Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Oferta de moned:
Oferta de bani = valoarea total a stocului de bani din economie.
Oferta de bani = cantitatea de moned pus la dispoziia indivizilor de ctre autoritatea
monetar.
Definirea ofertei de moned
Abordarea teoretic - principala caracteristic a banilor este aceea de mijloc de
schimb. Astfel, n definiia ofertei de bani trebuie reinute doar activele care
ndeplinesc n mod clar aceast funcie
Abordarea practic: decizia asupra elementelor care compun oferta de bani ar trebui
s ia n considerare acea msur a banilor care reuete cel mai bine explice evoluia
anumitor variabile macroeconomice
Msuri ale ofertei de bani agregatele monetare
Dac banca reine sub form de rezerve % din depozitul iniial, rezult c resursele disponibile
pentru creditare sunt D(1-).
Astfel, urmrind depozitul iniial se obin urmtoarele exprimri:
Moneda de banc cantitatea total de moned creat de banc ce rezult din nsumarea
depozitelor succesive i a depozitului iniial:
Mb = D + D (1- ) + D(1- )2 + ... + D(1- )n,
(1)
expresia de mai sus este o progresie geometric cu raia (1 ), ceea ce permite scrierea relaiei:
(2)
Formula final a multiplicatorului creditului:
adic inversul ratei rezervelor obligatorii
Pentru = 1(100%) principiul monedei 100%
Pentru 0
posibilitatea de creaie a monedei de banc
Capacitatea de creaie monetar a bncilor este limitat de:
= coeficientul de reinere sub form de rezerve obligatorii
= coeficientul de fug, rezultat din comportamentul publicului
Partajarea depozitului se va efectua astfel:
Cantitatea total de moned creat de bnci:
Mb = D + (1- - )D + (1- - )2D + ... + (1- - )nD, (3)
rezultnd:
(4)
Formula final a multiplicatorului creditului:
(i) solicitanii de credit pot transforma n numerar o parte din sumele respective i
diminund astfel partea care intr n procesul de multiplicare;
(ii) uneori bncile pot prefera s dein rezerve excedentare, fapt ce, de asemenea,
reduce potenialul multiplicator al creditului.
Multiplicatorul monetar
Influena pe care banca central o exercit asupra masei monetare prin intermediul bazei
monetare pune n eviden existena unei relaii de dependen ntre cele dou agregate,
descris de identitatea:
M = mbm x M0
(5)
mbm = multiplicatorul monetar
exprim modificarea pe care variaia cu 1 unitate a bazei monetare o produce asupra
masei monetare.
Dac multiplicatorul este stabil, atunci ar fi simplu de atins orice nivel al masei
monetare, pornindu-se de la un nivel cunoscut/dezirabil al bazei monetare.
In practic, multiplicatorul bazei monetare nu este stabil i, uneori, nici mcar
predictibil.
Not: Vom considera c oferta de bani este descris de agregatul monetar M1, dei n practic se
utilizeaz agregate mai largi, n special M2; n acest fel procesul este mai puin complicat,
permind, totui, nelegerea fundamentelor. n plus, rezultatele obinute prin utilizarea lui M1
sunt valabile i n cazul utilizrii lui M2.
Modelul multiplicrii creditului descris anterior este considerat un model simplu care
ignor limitele impuse procesului de factorii menionai anterior.
Acetia pot fi ncorporai n model prin variabilele:
= rata numerarului (descrie comportamentul
deponenilor referitor la deinerile de
numerar);
= rata excesului de rezerve (descrie atitudinea
bncilor vis--vis de excesul de rezerve);
unde:
N = numerarul,
ER = excesul de rezerve al bncilor
D = depozitele din sistem.
Mai nti,
unde:
R = rezervele bncilor la banca central,
RO = rezervele obligatorii;
rr = rata rezervelor.
n acest caz,
(6)
Relaia de mai sus (6) arat volumul de baz monetar corespunztor volumului existent de
depozite, exces de rezerve i numerar.
Identitatea (6) poate fi rescris astfel:
de unde rezult:
(7)
Avnd n vedere c M1 = N + Dv i substituind expresia lui Dv din formula (7) obinem:
n practic ns economiile se afl, de cele mai multe ori, ntre aceste cazuri extreme i
anume
pe
poriunea
ascendent
a
ofertei
agregate;
n acest caz suplimentarea ofertei de bani are ca efect creterea produciei, dar i a
preurilor.
2.3.
Influena
variaiei
ofertei
de
bani
asupra
ratelor
dobnzii