Sa se proiecteze o transmisie cu reductor pentru urmatoarele date :

1. Reductorul este cu o trepta cu roti dintate cilindrice cu dinti inclinati.

2. Reductorul este antrenat printr-o transmisie prin curele trapezoidale
3. Puterea la roata de curea motoare : Pm=4 kW.
4. Turatia rotii de curea motoare : nm =2300 rot/min .
5. Raportul de transmitere total utot=6.3.
6. Ungerea angrenajelor se realizeaza prin insertia rotii dintate conduse
2 n baia de ulei.
Se cere :

1. Desen de ansamblu;
2. Desenul de executie pentru arborele de intrare, pinionul de pe
acest arbore ;
3. Memoriul tehnic;
4. Memoriul justificativ de calcul .

Cuprins
1.Memoriul tehnic.
1.1. Descrierea constructiei si rolul functional al reductorului.
1.2. Functionare.
1.3. Justificarea solutiei alese.
1.4. ntretinerea dispozitivului.
1.5. Norme de protectia a muncii.
1.6. Recomandari pentru proiectarea reductorului cilindric-coaxial.
1.7. Rodajul.

Memoriul justificativ de calcul.

2 Calculul Angrenajului
2.1 Date initiale.
2.1.1 Calcule preliminare
2.1.2 Predimensionarea angrenajului
2.1.3 Calculul si dimensionarea angrenajului
2.1.3.1 Calculul elementelor geometrice.
2.1.3.2 Verificarea angrenajului
2.1.4 Calculul fortelor din angrenaj

3 Proiectarea transimisiei prin curele

3.1 Proiectarea formei rotii de curea

4 Proiectarea si calculul arborilor

4.1 Proiectarea formei arborelui de intrare in reductor
4.2 Proiectarea formei arborelui de iesire din reductor
4.3 Calculul reactiunilor si momentelor incovoietoare
4.4 Verificarea arborilor
4.4.1 Verificarea la solicitari compuse
4.4.2 Verificarea la oboseala
4.5 Verificarea penelor
4.6 Calculul de verificare a rulmentilor

5 Proiectarea carcasei si a accesoriilor carcasei

5.1 Proiectarea carcasei
5.2 Capace de vizitare
5.3 Dopuri de golire
5.4 Aerisitoare
5.5 Indicatoare de nivel de ulei
5.6 Verificarea reductoarelor la incalzire

6.Desen de executie.
7.Desen de ansamblu.
8. Bibliografie

1.Memoriul tehnic.
Activitatea umana a fost, este si va fi orientata ntotdeauna spre folosirea legilor
naturii pentru realizarea unei vieti mai bune.
Disciplina Organe de masini studiaza elementele care intra n constructia
masinilor din punct de vedere al constructiei, calculului si proiectarii, desi indica
modul de proiectare a organelor de masini n constructia de masini.
Organele de masini sunt piese sau grupuri de piese care foreaza partile
componente ale unor masini, ele putnd fi calculate si proiectate separat de restul
ansamblului.n cadrul unei masini sau al unui agregat, organele de masini sunt grupate
n ansambluri care au anumite roluri functionale, de exemplu cutia de viteza de la un
automobil, iar ansamblurile la rndul lor pot fi formate din mai multe subansambluri,
care sunt grupuri de organe de masini cu rol functional mai restrns dect n cazul
ansamblurilor (de exemplu ambreajul din cutia de viteze ).

1.1. Descrierea constructiei si rolul functional al reductorului.

Transmisiile mecanice dintre motor si masina de lucru, maresc sau micsoreaza
viteza, respectiv momentul transmis, modifica sensul sau caracterul masinii,
protejeaza organele masinii motoare contra sarcinilor. Reductoarele pot fi cu una, doua
sau mai multe trepte de reducere, constructive, fie ca subansamble izolate, fie ca
facnd parte din ansamblul unei masini.
n functie de pozitiile relative ale arborelui motor si condus, reductoarele, sunt de
mai multe feluri:
cu roti dintate cilindrice;
cu roti dintate conice sau pseudoconice;
cu combinatii de roti dintate conice sau angrenaje melcate cu roti dintate
cilindrice.

Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le

prezinta:
raportul de transmitere constant;
gabarit redus;
randament ridicat;
posibilitatea de realizare a unor transmisii de la ctiva newtoni la ncarcari
foarte mari;
ntretinere simpla si ieftina.
Reductoarele de uz general au un singur lant cinematic deci un raport de transmisie
mic si o carcasa independenta si nchisa. Elementele principale ale unui reductor,
indiferent de tip sunt urmatoarele: carcasa (corp + capac); angrenajele, arborii, lagarele
si elemente auxiliare. Carcasele se executa n general din fonta prin turnare. Este
prevazuta cu nervuri care au urmatoarele scopuri: maresc rigiditatea ansamblului,
reduc zgomotul si vibratiile, maresc suprafata efectiva de racire a reductorului.
Din punct de vedere constructiv reductorul cilindric-coaxial are urmatoarele
elemente principale.

Carcasa trebuie sa asigure pozitia relativa corecta a arborilor (prin intermediul

lagarelor) si rotilor dintate servind ca si baie de ulei. Carcasa se compune din doua
parti: corp si capac protejnd angrenajului fata de mediul exterior.
Carcasele reductoarelor trebuie sa ndeplineasca urmatoarele functiuni :
sa asigure preluarea sarcinilor ce apar n timpul functionarii;
sa asigure nchiderea liniilor de forta prin fundatie;
sa proiecteze angrenajele contra unor factori externi;
sa pastreze lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenajelor;
sa asigure transmiterea caldurii spre exterior.

Tinnd seama de cerintele aratate mai sus, prin forma lor constructiva, carcasele
reductoarelor trebuie sa satisfaca conditii ca:
rezistenta si stabilitate corespunzatoare;
posibilitatea de prelucrare si asamblare simpla;
ungerea buna a angrenajelorsi rulmentiilor;
racire corespunzatoare;
posibilitatea de control si supraveghere n functionare;
forma estetica moderna;
etc.

Carcasa se sprijin pe picioare numite i tlpi prevzute cu guri pentru fixare

in fundaie.
Carcasa se asambleaz prin uruburi i se centreaz cu ajutorul unor tifturi
cilindrice sau conice.
Formele constructive ale carcaselor de reductoare au evoluat destul de mult in
timp, dar intotdeauna proiectanii au inut seama de factorii tehnologici i funcionali.
Angrenajele constituie partea funcional principal a unui reductor.

Angrenajul cilindric.
Angrenajele cilindrice cu dini inclinai sunt angrenaje cu axe paralele.In
comparaie cu angrenajele cilindrice cu dini drepi, preint urmatoerele avantaje:
gradul de acoperire este mai mare i ca urmare capacitatea portant este mai
mare;
produc un zgomot mai redus.
Ca dezavantaje se pot mentiona:
aparitia forei axiale;
necesitatea utilizarii unor lagre radial-axiale.
Roile dinate cilindrice cu dini inclinai pot fi:
cu inclinare simpl;
cu inclinare dubl cu canal pe mijloc;
La roi cilindrice cu dini inclinai cu inclinare simpla i dubl unghiul de inclinare
este 8-20 de grade, iar la roti cu dini in V unghiul de inclinare este 35-45 de grade.
Arborii pe care sunt fixate angrenajele sunt arbori drepi. Ei sunt proiectai cat
mai scuri pentru a avea o rigiditate cat mai mare i a asigura o construcie compact a
reductoarelor.
Arborele de intrare face corp comun cu pinionul cilindric.Acesta este rezemat
cu ajutorul a doi rulmeni radiali axiali cu bile.
Arborele de ieire face corp comun cu pinionul cilindric. Acesta este rezemat cu
ajutorul a doi rulmeni radiali axiali cu bile.
Lagrele sunt in marea majoritate a cazurilor cu rulmeni. Tipul i mrimea
rulmenilor vor fi in funcie de: valoarea i sensul forelor ce solicit arborele, tipul
construciei alese etc.
Rulmenii radial-axiali cu bile sunt proiectai pentru a prelua incrcri
combinate (radiale i axiale). Un rulment poate prelua incrcarea axiala intr-un singur
sens. Din acest motiv se impune montarea celui de-al doilea rulment, care s preia
sarcina axiala din sens opus.
Rulmenii radial-axiali cu bile, SKF, in mod deosebit cei din gama TQ,
reprezint ultimele nouti in materie. Suprafaa de contact dintre rol i calea de
rulare are un profil logaritmic. Construcia interioara modificat, care include
suprafaa de contact dintre feele frontale ale rolelor i umerii fici ai inelului interior,
confera rulmenilor radial-axiali cu bile, SKF, urmtoarele avantaje:
frecrii interne reduse;
capacitate de incrcare sparit;
sigurana reglrii rulmeniilor, unul fa de cellalt;
fiabilitate in funcionare inbuntait, chiar in cazul unor incrcri mari sau al
necoaxialitailor.
Rulmenii SKF in construcie CL7A sau CL7C, pentru aplicaii in care sarcinile
axiale sunt foarte mari, de exemplu, coroana diferenialului unui autovehicul, prezinta
avantaje suplimentare.Aceti rulmeni au o precizie de rotire foarte bun, iar frecrile
interne sunt mult reduse.
Orice reductor mai are o serie de elemente auxiliare strict necesare pentru o
bun funcionare i anume:
elemente de etanare;
elemente pentru controlul nivelului de ulei din baia reductorului ( joje, vizoare);

 elemente pentru deplasarea i transportul reductorului (inele de ridicare, umeri

de ridicare etc.);
elemente pentru fixarea i poziionarea rulmenilor i roilor dinate pe arbor in
carcas;
urub de golire;
roata de curea;
capace de fixare a rulmeniilor;
aib si piuli pentru fixarea rulmeniilor radiali-axiali;
etc.
Varianta prezentat se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte constructive:
pinionul cilindric de la treapta I face corp comun cu arborele de intrare;
pinionul cilindric de la treapta a II-a face corp comun cu arborele pe care este
montat roata cilindric;
carcasa reductorului e turnat din dou buci plasate in plan orizontal;
arborele de intrare se sprijin pe lagre cu rulmeni radiali axiali (montai in O)
montai in caset;
arborele de intrare 1 i arborele de ieire 3 sunt etanai prin montarea
manetelor de rotaie in capace;
ungerea roilor dinate i a lagrelor se asigur cu ulei de tip TIN82 EP ales din
STAS 10588-76, prin barbotare i stropire;
arborele de intrare se sprijin pe lagre cu rulmeni asiguradu-se astfel o
rigiditate mare a ei;
asamblarea carcasei superioare i inferioare se realizeaz uruburi, centrarea lor
fiind asigurata cu tifturi de centrare;
controlul uleiului se face cu ajutorul unei joje.
Reductorul are in construcia sa dou angrenaje cilindrice cu dini inclinai.

1.2. Functionare.
Dup cum ii spune i numele reductorul cilindric-coaxial, livreaz la arborele de
ieire o turaie mai mic decat turaia existent la arborele de intrare (in funcie de
raportul total de transmitere).
Arborele de intrare (1) este antrenat cu o turaie de 688.413 rot/min cu ajutorul
curelelor trapezoidale SPZ montate pe roile de curea. Arborele de intrare transmite
prin intermediul angrenajului cilindric I o turaie de 229.417 rot/min arborelui
intermediar (2).La randul lui acesta din urma transmite arborelui de ieire (3) o turatie
egal cu 91.2 rot/min.
Aceste turaii difer de la arbore de intrare i pan la arbore de ieire deoarece,
in cazul 1 intervine raportul de transmitere al curelelor trapezoidale, in cazul 2, i 3
intervin rapoartele de transmitere ale angrenajului cilindric-coaxial .

1.3. Justificarea soluiei alese.

Pentru ca dispozitivul s funcioneze la parametri prevzui din proiectere
trebuie s fie indeplinite urtoarele condiii:
alegerea materialului s fie fcut in funcie de importana piesei in
funcionarea
dispozitivului, solicitrile la care este supus piesa i regiul de lucru la care va
fi supus;
dimensionarea i verificarea pieselor se va face conform STAS;
regimul de lucru la care va fi supus piesa va fi cel pentru care a fost proiectat,
totodata materialele din care se confecioneaz elementele dispozitivului trebuie
s nu aib defecte de structur;
intreinerea dispozitivului se va face conform indicaiilor de la urmtorul
paragraf;
in cadrul acestui proiect sa incercat elaborarea unei prese cat mai bune din
punct de vedere funcional i economic.
Varianta aleas a reductorul cilindric-coaxial prezint particulariti privind
modul de sprijinire a arborelui de intrare: sprijinit pe rulmeni radial-axiali, pinionul
nefiind montat in consol. Rulmenii de intrare sunt montai intr-o caset comun.
Astfel se asigur o rigiditate mai mare a arborelui de intrare. Capacele
rulmeniilor de pe arborele intermediar sunt montai pe carcas. In acest caz
prelucrarea carcasei devine mai uoar.
Arborele de intrare face corp comun cu pinionul cilindric eliminandu-se astfel
necesitatea introducerii unor pene iar prelucrarea acestora este mai simpl. Aceeai
problem este i la arborele intermediar care face corp comun cu pinionul cilindric.
Pentru controlul nivelului de ulei sa ales varianta cu joj.

1.4. ntretinerea dispozitivului.

Exploatarea i intreinerea acestui dispozitiv impune o serie de msuri care
trebuie s le lum pentru a evita deteriorarea elementelor componente.
Inainte de montarea pieselor vor fi curate, splate i suflate cu aer comprimat.
La montare se vor respecta limitele toleranelor prescrise, toate cotele indicate
in documentaia de execuie. Suprafeele neprelucrate mecanic ale pieselor turnate care
se gsesc in interiorul carcasei trebuie s fie curate.
Toate suprafeele exterioare cu excepia suprafeei de aezare vor fi acoperite cu
vopsea. In timpul operaiei de transport se vor lua msurile necesare in vederea evitrii
loviturilor sau a rsturnrii reductorului.
Accesoriile care in timpul transportului sunt expuse deteriorrii, se demonteaz
i se aeaz separat intr-o lad. Suprafeele prelucrate mecanic se protejeaz contra
coroziunii prin acoperirea cu vaselin conform STAS 9116-60. Pachetele de arbore se
pun in hartie parafinat i se vor proteja impotriva deteriorrii prin lovire, iar penele
impotriva smulgerii.

1.5. Norme de protectie a muncii.

Pentru sigurana desfurrii procesului de lucru cu acest dispozitiv
trebuie s
se respecte urtoarele reguli de protectie a muncii :
trebuie respectate regulile de protecie a muncii din atelierul de producie;
la apariia unei defeciuni se va retrage dispozitivul din lucru i se va
nlocui
piesa defect;
trebuie respectate ntocmai regulile de ntreinere a dispozitivului;
de este de preferat ca muchile i colurile s fie teite pentru a diminua
riscul
unor accidente;
este preferat ca elementele mecanisului s se vopseasc pentru a nu
ruginii.

1.6. Recomandri pentru proiectarea reductorului

cilindric-coaxial proiect.
1.6.1.Numrulminimdediniz1 airoiimotoare(infunciede
tratamentul
termic aplicat danturii)
Roi dinate cilindrice
Danturi cementate i clite:
z1 = 1217 (21)
Danturi durificate inductiv:
z1 = 1523 (25)
Danturi nitrurate:
z1 = 1523 (25)
Danturi mbuntite (HB 3500 MPa) :
z1 = 2535
Roi dinate cilindrice cu dini drepi
Danturi cementate i clite :
z1 = 12...17 (21)
Danturi durificate inductiv :
z1 = 15...23 (25)
Danturi nitrurate :
z1 = 12...17 (21)
Danturi mbuntite (HB 3500 MPa: z1 = 25...35
Obs. 1: Pentru danturi mbuntite z1 se ia spre limita superioar, iar pentru
danturi durifi-cate spre limita inferioar.
Obs. 2: Coeficientul diametral q se alege n funcie de puterea la arborele
melcului:
P1 4 KW
q = 1012
P1 = 47 KW
q = 1011
P1 7 KW
q = 810
1.6.2. Randamente

Transmisie prin curele trapezoidale:

Angrenaje cu roi dinate cilindrice:
Angrenaje cu roi dinate conice:
Rulmeni:
bile
cu role

1.6.3 Rapoarte de transmitere

Transmisie prin curele trapezoidale:
Angrenaje cu roi dinate cilindrice:
Angrenaje cu roi dinate conice:
STAS 6012-82

tc = 0,920,96
c = 0,960,99
k = 0,940,98
rul = 0,999
rul = 0,99

1,2 itc 2
2 ic
2 ik 5 4,5

Obs. 1: Abaterile (permise de STAS 6012-82) fa de valorile

nominale ale rapoartelor de transmitere sunt:
2,5 % dac u 4
3 % dac u > 4 (1)
Obs. 2: Pentru nceput se alege: itc = 2.

Obs. 1: n relaiile (5), (6) coeficientul k este funcie de viteza periferic

(pe cercul de rostogolire) a roii scufundate n ulei:

Obs. 2: n relaiile (5), (6) hmin (hmax) se refer la nivelul minim

(maxim) al bii de ulei, dei cota se msoar de la axa de simetrie a roii sau a
melcului.

1.6.8.RecomandripentrucalcululluiHP

1.1.9.Recomandripentruimprirearaportuluitotaldetransmitereu =
uIuII pe cele doutreptealereductorului
Reductor Conico-cilindric (fig. 3):
Calcul complet

Calcul simplificat:

Obs.1: Relaia (14) este valabil numai atunci cnd cuplul de materiale (i
tratamentul termic) ales pentru cele dou angrenaje este identic.

1.2. Rodajul.
Rodajul joac un rol important n durata de exploatare i n buna funcionare a
orcrui angrenaj i transmisie cu roi dinate.
Rodajul se poate face pe diferite standuri care se pot grupa n diferite categori:
cu circuit nchis.
cu circuit deschis.
Cele cu circuit deschis sunt preferate avnd un consum mic de energie.
Rodajul se face cu un ulei special pentru rodaj.
Se recomand urmtoarea schem de rodaj.