MACROECONOMIE

-PIATA MONETARA SI DE CREDITBanii reprezinta o marfa si indeplinesc rolul de echivalent general avand calitatea
de a fi schimbati pe o alta marfa. Aparitia banilor este legata practic de aparitia si
dezvoltarea economiei de schimb , pentru ca economia de schimb presupune
caracterul marfar al bunurilor , existenta raportului cerere oferta si in felul acesta
necesitatea unei forme de echivalent / de masura . Banii reprezinta denumirea
generica pentru fiecare tip de moneda si de semne ale valorii. Activul cu rol de
bani are doua trasaturi definitorii si anume : este general acceptat in orice
tranzactie si de catre toti participantii si are o lichiditate perfecta sau
cvasiperfecta(costulde tranzactie este nul sau este foarte redus).
FUNCTIILE BANILOR
Banii exprima valoarea produselor si serviciilor prin intermediul pretului ,
deoarece pretul este expresia baneasca a valorii marfii.
Banii au functia de mijloc de schimb ( prin intermediul lor se desfasoara actele de
vanzare cumparare pentru bunuri tangibile ).
Banii sunt mijloc de plata , cand prin intermediul acestora se platesc obligatii
constituite in decursul timpului in cea mai mare parte , servicii.
Functia de economisire si acumulare a puterii de cumparare , in cazul bunurilor
mai scumpe.
Banii permit evaluarea bunurilor.

Relatiile banesti au condus la formarea sistemelor monetare. Sistemul monetar

reprezinta norme legale precum si institutii care reglementeaza , organizeaza si
supravegheaza relatiile banesti dintr-un stat.Sistemul monetar poate fi national si
international.
Putem distinge trei perioade de dominare a diferitelor sisteme moentare . Prima
perioada o reprezinta monedele din aur si argint , ea merge pana in jurul anului
1914. A doua perioada este o perioada de tranzitie cand au circulat monezi , dar
si semne banesti fara valoare proprie. A treia perioada incepe din 1914 pana in
prezent si include circulatia monedelor convertibile si neconvertibile , precum si a
banilor de cont.
Masa monetara este formata din numerar si scritural. Convertibilitatea exprima
calitatea unei monede de a fi schimbata in alta moneda , in mod liber , prin
vanzare cumparare pe piata valutara .In acest context , pretul de vanzare al unei
monede in raport cu alta moneda se numeste curs de schimb. Factorii care
influenteaza cursul de schimb ar fi : cerere-oferta , puterea de cumparare al celor
doua monede si conditia de eficienta a comertului exterior .

IMPACTUL CONVERTIBILITATII ASUPRA ECONOMIEI NATIONALE

-determina adaptarea economiei , restructurarea acesteia , in raport cu cerintele
pietei mondiale
-existenta preturilor compatibile
PIATA MONETARA
Piata monetara este o piata speciala , care are rolul de a compensa excedentul cu
deficitul de moneda , si la nivelul ei se regleaza cantitatea de moneda in
conditiile unui pret specific numit rata a dobanzii.
In practica ,continutul pietei monetare este de fapt o activitate comerciala .
Aceasta se rewalizeaza de catre agentii economici specializati care concentreaza
cererea si oferta de moneda povenite de la agentii primari. Acesti agenti
intermediari sunt bancile . Bancile pot avea mai multe clasificari:
-Banca centrala are rolul de emisiune monetara , concentrarea rezervelor
banesti ale bancilor comerciale si care acorda credite acestor banci percepand
dobanda , numita in acest caz taxa de scont.
-influenteaza dinamica si nivelul ratei dobanzii la nivelul
celorlalte banci din sistem ( piata monetara este o piata imperfecta de tip
oligopol)
-acorda imprumuturi statului si pastreaza tezaurul
-Bancile comerciale-atrag disponibilitati banesti ale persoanelor fizice si juridice ,
efectueaza viramente intre conturile clientilor , acorda credite si participa la
vanzarea si cumpararea de valuta.
-Banci de afaceri deruleaza operatiuni de investitii pentru clasarea optima a
capitalurilor .
Sub aspectul functiilor pe care le pot indeplini bancile avem :
-functiile active: acordare de credite(pentru cei care dovedesc bonitate
financiara)
-functii pasive:activitati de mobilizare si pastrare a disponibilitatilor monetare
temporare din economie.
-functii moderne : operatiile de natura macroeconomica -> coordonarea
incasarilor si a platilor din economie .
Purtatorii primari ai cererii de moneda sunt agentii care temporar , pe anumite
perioade de timp , inregistreaza necesitati de moneda mai mari in raport cu
disponibilitatile pe care le au ( menaje , firme , altele).

Purtatorii primari ai ofertei sunt cei care creaza moneda , si totodata cei care
economisesc. Acestia in general au resurse suplimentare peste nevoile lor
curente (menaje , agentii economici , institutii financiare , etc)
Obiectul pietei monetare il constituie masa monetara , formata din numerar si
scripturar.
Numerarul este un instrument monetar cu lichiditate perfecta.
Scripturarul mai poarta denumirea de bani proximi si nu au lichiditate perfecta.
Pentru analiza componentelor masei monetare se utilizeaza o unitate de masura
numita agregat monetar. Agregatul monetar este un indicator si chiar o
componenta a masei monetare cu autonomie relativa in cadrul acesteia. Fiecare
agregat arefunctii specifice si este evidentiat prin fluxuri relale pe care le
intermediaza intre institutii financiar-bancare.
Primul agregat este M1 si cuprinde : moneda divizionara , bilete de banca ,
depozite bancare la vedere.
Al doilea agregat este M2 : M2=M1+depozite la termen din bancile comerciale.
Al treilea agregat este M3 : M3=M2+alte active cu grade diferite de lichiditate.
Urmeaza M4 : M4=M3+economii la termen , titluri de valoare ale agentilor
nonbancari.
Agregatul monetar curent al BNR este baza monetara . Ea se compune din
numerarul in caseria bancilor , numerarul in afara sistemului bancar ,
disponibilitati ale bancilor din sistem la banca centrala . Prin acest instrument se
urmareste direct evolutia masei monetare.
Cererea si oferta de moneda
Masa monetara se analizeaza ca stoc , dar si ca flux. Ca stoc ea reprezinta
ansamblul instrumentelor monetare aflate la dispozitia agentilor economici
nonfinanciari si destinate procurarii de bunuri economice , dar si pentru plata
datoriilor precum si economii pentru clasamente . Fluxul este determinarea
medie a stocului de bani inmultit cu viteza. Cererea de moneda depinde in primul
rand de volumul total al schimburilor intermediate efectiv precum si de viteza de
rotatie a banilor.
Viteza de rotatie a banilor este numarul mediu al operatiunilor de vanzarecumparare si plati deservita de o unitate monetara , de regula pe o perioada de
un an.
Atat masa monetara cat si viteza de rotatie a banilor sunt componente foarte
importante pentru asiguraraea echilibrului pietei monetare , echilibrul cerereoferta.
M x v= P x y -> Relatia lui Fisher

M x v oferta monetara
P x y cererea monetara(volumul valoric al tranzatiilor desfasurate)
M- masa monetara
v-viteza de rotatie a banilor
P- nivelul mediu al preturilor
y-volumul fizic al tranzactiilor
Puterea de cumparare a banilor (PCB) reprezinta volumul de bunuri si servicii ce
poate fi procurat cu o unitate monetara la un anumit nivel al preturilor .
PCB=1/pret
PCB=Valoarea banilor
Conform conceptiei neokeynesiene , cererea de moneda mai depinde si de
intenstitatea inclinatiei spre lichiditate . Rata de lichiditate este egala cu marimea
medie a masei monetare / marimea tranzactiilor intermediate.
Curba cererii de moneda
-se ajusteaza cu ajutorul indicelui general al pretului(igp) si exprima cerera de
moneda in termeni nominali.
Rata dobanzii(d)-pretul pietei monetare in expresie relativa
Oferta de moneda exprima punerea in circulatie de moneda noua de catre
institutii specializatee. Principalii ofertanti sunt : BNR , precum si bancile
comerciale . BNR ofera numerarul , adica baza monetara. Bancile comerciale
creeaza moneda scripturala.

Cauzele cresterii masei monetare

-

Cresterea cantitatii de bunuri din economie

Scaderea vitezei de rotatie a banilor
Nevoia de acoperire a deficitului bugetar ( prin emisiune monetare )
Nivelul cotei de rezerva obligatorie , impusa de catre banca centrala
bancilor comerciale ( cota de rezerva scade )

Cota de rezerva=un anume procent care se aplica la scripturarul bancilor

comerciale
ECHILIBRUL PIETEI MONETARE
-depinde de nivelul ratei dobanziiStarea de echilibrul a pietei monetare se asigura atunci cand la o anumita
marime a ratei dobanzii , oferta de credit si de moneda ajung sa fie egale si
4

ambele , egale cu cantitatea de masa monetara de echilibru. Avand de-a face cu

o piata imperfecta , egalitatea nu va fi permanenta si prin urmare , echilibrul
devine dezechilibru deoarece factorii care influenteaza se vor schimba atat
cantitativ cat si ca intensitate . Asadar , echilibrul , la nivelul acestei piete , se
manifesta cu stari de dezechilibru cu valoare minima intre cerere si oferta .
Cresterea cererii de moneda poate determina cresterea cantitatii de moneda de
pe piata , dar si cresterea ratei dobanzii ( al pretului aferent acesteia) si acest
fapt va influenta ulterior punctul de echilibru .
-Curs 2OFERTA DE MONEDA
Oferta de moneda influenteaza echilibrul pietei in felul urmator :
-cresterea ofertei de moneda determina scaderea ratei dobanzii precum si
cresterea masei monetare
Cantitatea de moneda suplimentara nu poate fi absorbita decat daca scade rata
dobanzii , fapt ce va duce la cresterea cererii de moneda . Reducerea ofertei de
moneda determina cresterea ratei dobanzii , dar si scaderea cantitatii
tranzactionate .

In sens restrans , dobanda reprezinta venitul capitalului imprumutat , respectiv

rasplata primita sau platita pentru utilizarea sumelor cedate , pe un timp
determinat.
Conceptul de dobanda a aparut in conditiile in care creditul avea ca destinatie
consumul. In sens larg , dobanda reprezinta venitul unui capital antrenat intr-o
activitate economica , cu risc normal , in raport cu capitalul respectiv avansat.
Prin urmare , dobanda poate fi obtinuta in urmatoarele forme :

Ca o remunerare ( ca o plata ) , pentru orice imprumut banesc , in conditii

de garantie
Ca venit adus de obligatiune

Marimea dobanzii se determina cu ajutorul masei si ratei dobanzii .

Masa dobanzii reprezinta marimea absoluta , iar rata dobanzii marimea relativa
( procentuala).
d=D/credit x 100
D-dobanda
d-rata dobanzii
Prin natura ei , rata dobanzii este o marime anuala si procentuala .
5

Rata dobanzii reprezinta suma ce trebuie platita pentru fiecare suta de unitati
monetare ce au fost imprumutate .
Factorii care influenteaza niveul ratei dobanzii
-raportul cerere-oferta de credit
-riscuri
-starea economiei
-inflatie
Dupa modul de calcul , dobanda poate fi :

Simpla
Compusa ( capitalizata)

Dobanda simpla se determina si opereaza atunci cand creditul se restituie in

transe anuale . In formula dobanzii simple ,perioada pe care se acorda creditul nu
depaseste un an.
D=C x d x n
n-perioada pe care se acorda creditul
n<= 1 an
Daca n=3 luni => n=3/12
Dobanda compusa / capitalizata intervine in general in cazul operatiunilor la
termen , atunci cand creditul se restituie intr-o singura transa , la sfarsitul celor n
ani si tot atunci se plateste si dobanda .
Sn=S0(1+d) l a puterea n
Dn=Sn-S0 (dobanda capitalizata dupa n ani)
Dobanda poate fi dobanda incasata(ceea ce primeste banca in urma unui credit
acordat ) si dobanda platita , adica ceea ce plateste banca deponentilor.
Activitatea bancara este o activitate comerciala desfasurata in sfera prestarilor
de servicii.
Activitatea bancara , prin urmare , produce un castig bancar , are la baza
cheltuieli bancare si genereaza profit .
C h= Di-Dp=cheltuieli+profit
Castigul bancar este egal cu dobanda plasata minus dobanda incasata.
Aplicatii

1. O banca dispune de un capital atras prin depuneri de 10 milioane , pe care

il da cu imprumut pe 3 luni. Rata dobanzii incasate este de 10% , iar rata
dobanzii platite este de 6%. Sa se afle castigul bancar.

D=C x d x 3/12=10 mil x 10/100 x 3/12=1000000/4=250000

Dp=C x dp x 3/12=10mil x 6/100 x 1/4
2. O banca acorda un credit de 100 000 cu termen de rambursare peste 2 ani
si cu o rata a dobanzii de 20%. Sa se afle suma ce trebuie platita de catre
debitor peste 2 ani.

S2=S0(1+d)(1+d)=100000(1+20%)(1+20%)

PIATA CAPITALULUI

Burse si titluri de valoare ( Actiuni si obligatiuni )

Pe aceasta piata circula active financiare . Activele financiare reprezinta bunuri ce
au capacitatea de a crea , de a genera venituri in viitor . Activele pot fi fizice , dar
pot fi si financiare . Ele mai pot fi corporale ( tangibile ) . Acestea in general sunt
bunurile de productie , sub forma de capital fix si capital circulant . Activele
financiare reprezinta depozite financiare precum si hartii de valoare pe termen
scurt si lung. Putem avea active financiar-bancare care genereaza dobanzii .
Acestea au un grad mai mic de risc , dar nu sunt negociabile . Activele financiare
nebancare sunt titluri financiare , negociabile pe piata financiar-bancara.
Activele financiare pot fi cu venituri fixe si cu venituri variabile . Instrumentele
principale ale pietei de capital sunt actiunile si obligatiunile .
Pietele de capital cuprind :

Piata actiunilor are in centrul ei actiunea ( un titlu financiar prin care se

arata contributia posesorului de capital social la formarea capitalului unei
societati pe actiuni ). Actiunea confera drepturi sociale si patrimoniale.
Actionarul poate primi o parte din profitul firmei , sub forma de dividend ,
suporta pierderi , primest e o parte din capitalul social daca firma este
lichidata , poate cere si trebuie sa fie informat cu privire la rezultatele
economico-financiare ale firmei , participa la vot pentru luarea celor mai
importante hotarari si toate acestea se manifesta proportional cu partea
de capital social detinuta. Actiunea este un titlu cu venit
variabil(dividend).Dividendul este o parte din profitul firmei insusit
proportional cu partea de capital social si se va modifica odata cu
modificarea profitului.Valoarea nominala in cazul actiunilor este valoarea
7

inscrisa pe titlu. Actiunile nu au maturitate , adica durata lor de viata este

data de perioada in decursul careia firma emitenta desfasoara activitatea .
Piata obligatiunilor cuprinde active financiare pe termen lung .
Emitentul este obligat sa plateasca o dobanda fixa care se numeste
cuponul obligatiunii. Durata de viata a acestora este intre 10-30 ani.
Scopulemiterii obligatiunilor , in general , este pentru a acoperi deficitul
bugetar fara sa punem in circulatie bani ( fara a scoate bani din
trezorerie ). La oblogatiuni ,emitentul acestora este debitor , deoarece el
se imprumuta de la populatie in general si de la ceilalti agenti punand in
vanzare asemenea titlturi de valoare . Cei care le cumpara si le detin vor fi
creditori , pentru ca acestia au acordat banii lor sub forma de imprumut
cumparand aceste tituluri . Emitentul obligatiunii trebuie ca , indiferent de
situatia lui economico-financiara , sa plateasca dobanda detinatorului.
Detinatorul obligatiunii se numeste obligatar si va fi primul despagubit , in
cazul unor riscuri. Prin urmare , la actiuni detinatorul lor are riscuri , in timp
ce la oblogatiuni detinatorul lor nu are riscuri deoarece obtine in mod sigur
dobanda .
Piata ipotecara. Ipoteca este un titlu de valoare care atesta ca o
persoana fizica sau jurdiica a primit de la o banca o suma de bani pentru
continuarea afacerilor in schimbul garantarii sumei respective cu o valoare
imobiiliara.Suma trebuie platita pana la data scadenta . Pentru recuperarea
sumelor imprumutate inainte de scadenta , bancile vand aceste ipoteci ,
dar la un pret mai mic , iar cumparatorii castiga la scadenta diferenta sau
in alte cazuri intra in posesia bunului.

Pietele financiare pot fi:

primare pune in vanzare titluri noi . Legatura dintre vanzator si

cumparator se face prin intermediul bancilor care intervin in tranzactie in
schimbul unui comision.Pe aceasta piata cursul titlurilor este egal cu
valoarea lor nominala , acest curs fiind o marime fixa , neputand fi
influentat de raportul cerere-oferta.
secundare - are ca obiect tranzactionarea titlurilor deja existente emise
pe piata primara .Bursa de valori/titluri se face prin intermediul brokerilor.

Cea mai importanta piata secundara este piata de valori mobiliare . Putem avea
doua tipuri de piete de valori mobiliare ( bursa de valori si pietele interdealer ).
La nivelul burselor de valori se tranzactioneaza valori mobiliare listate , permise.
Aici intermediaza brokerii . Nu toate firmele sunt cotate la bursa.
Bursa la randul ei este organziata ca o societate pe actiuni , iar formarea cursului
ramane principala problema a acestei piete .Cursul se stabileste prin cotare si sta
la baza derularii a doua tipuri de operatiuni :

la vedere
la termen

Ca urmare , vom avea doua categorii de piete :

8

Piata spot
Piata future

-CURS 3-

Piata capitalurilor
Prin urmare , un numar relativ mic de brokeri care poseda stocuri de valori
mobiliare de tip OTC si care sunt practic creatori de piata in acel sector in care
desfasoara tranzactii. Un alt segment mai mare de brokeri de alt gen care
actioneaza prin urmare intre primul tip de brokeri si investitori.
Factorii care influenteaza cursul
-raportul cerere-oferta
-dimensiunea veniturilor aduse anterior si preconizate a fi aduse in perspectiva
-nivelul ratei dobanzii de piata monetara
-inflatia
INSTITUTIILE PIETEI CAPITALURILOR ( BURSA DE VALORI )
Comisia hartiilor de valoare = o forma de implicare indirecta a autoritatilor in
piata de capital
Pe aceasta piata se emit si circula valori foarte mari ca titlu de valoare si vor fi
valori reale , dar exista si riscul lansarii unor hartii fara acoperire si fireste ca
acesta este un fapt extrem de grav. Pentru a se evita diferitele riscuri , in
Romania , in 1994 a fost infiintata Comisia valorilor imobiliare , avand
urmatoarele functii :
-inregistreaza hartiile de valoare emise pe piata primara ( titlurile de pe piata
primara) si confirma prospectele de emisie de astfel de hartii de catre firme
-atesta insitutiile de brokeraj( confirma persoanele ce pot indeplini functia de
broker)
-aproba functionarea burselor de valori
-controleaza activitatea burselor de valori pentru a se evita indroducerea pe piata
a unor hartii de valoare nesigure ( produc riscuri cumparatorilor)
Institutia de brokeraj
-face legatura intre piata primara si piata secundara
1)Agentul de bursa
9

2)Casa de brokeraj
Institutia de brokeraj asigura urmatoarele :

Introducerea titlurilor de valoare pe piata primara emisiunea de titluri

trebuie aprobata
Efectuarea de tranzactii pe piata secundara prin brokeri
Efectuarea de tranzactii pe cont propriu
Gestionarea portofoliului de hartii de valoare si prin asta a clientilor
Acorda consultatii

Bursa de valori infiintata in 1995

TIPURI DE BURSE
-Burse de marfuri
-Bursa de valori
-Bursa valutara
PROIECT-BURSA DE DIAMANTE / Sistemul bancar in Elvetia
Bursa de valori are un rol foarte important in formarea si utilizarea
capitalurilor . Ea a fost infiintata in baza comisiei nationale de valori imobiliare .
Calitatea de membru poate fi dobandita de orice sociatate de investitii financiare
autorizata de CNVM.
El a fost creat pentru a reflecta tendinta de ansamblu a preturilor celor mai
lichide 10 actiuni tranzactionate la bursa. Lichiditatea inseamna previziunea
sansei vanzarii titlului in mod rapid , dar si cu cheltuieli mici . Titlurile listate au
grad de lichiditate mai mare fata de cele nelistate.
Indicele BET are rolul de a furniza o baza corecta pentru tranzactii derivate pe
indici . Acestea vor fi option si future. Indicele BET se exprima in dolari americani
prin convertirea preturilor in lei la cursul BNR din ziua respectiva .
Mecanismul de formare a cursului titlurilor
Cursul functioneaza ca un pret de echilibru al pietei capitalurilor. Intotdeauna se
pleaca de la indicatia cuprinsa in ordinele clientilor . Aceste ordine sunt transmise
de catre brokeri .Se intocmeste un tablou de ordine pentru vanzare-cumparare .
Ordinea pe lista
-cei care vor sa tranzactioneze la cel mai bun pret
-in tabelul de cumparare se trec solicitantii cu cel mai mare pret si descrescator
ceilalti
-pentru vanzare se pleaca de la cel mai mic pret si se merge in ordine
crescatoare
10

-prin diferite secvente se compara cererea cu oferta pana se ajunge la pretul de

echilibru
d=D/curs * 100
Piata extracursiera/overcounter market este piata care permite circulatia hartiilor
de valoare care nu sunt cotate. Infiintata in 1996 .
Aplicatii
1) O obligatiune cu valoare nominala de 10 mil si cu dobanda de 10% se
vinde cand cotatia e de 90%. Ce venit se obtinea inainte de vanzare si ce
suma se incaseaza la bursa?
v.nominala=10 mil
d=10%
D=10/100 *10 mil=1 mil
90/100 * 10 mil=9 mil
2) Valoare nominala a unei obligatiuni este de 100000. La bursa obligatiunea
e cotata cu 110% , iar cuponul ei cu 7%. Se cere sa aflam valoarea
bursiera.
110/100*100000=cotatie
Cuponul(D)=7/100 * 100000
Valoarea bursiera =cotatia + cuponul
OBS. Gradul de rentabilitate al unui titlu=venitul adus de un titlu / valoare
nominala(uneori cursul) *100
3) Gradul de rentabilitate al unei actiuni e de 60%.Firma a emis 100 de
actiuni cu valoare nominala de 1 mil . Dividendele totale reprezinta 40%
din profitul firmei . Gradul de rentabilitate al firmei fata de incasari(rata
profitului calculata la cifra de afaceri) este de 20%. Aflati costul total.
Venit 1 titlu/1 mil=60/100
Nr actiuni=100
Divid tot=40%
p/CA=20/100
Venit 1 titlu/1mil=6/10=6000000/10=600000
Divid tot=600000*100=60 000 000
60 000 000=40/100 * p= > p=60 mil*10/4

11

p/CA=1/5=>CA=CT+profit=> CT
P-profit
CA-cifra de afaceri
PIATA MUNCII
Piata muncii reprezinta ansamblul actiunilor de vanzare cumparare a fortei de
munca , dar si relatiile specifice acestora , relatii desfasurate intr-un anumit
spatiu economic.

Ea pune in evidenta intalnirea cererii cu oferta de munca , stabilirea pe

aceasta baza a conditiilor de angajare a salariatilor .
Pe aceasta piata se negociaza munca .
Obiectul pietei muncii il constituie munca , nu omul. Piata muncii este cea
mai reglementata piata si apoi este o piata derivata.
Este o piata eterogena
Cuprinde mai multe segmente delimitate pe genuri de activitati ,profesii si
meserii
Ca piata derivata ea primeste influente ale altor piete si genreaza efecte
care se regasesc in toate sectoarele economico-sociale

Oligopol=un numar limitat de ofertanti

Oligopson= limitarea cererii de munca
Oferta de munca e reprezentata de numarul celor care pot si doresc sa se
angajeze .
-CURS 4-

Piata muncii este caracterizata prin concurenta imperfecta. Aici sindicatele

reprezinta oligopoluri pentru ca avem ofertanti limitati , iar patronatul reprezinta
oligopson pentru ca avem o limitare a cererii de munca. La nivelul pietei muncii ,
se evidentiaza legatura dintre realitatile demografice ce determina oferta de
munca si cele ale dezvoltarii economico-sociale , care genereaza cerera de
munca . Asta presupune negocierea permanenta intre purtatorii ofertei demunca
si cei ai cererii de munca , sub aspect catitativ , calitativ si structural. Piata
muncii este reglementata in cel mai inalt grad si inregistreaza influente din
partea mai multor factori . Tot piata muncii are o segmentare specifica si anume ,
la nivel macroeconomic si la nivel microeconomic .
La nivel macroeconomic , permite formarea conditiilor generale de angajare a
salariatilor , se stabilesc principiile de dimensionare si ierarhizare a salariilor , si
toate acestea sunt cuprinse din contractul colectiv de munca . Tot la nivelul pietei

12

muncii , se reflecta modul in care se asigura resursele de munca pe ramuri ,

sectoare si profesii.
CEREREA SI OFERTA DE MUNCA
Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariala care se formeaza intr-o
economie concurentiala si se exprima prin numarul total aal locurilor de munca ,
indiferent daca sunt ocupate sau neocupate . Conditia fundamentala pentru
incadrarea nevoii de munca in cererea de munca o constituie salarizarea.Cererea
de munca este o cerere derivata deoarece rezulta din investitiile realizate , care ,
la randul lor , sunt efectul unei cereri de bunuri economice. Tot cererea de munca
nu este constanta , adica se modifica ca urmare a modificarii preturilor si a
fluctuatiilor din cerera de bunuri economice .
Oferta de munca cuprinde resursele de munca de care dispune societatea si care
se delimiteaza dupa urmatoarele criterii:

Salarizare
Aptitudini fizice si intelectuale
Cautarea unui anume loc de munca
ETC

Curba ofertei de munca reflecta ansamblul deciziilor alternative privind cantitatea

de munca pe care omul este dispus sa o presteze in functie de un
salariu.Dimensiunea ofertei depinde da factori demografici si se stabileste prin
indicatori , cum ar fi :

Populatia
Populatia
Populatia
Populatia
Populatie

in varsta de munca
activa
apta de munca
ocupata
aflata in somaj

Cererea si oferta de munca au caracter dinamic , fiind influentate de o serie de

factori :

Nu sunt omogene ( datorita segmentarii la nivelul pietei) => cererea si

oferta nu sunt substituibile decat in foarte mica masura ( oamenii pot
ocupa locuri de munca numai in masura in care indeplinesc conditiile de
calificare pentru aceste locuri )
Cererea de munca este rigida pe termen scurt , deoarece este nevoie de
timp in vederea concretizarii investitiilor
Oferta de munca e rigida doarecere este nevoie de timp pentru ca
populatia sa poata ajunge la varsta si la calificarea necesara obtinerii unui
loc de munca
Cererea + Oferta au o mobilitate relativ redusa

SALARIUL
Salariul reprezinta un venit care recompenseaza munca prestata , pretul muncii
prestate pe baza unui contract . Prin urmare , venitul este salariul incasat de cei
13

care si-au adus aportul la crearea de bunuri economice . Salariul se formeaza pe

baza raportului cerere-oferta . La intersectia dintre cele doua se formeaza salariul
de echilibru.
Prin urmare , dimensionarea si dinamica salariului rezulta in urma negocierilor
dintre patronat si sindicate . Negocierile se desfasoara atat la nivel
macroconomic cat si la nivel microeconomic. La nivel microeconomic , are loc
negocierea concreta , directa intre patronat si sindicate .
Stabilirea salariului minim pe economie se poate compara cu stabilirea pretului
minim pe piata bunurilor .Prin negocieri se stabileste un salariu minim pe
economie ( S1). Prin nivelul lui S1 , forta de munca devine mai scumpa .
Intreprinzatorul va cauta sa reduca / substituie cantitatea fortei de munca , ceea
ce influenteaza cererea de munca . Salariile fiind mai mari , devin stimulative ,
fapt care determina o cerstere a ofertei de munca si in felul acesta apare la un
moment dat un dezechilibru , numit somaj.
Analiza salariului va tine seama de faptul ca salariul totdeauna se manifesta intro dubla calitate , de venit si de cheltuiala . Ca venit , e legat de nevoile individului
si este folosit pentru a stimula interesul angajatilor pentru diferite activitati . In
calitate de cheltuiala reprezinta o componenta importanta a costului de productie
. Principalul criteriu de natura economica care sta la baza determinarii marimii
salariului este corelatia dintre productivitatea muncii si costul procurarii muncii ,
adica salariul. Dinamica productivitatii muncii trebuie sa fie mai mare decat
dinamica salariului mediu nominal .
Limita minima a salariului este data de costul muncii corespunzator unui anumit
nivel privind dezvoltarea economico-sociala . Aceasta limita intereseaza cu
prioritate pe cumparatorul muncii . Marimea efectiva a salariului mediu se
plaseaza intre cele doua limite si va fi determinata de actiunea mai multor factor
de natura tehnica , stiintifica , sociologici etc. Marimea salariului depinde si de
interdependenta intre diferentierea si apropierea salariilor .
Marimea si dinamica salariului pe termen lung , au o tendinta generala de
crestere datorita unor factori tot cu caracter general cum ar fi :

Cresterea cheltuielilor privind perfectionarea fortei de munca

Raportul cerere-oferta de munca
Raportul sindicat-patronat
Cresterea productivitatii muncii

Principalele categorii de salarii

Salariul nominal = suma primita pentru munca prestata in functie de

vechime , de calificare , de sarcinile de servici , de timpul lucrat etc .
Salariul real=volumul de bunuri si servicii ce poate fi procurat cu salariul
nominal , la un nivel dat al preturilor .( un indicator al nivelului de trai ;
arata puterea de cumparare a salariului nominal )

Sr=Sn/P
14

Sr-salariu real
Sn- salariu nominal
P-pret
FORME DE SALARIZARE
Ele reprezinta ansamblul metodelor , principiilor si regulilor pe baza carora se
stabileste legatura dintre dimensiunea rezultatelor unei entitati economicosociale , obtinute prin munca depusa de angajati , pe de-o parte , si apoi
marimea partii din aceste rezultate , sub forma baneasca , care se va distribui
angajatilor . Putem avea:

salariul colectiv = o suma platita din rezultatele firmei , in mod global ,

angajatilor , in functie de implicarea lor in rezultate(stimulent , bonus ,
premiere)
salariul social=o suma platita de la bugetul de stat celor care se confrunta
cu diferite probleme ( celor cu venituri foarte mici , probleme de sanatate ,
etc )

-CURS 5-

Aplicatii
1) Presupunem ca salariul real creste cu 20% , in timp de preturile cresc cu
10%.Sa se afle modificarea procentuala a salariului nominal.
Sr1=120%Sr0
P1=110%p0
Sr1/p1=120% Sr0/p0
Sr1/110%p0=120%Sr0/p0=>D%Sr=Sr1-Sr0/Sr0*!00

Sistemul de salarizare
Salariu in regie-retribuirea pe baza timpului de lucru , timp de lucru si salariu care
este stabilit in contract . Acest tip de salarizarea este frecvent intalnit , mai ales
in activitatile neproductive , atunci cand e foarte dificila normarea exacta a
activitatii fiecarui lucrator .
Salariul in acord presupune retribuirea pe baza rezultatelor obtinute in munca si
concretizate in bunuri materiale .Acesta se practica in sectoarele de activitate
unde sunt indeplinite o serie de premize de natura tehnico-economica si
organizatorice si este o forma de salarizare stimulativa pentru angajati .
15

SOMAJUL SI OCUPAREA
Productivitate : W=Q/L
Utilizarea eficienta a resurselor de munca reprezinta ocuparea deplina. Ea
reflecta nivelul , structura si calitatea utilizarii resurselor de munca , in mod
optim , adica permite maximizarea efectului util , concretizat in bunuri economice
,pentru satisfacerea nevoilor.Prin urmare , ocuparea deplina implica si ocuparea
eficienta a resurselor de munca. Este cumva compatibila cu rata naturala a
somajului sau asa numitul somaj . Ocuparea este mai cuprinzatoare decat aria
muncii salariale deoarece include toate genurile de activitati si de structuri
operationale.
Analiza raportului dintre cerere si oferta de munca determina ceea ce noi numim
ocuparea sau somajul , in anumite conditii.
Somajul=o stare negativa a populatiei activ-disponibile , a populatiei apte de
munca , populatie ce nu gaseste locuri de munca si aceasta din cauza dereglarii
relatiilor dintre dezvoltarea economiei , ca sursa a cererii de munca , si evolutia
populatiei , ca sursa a ofertei de munca.
Somajul exprima un excedent al ofertei de munca , fata de cererea de munca.
Somerii sunt acele persoane ce fac parte din populatia activ-disponibila , care vor
sa lucreze , cauta loc de munca salarizat , pentru ca nu au un loc de munca
curent ( permanent).Cei care au pierdut locul de munca , precum si noii ofertanti
de forta de munca , si care nu gasesc de lucru , formeaza aceasta categorie.
Somerul trebuie sa:
-Sa fie apt de munca
-Sa-si doreasca un loc de munca
-Sa fie disponibil sa inceapa lucrul imediat
Somajul este un fenomen macroeconomic ce reflecta un surplus relativ de
populatie apta , fata de cea care poate fi angajata , in conditii de rentabilitate ,
impuse de piata.
Somajul poate fi :

Involuntar=persoanele neocupate care sunt dispuse sa lucreze , dar care

nu gasesc loc de munca . Acst tip de somaj este practic cel mai analizat .
Voluntar = persoanele care refuza salariul oferit si persoanele care nu se
pot angaja deoarece nivelul ridicat al salariilor , determinat prin natura
negocierilor , genereaza diminuarea cererii de munca , adica a numarului
locurilor de munca. Aici includem somerii care asteapta locuri de munca
mai favorabile decat cele pe care le-au avut anterior , sau persoanele care
din diferite motive tergiverseaza angajarea .

MASURAREA SOMAJULUI
16

-este o problema de masurare a proportiilor a structurii a duratei somajului.

Nivelul somajului este un indicator statistic care reflecta numarul persoanelor ce
nu lucreaza , fata de numarul total al persoanelor apte de munca si care isi
doresc sa lucreze.
Somajul se apreciaza prin numarul somerilor . In marime procentuala , el se
apreciaza prin rata somajului.
Rata somajului = Someri / populatie ocupata *100
Rata somajului=Someri/populatie apta*100
Populatia totala=Populatia apta + populatia inapta
Populatia inapta=cei care nu au varsta pentru a lucru , sau cei ce au suferit
diferite afectiuni ce ii fac incapabili de munca
Populatia apta =ocupati+neocupati
Gradul de ocupare=Populatie ocupata / populatie apta *100
Populatia neocupata=Someri+cei care nu indeplinesc conditia de somer
Masurarea somajului tine seama de faptul ca somajul este atat o problema de
natura economica , cat si una de natura sociala . Prin urmare , evaluarea acestuia
are o nota subiectiva . Din aceasta va rezulta o anumita aproximatie care poate fi
interpretata atat ca supraevaluare , dar si ca subevaluare .
Subevaluarea apare atunci cand sunt inregistrate doar persoanele care primesc
indemnizatia de somaj , mai putin persoanele absolvente de studii
superioare/liceale , fara ocupatie .
Somajul mascat/deghizat=activitatea ce ar putea realizata de 3 persoane , se
face de 4.
Supraevaluarea intervine atunci cand se face inregistrarea ca somer a unor
categorii neindreptatite pentru aceasta , respectiv cei care primesc ajutor de
somaj , dar au si intentia de a se angaja , sau chiar s-au angajat , persoanele care
vor lucra la negru , etc.
Intensitatea tine de cum se intrerupe activitatea ( nu mai lucreaza deloc , sau
lucreaza in loc de 8 ore , 4-6).
CAUZE , TIPURI SI COSTURI ALE SOMAJULUI
Somajul are in mod special un cost social care poate fi destul de ridicat , afectand
nivelul de trai.
Cauzele generatoare de somaj:

Cauze generatoare ale somajului de dezechilibru

17

Tin de raportul cerere-oferta , de modul specific in care cele doua elemente

interactioneaza. Curba cererii de munca reflecta interesul angajatorului de
a utiliza mai putina munca pe masura ce salariul practicat este mai mare
decat salariul de echilibru.Curba ofertei de munca exprima persoanele
dispuse sa se angajeze in functie de evolutia salariului . Cand noul salariu
este mai mare decat salariul de echilibru , vom avea un excedent de forta
de munca. Acesta exprima un dezechilibru si poarta numele de somaj de
dezechilibru. Si progresul tehnic genereaza somaj , reducand numarul celor
ce desfasoara anumite activitati . Daca cheltuielile pentru introducerea
progresului tehnic sunt mai eficiente , prin natura lor , decat cheltuielile
privind plata salariiilor , atunci cererea de munca scade.Prin urmare ,
cererea de munca tine seama de modul in care are loc combinarea
factorilor de productie , prin substituirea factorului munca , cu factorul
capital. Asadar , cauzele somajului de dezechilibru ar fi : evolutia
nefavorabila a activitatii prin substituirea muncii cu ajutorul
capitalului , presiuni din partea sindicatelor pentru cresterea
salariului minim , cresterea ofertei de munca din partea noilor
generatii care au atins varsta legala de munca , aceasta crestere
nefiind corelata cu salariul, cresterea ofertei de munca din partea
unor persoane care prin varsta ar putea sa incerteze activitatea ,
dar care doresc sa o continue .
Cauze generatoare ale somajului de echilibru
Ele tin in mod special de starea activitatilor economice , la nivel
microeconomic . Somajul de echilibru apare cand in activitatea economica
de ansamblu avem de a face cu echilibru , dar o oarte din populatia apta
de munca nu gaseste imediat un loc de munca si la aceasta se adauga cei
care cauta locuri de munca mai bine platite . La randul lui , somajul de
echilibru poate fi : frictional , structural si sezonier . Somajul de echilibru
reprezinta defapt somajul natural deoarece este determinat de cauze care
tin de somajul voluntar , dar si de alta cauze considerate la randul lor
normale ,intr-o economie concurentiala . Aceste cauze ale somajului de
echilibru tin in principal de necorelarea dintre cererea si oferta de
munca( necorelarea in desfasurarea anumitor act , necorelarea in desfas
act terit , necorelarea privind angajarea pe unele locuri de munca a unor
persoane care nu au calificare corespunzatoare)

FORME ALE SOMAJULUI

Ciclic= somaj de recesiune, somaj manifestat pe termen scurt

Structural= tine de restructurarea economiei sau de crize partiale ale unor
factori de productie cum ar fi criza energetica , de materii prime etc,
ritumul schimabrilor in ceea ce priveste cererea si oferta de bunuri ,
mobilitatea redusa a fortei de munca , schimbari in cererea de bunuri prin
modificarea preferintelor consumatorilor , declinul productiei unor bunuri ,
dar si masuri guvenamentale privind taxarea ( privind nivelul de
impozitare)
Tehnologic = tine de modernizarea vechilor tehnici de fabricatie

18

Sezonier=tine de factorii naturalice influenteaza activitatea intr-o serie de

ramuri ( agricultura , constructii , turism , etc). Acest tip de somaj este de
durata mica , se restrange prin pregatirea persoanelor pentru o calificare
complementara .
Intermitent = atunci cand avem de a face cu o mobilitate redusa a fortei
de munca si cand se inregistreaza inegalitati intre calificarea persoanelor
ce vor sa se angajeze si calificarea solicitata de patronat
Frictional=atunci cand persoanele parasesc in mod voluntar , sau prin
concediere de la locul de munca , pentru un anumit timp. In general aceste
persoane prefera sa nu lucreze decat sa accepte un salariu a carui marime
se afla sub un anumit nivel , considerat de acestia drept acceptabil.

Postul somajului se intelege efortul total pe care il suporta atat persoanele cat
si economia l , afectate fiind de acest fenomen .

-CURS 6Costurile somajului

=efortul total pe care il suporta persoanele , dar si economia , afectate fiind de
acest fenomen.
ASPECTE DE NATURA ECONOMICA
-reducerea veniturilor
-ajutorul de somaj nu acopera salariul avut anterior
-o scadere relativa a nivelului de trai
Costul la nivelul economiei presupune:
-irosirea unei cantitati de munca care ar putea produce , dar nu produce
diminuarea intensitatii dezvoltarii economice deoarece somajul mentine o stare
de nesiguranta in randul persoanelor care sunt angajate . Acest fapt determina o
scadere a volumului productiei sub cea potentiala , fapt ce determina o scadere a
salariului , dar si o scadere a profitului ( scaderea veniturilor si a cheltuielilor
bugetului de stat , prin reducerea veniturilor populatiei ).
-cresterea cheltuielilor statului pentru intretinerea si functionarea institutiilor
publice in domeniul urmaririi somajului
-costuri directe ( varsaminte monetare catre fondul pentru protectia sociala a
somerilor)
-costuri indirecte(diminuarea globala a productiei si a veniturilor de care poate
beneficia populatia )
Aspecte pozitive : concurenta ( in prezenta acestui risc , al somajului , concurenta
manifestat pe piata muncii se amplifica)
19

Somajul ciclic
-ridicarea cererii agregate
-cheltuieli guvernamentale
-recalificarea(reconversia profesionala)
-activitati cu program de lucru atipic , cu program de lucru redus ( activitati cu
caracter sezonier)
INFLATIA
=dezechilibru specific pietei monetara ( oferta>cererea)
=un dezechilibru care conduce si la alte dezechilibre in spatiul economic
Inflatia este pusa in evidenta prin doua dezechilibre majore:
-cresterea preturilor
-reducerea puterii de cumparare a banilor
Inflatia este un dezechilibru macroeconomic , monetaro-marfar .
In tarile dezvoltate , preturile cresc in perioadele de expansiune , si scad in
perioade de recesiune.
Inflatia exprima oferta monetara mai mare ca cererea monetara si se refera la
cresterea nominala a preturilor , salariilor , dar si a profitului , ca urmare a
dezechilibrului macroeconomic.
Inflatia este exprimata prin cresterea procentuala a preturilor .
Rata inflatiei exprima o crestere procentuala a preturilor , pe o perioada luata in
analiza .
Indice general al preturilor : igp=p1/p0*100
Rata inflatiei : Ri=igp-100%
Inflatia are la baza indicele preturilor de consum , scaderea puterii de cumparare
a banilor si indicele cstului vietii.
Indicele preturilor de consum se determina avanad la baza un cos de bunuri ce
cuprinde bunuri si servicii necesare pentru traiul populatiei.
Indicele preturilor de consum: ipc=p1*q1i/p0 *q0i
i-ponderea fiecarei categorii de bunuri in bugetele de familie
Calcului IPC implica trei factori ( vectori purtatori de interese):

Patronatul- IPC sa aiba un nivel cat mai mic deoarece atunci nu s-ar sustine
revendicarile sindicatelor(salariile scad)
20

Guvernul incearca sa arate ca gestioneaza bine economia si acest fapt se

reflecta si in rata inflatiei.
Sindicatele ar dori ca , prin metoda de determinare , IPC sa aiba valori
cat mai mare deoarece atunci ar sustine , ar motiva revendicarile salariale
ale lucratorilor ( salariile cresc).

IPC reprezinta doar o evaluare si nu un calcul foarte riguros deoarece are la baza
un numar ridicat de produse ( dinamica cresterii se modifica constant ).
FORMELE INFLATIEI

Inflatia taratoare/moderata- cresterea preturilor se incadereaza intre 2-3%;

presupune incredere in moneda , agentii economici pot incheia contracte
pe termen lung , ritmul de crestere al productivitatii muncii depaseste
ritmul de crestere al salariului nominal , iar indicatorii macroeconomici , la
randullor , cunosc cresteri.
Inflatie deschisa , care ajungela maxim 10% . In tarile dezvoltate ea se
manifesta periodic , si chiar si asa se pregatesc totusi programe
antiinflationiste pentru a proteja populatia.
Inflatia galopanta reflecta deechilibre ample , este intalnita frecvent in
Africa SI America Latina . Se inregistreaza o scadere a PCB , bancile se
feresc sa acrde credite , o parte din economii se trimit in strainatate pentru
a putea fi salvate
Hiperinflatia preturile inregistreaza cresteri foarte puternice si rapide .
Tranzactiille se fac folosind trocul , situatie in care salariul unei persoane
ajunge sa scada lunar cu 30% ( Polonia 1988-1990 ; Rusia 1994 ; tari din
America Latina )

CAUZELE GENERATOARE DE INFLATIE

-inflatie prin cerere- are la baza cresterea cererii globale in fata careia oferta
ramane inelastica .Prin cresterea cererii , indicele preturilor si cantitatea de
echilibru vor creste , ca urmare a modificarii echilibrului ce se adapteaza , atat
prin preturi , cat si prin cantitati , noilor conditii.Premiza inflatiei prin cerere este
ca oferta de moneda , precum si veniturile agentilor economici , sa creasca mai
puternic decat oferta de bunuri , respectiv decat productivitatea.Fiedman spune
ca inflatia este un fenomen exculsiv de natura monetara . Moneda , punerea ei in
circulatie si modul in care se misca in econmie reprezinta cauza esentiala.
Imprejurarile care fac ca masa monetara sa fie mai mare decat volumul de bunuri
sunt numeroase : se creeaza mai multa moneda decat este nevoie in circulatie ,
apare o cerere solvabila suplimentara , care determina cresterea prtului de
echilibru la nivelul pietelor ( un mecanism direct ). In acesr caz , elasticitatea
productiei este hotaratoare in instalarea inflatiei deoarece oferta elastica la
cerere va face ca inflatia sa nu creasca sau sa nu se produca . Oferta inelastica
declanseaza inflatia , care ulterior , se autointretine. Prezinta importanta si
categoriile de agenti in posesia carora se va afla suplusul de moneda . Daca
surplusul ajunge la producatori ,atunci investitiile vor fi stimulate sa creasca
produsul global si inflatia scade . Daca nu mai ajunge la consuamtori atunci ei isi
manifesta cererea de piata , se produce o cerere suplimentara care preseaza
21

asupra preturilor si acestea vor creste. Mai exista teorii care arata ca poate exista
si o crestere autonoma , adica individuala , a cheltuielilor fara ca ea sa fie
influentata de cresterea ofertei de bani (reducerea impozitului , cresterea
incitatiei la investitii etc) . Teoriile din categoria aceasta sunt de natura
nemonetarista , nu iau in calcul , in mod exclusiv , cauza monetara , ci o mare
varietate de alti factori. In concluzie , atunci cand cererea creste firmele vor crete
preturile , dar vorcreste si cantitatea . Pe de alta parte , cresterea preturilor si a
cantitatii sunt limitate de venituri si de costuri . Daca preturile cresc foarte mult ,
comparativ cu cresterea ofertei , atunci la un moment dat aceasta curba a ofertei
se va reduce . In acelasi timp , pe masura ce creste cererea , firmele vor creste si
oferta si productia , lucru care la un moment dat antreneaza o scadere a
resurselor si o crestere a costurilor . Cresterea costurilor antreneaza o crestere a
preturilor pentru ca agentii economici cauta sa-si conserve profitul. Cresterea
productiei este limitata de cresterea costurilor care ating nivelul preturilor ,
preturi determinate la nivelul veniturilor. Prin urmare , inflatia prin costuri este
un fenomen pe termen scurt . Pentru ca acest tip de inflatie sa persiste , ar fi
nevoie de o crestere permanenta , sustinuta a preturilor , fapt imposibil , ca
urmare a limitarii veniturilor. Ca urmare se apreciaza ca , inflatia prin cerere ,
este un fenomen opus somajului. Asadar , ar putea fi recomandata pentru iesirea
din criza , dar si pentru cresterea ocuparii.

inflatie prin costuri-are la baza legatura dintre nivelul costurilor ,

comportamentul intreprinzatorilor si eficienta utilizarii factorilor de
productie . In acest caz , plecam de la cresterea costului unitar
pentru ca deprecierea cursului de schimb al monedei nationale va
scumpi importul , ceea ce antreneaza inflatia importata.Un alt
element ar fi pierderea unor piete de desfacere, ceea ce determina o
crestere a costului fix mediu. Al factor ar fi atragerea in activitate a
unor factori de productie mai rari , pretul lor fiind mai mare decat
nivelul productivitatii marginale . Un ultim factor ar fi faptul ca
inflatia deja exista si , ca urmare , impune revendicari din partea
sindicatelor. Prin urmare , cresterea costului unitar determina
scaderea ofertei si reducerea valorii indicatorilor macroeconomici
sub nivelul lor potential.In felul acesta , se formeaza un nou echilibru
petru care valoarea efectiva a indicatorilor va fi mai mica in timp ce
preturile sunt mai mari.Inflatia prin costuri apare si in urma politicilor
guvernamentale , atunci cand puterea este interesata sa pastreze o
cerere ridicata , practicand politici monetare si fiscale ridicare .
Mentinerea politicilor monetare si fiscale la cote ridicate se poate
petrece in perioada de expansiune. Astfel , putem spune ca cererea
mentinuta artificial de guvern , determina o crestere a producerii
productiei potentiale si mai determina reactii inflationiste ale
agentilor care, in conditii de ocupare deplina , determina o crestere
salariala si o crestere a costurilor si pe aceasta baza o cresterea
preturilor . Comparativ cu inflatia prin cerere , inflatia prin costuri
are efecte inverse asupra productiei , dar si asupra ocuparii ,
determina o crestere a costurilor , in conditiile unei cereri agregate
22

care se pastreaza la un nivel constant . Acest fapt determina

reducerea productiei si, la un moment dat , si a locurilor de munca.
inflatie stucturata - exprima o situatie grava in care cererea si
oferta se modifica in sens invers , respectiv cererea creste iar oferta
scade. Acest tip de inflatie are niste componente specifice :
existenta unor puternice structuri monopoliste , alta data structuri
de oligopol , care au capacitatea de a stimula unele componente ale
cererii globale , dar in acelasi timp reduc alte componente ce
privesc oferta globala. Pe termen scurt , evolutia inflatiei este
dependenta de evolutia relatiei dintre cerere si oferta. In acest
sens , putem spune ca cererea este mai sensibila la crestere , dar in
acelasi timp , inelastica la scadere , in timp ce , oferta va reactiona
invers fata de cerere. De aceea , atunci cand cererea creste are loc
atat cresterea ofertei , cat si a inflatiei deoarece oferta creste mai
incet decat creste cererea.
inflatie combinata - reprezinta o combinatie intre cerere si costuri.
Daca inflatia pleaca de la costuri , vom avea o interventie pentru
cresterea cererii , in vederea diminuarii somajului. Daca inflatia
pleaca de la cerere , va rezulta o crestere a preturilor , iar in
decursul timpului , repetarea acestor reactii vor determina
mecanismul de actiune al spiralei pret-salariu , care in deplasarea ei
antreneaza in continuare cresterea preturilor.

-CURS 7-

EFECTELE/COSTURILE INFLATIEI
Efectele inflatiei sunt contradictorii . Sub anumite aspecte , ea favorizeaza unii
agenti economici , dar ii defavorizeaza pe altii . Unele categorii sunt
castigatoare , in timp ce alte categorii sunt perdante.
Un alt efect al inflatiei este redistribuirea veniturilor , de la cei ale caror preturi au
scazut , catre cei ale caror preturi relative au crescut ( de la cei cu venituri mici ,
la cei cu venituri foarte mici ) .Inflatia reduce un grad sporit de incertitudine la
nivelul mediului de afaceri . Investitorii prefera afacerile pe termen scurt ,
afacerile cu risc mic . Se dezvolta afirmatiile speculative , cei care cumpara ieftin
si vand scump . Astfel , economia devine instabila la socurile externe dar si la
relatiile de interdependenta. Cresterea economica stagneaza si consecintele
stagnarii vor fi somajul , deficitul bugetar , cresterea preturilor , deficitul balantei
de plati , precum si scaderea nivelului de trai. In acelasi timp , scade exportul si ,
de regula , creste importul . Tot ca urmare a inflatiei , apar conflicte sociale
( derapaje ). Fiecare categorie sociala simte povara inflatiei si revendica , iar
ceilalti nu sunt dispusi sa accepte revendicarile . Tot inflatia , este in acelasi timp
costisitoare deoarece implica utilizarea unor resurse . Se produc cheltuieli
suplimentare la toate nivelele . Sunt realocate resursele catre unele activitati
23

unde avantajele comparative sunt instabile . O alta problema a inflatiei , dar si a

somajului , este curba lui Phillips ( Dilema inflatie-somaj).
W=Q/L( creste productivitatea , scad lucratorii )
Relatia dintre rata de crestere a slariilor nominale si rata somajului arata ca cele
doua se afla in relatie inversa. Cand rata somajului creste , revendicarile salariale
sunt mai mici. Daca productivitatea muncii creste cu 10% , iar salariile cu 14%
atunci vom avea o crestere a inflatiei cu 4%. Putem spune ca inflatia are rolul de
arbitra diferitele optiuni , adica un nivel redus al somajului e platit social cu o
inflatie ridicata si invers.
POLITICI ANTIINFLATIONISTE
In functie de obiectivele urmarite , putem distinge :
1) Programe pentru prevenirea sau reducerea efectelor negative suportate de
catre agentii economici si in mod special de catre populatie
indexarea salariilor si a altor categorii de venituri ( cresterile salariale , ca
urmare a cresterii preturilor ) ;
reducerea cererii agregate , prin politici monetare si fiscale restrictive ( =>
restrangereae masei monetare aflata la dispozitia tuturor agentilor
economici ) ;
reducerea cheltuielilor guvernamentale ( reduce masa monetara pentru
consum , dar si pentru investitii);
rata dobanzii devine un instrument pentru a incuraja depunerile si pentru a
reduce imprumutul ( o crestere a ratelor dobanzii in perioade de inflatie ).
Polticile privind oferta agregata :
politica veniturilor ( interventii asupra salariilor si a preturilor ) in
situatie extrema se poate ajunge la inghetarea lor- aceasta da rezultate
numai daca este combinata cu masuri privind stimularea ofertei totale ,
reducerea cererii totale si , mai ales , reducerea deficitului bugetar.
Solutia de fond a inflatiei este ca dinamica factorilor de productie sa depaseasca
potentialul de crestere al costurilor . Asadar , consolidarea economiei reale prin
cresterea ofertei .
2) programe pentru reducerea inflatiei , dar si pentru combaterea acesteia
-CURS 8-

Dilema inflatie-somaj/Curba lui Phillips

Relatia dintre rata de crestere a salariilor nominale si rata somajului exprima
faptul ca cele doua se afla in relatie inversa . Cand rata somajului creste ,
revendicarile salariale vor fi mici . Daca productivitatea muncii creste cu 10% si

24

salariul creste cu 14% atunci preturile , ca expresie a ratei inflatiei , ar trebui sa

creasca cu 4%.
Politici macroeconomice
Macroeconomia priveste toate componentele economice in unitatea si
interdependenta lor , la nivel national. Macroeconomia este chemata sa explice
cum poate fi marit venitul national si cum poate fi repartizat mai bine , astfel
incat sa putem asigura echilibrul necesar ciclurilor de afaceri. Prin studiul
macroeconomiei ne propunem sa raspundem la problema centrala a unei
economii , si anume , cum se poate mari si cum se poate administra avutia ,
astfel incat sa maximizam bunastarea individuala si cea asociata. Stiinta
economica fundamenteaza un ansamblu de politici macroeconomice care se
orienteaza fie asupra cererii agregate , fie asupra ofertei agregate . Totodata ,
stiinta economica urmareste sa formuleze legi , sau principii de baza ale
functionarii economiei nationale , sa explice care sunt factorii care influenteaza
cresterea sau scaderea productiei nationale , cum evolueaza rata somajului sau
rata inflatiei . La nivel macroeconomic , gestionarea activitatii este esentiala si ,
in acest sens , s-a fundamentat o metodologie adecvata denumita contabilitate
nationala , respectiv sistemul conturilor nationale . Acest sistem permite
urmarirea proceselor legate de producerea de bunuri , formarea si repartizarea
veniturilor , consumul sau acumularea de bunuri . Sistemul conturilor nationale
are la baza principiul dublei inregistrari deoarece in aceste conturi se
inregistreaza atat intrarile/resursele , cat si utilizarea lor .Datele oferite de
conturile nationale permit cunoasterea unor variabile economice importante ,
cum ar fi produsul intern , produsul national sau venitul national , precum si
formarea de capital , investitii si altele.Pentru analiza macroeconomica , este
important sa se cunoasca evolutia indicatorilor economici numiti sintetici/agregati
, doarece ei reflecta activitatea economica desfasurata , la nivelul economiei
nationale. Primul indicator este PRODUSUL GLOBAL BRUT , care cuprinde
rezultatele activitatii pe o perioada de 1 an , intr-o tara . Acesta este format din :
consumul personal + consumul guvernamental de bunuri si servicii+ investitia
burta + consumul intermediar. Consumul personal + consumul
guvernamental=Consumul final. Consumul intermediar reprezinta consumul de
factori de productie pentru producerea de bunuri finale , de bunuri si servicii.
Investitia bruta=investitia neta+ amortizarea capitalului fix. Investitia
neta=investitiile noi din economie ( sporul de investitii).
Categorii de indicatori

categoria interna- bunuri finale create de agentii economici , care isi

desfasoara activitatea in interiorul tarii ( rezidentii )
categoria nationala bunurile finale create de agentii economici nationali ,
dar indiferent unde isi desfasoara activitatea ( indiferent daca isi
desfasoara activitatea in tara sau in starinatate)
categoria idicatorilor bruti- se atribuie unui indicator care include consumul
de capital fix(amortizarea)
categoria indicatorilor neti- se atribuie indicatorilor care nu contin
amortizarea
25

dupa metoda cheltuielilor :

-produsul intern brut=consumul privat+ consumul guvernamental +investita

bruta/formare bruta a capitalului fix+exportul net (export-import)
-produsul intern net=produsul intern brut-amortizare
-produsul national brut- se determina adaugandu-se la marimea produsului intern
brut , veniturile factorilor de productie obtinute de agentii nationali in starinatate
si scazand veniturile factorilor de productie realizate de agentii straini in tara
produsul national brut = produsul intern brut+soldul relatiilor externe
-Produsul national net = produsul national brut-amortizarea
Toti indicatorii macroeconomici , cei sintetici , pot fi exprimati atat in preturile
pietei , cat si in preturile factorilor de productie . Preturile pietei / ale
cumparatorilor contin taxe indirecte nete. Preturile factorilor de productie / ale
producatorilor nu contin taxe indirecte nete.
Indicatorul produsul national net , exprimat in preturile factorilor de productie , se
mai numeste venit national.
PRINCIPALELE PROBLEME STUDIATE DE STIINTA ECONOMICA LA NIVEL
MACROECONOMIC
Conditiile pentru alocarea eficienta a resurselor limitate
Realizarea unei cresteri economice echilibrate bazate pe compatibilitatea
criteriilor de eficienta cu criteriile socio-umane ,dar si cu cele ecologice
Ciclicitatea economica
Determinarea cauzelor care duc la alternanta fazelor de expansiune , cu
cele de recesiune
Modul de integrare al macroeconomiei in cadrul economiei mondiale
Programarea si prognozarea limitelor dezvoltarii economico-sociale
Analiza macroeconomica urmareste sa raspunda la urmatoarele probleme : cum
poate fi marit venitul national , imbunatatirea ocuparii fortei de munca ,
reducerea somajului si cum poate fi controlata inflatia. Limita implicarii
presupune abordarea caracterului specific al economiei de piata , respectiv libera
initiativa , avand la baza proprietatea privata. In general , interventia statului are
la baza utilizarea unor parghii economice : piata , cererea ,oferta , concurenta ,
pretul . Absolutizarea implicarii statului in economia de piata duce la afectarea
mecanismelor specifice de functionare ale unor asemenea piete . Prin urmare , se
poate trece de la o economie dirijata la o economie libera , de piata. Asadar , intro economie libera , implicarea statului va fi eficienta numai daca are la baza
parghii economice si financiare , respectiv nu daca se face prin masuri
administrative .
Politici si instrumente economice guvernamentale

26

Politicile macroeconomice trebuie corelate cu o serie de instrumente

corespunzatoare . Politicile macroeconomice sunt :

Politica monetara si de credit Politica cheltuielilor publice

Politica fiscala

Celelalte politici au la baza ca intrumente parghiile economice. Aceste politici

alterneaza in functie de rezultatele obtinute in perioada anterioara celei
analizate. Aceste politici in general au amprenta orientarii partidului de
guvernare. Deci , politica monetara si de credit au ca intrumente rata dobanzii ,
creditul si masa monetara . Aceasta politica se aplica diferentiat in functie de
starea conjuncturii, adica in functie de expansiune si de recesiune . In
expansiunea prelungita , atunci cand inflatia si pericolul aparitiei unor
dezechilibre sunt majore , se aplica o politica monetara restrictiva , prin
instrumente specifice ( creste rata dobanzii , restrictii la acordarea de credite ,
control asupra masei monetare , cresterea rezervelor obligatorii ale bancilor din
sistem ) . Aceste masuri au ca efect reducerea cresterii economice chiar daca se
va inregistra o crestere a somajului si nefolosirea/folosirea partiala a unor factori
de productie. In recesiune se actioneaza invers .Rata dobanzii scade , vor fi
facilitati la acordarea de credite si se poate opera si cu emisiune monetara. Se
urmareste stimularea consumului , a investitiilor , a cererii globale , a ofertei si a
ocuparii fortei de munca .
Politica fiscala presupune utilizarea sistemului de taxe si impozite , tot in mod
diferentiat , in functie de recesiune si expansiune. In expansiunea prelungita ,
impozitarea va fi mai mare . In recesiune , impozitarea va fi mai mica.
Politica bugetara include actiunile guvernamentale referitoare la venituri si
cheltuieli publice . Ea cuprinde caile si mijloacele de concentrare a incasarilor ,
marirea cheltuielilor prin care se poate interveni direct in vederea atenuarii
socurilor precum si pentru relansarea economiei . Politica bugetara se
concretizeaza in bugetul public . Autoritatea publica dispune de un ansamblu de
instrumente , cum ar fi comenzile publice , acordarea de subventii , majorari de
impozite si degrevari fiscale. Politica bugetara are o serie de obiective care
urmaresc infaptuirea intereselor majoritatii , obiective compatibile cu libera
initativa.Investitiile facute de catre stat , in perioada de recesiune , se vor face in
domenii care nu produc bunuri materiale. Politica bugetara se reflecta in bugetul
public national , definit ca document-program , un document anual al statului ,
care exprima veniturile si cheltuielile publice ale tarii respective. In componenta
sa includem : bugetul de stat , bugetele locale si bugetele asigurarilor sociale .
Bugetul de stat este bugetul administratiei centrale de stat, principalul
instrument financiar , care va cuprinde , pe de-o parte venituri , iar pe de alta
parte cheltuieli. Bugetul se prezinta ca o balanta , un document economicofinanciar de sinteza , document ce este gestionat si autorizat de catre Parlament .
Veniturile bugetare cuprind : incasari din impozite directe si indirecte , precum si
resurse financiare nefiscale . Cheltuielile bugetului de stat reflecta , in principal ,
functiile statului si vor cuprinde : educatie , cultura , stiinta , sanatate , protectie
sociala , aparare , protectia mediului etc. In Romania se foloseste si bugetul
consolidat , tot ca instrument al politicii fiscale , prin care se asigura corelarea
27

veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat , cat si interdependentele acestora ,

mai ales deficitul bugetar. In totalul veniturilor bugetare , ponderea cea mai mare
o vor avea impozitele ( pe salariu , pe profit , accizele , pe valoare adaugata ) .
Strucutura cheltuielilor reflecta specificul economiei si societatii romanesti . Prin
urmare , bugetul depinde de modul in care functioneaza economia si de modul in
care s erealizeaza veniturile ce urmeaza a fi impozitate. Executia bugetara , dupa
caz , poate fi excedentara , deficitara si echilibrata . Excedentara, atunci cand
veniturile sunt mai mari decat cheltuielile , deficitara , atunci cand cheltuielile
sunt mai mari decat incasarile si echilibrata atunci cand cele doua sunt egale .
Avantajele bugetului excedentar

Se poate achita datoria publica existenta , daca exista

Constituirea unor fonduri speciale , ca fond de tezaur , care se depun in
cont la banca de emisiune si se incaseaza pentru asta dobanzi

Foarte cunoscuta este politica de relansare bugetara , care se concentreaza in

efecte importante , generate de cheltuielile bugetare si de impozite asupra cererii
globale , a ofertei globale si a venitului , aceasta pe parcursul executiei
bugetare . Aceste efecte agregate sunt cunoscute drept multiplicatori.

-CURS 9-

26 mai 2016 lucrare macro economie curs ! ( presesiune)

Echilibrul economic conceptul de echilibru din perioada prekeynesiana are la
baza viziunea microeconomica.Echilibrul clasic presupune preocuparea scolii de
la program,cu privire la notele si coordonatele echilibrului.
In viziunea clasica echilibrul se sprijina pe 2 teme :
*Echilibrul intr-o economie concurentiala se asigura la nivelul la care se
poate asigura folosirea totala a afactorului de munca capital . Prin
aceasta se asigura si ocuparea deplina , folosirea integrala a factorului
de productie munca , prin urmare somajul nu mai poate apare.
*Are la baza situatia in care ocuparea globala este asigurata , respectiv
atunci cand a fost atins echilibrul dintre cererea totala si oferta totala
pe o anumita piata .
Clasicii considerau ca modificarea salariului in functie de raportul
salariu/cerere de munca puteau asigura sesnul ocuparii pe termen
lung.Daca populatia creste este de asteptat sa creasca si oferta de
munca , prin asta rezulta ca salariul trebuie sa scada.Prin urmare

28

cresterea populatiei ar trebui sa fie redusa prin descurajarea natalitatii

sin in acest mod va fi asigurat echilibrul dintre cerere si oferta.
Salariul este o componenta a costurilor , prin urmare , scaderea salariului aduce
si la scaderea pretului.Pe de alta parte scaderea pretului determina cresterea
cererii pentru bunuri si aceasta duce la cresterea ofertei , care determina o
crestere a gradului de ocupare si reduce somajul.
Salariul nu trebuie judecat numai din perspectiva costului , pentru ca salariul
este o sursa de venit.Reducerea salariului determina reducerea posibilitatilor de
cumparare a bunurilor , reducerea cererii, fapt ce permite o asigurare a
echilibrului.Daca judecam acest fapt in contextul pietei de natura imperfecta
( reale) , constatam ca pe de o parte pot intervenii sindicatele , iar pe de alta
parte oligopolul care urmareste profitul .Cei doi factori reduc posibilitatea de
revenire la echilibru.In economia de piata dezvoltata se actioneaza cu un
echilibru bazat pe o anumita marja a neocuparii ofertei totale , a fortei de munca.
Acest echilibru are in vedere folosirea incompleta a celui de-al doilea factori de
productie , respectiv capitalul , aceasta se petrece prin utilizarea integrala a
celorlalti factori.Cresterea economiilor poate determina reducerea ratei
dobanzii ,fapt care determina scaderea cererii economice,aceasta fiind legata de
reducerea salariilor.Practic revenirea spontana la echilibru corespunde stadiului
de inceput al economiei de piata , atunci cand echilibrele economice globale nu
erau semnificative si aceasta permitea autoreglarea echilibrului.
Teoria lui valrace totul se refera la raportul unui intreg. Echilibrul presupune
gasirea unui pret de echilibru. Fiecare agent economic urmareste maximizarea
avantajelor sale fapt ce determina formularea unei cereri si oferte de tip
propriu.Pe piata se va forma o noua structura a preturilor ce rezulta din
confruntarea dintre cerere si oferta .Prin urmare va apare un nou vector al
pretului.Repetarea acestui sistem poarta numele de tatonarile lui valrace si se
produce fara ca schimbul sa fie afectat in mod efectiv.
Limitele pretului valrasian ofertantul nu poate influenta
consumatorul,adica dorintele lui.
Echilibrul keynesian
Are la baza modelul macroeconomic bazat pe analiza agregata a fluidelor
economice .Un aspect important al teoriei il constituie ceea ce privind agentii
economici , precum si raspunsurile care vin din partea realitatii.
Volumul economiilor in teoria keynesiana nu depinde de dobanda , ci
depinde de evolutia venitului si de evolutia inclinatiei spre consum.
Un alt aspect tine de proportiile utilizarii economiilor intre investitii si
teza unitara .Plasamentul reprezinta cumpararea de titluri.Aceasta parte a
economiilor poarta numele de tezaurizare , este o parte din venit ce se confera
pentru satisfacerea unei nevoi in viitor.Pe de alta parte investitiile presupun
cresterea venitului .

29

Profitul -poate fi obtinut de la ultima unitate de capital folosita.Decizia de a

investi , se va lua daca eficienta marginala a capitalului este mai mare ca rata
dobanzii.
Cand rata dobanzii este mai mare ca cea a profitului , este un risc foarte
mic .
Decizia de a produce are la baza previziunile privind cererea viitoare , care este
egala cu suma cheltuielilor totale destinate pentru consum si investitii. Incitatia
de a investii reprezinta defapt folosirea venitului pentru investitii.Putem spune ca
agentii investesc,produc si vand.
Producatorii ajung sa acumuleze stocuri.Firmele reduc productia si odata cu
aceasta reduc si veniturile.Schimbarea produsului determina vanzarea bunurilor
dar si reinceperea afacerii.

30