ELEVA : JICMON CLAUDIA

II E
coala Postliceal
Mihai Eminescu Bacu

REFERAT
LA
NEFROLOGIE
Infectia tractului urinar (ITU)

Infectia tractului urinar (ITU)

Infectiile tractului urinar sunt definite prin colonizarea si multiplicarea bacteriilor la
nivelul tractului urinar.
Infectiile tractului urinar pot fi clasificate in functie de localizare in infectii urinare joase
(cistite, uretrite, prostatite) si infectii urinare inalte (pielonefrite); in functie de
simptomatologie in simptomatice si asimptomatice si in functie de caracterul infectiei in
complicate si necomplicate.
Cauzele infectiilor tractului urinar
Infectiile tractului urinar sunt provocate de: enterobacterii (escherichia coli, klebsiella,
proteus, enterobacter pseudomonas), enterococi, germeni anaerobi, chlamydia trachomatis,
ureaplasma urealyticum, virusuri, fungi (candida albicans), bacil Koch.

Factori de risc:
- sexul feminin,
- varsta,
- diabetul zaharat,
- sarcina,
- adenomul de prostata,
- litiaza renala
Simptomele de infectie a tractului urinar

Infectiile tractului urinar pot fi asimptomatice, iar cele mai frecvente simptome, in functie
de localizarea infectiei sunt: disurie (usturimi la urinat), polakiurie (urinari frecvente, in
cantitate redusa), febra, frisoane, durere suprapubiana (in cistita) sau durere lombara (in
pielonefrita).
Aceste simptome specifice se pot asocia cu simptome digestive (greturi, varsaturi).
Examenul clinic al pacientului poate fi normal, dar pacientul se poate prezenta febril, cu
durere la palparea regiunii suprapubiene, sau cu durere la percutia lombelor.
Investigatii radioimagistice si de laborator
Investigatiile de laborator care pun diagnosticul de infectie urinara sunt:
sumarul de urina si urocultura+antibiograma.
Asociat se pot efectua:
hemoleucograma, VSH, creatinina.
Ca si investigatii imagistice se recomanda ecografia abdominala pentru a decela prezenta
litiazei renale sau vezicale, a adenomului de prostata sau a altor factori obstructivi vizibili
ecografic.
Se mai pot efectua, la nevoie, urografie sau urotomografie si cistoscopie.
Diagnostic de infectie a tractului urinar
Diagnosticul se face pe baza simptomatologiei, a examenului clinic si a investigatiilor
paraclinice.
Tratamentul infectiilor tractului urinar
Regim igieno-dietetic: igiena personala, consum crescut de lichide (2-2,5l/zi), evitarea
iritantelor tractului urinar
Tratament medicamentos :
- antibioterapie (in functie de rezultatul antibiogramei): fluorochinolone (ciprofloxacin,
norfloxacin, ofloxacin), aminopeniciline (amoxicilina, ampicilina), cefalosporine (cefuroxim,
cefaclor), aminoglicozide (gentamicina),
- trimetoprim-sulfametoxazol, nitrofurantoin
- antispastice: drotaverina
- antalgice: metamizol sodic
- antipiretice: paracetamol
- adjuvant: merisor
Evolutie, Complicatii
Evolutie: este de cele mai multe ori favorabila, dar dependenta de localizarea infectiei urinare
si de caracterul complicat sau necomplicat si mai ales de terapia aplicata.
Complicatii: cele mai frecvente sunt: cronicizarea, supuratii renale si perirenale, septicemie,
insuficienta renala acuta si cronica
2

Recomandari Medicale
Pacientul se poate adresa unui medic specialist in medicina interna, nefrologie sau urologie.