CAPTTOLULY Organizarea separatiilor -Avem cu tofii aanumita cunoagtere prealabitd, prestiin- ifica, a regimului politic in rai. Ca membri ai sovie- Hifi, ca eetifeni, stim din observatie, din experienti, prin simplul fapt cf tlim in mediul social, o multime de lucruri despre cemocrajia noastra, Dar printre toate aceste Incruri pe carele stim sau credem c& le stim despre democratie, care sint adevarate gi importante, si care sint doar niste insprre sii iluzorit sau firs efect? Cum sa me orconém perceptia transfarmind-o fn analiz8? Cum sf ne verificim analiza? Sintem tentati sf proceddim in felul urmdtor, Ne intre- bim mai inti ce vret — tinde — sii fie democratia, gi mai putin concis, democrafia este un regim politic in care toate puteril ext adin popor, in care toa- Se See es cette oer Ae cape ‘Toate celelalte aspecte, in primul tind cea ce jurighi Fran cezi numesc ,libertajile publice", decurg din acest princi- piu. Al de OF a reprezentantilor s&i nu are sens decit daca cetafenti sint informa, si pot dea 4 comu- nice liber gi in si; curt 1 se bucura depts publ Dar nict n-am apucat s8 rostim bine ‘ca egimul nastru este reprezentatiy, ed sintem cupringi de indoieli. Ele se referd t la realitstoa sat vallaiistes Fe prezentirii i orului sint re th lata ce studiem mat inde ‘aproape mecanismul reprecentiril, de indata ce, de pilda, analizam sistemul electoral —legea electaralii, organizarea 5i finantarea partidelor — ¢i, in general, sisternul politic efee-2 © FILOZOFIE POLITICA renTmU CETATEAN tiv — forte finaneiare, medi de informare, puteri ,idealo- ice" —, avem dubii cu privire |a realitates democratic. Si aceste dubii sint confirmate de expert in sociologie politi £3, care explica faptul cA, sub aparenta democratiei, pros} omg ‘Ti in fond o oligariue: minoritatea celor care detin un capi {fal material gi cultural, spun ei, manipuleazs insfifubile eer Sul lor Aga oe face ets expatul acestul run care ni se parea atit de natural, nu mai stim unde ne gasim. Intro prima etapa, specialigtit in drept constitutional, in rere pulheres sak ed acerca coma gear oe Je democrafiei ca regim reprezentativ. Dar intro a doua eta- pS, sociologia politica ne atrage atentia asupra unor feno- ‘mene care sint straine — chiar contrarii — principiilor constitufionale ale demoeratiei, gi care tind 8 sugereze c& aceste prineipit sint nigte ihirzii, poate chiar nigte impastur. Daca vrem sa fim eit ele cit coenenti intelectual, ne pome- nim intr-o perplexitate ineonfortabila: sintem pringt intre, pede o parte, prineipiul gt mecanisinele Tormale ale demi crafiei, si, pe de alta parte, realiatea democratiel, i orice az, anumile aspecte reale ale democratiet, care par sicon- irazici principiilé sale, iedicindu-i sau cada at miecanismele, Nu mat avert mijfoacele de a progress spre ‘adevir,iindca un soi demecanism autoparalizanta pussti- pinire pe mintea noastra: de fiecare dati cind facem 0 re- marci despre prineipiile sau mecanismele formale ale de- mocratiei, ne amintim de unele aspecte ate realttiti, de acele aspecte, ca sd spunem asa, de nemarturisit, care le contra- ic; ¢i ori de cite ori analizam aspectele oligarhice, in gene- ral nedemocratice ale democratiei, ne amintim ca principi- ile si mecanismele formale sint— orice s-ar intimpla — acolo, Ja luctn, gi ca trebuie si abi oarecari efecte reale. Aveasta gote astizi, cred ett nelinisten denpateiva civicd gi intele® tuald, politic’ si gtiintific, a democrntiei noastre. Cum sa fepasn aceasta nelinis ep ire ni eumva este em inscrist in insist strnctura regimului nostru? Consider ch este posi- bil si cezolvam dificultatea stiinpifiea peeare tocmai arm énun- jat-o, in orice caz, $i punemaltfel problema democrati¢ OREANIZAREA SEPARATITLOR 23 ovipia pe care am facuto gi care nea lasat perplecsi, Pees oficial a democratiei s3 realitatea sa oligar- hied de nemirtunsit, nu e alt de nets = mcomoda dectt finde cele daut aspecte opuse, sau puse in contrast, fir de doua discipline foarte diferite, care intetesc gi: maxima Fare pam — areplol consttuional saw Teoris dem ee cratic] care ata la haza sa, pe de o parle, «i soeiologia pall tica_de cealalta parte Nu peetind cA qporifia este artificial, @ doar ef e scoask exagerat in evident prin faptul cf cele Sean eopesteain rammete de dou dlslptine dgancte Ne Sora wand ai Bisse spenkcatoa gle citatea $i legitimni- tatea, accentweazS tocmai latura care Ti face reziiltatete in compatibile cu rezultatale obtinute de cealalté clisciplinti-1n general, daca oricurn este dificil 58 descriem in mod adec- ‘at damocratia noastrd pent ce un fenoenen rman ex: ide complex, aceasta dificultate e agravat, Is rma ur wag det tul.ca diversels aspecte ale fenomenului fe, cel mai adesaa incnpa- bile sa eomunice. Dupa aceasti cbservatie, #8 o formlim ssi pe urmatoares: eepartitia lumii sociale in discipline, as peste, puberi a eure aaa ene y WiasTura penal D iristiurs general ca Jacleristicl regimulur democratic. Este 0 trasiturd caracte- ristict democraliei, care Face ci demacralia ai fie densebit grou de caracterizat, Pater incepe din acest punct. (Demmcrafla este 0 orginiTaare d SeparaTMIaT] Niu ative dics asta e (risitura sa cea ral importants, dar credl c& e traisi- ura $a cea mal distinetiv’. Ea aggz& deosebirile, chiar se- pai see unde alte wegimuri nu Te plaseaz, sau nu ie plasau. fapta atras putecnic atenfia atunei cind re Ginalfhodern a apsrat pentru prima oara. Vorbind despre ‘ce el numea ,nuitiunile dedicate industriei" adam Fed unmStoarele, in 1767: ,Piecare individ se distin- ‘ge prin profesiunea lui si ocupa locul care ise cuvine. Silba- Ticul, care nu cunoagie o alta distinctie decit aceea a meritulu, a sexului sau a speciei sale 9i pentru care comunitatea re- prezinti obiectl suprem de afectiune, este wimit s vada2 © FILOZOME POLITICA PENTRU CETATEAN cd in asemenea imprejurdti calitatea sa de om nut ajuth va josee vreun ral; el fuge in padure, coplesit de o surpriza amestecata cu amaraciune, dezgust si indignare."! Desigur, Ferguson se refer aici Ia natiunile dezvoltate in general, care nusint in mod necesar democratice Intradevan, pe vremen democratic, dar era reprezentatiy — singurul de acest fel in Europa gi fn lume. Democratia confirma $i multiplics separa| pile produse de dezvoltnres civiluzatier, Cu cit un regim 51 o societate Sint inal democratic, eu at SEPT oe a distinchi, Separalit care constituie tol atilea avaritaje, tot ati. ten superidntan in raport cu tes! le nedemoxcratice sau iaipuindanecats Seine eee talitatea Superidara —a democratiei americane ting in butd parte de inepuizabila 3a inventivitate in materie denoi dis- finch: a introduce un nou serviciu nu Inseamnd de multe oridecit a introduce o distine}ie,o diviziune acolo unste pin abunci nu exista decit o functie, un serviciu, o mitincd indi- vize. Fenomenul pe care il evoc este cunoseut si descria de mutta vere ub rumele defdiviziunes mmact’l Ag amt at anume introducerea acestei expresii, deaarece consicer ci fenomenul este multmai ampiu decit cel vizwt de expre- sia_,diviziinéa muncii”, sintagma care tinde sa canabizert ‘atentia in mod exclusiy spre stera econamici. De fapt, di- Viduines Mmunci nL peprezintl decit un aspect, desigur foar- tu important, al acestel miscliri care malities distinctiile si Gare caractenizeazd regimul nostra (Siéyes, cat un fol atit de important la incepatul Revoltiet frinceze, « descris reprezentarea politic’ ca pe o dezvoll f oaplicare a principiului diviziunii muneii: cu alte cuvin- te. principiul depaseste cu mult cimpul economic), Tar aceas * Adam Fengusom, Esa sv Uhstwie de ta sie cite [Ar ensay om tory of ex soetety, A Kincaid &J, Bell. Edinburghs,147— |, nie PUF, Patisyco). Léviathan”, thea lead. M. Bergier, revaguta de 1982. p, 278, ORGANIZAREA SEPARATITLOR 25 {8 migcare —e lesne de yiziut — se hrdineste din va tnsasi ile distinct adica noile profesiuni sau functii, au drept scop 33 sallstaca diferenjele remorcate in interiorul lunch Tees aes indivize, dir si si conecteze elementos Barale de distinctille anterioare. Prafesionalizarea rmultipl. SX profesiunile, distingindo-te, fireste, sisepanndule une! Seale ar devel functiilor de ,comunicare” are c Scop tocmai conectarea profesiuinilar separate de profesio- halizarea inwisi. Separam pentru 4 canecta si conectiim per tru a separa. Caracterizindu-si epoca, pe cale si devin’ @ noastra, \Fangasor] vorbeste despre itis age of separations, aceasta .epocd in eare totul ¢ separat” Daca migcarea de destiny ect fundamental al de Sau separa, eiteva marl calegoril de separapil. C i cel putin gase ~ Separatia profesiunilor, sau diviziunes muncii; — separatia puteriloy: ~ sqparatia Biseriell de stat, ~ Separatia socretitit civile dl separatia dintre te Bineinteles, acrste sase rubriei nu sint etange, Ele se irr fersecteaza partial. Separajia dintre Biserich si stat poate TT considerall ca un caz: particular al separatiei dintre soc tata civil si stat, In acelasi timp, este tin caz particular care a dobindit o asemenea impartanta, incit trebuie sei acon, aim 0 rubried speciala: socivtatea civild a caipatat o forma atunel cind Biserica a pirdsit guvernarea, sau co-guverna ‘tea corpultii politic, sau a fost aluungats de la guvemare, pen- fru a-st ocupa noul loc ca element esential al socielAtil ci: vile. Am putea gsi tumeroase alte intersectari. in orice ca2, mi Se pare cil aver aici inarile separatii cane definesc de, moctalia noastri, cole pads thar haan ale Ataonistiaes eratice, ib, p8026 © FILOZOPIE POLITICA PENTRU CETATEAN Pungtul canun al acestor gace separstii este e8 ale repre- zinth tot atitea imperative: deserieres noastra este prescrip” tival Asse ab eps el ra ph dmbuse aparate. De ce? Finda separatile aminbte si Cesare libertatii. Mai mult, ele definesc hibertates asa. cum dintelg Modernii. Libertatea modem este Intemeiata pe ofganizare a separatilor Regimul modern igi instituie se Parafile pentru liberate. Libertaten moderna este insepa- rabil legat de aceste separatii. Am vorbit despre regimul ymodern”, despre libertate 90 cuin o infeleg Modernii". In fapt, aceasta grijd pentru separntic este foarte specifich e Seay, pe unitnten a peconcordie Aceste See nu mal contenese 34-31 reprezinte unitatéa, 83 pund in scend spectieolul unitagil lor, Tot ceea ce separa saul amenintti si ‘separe, tot cea ce divide sau amenini& #8 divids este com- Initut,refulal, trecut sub ticere. Exists o di ia, de Vreme ce, cimpotniva, atunci ind aceasta distinctie dispare, cind nu se mai stie bine cine comanda 5 cine ascultt, se instaleazd discordis, unitatea face Jocdezordind, anarhiel. Inaocietdtile predemocratice, aceas— {a structura nu caracterizeaza doar ordinea politica, ea este reprodiss —sau igi are copia — pretutindeni: in familie, In corporatii, In Biserics, in tniversitSti etc. Vechea ordine se bareazi pe poruncs: are drept pivot relatia porunea-su- punere, ‘Acest lucru este cit se poate de evident in ceeace numim fiul Regis Dare la fel de valabil, desi sub a alta forma, san le gi democratille antice. Fireste, ne esteing’- ORGANIZAREA SEPARATILOR a7 duit 5. vedem i primul model al libertitii noas- tren libertatea Atenet democea ica ine Tn acelagi timp, inte cele dou lbertipi exist tot attea diferente cite asem/nSri. Libertatea cetajeanului grecse de- fineste prin faptul ca rolurile celui care comanda gi ale ce- ui care se su nen f stabilite din nagtere, cum va cetatenilor Ja deliberSrile si deciziile corpulti politic. Ceta- scien tan rear ta mile carea civismalui antic reprezinta cantrariul unei ceparatis Cetijenit moderni, dimpotsiva, se retrag in .cabina de vot ‘Cum a ajung libertaten moderna ai se bazeze pe un sistem de separatii? Am putea spune, intr-o manierd foarte succints, c& po, litica modernd s-a construit anume pentru a aboli—sau cel Pufin pentrina evita — aceasta relafie poruncS-supunere gare era deci pivotul pol Gicanlce. es ee ee tala Ae- hha, sau neliberd, ca sub Vechiul Re data, lberta- tea anticy reprezenta ONE a atbare' tomate relatii, sianume aliernanta. Libertatea mademd constituie un efort metodic de annésustrage jar acest i foarte metodic are drept instrument separatille despre care vorbim, Dn exempls: — care @ mal tnult decit un simplu exem- pli —ne va face sa infelegem lesne cum staulucrurile. Am amintit ef democratia moderns este un regim reprezenta~ tiv. Guvernul care teprezinta poporul (,interesele" sale, voinja” sa etc,), ange arenes ‘in sensul tare al cuvintului, cuforizaéde popor Prin urmare, i imeipi, sa-tni adresoze acel ordi. tet spune ci-mi porun- i in i ui. Pind la urms, iv ny ascult dec de mine insumi. Separafia reprezentat—re-28 6 FROZORE POLITICA PayTRU CETATEAN rezentant permite evitarea necesititii — aparent inevita- bila —a relaliel porunca-supunere. Acolo te Mberiates antiea s¢ organiza in jurul alternanfei, ibertatea modems sPomjantzeszA in jurul reprezentiri. Se va spune ci cova ce focmai am descris nu ede fapt decit ihuzia —sau ideologia — reprezentnii politice: cA Tealitate- md su wr sisimplu guvernulwi, sonu mie interi, dees reprezentari at Sumy shew de [eva dinire cole i politice din istoria _omenitiy Toema fiinded erau incredinfa} cl teprezint’ po- porul, Iacobinii, spre exemplu, au exercitat asuipra france- zilar — asupra poporulu real —o teroare care a ramas in cronicile vremii drept Teroaren”. Reprezentarea politicA esupune, fiird indoials, nuste posibilitéti inspaimintitoa~ re. Riimine adevarat 8, din clips in care a fost elaborata ideea de teprezentare, articulatia porunci~supunere a fost ‘vitatd, su a trecut in planul al dailea, Si pentru ca repre zentarea £31 nu se poatii transfor ; Sie necesar $i sulicient a8 completim separatia dintre re- prezental rin separafia dintre puteri— ,5e- paratin puterilor”. Potrivit unei logici pe care am Schitat-o dineauri in termeni generali, o nou se ove problema capathide o prim separate. A ie di moctatia moderna inseamnd a fh primul rind arti culatia dinamics a celor dowd ge "Aceastd articulafie a aparut mat intit in. Anglia 3i a fost deserisA intr-o maniera — ca s& spunem aga — definitivs inea din prima jumalate a secolulul al XVIl-ea de citre (oatesquieal Prima descriere ef cea mai buna, fiindca e lefts $1 luminata de surpriza Nowlui. O gfsim in ca pitolul VI al eartii XI sicapitolul XXVI alcartit XIX din De- spe spiritul tegilor. Mecanismul descris de Montesquieu este minunat de simplu, iar efectele sale absolut salutare. Daca existi cu adeviirat o stint’ politic’, ea se afla neindoielnic In aceasta analiza a lui Montesquieu, pe care oezum in Ii- nii foarte mari. Exists, agadar, doua separafii,cea dintre repredental! $i Feprezentanti— cu alte cuvinte, dintre societatea civil si in. stitutiile guvernamentale — si cea dintre puteri. Puterile ce trebuie analizate in acest context sintin numar de dou: pu- ferea execuliva st muatenea judecitore: &, Dazata pe jurati, adiet pe persoane recrutate din rindul poporului si care revin in sinul sau o data ce gi-au implinit misiunea, este ,,ca s& spunem aga, invizibila’pi nuld”, alir ma Montesquieu), Puterea legislativa, compus8 din repre- yentanfii poparului TISIngura puitere repre zentativa. Dar Montesquieu observa cf, in realitate, #1 puterea ‘execuliva are © functie reprezentativa: ea are partizani, in primul rind coi care simt e3 nu sint bine reprezentati de cor pul logislativ. Aver deci un joc in patru colturt sau. une itic cu patru protagonist: la nivelul gayemului dows ou ten, execulivs iva; Ge nuvelul SOSTSM, dows pat al putern legislative. Cee: Hide, eel al puberii & & pune in migcare jocul — i nazuintele i. ia wor caiuta 38- 5 ating sco pu terli pe care o Susfin si Ja ale caves favoruri.aspirs. Dar voin- de la care fiune fayorabil Gy circumsensa, funutd la de o alti putere. Deonre- ce sopietatea este rey Hal a re divizal itenii wor cipal sig! fac mu aun alters FSé Va spuine, ce se infimplé dacé una din cele dows puteri € sustinut’ de o majoritate atit de larga inelt zdro- beste cealalti putere si minoritatea de cetateni care o spri- jind pe aceasta din urma? © asemenea opresiune nu e de temut, taspunde Montesquieu, in virtutea a cea ce el nu. meste ,efectul libertatii”. Daca una din cele dowd puteri, ne spune el, ameninti prea tare si alba Gatig de cauzd, 3 ajun- fl a sominatia complet cetent] vor etn i futorul Iesilalte: vor trece in fabira adversi.. Alfel spus, ea urmare a eect Woes riaqi”, cele dows partide munzistoare Selon dou pute! var ise IRECERa Tenle aero i30 1 RILGZOFIE POLITICA PENTRU CEFATEAN iy egala, fapt confirmat de experienta istoricd a democra- tillor- Dar nore EE Th Vier oF RCcRETT EX PETTERTS Th vreme ce aceast experientise ‘fla abia la ineeput, Montesquieu era deja attt de sigur de (elect! libertiti’? Am si-i rezum rationamentul, insepa- rabil politic 9i psihologic, in felul urmator: Fara indoiala, cetatenii sint partizanii unei puteri sau ai alteia, pe care o sprijina gi de la care asteapta avantaje, dar iawn intotdeauna in primul ri mbri al si di in mA- sura in care aceasta e distinct de cele doud puteri, de cea ‘pe cart 0 iubesc, precurn gi dé aetna ria @ iubesc, Aga- dar, dae una din puter ung: intr-o poze pres faveri- zai, 0 parte dintre propiii ei partizani, la inceput cei mai ee arya cial mreaieere eee acini ut SH cvile. Tntra- devar, intrun asemenea sistem cetitenii manifests in gene- ae ca ear ca eraa ed eevee a treacle, desigur, fac ica ea s8-nu fie o povara prea mare pentru societate; sf fncearel, in general, un sentiment du- terea_,Tor” if ca © diferita de ei, chi Ot, Give tiida. $i tocmai jocul néecesar al acestei duble pre- Se eacelajent vor Eis ‘Wn mod necesar_ ih ajutorul pulerii ce va fidevenit prea slaba, in ajutorul uteri a arbate, “SESE eras oe UBT [JoeTUbIN" al cetijenilor cu puterea, In seris In logica reprezentarii: din clipa fn caze o putere, ori- care ar fiea, trebuie si-l reprezinte pe cetijean, dorinja de identificave a celui din urmd este inseparabilt de un senti- ment de alienare, Aceasta area puterilor—asa cum putem constata — Same ava de ‘apt tin oi de nap igenenila: neputinfa cetitenilor dea actiona cu adevarat Uni asupra altora, neputinta puterii divizate de ai oprima Sr CETNT Eni; Revel mevaniaat al pated care produce nepu. ti i Hew libertate. Tni-adevar, cum oamenii nu is ates du-si ordine uni altora, ei nu au alt perspectivd — cit pri- vestractivifatea glambitia lor — deci -3folosensc, dap ORGANIZAREA SEFAIATILOR 3 bunul plac, independents”, adlica s8-pi Indrepte dorintel Fplstietlcapre domentt aettne Ge putere niu de pote propriu-ziss, spre donvenii in care nu se exereits, la drept vorbind, putere assipra celorlalfi membit ai societapii. Ce Utenilor nu le rimine decit sd-gi exercite talentele, gi si de- vind bogati sau celebri procedind astfel. Intr-un re; oo leur traordinar este cd analiza lui Montesquieu, claborata int-un contest aparent atit de diferit de al ia, ramine ff elde alate Sim giua deazi deal nance. ae va. ut fun~ ‘ ate a 5a, Cum é separatia dintre executiv 5 jegislativ, vi Atul in realifate. Stim cA aceasta’ sepa- Se eked ois anee Gnd sa instalat_.guvernanea de cable": 0 asemenca & Vernare, in cate pramul-ministru este totodatd geful majo rithtii in Camera Comuny mcentreazs § sale executivul gi legislativul "Or, aceastd reurure a puteril exe cutive sia celet legislative in aceleasi miini nua insemnat nicidecum sfirsitul liberta ti politice moderne. Dimpotrivs, sub regimul anti de ad aceaasi Funct separatla dintre majoritate st opozitie- Nes, opoaitla wu taybarks, din punct de wedens constitution |, puterea cu majoritatea, dar in once moment, in orice Cec pula afer pe event ftoarelor alegeri, ea poate revent la pu- i ivi exercifi 0 actiine moderatoare joritifi sale. As'- hie epoca Seer con! anutul pu terilor separate $-a td misurt, dar ceea cenu ga schimbat e: ira doui man putert Grew Ge imaginat sconfizmare mal struc raluleldecsty al separatitlor in libertatea moderns. *Vezi Walter Bagehot, The English Constitution [1667], cap. 1, the Cabinet".R © FILOZCIFIE POLITICA PENTRU CETATEAN Accastl organizare a separatiilor, acest «sistem al liber- Hii", dupa cum spune Mentesquiew, prezintt doul carac- Teristici earecum opuse, care explica dificultitile $i Tentoa- Fae Mitalaril sale, precum 3i extraordinara stabilitate o data ces inctalat. Pe de o parte, eae vorba Yocmai de un sie? em”, de un mecanism, ba chiar un mecanism: data, ce un asemenea mecani at el se dovedeste dgtrem de robust acest mecamam reclamd un ansamblu desi de sGunil, sranume existenja prealabila a unei ,societli civi- eum rar omunae acea— p Tena fra 3 COMIN ESE A le — sau depinde foarte pulin — dg conducere. Fl pretinde, asadar, dezval- taren prealabild a Gees ce in secobul al XVill-lea se numea Sane” Geant dewalt stabiito ber de membriigocie- Titi, adicA nu pantry a respects un ordin sau pentry a ur sniifi un interes ‘Vom Tevent mai tirziu asupra acestei probleme atit de importante a camerfului. Ag ¥rea $8 evoc acum 9 conditie tai specified, mai polities, o conditie care finede cea ce-amh putes mum pethologia pal wick. In sistemul despre care vor im, fecare partid vrea puterea pentru a infaptut un pro- yytam care este, In opintia sa, necesar si salutar. Dar-mu va putes realiza acest program decit In mica amésuraIn prac ict, nut va incerca si-1 duck realmente ia indeptinine decit in prima partes mandatului su, in perioada aga-risei stiri dle grajie”. Curind, alegatorii nehotiriti vor fi dezamagiti sat iritai, orientindu-se poate spre opozitie, iar maxima gu- Versului Va inceta s fie: s3-ti satisfact partizanii, pentru a tloveni: sf nu nernulgumesti pe mimeni, Aceste fenomene ne sint foarte familiare. Dat orieit ar fi de inevitabile, ele an~ jrencaza consecinfe care pot deveni cit se poate'de negati- ve. Am putea desemna aceste consecinfe printr-o expresie a lui Stendhal, care vede in ura neputincioasa o trasatue rd specific a societatii democratice. Sa ii explic, Pentru a functiona bine, un asemenca sis- " ul i "1 ‘imajori- jar pe de altd parte, pentru a function 2, ORGANTZAREA SEPARATILOR 33 tate of opozipie, ol ruclama deci a anuimith vitalitate a spid- fret pibinn Un asemenca sistem excitd spictul partiznn ‘Pe areace perce perteas aneioee hme timp, el nu incetea7’ wl (rustiere pasiunile parlizane, fiindea este or- ganizat astfel incite impiedic& st aibs cimp liber gi 88 ob- find ceea ce dorese. In terment psihologici, am putes spi i ne od aceastl organizare a separay clmiuien ie membrilor societigii, frustifndu-le la jel deputeric Noinjee at moblisats (de elect cane formeszs legitura dintre cetifent gi partidul pe cate-| spri- [ina ceca ce wren partidul reprezinta, in principiu, rezuma- ful Li ‘vor partizanii sii, in vreme ce, dim- fulsl recultatul e crea ce vor partizanii sii, ip vreme ce, cin idl si inetd partizanii sa fie bs uti in favoarea sa. Inacelas ra aaa Sass cep fin sfirsese prin a sti —c& vointele lor vor avea pres pt efect gi cd dorintele lor nu vor H satisticute. Astfel, un ase fenea sistem slimentoaes o VoIny care se vrea partizant Sicare pe sfie neputincionsa, ba care se vrea a SS farmul cr cltseaticneputinclonsd Nimeni nisl Bate capul sf fie impartial, findca sistemul e cel menit s8 fie astfel; dar. ul pu este impartial, el 1 dace decit s& neutralizeze un part prin altul, © socistate actfel organt- gal Unde ss preante un amestec foarte specific de agita- tie side imobilitate, arestiee care oboseste sufletele, descu- rajind totodati actiunile de anvergura. Un exemplu recent: procedura de impeiclment Tmpatri- va presedintelui Clinton a fost in bund parte reaultatul unei asemenea exacerbiri a spiritului partizan, dar a unui spi- rit partizan care nu se resemineaza la neputinta, ba chiar se revolté impotriva neputinjel sale si recurge la wn demers extraordinar-penteu a-sisatisface ura obignuita. Nu afirm ca cei cane! denuntau pe Clinton nu avesu motive serioase s-0 faca. $i nu le reprosez efi au fost partizani: ei nu au fAcut decit s8 resimia si sa exprime intr-un grad mai inalt decit de obicei pasiunile partizane de care sistemul are nevoie ca 88 funcfioneze. Dar au vrut si-gi realizeze vointa cu orice pret, cel putin cu pretul unéi masuri extraordinare eare in-a4 ) FIQBOME POLITICA PENTRU CETATEAN tindea la maximum resorturile sistemuluit Aceal exempla contemporan ne atrage atentia asupra eostului psihulogic fl sisterului reprezentativ: cums acceptin sinew men fap- fitch omul pe are a este reprezentantul men? Fira indoials, tacmai-obaseala fafa se pasiunile partiza~ ne explict de ce francezii_aprobs, in_majon fatea Tor, Gga-numita coal nike” jen SuNetriC = invers al. a Sodului american pe care lam menjionat. Senti dined te La ‘eae acces poles ule pentra anit [ezirabil — sd vads cum up. presedinte de stings conduce un Consiliy de Ministri de dreapta, sau cum Un pres = ede dieapta conduce um Consiliu de Mirustri de stinga-In Stelagl Gimp, nu trebuie sf ancundery «8 accast’ formula, ori= arfi—snuar ptrea —de populars, este absal 7 Arno rumal spiritului, ratiuntt dea fh ‘i fea Wen Republi ‘reprezenta intirirea executivulul, Dg, sau mai ales, logicii sistermului ty i, ne vem intreba, Tafa poneicd nu este complet paralizat§? Pur si simplu Fiindes logica mojoritard. a sist fnulu) reprezentatiy, care tneredinteazh guvernarea taberet care a cigtigat ultimele alegeri, transforas. Constitufia ce- Jai de-a V-a Republici fn contrariul sau, teducind dramatic puterile pregedintelui. Dramatic, dar mu total, flindcd logt- ca majoritari mu are clstig, de cauz8 absolut, jar dualitates ‘executivului nu este o aparenta nesubstantiala. Astfel,coa- hitarea constituie o bizarerie extrem i ii reprezentative® Trebuie oare sane buctrdim c& arn ajuns ast: T cea mai bund anslizh politic a acestel afaceri aim pisit- inarti- colle sortie ja eal de Clifford Orwi, Vezi tn special .Ms Clinton, the personal a the paliical” sl -Republicara have only theraaloes toblamne" National Post (Canada) deems 1098 st20 februnrie 1799 * Apropieren (deutl unor’ de sistemul american sl are nici ut forclament inStatelo Unite, un peegedinle democrat trcbutesd gut @ ORGANIZAREA SEPARATULOK a fel a8 moderam eficient logica portizand a sistemulul, sau, dimpotriva, ar trebui s8 deplingem faptul cl am falsifical-o atit de groolan? izaren separator produce, agactar, sistemul liber- ‘ai Serato lea plicarea cen mai stabil —s0Tods- (i ova mai catisficitoare —a Tibertatii politice pe care a cu- poscut-o veeodatl amenursa. In scelagi ump, sister face a, diviziunes, 63 patrunda i ZI if el vor gi nu pot: ii recunese repreventan- Sill reaping; sint atotpulernici, finde’ puterea depind: de voinfa lor, $1 neputinciosi, fiindea voin{a lor este: Obst culat, limitath, opritd de vointa celullalt partis exist o puternich tentatie dea distinge Intre bund — cea care n-ar aves decit aval sho democratic roost ‘printrun albtermen Forest, yalente, unele brilor organizarea separafiller. Cansecin- ja practied a acestul discurs, consecinit dezamagitoane, este tatin loess ne batem impotrivanenumaratelor mori de vint pe care parfialitatea noastrs le alege cu atita plAcert, ¢ mal Jadicios st fim devotaf ordinisistemice ssf o apd, ap3- Hind intageitatea logicii partizane pe care am tncercat So pre- bint, iar fn test, sd-i suporiam rbdtori neajunsiarile inevi- tabile- Fexeadezsort ey un Coigres vepuiblican, sau Invets, ae aceasts 1 vrai parizand se suptapare peste soparaia constitutional ine fre exesutiy gi leginiateCAPHTOLULAL 4 Vectorul teologico-politic ‘Am definit regimul nostra politic, celal ibert8fii moder- be prin onganizarea separaiilr, Am propus. list i sa5¢ ‘arafit principal, eare sint tot atiten elemente constitu: tive ale regimului, Aceste separa{ii se intersecteazi adese- ort si se consolideazs intotdeauna. Ele se articuleaza una cu cealulta si sint inseparabile. Putem oare considera

S-ar putea să vă placă și

• 1 Succesiunile in Dreptul Privat Roman

  

  Document30 pagini

  1 Succesiunile in Dreptul Privat Roman

  Ichim Ana Maria

  Încă nu există evaluări
• Cod Civil

  

  Document2 pagini

  Cod Civil

  Ichim Ana Maria

  Încă nu există evaluări
• TGD - Curs Platforma

  

  Document39 pagini

  TGD - Curs Platforma

  Ichim Ana Maria

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• DREPT CIVIL - Persoana Fizică Și Persoana Juridică

  

  Document27 pagini

  DREPT CIVIL - Persoana Fizică Și Persoana Juridică

  Yara Zaher

  Încă nu există evaluări
• Scandalul Watergate Si Rupert Murdoch

  

  Document2 pagini

  Scandalul Watergate Si Rupert Murdoch

  Ichim Ana Maria

  Încă nu există evaluări
• DREPT CIVIL - Persoana Fizică Și Persoana Juridică

  

  Document27 pagini

  DREPT CIVIL - Persoana Fizică Și Persoana Juridică

  Yara Zaher

  Încă nu există evaluări
• DREPT CIVIL - Persoana Fizică Și Persoana Juridică

  

  Document27 pagini

  DREPT CIVIL - Persoana Fizică Și Persoana Juridică

  Yara Zaher

  Încă nu există evaluări
• Naţionalitateaexprimă Relaţia Ce Există Între Persoana Juridică Şi Statul Pe Teritoriul Căruia Şi

  

  Document1 pagină

  Naţionalitateaexprimă Relaţia Ce Există Între Persoana Juridică Şi Statul Pe Teritoriul Căruia Şi

  Ichim Ana Maria

  Încă nu există evaluări
• Cristian PREDA Intr. Sc. Po Statul

  

  Document12 pagini

  Cristian PREDA Intr. Sc. Po Statul

  Ichim Ana Maria

  Încă nu există evaluări
• Cât de Bogaţi Sunt Miniştrii Tehnocraţi

  

  Document2 pagini

  Cât de Bogaţi Sunt Miniştrii Tehnocraţi

  Ichim Ana Maria

  Încă nu există evaluări
• Aristotel - Politica

  

  Document159 pagini

  Aristotel - Politica

  Vlad

  100% (7)
• Alegeri Prezidentiale Din Rusia 1991

  

  Document2 pagini

  Alegeri Prezidentiale Din Rusia 1991

  Ichim Ana Maria

  Încă nu există evaluări