit aceasti defalcare s:a dovedit a nu fi suficienti
pentrg cazul burghielor elicoidale,s-au dezvottat din aceste.tipuri

. durabilitatea burghiului,

de scule subgrupe de tipuri (vezi T.3.8) care prezinti o adaptare

;mai buni a geometriei gi parametrilor pirlii active a burghiului

la condiliile de lucru (atit la agchiabilitatea materialelor prelucrate,
cit gi de exemplu la condi{iile ingreunate de evacuare a agchiilor
in cazul executirii giurilor adinci). Observafie: pentru a u$ura
evacuarea agchiilor se utilizeazi la executarea giurilor adinci,
burghie elicoidale cu secliuni mari ale canalelor gi cu unghi de
degaiare lateral (egal cu unghiul elicei canalelor) mirit. Delimi'
tarea intre giuri adinci gi <<.giuri de adincime normali )) nu este
rigidi, ci depinde de -diametrul alezaiului executat precum Si de
materialul prelucrat. In general se considere giuri de adincime
normali, giurile cu adincimi egale cu (3-5) ori diametru. Din
multitudinea de tipuri de burghie elicoidale, l.S.R. consideri ca
fi ind acoperitoare utilizarea urmitoarelor tipuri ale ciror caracteristici sint redate in tabelul T 5.4 9i al ciror domeniu d'e uti-

'

nstabi Ie
'pielucrili curente i

inlocuite cu seriile dimensionale conforme ru reglementirile

prelucriri in condilii.grele

4s66

Seria burghielor lungi pentru giurire prin bucgd de ghidare

(STAS 8156 cu coadi cilindrici 9i STAS 8157 cu coadi conici),
precum gi seria burghielor extralungi cu coadi conici STAS
6727 editia 1973, se vor retrage treptat din fabricalie (in diagrama
F 5.1 aceste serii au fost reprezentate cu linii intrerupte), fiind

6.'t

burghru/ui (mm)

line cont de observalia de mai sus

TABELUL COMPARATIV AL LUNGIMILOR BURGHIELOR ELICOIDALE (vezi pe coperti)

OBSERVAJIE: Cu exceplia seriei de burghie extralungi, lungimea
canalelor gi lungimea totali sint funcgii ale diametrului burghiului.
Burghiele elicoidale din seria extralungi au pentru diametrul
nomin.il 2:4 trepte de lungimi (lungimile fiind numere normale).

lizare rezulti din tabelul T

30

Zbnetru/

f- ,a

max5xd

peste 10

20

an.,u

sau

'

/
pentru executarea giurilor adinci
sau burghiere prin bucgi de
ghidare

T
.
Tipul

Unghiul

Unghiul Tipul

de
de
rghiului degajare virf

de

Grosimea

asculire miezului

Ingro;area Aria
miezului canalelor

Materialul

pirtii

actiye

5.4

Recomandat pentru executarea

giurilor in:

(cu re ntd)

lateral
normal

18"

normali normali normali

normali otel rapid

sau

olel aliat de

. scule

olel (nealiat sau aliat), fonti,

cupru elqctrolitic alami, alpaca,
silumini (Si 11yo), aliaje de Zu
gi Ni

N-Co

normal

180

tip A

miriti

normali

normali olel rapid

cu

cobalt

NCL ; meiid'..

130o

tip

miriti

foarte olel

executarea

rapid

si fonti

mare

N 130

normal

300

tiP

miriti

normali

normali olel

otel aliat cu r 900 N/rnm2,

aliati duri, aliaie de Ni

rapid cu

cobalt

giurilor

adinci

fontd

ln
I'

otel

otel cu r 900 N/mm2,

olel inoxidabil, otel termorezistent
sau refractar, alami speciali, bronz,

Ti ;i aliaie de

mirit

NIO

300

miriti

tip

normali

normali otel rapid cu

cobalt

MCL

mirit

140" normali normali foarte mici miriti

olel

130o tip

ogel rapid

miriti

foarte

Ti

oteluri inoxidabile,
r^
-^---t:-:cente, ttTl -:9i alia.ie
de

termorezisTl
Tl.

olel nealiat cu r 500 N/mm2,

cupru, aluminiu slab aliat, silu-,
mini (Si 11/), materiale plastice.

rapid

giurilor adinci in cupru,

aluminiu,, silumind, aliaje de magexecutarea

mare

ne2iu
reo us

11E" ' normali normali foarte mici mirit6

ogel rapid

alami (Am 58), aliaje de magneziu,

materiale termo-plastice

(Plex!-

glas)

30

redus

300

tip

miriti

normald

normali olel rapid

cu

olel

manganos

cobalt

D80

reo us

CM

reo us

800

normali normali foarte mici miriti

115o normali miriti

(tip

normali

otel

rapid

normalI carburi metalici

A)

materiale duroplastice, ebonitl

materiale cu acliune abrazivi pro.

nunlati ca: fonti, tabli de

arc,

bronz dur
CM

85

red us

850

normali miriti

normali

normali carburi metalici

materiale duroplastice (exemplu cu

etc.).

intirituri din fibre de sticli

Tipurile de burghie NCL 9i MCL sint destinate in special.prelucririlor in cadrul cirora evacuarea agchiilor prin canale este problematici (cazul giurilor adinci). ln ceea ce privegte utilizarea
burghielor elicoidale armate cu plicule din carburi metal.ice
(tipul CM) trebuie menfionat ci din cauza condiliilor nefavorabile de agchiere care caracterizeazi procesul de burghiere (in
spe,cial a varialiei vitezei de alihiere. in lungul tii;urilor principale), utilizarea carburilor metalice la burghiere este limitati.

Acest tip de b:rghie se recomandi a fi utilizat in cazuri in care

5.3 PRECIZIA BURGHIULUI

regte o oarecare stringere a dispei':iei dimensionaie a giurilor

executate prin burghiere (vezi gi 4.2). Pentru a utiliza rational
burghiele de precizie miritd, este necesar si se asrgure recondilionarea lor corespunzitoare (se va utiliza numai asculirea pe
magini) 9i de a executa burghierea pe ma$ini cu rigiditate miriti.
In aceste condilii de utilizare, eficienla acestor burghie se ya

La prelucriri curente,se recomandi utilizarea burghielor de precizie normali (clasa de precizie B). Burghiele de precizie miriti
(clasa de precizie A) se recomande a fi. utilizate in condilii
in care este necesar a asigura o dispersie mai restrinsi a proprietililor de aqchiere ale burghielor (ca de exemplu la giurire
cu capete multiax, magini automate li agregate) sau cind se urmi-

materialele prelucrate au proprietili abrazive pronun{ate (fonte,

bacheliti etc.), 9i in cazurile in care burghiele din ogel rapid nu
mai pot asigura un randament minim (de exemplu in cazul giuririi inolel aliatcur1500M/mm2 9i duritatemai mare de45HRc).

De asemenea nu este rajional a utiliza tipurile de burghie

executate din olel rapid cu cobalt pentru prelucrarea matdria-

lelor curente.

resim!i. indeosebi la executarea giurilor cu diametre mici'si

la executarea giurilor de adincimi mai mari.