Sunteți pe pagina 1din 21

EVAZIUNEA FISCAL

Multitudinea obligatiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor ca


si, sau mai ales, povara acestor obligatii au facut sa stimuleze, in toate timpurile,
ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee diverse de eludare a
obligatiilor fiscale. "Evaziunea fiscala a fost intotdeauna in special activa si
ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii in averea lor, ii atinge in cel
mai sensibil interes: interesul banesc".
Evaziunea fiscala este capitolul cel mai studiat din dreptul fiscal atat de
tehnicieni, cat si de teoreticieni, jurnalisti etc. Cu toate acestea, si in pofida a tot
ceea ce se scrie despre cauzele, modalitatile, amploarea, controlul sau sanctiunile
privitoare la evaziunea fiscala, cuvintele care desemneaza acest fenomen sunt
impresie, iar domeniul pe care-l exploreaza este incert. Ca atare, evaziunea fiscala
este o notiune foarte dificil de precizat, in plus, nu exista o definitie legala a
evaziuni fiscale.
Imprecizia notiunii de frauda fiscala provine de la distinctia care se face
uneori intre frauda legala si cea ilegala. Frauda legala, care este o expresie
metaforica si ambigua, este utilizata in tarile francofone . Ea are o dubla
semnificatie.
Uneori ea desemneaza subestimarea materiei impozabile prin anumite
regimuri fiscale de favoare, care se produce mai ales in cazul impunerii forfetare.
Cel mai adesea, totusi, frauda legala desemneaza procedeele juridice care permit
scaparea de impozitare fara a incalca legea.
Expresia frauda legala este de fapt sinonima cu cea de evaziune fiscala.
Frauda ilegala, expresie pleonastica, este impusa, practic, de autorii care o folosesc
prin simetrie cu formularea precedenta. Ea desemneaza violarea directa si deschisa
a legii fiscale si nu acopera decat frauda stricto sensu, astfel incat este de preferat
utilizarea formulei frauda fiscala. Frauda fiscala presupune, dincolo de o violare a
spiritului legii si a intentiei legiuitorului, o infractiune directa si deliberata a
regulilor impuse pentru stabilirea si plata impozitului. Astfel, este cazul disimularii
materiei impozabile prin absenta pur si simplu a declaratiei sau prin operatii fictive
sau de creare de societati fictive.
In cazul evaziunii fiscale imprecizia este si mai mare, ei asociindu-se trei
sensuri si o dubla apreciere in ceea ce priveste legalitatea.
Primul sens ce i s-a atribuit evaziunii fiscale, mai ales intre cele doua razboaie
mondiale, a fost cel in care frauda imbraca o forma extensiva, adica notiunea de
evaziune fiscala este inclusa in cea de frauda.

Cel mai cunoscut sens in care este cunoscuta evaziunea fiscala este "arta de a evita
caderea in cimpul de atractie al legii fiscale". Potrivit acestei perceptii, evaziunea
fiscala este, oarecum, asimilata fraudei.
Cel de-al treilea sens costituie un termen generic si desemneaza totalitatea
manifestarilor de "fuga" din fata impozitelor. Aceasta este o definitie in sens larg a
evaziunii fiscale, care ajunge sa inglobeze si frauda.
Evaziunea fiscala este rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor unei
legislatii imperfecte si rau asimilate, a metodelor si modalitatilor defectuoase de
aplicare, precum si neprevederii si nepriceperii legiuitorului a carui fiscalitate
excesiva este tot asa de vinovata ca si cei care provoaca prin aceasta la evaziune.
Cand sarcinile fiscale apasa prea greu asupra unei materii impozabile, aceasta tinde
sa evadeze. Este o specie de "reflex economic" care face sa dispara capitalurile pe
care fiscul vrea sa le impuna prea mult. "Un impozit excesiv pune pe fuga materia
impozabila."
DEFINIREA SI CARACTERIZAREA EVAZIUNII FISCALE
Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai mai
sau mai mici din materia impozabila. Ca fenomen, evaziunea fiscala se intalneste
deopotriva atat pe plan national, cat si international.
Intr-o definitie mai completa, evaziunea fiscala este prezentata ca fiind sustra gerea
prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, con
tributiiIor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului si
asigurarilor sociale de stat ai bugetelor fondurilor speciale de catre persoanele
fizice , persoanele juridice romane sau straine.
FORMELE EVAZIUNII FISCALE
Din punct de vedere al modului cum poate fi savrsita, al raportului care
exista ntre fenomenul n cauza si legislatia n vigoare, evaziunea fiscala cunoaste
doua forme de manifestare:
- evaziune fiscala licita (realizata la adapostul legii);
- evaziune fiscala ilicita (frauduloasa) sau frauda fiscala.
Din punct de vedere spatial se pot identifica:
- evaziunea fiscala la nivel national;
- evaziunea fiscala internationala.
Evaziunea fiscala licita
Evaziunea fiscal licit reprezint sustragerea unei prti din materia
impozabil, fr ca acest lucru s fie considerat contraventie sau infractiune. Ea

presupune exploatarea cadrului normativ existent, n sensul valorificarii inteligente


a inconsecventelor, contradictiilor sau echivocitatii unor prevederi legale, n scopul
evitarii obligatiilor legale catre stat.
Exista cazuri in care evitarea platii obligatiilor fiscale poate conduce la
concluzia ca si aceasta forma a evaziunii fiscale atrage culpa subiectului economic
implicat. Cu toate acestea, acestuia nu i se aplica sistemul de penalitati care
nsoteste frauda fiscala, avnd n vedere faptul ca acesta nu a ncalcat nici o lege, ci
practic a profitat de legislatia existenta (sau de lipsa ei), "recurgnd la o combinatie
neprevazuta de legiuitor si, n consecinta, tolerata prin scapare din vedere".
Singurul "vinovat" de producerea evaziunii fiscale legale fiind, deci, legiuitorul.
Evitarea obligatiilor fiscale, n limitele legii, necesita, de obicei, asistenta din
partea unor contabili sau avocati specializati n domeniul fiscal. Aceste costuri de
evitare sunt suportate si justificabile doar pentru contribuabilii cu venituri mari, n
timp ce contribuabilii cu venituri modeste apeleaza, atunci cnd se sustrag
impozitului, la frauda fiscala, deoarece nu presupune costurile unei consultante
specializate. Frecventa acesteia este mai accentuata n perioadele cnd se modifica
sau se introduc legi noi, precum si atunci cnd statul utilizeaza, n mod intentionat,
impozitul n scopul promovarii unor politici stimulatoare fata de anumite categorii
socio-profesionale sau n anumite domenii de activitate.
n practica, faptele de evaziune fiscala licita, bazate pe interpretarea favorabila a
legii, sunt foarte diversificate, n functie de inventivitatea contribuabilului si
larghetea legii.
Evaziunea fiscala licita este favorizata de:
- acordarea unor facilitati fiscale sub forma unor exonerari, scutiri partiale,
reduceri, deduceri, etc.;
- acordarea unor scutiri delimitate temporar, n cazul nfiintarii de noi societati
comerciale;
- scoaterea de sub incidenta impozitului a veniturilor aferente depozitelor bancare
si a celor provenite din plasamente n obligatiuni emise de stat;
- nereglementarea cheltuielilor generale ale societatilor comerciale, aceasta crend
tentatia supra -evaluarii, prin cresterea, nejustificata economic, a acestora;
- impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice, pe baza
unor norme medii de venit, creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza
venituri mai mari dect media, sa nu plateasca impozit pentru diferenta respectiva;
- exploatarea unor lacune ale legii, etc.
n Romnia, evaziunea fiscala licita s-a realizat, adesea, pe baza:
- facilittilor fiscale acordate de guvern: esalonari, amnari sau scutiri la plata
impozitelor si taxelor, a majorarilor si penalitatilor aferente acestora. Astfel, au fost

avantajati contribuabilii rau-platnici n defavoarea celor care au nteles sa-si


onoreze obligatiile fiscale n termenele legale.
Un exemplu reprezentativ si bine cunoscut, n Romnia, de utilizare a
facilitatilor fiscale pentru sustragerea de la impozitare l reprezinta procedeul
nfiintari de societati n lant de catre acelasi patron sau grup de asociati, dupa ce o
societate a acestora iesea din perioada de scutire de la plata impozitului pe profit.
- omisiuni n reglementarea unor impozite si taxe. De exemplu, persoanele fizice
autorizate n productia de bauturi alcoolice, n perioada 1993-1995, au fost omise
din categoria subiectilor impozabili, combustibilul M si unele derivate ale
motorinei nu au fost supuse accizarii, etc. O alta sursa importanta de evaziune
fiscala licita, la ndemna persoanelor fizice, a constituit-o neimpozitarea, pna n
2004, a unor venituri realizate de acestea (veniturile realizate din vnzarile
imobiliare, cstigurile de capital, veniturile ocazionale).
Prin urmare evaziunea fiscala licita va actiona ori de cte ori prin legile
fiscale sunt lasate posibilitati de optiune, de exceptie de la regula, de omisiune, de
interpretare n mai multe modalitati a legii, acolo unde exista exprimate facilitati
fiscale, n anumite cazuri definite de lege, evaziunea licita fiind favorizata de
existenta unei legislatii paralele pentru o firma, care si poate, astfel, reorganiza
activitatea n asa fel nct sa profite de pe urma acesteia.
Aceasta forma a evaziunii fiscale poate fi evitata prin corectarea si
mbunatatirea cadrului juridic prin care a devenit posibila, nsa, de multe ori,
existenta unor interese politice, economice si sociale, determina tolerarea tacita a
unor situatii evazioniste.
Evaziunea fiscala ilicita ( frauda fiscala)
Evaziunea fiscala frauduloasa (frauda fiscala), constituie o forma de eludare
agravanta, fiind studiata, analizata, legiferata si sanctionata, prin masuri pecuniare
si privative de libertate, ori de cte ori este depistata. Aceasta consta, deci, n
ascunderea ilegala, totala sau partiala, a materiei impozabile ce catre contribuabili,
n scopul reducerii sau eliminarii obligatiilor fiscale ce le revin.
Evaziunea fiscala frauduloasa se prezinta sub urmatoarele forme:
a) evaziunea traditional (prin disimulare), care consta n sustragerea, partiala
sau totala, de la plata obligatiilor fiscale, fie prin ntocmirea si depunerea de
documente incorecte, fie prin nentocmirea documentelor cerute de legislatia n
vigoare.
Aceasta forma a evaziunii fiscale frauduloase presupune o serie de procedee,
printre care:
- ntocmirea unor declaratii fiscale false sau nentocmirea acestora;
- reducerea intentionata a ncasarilor, n scopul reducerii T.V.A. si a profitului
impozabil, prin ncasari n numerar fara chitante si vnzari fara factura;
- cresterea voita a cheltuielilor pentru a diminua profitul impozabil;

- producerea si comercializarea de bunuri si servicii n mod clandestin;


- desfasurarea unor activitati profesionale recompensate n mod clandestin (la
negru);
- diminuarea valorii mostenirilor primite si a tranzactiilor cu bunuri imobiliare, etc.
b) evaziunea juridic, consta n a ascunde adevarata natura a unui organism sau a
unui contract (de exemplu, cnd un contract de asociere este transformat, n mod
ascuns, ntr-un contract de munca, pentru ca beneficiarul acestuia sa obtina
anumite avantaje din calitatea de salariat sau invers) pentru a scapa de anumite
consecinte fiscale.
c) evaziunea contabil, greu de identificat n practica, consta n a crea impresia
unei evidente contabile corecte, utiliznd documente false, n scopul cresterii
cheltuielilor, diminuarii veniturilor, reducerii profitului impozabil si, n consecinta,
a obligatiilor fiscale datorate statului.
d) evaziunea prin evaluare, consta n diminuarea valorii stocurilor,
supraestimarea amortismentelor si provizioanelor n scopul deplasarii profitului n
viitor. Domeniile cele mai propice fraudei fiscale sunt comune tuturor tarilor, ele
fiind reprezentate, n special, de activitatile tertiare (comertul si serviciile) si de
constructii. Comertul detine, nsa, primul loc n cadrul activitatilor generatoare de
economie subterana. Frauda este extrem de extinsa n cazul veniturilor declarate de
contribuabili, cum este cazul impozitului pe venitul global si a impozitului pe
societate (pe profit). n cazul impozitelor retinute la sursa, precum si n cazul
impozitelor locale, cnd administratia stabileste bazele de impozitare, posibilitatile
de frauda sunt mai reduse.
Pe categorii de contribuabili, se considera ca cele mai mari posibilitati de fraudare
le au contribuabilii care desfasoara activitati industriale si comerciale precum si cei
care desfasoara activitatii libere (avocati, medici, arhitecti, etc).
Actele de evaziune fiscala frauduloasa prezinta numeroase aspecte dintre care,
principalele se refera la:
- sustragerea de la plata impozitelor printr-o nregistrare incorecta a operatiunilor
economice n actele contabile;
- nfiintarea "companiilor fantoma" si conducerea de activitati evazioniste n
numele acestora;
- distrugerea documentelor importante si a evidentelor contabile;
- conducerea unor evidente contabile duble;
- elaborarea si prezentarea unor date nereale, n balantele contabile;
- nedeclararea anumitor activitati comerciale sau a unor surse de impozitare;
- subzistenta unor activitati economice fara declararea subsidiarilor, punctelor de
lucru si antrepozitelor;
- prezentarea de documente false privind operatiunile de import-export.

n continuare, sunt prezentate, unele din cele mai utilizate tehnici de fraudare
fiscal, constatate n urma actiunilor de control efectuate, n Romnia, grupate pe
categorii de obligatii fiscale:
a) n cazul impozitului pe profit:
- reducerea bazei de impozitare, prin includerea pe costuri a unor cheltuieli, fara
documente justificative sau baza legala (amenzi, penalitati, etc.);
- nregistrarea unor cheltuieli supradimensionate sau peste limita admisa de lege
(amortizari, cheltuieli social-culturale cheltuieli de deplasare, cheltuieli de
protocol, etc.);
- deducerea unor cheltuieli personale ale asociatilor sau dobnzi la mprumuturi
acordate de patroni propriei societati;
- nenregistrarea integrala a veniturilor realizate, fie prin nentocmirea
documentelor de evidenta primara, fie prin nscrierea n documente a unor preturi
de livrare sub cele practicate n mod real;
- transferul veniturilor impozabile la societati nou create n cadrul aceluiasi grup,
aflate n perioada de scutire de la plata impozitului pe profit, concomitent cu
nregistrarea de pierderi de catre societatea-mama;
- determinarea impozitului pe profit prin aplicarea necorespunzatoare a
prevederilor legale, n special n ceea ce priveste reducerea impozitului aferent
profitului reinvestit;
- necalcularea de catre unele organizatii nonprofit a impozitului aferent veniturilor
rezultate din activitati economice;
- nenregistrarea n contabilitate a diferentelor stabilite prin actele de control sau
chiar a obligatiilor privind impozitul pe profit datorat.
b) n cazul taxei pe valoarea adugat
Inclinatia spre evaziune n materie de T.V.A. este determinata pe de o parte, de
tendinta nsusirii unor sume deloc neglijabile, iar pe de alta parte, de impactul
acestui impozit asupra trezoreriei si lichiditatilor agentilor economici.
Mecanismul principal prin care se realizeaza sustragerea de la plata taxei pe
valoarea adaugata l constituie fie majorarea fictiva a T.V.A. deductibila, prin
intrari scriptice de bunuri, fie micsorarea T.V.A. colectata, ca urmare a subevaluarii
valorii iesirilor de produse, marfuri si servicii.
Prin urmare:
- aplicarea eronata a regimului deducerilor (deducerea taxei pe valoarea adaugata
pe baza unor documente care nu au nscrisa taxa sau chiar deduceri fara documente
sau cu documente nelegale, deduceri duble, ca urmare a nscrierii repetate a unor
facturi n jurnalele de cumparari, deduceri pe baza unor documente apartinnd altor
societati comerciale, deducerea taxei pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor
scutite fara drept de deducere, etc);

- necuprinderea unor operatiuni ce intra n sfera taxei pe valoarea adaugata n baza


de calcul a taxei sau necuprinderea n baza de calcul a taxei a tuturor facturilor;
- neevidentierea si nevirarea taxei pe valoarea adaugata aferenta avansurilor de la
clienti;
- nenregistrarea ca platitor la depasirea plafonului minim;
- sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata aferenta importurilor de bunuri,
prin prezentarea n vama a unor acte fictive de donatie, de la parteneri externi, n
loc de acte de cumparare, precum si neincluderea n deconturi a taxei pe valoarea
adaugata de plata n vama;
- emiterea de chitante fiscale si facturi cu taxa pe valoarea adaugata, fara ca agentul
economic sa fie platitor si fara sa nregistreze si sa vireze taxa pe valoarea
adaugata;
- neutilizarea sau utilizarea defectuoasa a formularisticii tipizate, cu nregistrari
incomplete n jurnale sau nregistrari repetate n jurnalele de cumparare, facturi
"pierdute", amnarea ntocmirii facturilor fiscale n scopul amnarii platii taxei pe
valoarea adaugata, recuprinderea n baza de calcul a tuturor elementelor din factura
(ambalaje, cheltuieli de transport, etc.);
- sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata prin declararea unor importuri
ca fiind temporare;
- cereri de rambursare nejustificate;
- "erori de calcul", etc., constituie doar cteva din metodele utilizate pentru
fraudarea taxei pe valoarea adaugata.
c) n privina impozitului pe salarii:
- neimpozitarea tuturor sumelor platite salariatilor cu titlu de venituri salariale
(diverse ajutoare n bani sau n natura, alte drepturi acordate n natura, prime, sume
reprezentnd participari la beneficiu, stimulente, etc.);
- aplicarea incorecta a tabelelor de impozitare a drepturilor salariale;
- neretinerea si nevirarea impozitului pe salariu datorat pentru persoanele angajate
pe baza de conventii civile sau pentru zilieri;
- necumularea , n vederea impozitarii, a tuturor veniturilor salariale;
- nenregistrarea obligatiilor de plata a impozitului pe salarii;
- nerespectarea legislatiei privind stabilirea bazei de impozitare, cumul, scutirile si
reducerile de impozit. Impozitului pe venitul global, care a functionat n perioada
2000-2004, a oferit, de asemenea, multiple posibilitati de practicare a evaziunii
fiscale legale, printre care:
- necuprinderea, n baza de impozitare, a tuturor veniturilor realizate, n special a
celor pentru care impunerea se realiza pe baza declaratiei subiectului impozabil
(ex: venituri din chirii, venituri din activitati independente);

- identificarea unor modalitati de generare de cheltuieli fictive cu salarizarea unor


persoane, reusindu-se pe aceasta cale plati de natura dividendelor camuflate sub
forma de drepturi salariale;
- crearea unor facilitati salariatilor, care sa nu intre n sfera de impunere a
impozitului pe venitul global, astfel nct sa plateasca la bugetul de stat un impozit
mai mic;
- obtinerea de catre salariati a unor statute ce le confera scutirea de la plata
impozitului pe venitul global, cum ar fi: certificate de revolutionari, certificate de
handicapati, etc.
d) n ceea ce priveste accizele:
- necuprinderea n baza de impozitare a tuturor sumelor impozabile;
- micsorarea bazei de impozitare prin subevaluarea produselor importate, n vama,
prin folosirea de documente duble;
- necalcularea accizelor aferente modificarii concentratiei alcoolice;
- neincluderea accizelor n pretul de vnzare al produselor pentru care se datoreaza
accize;
- neevidentierea n contabilitate a obligatiei de plata a accizelor;
- sustragerea de la plata accizelor prin schimbarea denumirii produselor accizate si
trecerea lor la produse neaccizate sau accizate cu cote reduse (pentru uleiuri
minerale, alcool, etc.).
e) n ceea ce priveste celelalte impozite si taxe datorate bugetului de stat sau
bugetelor locale:
- evidentierea n contabilitate a unor cladiri la valori inferioare celor reale;
- nedepunerea, la organele fiscale, a declaratiilor privind cladirile aflate n
patrimoniu, a mijloacelor de transport aflate n posesie si a terenurilor detinute sau
aflate n administrarea agentilor economici;
- declararea unor date eronate, neactualizate sau nesincere, n ce priveste impozitul
pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor
proprietate de stat, etc.;
- neconstituirea si nevirarea impozitului pe dividende, calcularea eronata a
acestuia;
- neretinerea impozitului pe dividende aferent avansurilor acordate n cursul anului,
care dupa realizarea profitului si aprobarea bilantului, au avut destinatia de
dividende;
- nedeclararea veniturilor realizate, de catre persoanele fizice, din diverse activitati
(meditatii, venituri din nchirieri, comercializarea de produse prin consignatii, etc.);
- ncalcarea prevederilor legale privind modul de desfasurare si impozitare a
activitatii de taximetrie auto, de catre persoanele autorizate sa desfasoare astfel de

activitati, prin neprezentarea, la organul fiscal, pentru citirea aparatelor de taxat sau
alterarea informatiilor furnizate de acestea, etc.
Potrivit oficialilor, cele mai noi si mai utilizate modalitati de fraudare a
bugetului statului sunt: simularea unor exporturi; trecerea scriptica a operatiunilor
prin mai multe firme; organizarea n asociere a actiunilor frauduloase, prin
implicarea mai multor firme dispersate n teritoriu, aparent fara legatura ntre ele;
intocmirea de documente care ndeplinesc doar formal cerintele legale, urmate de
transferuri bancare prin care simuleaza stingerea obligatiilor fictive ntre parteneri.
Datorita complexitatii procesului de tranzitie, a ritmului accelerat al globalizarii,
evaziunea fiscala din Romnia este la ora actuala legata de infractiuni economice si
financiare, precum si de organizatiile de crima organizata.
CAUZELE EVAZIUNII FISCALE
In prezent ,in conditiile economiei de piata ,trecerea tot mai mult de la proprietatea
de stat la proprietatea privata conditioneaza cresterea si diversificarea numarului de
ageni economici ,adica a potenialilor contribuabili. Faptul menionat i
dezvoltarea rapida a diferitelor relatii cu caracter economic face dificila
cuprinderea acestora in limitele legislatiei fiscale si creeaza vaste posibilitati de
evaziune fiscala.in general ,cauzele evaziunii fiscale sunt multiple.Putem numi
unele din ele tinand contde importanta si frecventa aparitiei:
1. sarcinele fiscale exagerate, adic o povar fiscal peste msur,inechitabil i
instabil (nspecial pentru unele categorii de contribuabili )-aceste cauze pot crea
motive morale de evaziunefiscal a contribuabilului ,care trateaz faptele
menionate ca o exprimare a reprimrii (dominrii)din partea statului,considernduse ,n acelai timp,n drept de a se mpotrivi i astfel se formeaz opiniageneral c
a fura de la visterie nu se consider furt.
2. factori de ordin economic:
- coraportul dintre cota impozitului i msurile de rspundere contribuabilul
compar consecinele economice ale achitrii impozitului i aplicrii msurilor de
rspundere pentru neachitare,respectiv,cu ct cota impozitului este mai mare i
msurile de rspundere mai mici ,cu att efectul economic al evaziunii fiscale este
mai mare ;
- starea economic a contribuabilului cu ct starea economic a contribuabilului
este mai grea cuatt tentaia la evaziune fiscal este mai mare (n unele cazuri
executarea de ctre contribuabil atuturor obligaiilor fiscale poate agrava situaia
economic a acestuia pn la nivelul critic ievaziunea fiscal poate deveni unica
ans de supravieuire),iar pericolul aplicrii msurilor derspundere l afecteaz
mai puin dect n cazul contribuabilului care se dezvolt dinamic i aplicarea unor
asemenea msuri l poate lipsi de perspective evidente;

- descretere (criz) economic - se nrutete starea material att a


contribuabilului , ct i aconsumatorilor de mrfuri, de lucrri i servicii ,
micorndu-se astfel posibilitatea de a transfera impozitul prin intermediul
majorrii preurilor de livrare ;
3. insuficiena msurilor de propagand a respectrii legislaiei fiscale(cu
caracter permanent ) i ca rezultat insuficiena educaiei fiscale a contribuabililor
care constituie o parte component aeducaiei civice;
4. imperfeciunea legislaiei fiscale sub aspectul caracterului incomplet (unele
raporturi aferente fiscalitii rmn n afara reglementrilor normative),
impreciziilor i ambiguitilor toate acestea crend un climat destul de
favorabilpentru contribuabili care urmresc scopuri evazioniste;
5. lipsa unui control fiscal bine organizat ce ar include mijloace i metode
performante i un personal suficient numeric,bine instruit i corect n aciuni
(excesul de zel al autoritilor fiscale,adic exagerri n procesul exercetrii
funciilor ,de asemenea creeaz premise pentru evaziunea fiscal),etc. acestea se
mai numesc i cauze tehnice.
6. diversitatea categoriilor de conrtibuabili reieind din procedura impunerii
care , la rndul ei, este determinat de domeniul i specificul activitii
contribuabilului (de exemplu salariaii dispunde posibiliti reduse de evaziune
(eludare a fiscului), deoarece impunerea lor este asigurat de un ter prin reinerea
la surs , n schimb persoanele ce desfoar activitate de ntreprinztor
beneficiaz de un volum considerabil de posibiliti de evaziune fiscal prin
intermediul modului de eviden , a sistemului de deduceri, de faciliti, de treceri
n cont,de restituiri ,etc.);
7. cauze de ordin politic asemenea cauze a evaziunii fiscale ine de funcia de
reglare aimpozitelor, adic statul prin intermediul fiscalitii promoveaz un
anumit gen de politic economic sau social, iar contribuabilii mpotriva crora
este ndreptat asemenea politic opun o anumit rezisten, inclusiv prin
intermediul evaziunii fiscale. Evaziunea fiscal evident este foarte duntoare att
statului (societii), lipsindu-l de veniturile necesare ndeplinirii sarcinelor i
atribuiilor, ct i contribuabilului, deoarece n realitate totalul impozitelor se
distribuie pe o mas de venituri mai mic, crendu-se distorsiuni n povara fiscal
(adic n impunerea echitabil i egal a acelorai categorii de contribuabili).
Metodele de evaziune fiscal se schimb cu o rapiditate uimitoare , i metodele de
control i investigare trebuie s evolueze cu aceeai intensitate.

EVAZIUNEA FISCALA IN ROMANIA


Fenomenul evaziunii fiscale se intalneste pe o scara destul de larga si in Romania.
Formele de manifestare a evaziunii fiscale in tara noastra sunt diferite. Fundatiile,
organizatiile si asociatiile non-profit, cu caracter umanitar, social, cultural, sportiv
etc. sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru unele bunuri provenite din
ajutoare si donatii. In unele cazuri insa bunurile primite sub forma de ajutoare si
donatii sunt utilizate in alte scopuri decat cele prevazute in obiectul de activitate
sau nu sunt inregistrate in patrimoniu ori sunt utilizate in interes personal sau
pentru obtinerea de profit.
Unii agenti economici practica preturi de livrare inferioare costurilor
produselor livrate i, implicit, caiculeaza accizele in raport de preturile respective
si nu de costurile efective ale produselor, asa cum este legal. Concret, evaziunea
fiscala se realizeaza prin: utilizarea ca baza de calcul a accizelor datorate pentru
bauturile alcoolice, a preturilor de livrare negociate cu cumparatorul, preturi care
se situau sub nivelul costurilor cu care au fost realizate produsele, stabilirea
pretului materiei prime (porumbul), din care s-a obtinut alcoolul folosit la
fabricarea bauturilor alcoolice, sub pretul pietei.
Cele mai frecvente cazuri de sustragere a agentilor economici de la plata
obligatiilor catre buget se produc prin neinregistrarea in contabilitate a veniturilor
realizate. 0 alta modalitate de evaziune, la care se apeleaza destul de des, este aceea
a folosirii de facturi externe falsificate, in care se inscriu preturi mai mici decat
cele reale.
Nu lipsesc nici din Romania firmele fantoma al caror singur scop il
reprezinta inselaciunea si evaziunea fiscala. De obicei, aceste firme sunt intemeiate
in numele unor persoane care nu au fost niciodata in Romania sau care au plecat
din tara la scurt timp dupa infiintarea lor. De exemplu, numai intr-o singura luna a
anului 1997 au fost descoprite si anihilate 37 de astfel de firme. In numele unor
asemenea firme se emit si se folosesc ordine de plata fictive prin care se sustrag
sume importante cuvenite bugetului sau sunt inselate o serie de firme din alte
localitati.
Evaziunea fiscala se intalneste si in cazul taxelor de timbru pentru activitatea
notariala. Astfel, de exemplu, in cazul autentificarii actelor de vanzare-cumparare,
nu de putine ori, partile se inteleg ca pretul vanzrii inscris in actul de vanzarecumparare autentificat sa fie inferior celui practicat in realitate, pentru ca taxa de
timbru sa se calculeze la un pret mai mic.
In perioada care a trecut de la introducerea taxei pe valoarea adaugata in
Romania, s-au conturat diferite forme de evaziune fiscala i in acest domeniu.
Printre formele cele mai des intalnite pot fi mentionate:

- vanzarile nedeclarate, care apar cu frecventa cea mai mare si sunt de multe ori
greu de descoperit. Practic, vanzrile de bunuri sau prestari de servicii se fac fara
intocmirea documentelor corespunzatoare si, evident, fara inregistrari contabilitate;
- omiterea inregistrarii, cand agentul economic neinregistrat beneficiaza de avantaj
care nu i se cuvine, comparativ cu ceilalti comercianti, care vor solicite clientilor
taxa pe valoarea adaugata;
- intelegeri intre vanzatori si cumparatori de a schimba bunuri sau servicii fara
plata (gen barter), cu plata redusa, fara factura sau eventual cu o factura valoare
redusa. Intr-o asemenea situatie, sigur ca va avea loc deducerea unei taxe mai mici,
insa pe total circuit (este vorba de circuitul marfii de la producator consumator),
valoarea masei impozabile se va diminua si la buget se va incasa suma mai mica;
- deducerile false, care se intalnesc frecvent si se realizeaza prin intocmirea facturi
false, prin utilizarea repetata a acelorasi facturi pentru deducere sau prin folosirea
de facturi care se refera la cumparaturi inexistente;
- erorile de inregistrare, care pot aparea la prima vedere ca inocente, au, toti o
influenta destul de mare asupra taxei datorate, mai ales daca sunt frecvente si daca
valoarea lor este mare;
- aplicarea incorecta a scutirilor, care poate conduce la diminuarea serioasa
sumelor cuvenite bugetului, mai ales daca este asociata cu facturi false, fiind altfel
platitorul de T.V.A. nu are cum sa profite de aceasta practica;
- cereri de rambursare nejustificate, cand se solicita rambursarea taxei aferente
unor marfuri exportate sau pentru bunuri la care legea da dreptul la deducere, fiind
insa ca in realitate aceste operatiuni sa fi fost efectuate. 0 situatie mai des intai este
aceea a solicitarii deducerii taxei pe valoarea adaugata, pentru acelasi bun exportat,
de catre doi agenti economici, pe considerentul ca documentele privind bunul
respectiv au circulat prin mai multe societati comerciale.
Protejarea intereselor financiare comunitare in Romania
Aria de cuprindere a intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania
vizeaza doua aspecte, pe de o parte, asistenta financiara din partea Uniunii
Europene, n care sens trebuie asigurata o utilizare si o administrarea eficienta a
fondurilor primite, iar pe de alta parte contributia Romaniei la bugetul comunitar,
sub forma resurselor proprii, in care sens Uniunea Europeana devine direct
interesata in combaterea fraudei si evaziunii fiscale in tara noastra.In vederea
aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, administratia fiscal romn trebuiesa fie
capabila sa asigure schimbul de informatii intracomunitare in ceea ce priveste taxa
pe valoarea adaugata si accizele, precum si adaptarea procesului de gestiune,
colectare si control,astfel incat sa raspunda cerintelor administratiilor fiscale ale
statelor membre ale Uniunii Europene.
In Romania, in cadrul Agentiei nationale de Administrare Fiscala, Biroul
Central de Legaturi va realiza schimbul oficial de informatii cu statele Uniunii

Europene, incepand cu anul 2007.Schimbul de informatii se va realiza, pe de o


parte, intre Biroul Central de Legaturi si structurile teritoriale cu atributii de control
fiscal, iar pe de alta parte, intre Biroul Central de Legaturi si administratiile fiscale
din tarile Uniunii Europene.
Totodata, a fost elaborata Strategia Nationala de Lupta Antifrauda pentru
protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania. Aceasta are drept
obiective generale dezvoltarea unui sistem integral de coordonare a luptei
antifrauda privind protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania
si intarirea capacitatii administrative a institutiilor cu atributii in prevenirea,
identificarea, investigarea, sanctionarea fraudei si recuperare a prejudiciului adus
prin comiterea acesteia.
Obiectivele specifice ale Strategiei se refera la prevenirea fraudarii
fondurilor comunitare prin actiuni de comunicare si relatii publice, controlul
financiar public, controlul fiscal, cercetarea si urmarirea cazurilor de frauda,
recuperarea prejudiciului si coordonarea luptei antifrauda. Planul de actiune in
privinta controlului fiscal prevede:
-dezvoltarea unei capacitati adecvate de coordonare si asigurarea calcularii,
colectarii, platii si controlului resurselor proprii, precum si de raportare catre
Uniune Europeana.
In Romania, modul de organizare a activitatii de inspectie fiscala, precum si
desele modificari ale structurii organizatorice a aparatului specializat in acest
domeniu au avut un impact negativ asupra indeplinirii eficiente a menirii activitatii
de inspectie fiscala. Mai mult, o buna perioada de timp, aparatul fiscal nu a avut la
indemana instrumentul necesar pentru a sanctiona corespunzator frauda fiscala.
Ulterior, Legea pentru combaterea evaziunii fiscale, in vigoare pana la mijlocul
anului 2005, a continut o serie de neclaritati, nefiind facuta o delimitare clara a
infractiunilor si contraventiilor, astfel ca unele fapte puteau fi interpretate si
incadrate, in functie de dorinta sau pregatirea persoanei care efectua controlul.
Daca la acestea adaugam si elementul "coruptie", existent in randul
inspectorilor fiscali, intelegem de ce din punct de vedere legislativ si administrativ
puterea publica nu a avut capacitatea de a actiona eficient in lupta impotriva acestei
practici.
Evaziunea fiscal n perioada de tranzitie
Tranzitia la economia de piat a trilor care au avut economii centralizate
implica schimbri esentiale n toate domeniile vietii economice si sociale. Asadar
reforma economic trebuie s aib neaprat ca o component esential si reforma
fiscal care s permit ntrirea administratiei fiscale prin existenta unui sistem
fiscal care s conduc la eficienta activittilor economico-sociale. Promovarea unei

reforme fiscale n trile aflate n tranzitie la economia de piat trebuie s constituie


una din priorittile majore.
n conditiile unei economii planificate, sistemul de preturi este rigid,
nereflectnd situatia real din economie; capitalul este tratat n cea mai mare parte
ca un bun fr valoare, ceea ce implica o rat a dobnzii foarte sczut; salariile
personalului scad simtitor. n trile dezvoltate ns, sistemul fiscal este simplu de
administrat, transparent si stabil.
n momentul n care se adopt un nou sistem fiscal trebuie avut n vedere impactul
pe care acesta l are asupra firmelor n adoptarea deciziilor de dezvoltare, ntruct
tendinta de a confisca veniturile accentueaz evaziunea fiscal si coruptia, care la
rndul lor sunt amplificate de inflatie, care de obicei conduce la practicarea unui
sistem de impozitare indexat. De asemenea este necesar luarea n calcul a
efectelor sistemului fiscal asupra investitiilor strine.
Evaziunea fiscal este consecinta actiunii unor situatii, ori a unor fapte
ilegale ntre care pot fi enumerate:
a) imperfectiunile legii, n sensul c actele normative prin intermediul crora se
reglementeaz conduita de impozitare nu sunt ndeajuns de elaborate, si impozitele
nu sunt suficient de clare, explicite;
b) lipsa de uniformitate n activitatea organelor financiare cu privire la stabilirea si
perceperea taxelor si impozitelor, determinat de inexistenta unor norme
metodologice de aplicare a legii;
c) conduita unor categorii de contribuabili, care folosesc cele mai diverse mijloace
de disimulare a materiei impozabile;
d) lipsa de exigent ori coruptia functionarilor publici n cadrul organelor fiscale.
Etapa tranzitorie de la economia dirijat la economia de piat, caracterizat
prin modificri structurale ale relatiilor economice, favorizeaz faptele ilegale,
ndeosebi coruptia, traficul de influent, nselciunea si, desigur, evaziunea fiscal.
Introducerea la 1 iulie 1993 a T.V.A. a dus la orientarea agentilor economici spre
reducerea consumurilor, la disponibilizarea resurselor n economie, la stimularea
exporturilor si nu n ultimul rnd la mbunttirea disciplinei financiare. n
conditiile introducerii T.V.A. n locul impozitului pe circulatia mrfurilor si a unui
nou sistem al accizelor, gradul de fiscalitate realizat s-a situat sub nivelul anilor
1990-1991.
A fost elaborat de Ministerul Finantelor si aprobat de Parlament legea
privind impozitul pe venitul agricol, dar conditiile economice actuale au condus la
neperceperea sa pn n anul 2000.
S-a considerat util si ajustarea temporar a unor instrumente fiscale n
msur s sprijine stabilizarea economiei. Principalele msuri au fost:
reforma impozitului pe circulatia mrfurilor si utilizarea lui ca stadiu preliminar
pentru introducerea (iulie 1992) a impozitului pe valoarea adugat;

introducerea impozitului pe profit cu 77 de clase de impozitare, reducerea acestor


clase n dou si adoptarea prin ordonanta guvernamental a noii legi a impozitului,
cu o cota unic de impozitare de 38%;
introducerea impozitului pe dividende si pe vnzarea de active;
introducerea unui nou sistem de taxe vamale;
introducerea impozitului pe salarii.
Diversificarea structurii sistemului de impozite prin adoptarea impozitului
pe proprietate, impozitul pentru poluare au constituit o prioritate a reformei fiscale
alturi de introducerea impozitului pe venitul global.
Legea 87/1994 vine s asigure siguranta bugetului statului prin prevederea
obligatiei pentru toti cei care obtin venituri de a contribui cu o parte din acestea,
constituite ca impozite, la realizarea bugetului statului. Legea privind evaziunea
fiscal era mai mult dect o necesitate si este de asteptat ca gravitatea pedepselor
pe care le instituie i va determina pe evazionistii de profesie sau de ocazie, s se
gndeasc mai mult naintea svrsirii unor astfel de acte, pentru c riscul pe care
si-l asum acum nu este legat de pierderea unor sume de bani pe care le plteau ca
amend, ci este n joc o valoare mult mai mare : libertatea.
Corupia care macin societatea romneasca la momentul de fata a devenit
una cat se poate de agresiva. Mari societi de stat sau regii autonome nu-si pltesc
datoriile ctre stat, nfptuind deci, evaziune fiscala; nimeni nu este, insa, tras la
rspundere, nu se executa silit nici o datorie, aa cum se face, de exemplu, cu
datornicii, consumatorii individuali si fr aprare. Aceasta modalitate de aciune
are drept raiune pstrarea capitalului politic, insa ea este cat se poate de nociva si
de pguboasa, att pe termen lung cat si pe termen scurt. In concluzie putem spune
ca autoritile competente ar trebui sa dovedeasc profesionalism, curaj, druire in
munca lor, pentru ca numai efortul lor ngemnat poate reduce considerabil acest
adevrat flagel care este evaziunea fiscala. Din categoria acestor autoriti fac parte
Garda Financiar, Direcia general a finanelor publice i controlului financiar de
stat, Departamentul de combatere a crimei organizate i serviciul economic din
cadrul Poliiei, departamente economice ale serviciilor secrete.
Ministerul Finanelor Publice, ca organ al administraiei publice centrale de
specialitate cu atribuii de administrare general a finanelor publice, are
urmtoarele competene cu privire la controlul fiscal i combaterea evaziunii
fiscale, atribuii pe care le exercit prin intermediul organelor din subordinea sa.
Elaboreaz proiecte de acte normative cu privire la procedurile de control fiscal,
combaterea i sancionarea evaziunii fiscale.
COMBATEREA I PREVENIREA EVAZIUNII FISCALE
Fenomenul inflationist este unul complex si necesita multa munca pentru a putea fi
combatut. Populatia trebuie educata si informata in legatura cu obligatiile lor

(declaratiile de venit) dar si in legatura cu pedepsele si sanctiunile aplicate celor ce


incalca legea.
Masuri de limitare a evaziunii fiscale:
- sistematizarea cadrului legislativ din economie;
- eliminarea actelor normative ce pot favoriza evaziunea fiscala;
- legislatia fiscala trebuie sa determine un comportament economic normal;
- restructurarea aparatului Ministerului Finantelor pentru a se evita suprapunerile,
paralelismele activitatii de control fiscal;
- existenta unei publicatii a Ministerului Finantelor ce ar putea facilita interpretarea
unitara a cadrului legislativ;
- trecerea pe primul loc a controlului prin exceptie (sondaj) si pe unul secund a
celui permanent;
- stabilirea unui raport aproximativ optim intre salariu si stimulentele pentru
cointeresarea aparatului fiscal;
- implementarea unui sistem informatic ce va furniza datele necesare analizei si
combaterii evaziunii;
- o pregatire permanenta a personalului aparatului ministerului finantelor;
- implicarea mai directa a Ministerului Finantelor Publice si a Ministerului
Industriilor si Resurselor in organizarea si buna functionare a sistemului de control
financiar intern (preventiv, ulterior,de gestiune etc.);
- verificarea prin sondaj a circuitului diferitelor marfuri la comercializarea carora
apare evaziunea;
- constituirea unei evidente cantitative si valorice pe principalii
cumparatori/importatori de diferite marfuri la comercializarea carora apare
evaziunea fiscala.
Deci trebuie o analiza profunda si sistemica a fenomenului inflationist pentru a se
ajunge la elaborarea instrumetelor necesare combaterii lui.
Evaziunea fiscala frauduloasa e un fenomen antisocial care trebuie combatut cu
toata energia, deoarece lipseste societatea de importante surse de venituri necesare
pentru finantarea unor activitati sociale, economice si altele.
Eradicarea acesteia presupune un complex de masuri:
- elaborarea de reglementari clare cu privire la tinerea contabilitatii, intocmirea
documentelor justificative, inregistrarea fenomenelor, incheierea bilantului
contabil, determinarea beneficiului impozabil si calculul impozitului;
- incriminarea faptelor ce favorizeaza evaziunea fiscala si sanctionarea acestora pe
masura gravitatii lor;
- reglementarile legale trebuiesc facute cunoscute contribuabililor;
- organizarea unui aparat fiscal numeros, ce poate cuprinde intreaga masa de
contribuabili, si bine pregatit pentru a descoperi cele mai abile forme de evaziune
dar si bine retribuit pentru a minimaliza posibilitatile de corupere a acestora.

Un factor deosebit de important generator de evaziune este nivelul cotelor


impozitelor si taxelor. Reforma fiscala va trebui sa vizeze nu numai veniturile
persoanelor fizice, dar si pe cel al persoanelor juridice. Obiectivele pot fi de doua
feluri: fie reducerea cotelor de impunere, fie largirea bazei de impunere, fie
limitarea diferitelor incitatii (aceste obiective pot fi aplicate toate, sau pe rand doar
primele doua ori doar primul, in functie de politica tarii).
Nivelul cotelor nu e concludent deoarece sarcina finala este influentata nu
numai de marimea cotelor de impozitare, dar si de facilitati acordate sub forma de
deduceri de cheltuieli din venitul impozabil sau de reduceri ale impozitului datorat
sub forma de credite fiscale. Important este ca nivelul la care se ajunge sa asigure
echilibrul intre doleantele contribuabililor, necesitatile bugetare ale statului astfel
incat sa nu mai fie incurajata evaziunea fiscala.
Infractiuni privind evaziunea fiscala prevazute
de Legea nr. 241/2005
Evaziunea fiscal a fost definit ca fapt penal de art.1 din Legea
nr.87/1994 i const n sustragerea prin orice mijloace, n ntregime sau n parte, de
la plata impozitelor, taxelor i a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor
locale, bugetului asigurrilor sociale de stat i fondurilor speciale extrabugetare, de
ctre persoane fizice i persoane juridice romne sau strine, denumite
contribuabili. Astfel, n art.2-3, se prevede c desfurarea de activiti permanente
sau temporare, generatoare de venituri impozabile va avea loc numai pe baza unei
autorizaii emise de organul competent sau a unui alt temei prevzut de lege dar, i
obligaia declarrii organelor de control a bunurilor sau valorilor impozabile. De
asemenea, potrivit art.4-5, contribuabilii sunt obligai s evidenieze veniturile
realizate i cheltuielile efectuate din activitile pe care le-au desfurat prin
ntocmirea registrelor sau a oricror alte documente prevzute de lege i s le
declare cu sinceritate, relundu-se reglementrile cuprinse n Legea nr.82/1991,
privind contabilitatea.
Prin Legea nr. 241/2005, pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale,
publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 672 din 27/07/2005 este abrogata Legea
nr.87/1994 si in acest fel se elimin posibilitatea sancionrii penale a celor care, de
exemplu, completeaz greit o declaraie de impunere. Stabilirea vinoviei
intenie sau culp o fac organele de urmrire penal, iar instana este cea care n
final decide aplicarea sanciunii.
Totodat, prezenta lege sancioneaz nu numai faptele propriu-zise de evaziune, ci
i fapte care, chiar dac nu constituie evaziune prin ele nsele, aduc grave prejudicii
bugetului de stat. Astfel, este sancionat cu nchisoarea punerea n circulaie a
formularelor tipizate cu regim special. Fa de actul normativ abrogat, i anume
Legea 87/1994, noul text se refer exclusiv la infraciunile i pedepsele aplicabile
n cazul nclcrii normelor fiscale.

Accentul se pune pe svrirea cu tiin i cu rea intenie a faptelor ce constituie


infraciuni, prevzndu-se obligativitatea lurii de msuri asiguratorii n cazul
constatrii acestora. Printre infraciunile prevzute n noua lege, se numr
nerefacerea arhivelor distruse n termenul dispus de organele competente, dei
contribuabilul avea posibilitatea s o fac (amend de la 50 milioane lei la 300
milioane lei).
Tot infraciune constituie i refuzul nejustificat al unei persoane, dup ce a fost
somat, n scris, de trei ori, de a prezenta, conform legii, organelor competente,
documentele legale i bunurile din patrimoniu, n scopul mpiedicrii verificrilor
financiare, fiscale sau vamale; n acest caz pedeapsa const n nchisoare de la 6
luni la 3 ani sau amend. Agenii economici care vor s se sustrag controalelor
fiscale, mpiedicnd prin orice mijloace accesul n sedii sau pe terenuri
organelor de control cu scopul efecturii verificrilor financiare, fiscale sau
vamale, n condiiile legii pot, conform noilor reglementri legale, s petreac n
spatele gratiilor pn la trei ani.
Mai mult, reinerea i nevrsarea, cu intenie, n cel mult 30 de zile de la scaden,
a sumelor reprezentnd impozite sau contribuii cu reinere la surs constituie
conform noilor prevederi legale infraciune, la fel ca i stabilirea cu rea credin de
ctre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuiilor, n scopul obinerii, fr
drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursri sau restituiri de la bugetul general
consolidat ori compensri cu sume datorate bugetului general consolidat. Legea
privind prevenirea i combaterea evaziunii fiscale prevede, de asemenea i o serie
de cauze de nepedepsire i reducere a pedepselor. n cazul svririi unei
infraciuni de evaziune fiscal, dac n cursul urmririi penale sau a judecii pn
la primul termen de judecat inculpatul acoper integral prejudiciul cauzat, limitele
pedepsii pentru svrire se reduc la jumtate. Dac prejudiciul cauzat i recuperat
n aceleai condiii este de pn la 10.000 de euro, n echivalentul monedei
naionale, se poate aplica pedeapsa cu amend.
Infraciunile de evaziune fiscal reglementate n art.3 - 9 sunt urmtoarele:
Art. 3. - Constituie infraciune si se pedepsete cu amenda de la 50.000.000 lei la
300.000.000 lei fapta contribuabilului care, cu intenie, nu reface documentele de
evidenta contabila distruse, in termenul nscris in documentele de control, dei
acesta putea sa o fac.
Art. 4. - Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani
sau cu amenda refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor
competente, dupa ce a fost somata de 3 ori, documentele legale si bunurile din
patrimoniu, in scopul mpiedicrii verificrilor financiare, fiscale sau vamale.

Art. 5. - Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani


sau cu amenda mpiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra, in
condiiile prevzute de lege, in sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efecturii
verificrilor financiare, fiscale sau vamale.
Art. 6. - Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la un an la 3 ani
sau cu amenda reinerea si nevrsarea, cu intenie, in cel mult 30 de zile de la
scadenta, a sumelor reprezentnd impozite sau contribuii cu reinere la sursa.
Art. 7. - (1) Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 2 ani la 7 ani
si interzicerea unor drepturi punerea in circulaie, fr drept, a timbrelor,
banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim
special.
(2) Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 3 ani la 12 ani si
interzicerea unor drepturi tiprirea sau punerea in circulaie, cu tiina, de timbre,
banderole sau formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special,
falsificate.
Art. 8. - (1) Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 3 ani la 10
ani si interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credina de ctre contribuabil a
impozitelor, taxelor sau contribuiilor, avnd ca rezultat obinerea, fr drept, a
unor sume de bani cu titlu de rambursri sau restituiri de la bugetul general
consolidat ori compensri datorate bugetului general consolidat.
(2) Constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 5 ani la 15 ani si
interzicerea unor drepturi asocierea in vederea svririi faptei prevzute la alin.
(1).
(3) Tentativa faptelor prevzute la alin. (1) si (2) se pedepsete.
Art. 9. - (1) Constituie infraciuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu nchisoare
de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmtoarele fapte svrite in
scopul sustragerii de la ndeplinirea obligaiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidenierii, in actele contabile ori in alte
documente legale, a operaiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidenierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care
nu au la baza operaiuni reale ori evidenierea altor operaiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor
de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace
de stocare a datelor;
f) sustragerea de la efectuarea verificrilor financiare, fiscale sau vamale, prin
nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile
principale sau secundare ale persoanelor verificate;

g) substituirea, degradarea sau nstrinarea de ctre debitor ori de ctre tere


persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de
procedura fiscala si ale Codului de procedura penala.
(2) Daca prin faptele prevzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de
100.000 euro, in echivalentul monedei naionale, limita minima a pedepsei
prevzute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaz cu 2 ani.
(3) Daca prin faptele prevzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de
500.000 euro, in echivalentul monedei naionale, limita minima a pedepsei
prevzute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaz cu 3 ani.
Putem concluziona astfel ca, pe de o parte, prin incriminarea faptelor de
evaziune fiscal sunt aprate relaiile sociale care asigur desfurarea
normal a unei activiti reglementate prin lege, cea de formare a bugetului
de stat (i nu numai) pe calea taxelor i impozitelor, iar pe de alta parte, prin
incriminri sunt aprate i relaiile sociale privitoare la patrimoniul statului
ca patrimoniu public.
Evaziunea fiscala consta, deci, in totalitatea procedeelor legale ori
nelegale prin intermediul crora contribuabilii persoane fizice sau juridice
sustrag parial ori integral materia lor impozabila de la plata obligaiilor
stabilite prin lege, nclcnd nu doar un act normativ obinuit ci nsi
Constituia Romniei.

BIBLIOGRAFIE :
Caraiani,Gh.; Cazacu, C. Evaziunea fiscal n Romnia, Editura Cartea
Romneasc, Bucureti, 1995.
Bia, C. Coord, Costea, I, Capot, M., Dncu, B.- Utilizarea paradisurilor fiscale,
Ed. Expert, Bucureti, 2006.
Diaconu, P. Cum fac banii contabilii?- Evaziune fiscal, Paradisuri fiscale,
Contabilitate creativ, Editura Economic, Bucureti, 2004.
Delesalle, F.E.; Delesalle, E . Contabilitatea i cele zece porunci, Editura
Economic, Bucureti, 2003.
Feleag, N. Controverse contabile, Editura Economic, Bucureti, 1996.
Feleag, N. mblnzirea junglei contabilitii, Editura Economic, Bucureti,
1996.
Ionacu, I. Dinamica doctrinelor contabilitii contemporane, Editura Economic,
Bucureti, 2003.
Ionescu, C. Informarea financiar n contextul internaionalizrii contabilitii,
Editura Economic, Bucureti, 2003.
Malciu, L. Contabilitate creativ, Editura Economic, Bucureti, 1999.
Minu, M. Contabilitatea ca instrument de putere, Editura Economic, Bucureti,
2002.
Ptroi, D. Evaziunea fiscal, Editura Economic, Bucureti, 2006.
Popa,t.,Drgan, Gh. Splarea banilor i finanarea terorismului, Ed. Expert,
Bucureti, 2005.
tefnescu, A. Performana financiar a ntreprinderii ntre relativitate i
creativitate, Editura Economic, Bucureti, 2005.