Sunteți pe pagina 1din 70

TURBINE EOLIENE

Turbine eoliene cu ax orizontal

au rotorul principal si generatorul in varful turnului si trebuie mereu orientate pe directia


vantului. Miscarea de rotatie este multiplicata si transmisa generatorului de curent.
Turbinele eoliene cu ax orizontal trebuie pozitionate la o inaltime suficient de mare
pentru a nu fi influentate de turbulente si au dezavantajul montarii generatorului in varful
turnului ceea ce le face greu de intretinut.

1. con protectie
2. pale turbina
3. generator eolian
4. ax sistem de pozitionare
5. pala de pozitionare
6. turn turbina
7.

inel de ancorare

8.

fire ancorare

9.

cablu turbina

10.

fundatie

Turbine eoliene cu ax vertical

au avantajul ca nu trebuie pozitionate pe directia vantului iar generatorul se poate plasa


la sol pentru o intretinere mai usoara.Sunt ideale pentru zonele in care directia vantului
se schimba si unde nu se pot monta turbine la inaltimi mari (urban).Totusi prezinta

dezavantajul ca vitezele la sol sunt reduse , deci pentru aceiasi energie dimensiuni mai
mari ale echipamentului.

1-pale verticale

2-ax pale turbine

3-capac protectie

4-generator

5-inel ancorare

6-prindere generator

7-cablu de ancorare

8-13-sistem tensionare

9-14-ancore

10-turn

11-baza turn

15-cablu invertor

Turbine eoliene Aeolos-H 1Kw

Tot mai multe locuine, ferme agricole, statii telecomunicatii aleg energia
eolian pentru reducerea preului la consumul electric. n ultimii 20 de ani, au fost
instalate turbine eolieneAeolos de 1 kw n peste 1000 de locatii.

Aeolos-H 1kw. Prima instalare a fost fcut n 1986 n Danemarca, cu utilitate


rezidentiala. Tensiunea de iesire poate fi curent continuu 48V pentru ncrcarea
bateriiilor in sisteme Off-grid sau 110V pentru intrarea int-un invertor eolian de putere
1,1 - 1,2kw pentru instalatii eoliene On-grid cuplate la reteaua electrica.

Preturi turbina eoliana cu ax orizontal Aeolos-H


1kw.
Centrala electrica eoliana conectata la retea Ongrid
Turbina eoliana 1kw

1.903

Controler On-grid

396

Invertor eolian On-grid

1.682
Total KIT

Preturi turbina eoliana cu ax orizontal Aeolos-H


1kw.
Centrala electrica eoliana fara conectare la retea
Off-grid
Turbina eoliana 1kw
Controler Off-grid

PRET
(EURO)

3.981

PRET
(EURO)

1.903
48V / MPPT 24V

396 / 636

Invertor eolian Off-grid

540
Total KIT

2.839/3.07
9

Specificatii tehnice turbine eoliene 1kw, Aeolos-H


Putere nominala

1kw

Putere maxima

1,2kw

Tensiune iesire

48V

Nr.pale/ constructie

3/ Fibra de sticla
ramforsata

Diametru rotor turbina

3,2m

Viteza vant la pornire

2.5m/s

Viteza vant la putere nominala

12m/s

Viteza vant maxima

45m/s

Tip generator turbina eoliana

magneti permanenti
PMG

Eficienta generator

>96%

Greutate turbina

60Kg

Zgomot

30dB la vant 5m/s

Temperaturi functionare

-200C - +500C

Durata de viata

30 ani

Garantie

Standard 5 ani

Turbine Eoliene cu ax vertical Envergate Elvetia, (VAWT)


Vertical Axis Wind Turbine
Producatorul turbinelor eoliene cu ax vertical este firma elvetiana Envergate
GMBH.
Reprezentantul exclusiv pentru Romania este firma AMA SERCOM SRL.
Acest nou tip de turbine eoliene verticale este anume conceput pentru o
eficienta colectare a vantului de slaba intensitate, inconstant, sau in rafale
existent la joasa inaltime deasupra solului. Cu pozitionarea verticala a
rotorului, turbina Envergate are aceeasi performanta a puterii unei turbine
eoliene clasice, dar are o alcatuire generala mult mai mica, si nu produce
zgomot sau umbre deranjante.
Exista un sistem de siguranta care permite oprirea graduala a paletilor in
functie de viteza vantului si protejarea circuitului electric.
Turbinele eoliene Envergate eV300 au 5 ani garantie.
Durata medie de viata a turbinelor eoliene Envergate este de 20 ani.
Se recomanda sa nu se foloseasca Turbinele eoliene Envergate la vanturi mai

mari de 42,5 m/s (153 Km/h).


Nu necesita mentenanta/intretinere.
Turbina eoliana
apa
Este o

Envergate eV300 Standard - 3 KW / eV300m Marine (rezistenta la


sarata) - 3 KW
turbina eoliana cu rotor cu ax vertical cu 3 paleti, folosita in aplicatii
rezidentiale care nu necesita consum mare de electricitate.
PCS - Pitch Control System - Regulator de control al puterii

viteza nominala a vantului : 12 m/s

viteza de pornire a turbinei : 1,2 m/s

viteza de cuplare : 2 m/s

viteza de decuplare (rafale) : 16 m/s

randament anual la o viteza de 6 m/s : 6 MW

reducerea anuala a CO2 la o viteza de 6 m/s : 4t CO2

nivelul de zgomot : < 43 db (la 20 m distanta)

Rotorul

paletii turbinelor eoliene sunt confectionati din fibra de carbon

anvergura palelor : 3 m

diametru rotorului : 2 m

aria suprafetei in vant : mp

numarul de palete : 3

viteza nominala de rotatie : 360 rpm

viteza nominala a vantului : 12 m/s (43,2 Km/h)

viteza de pornire a turbinei : 1,2 m/s (4,3 Km/h)

viteza de cuplare a turbinei : 2 m/s (7,2 Km/h)

viteza de decuplare a turbinei (rafale) : 16 m/s (57,6 Km/h)

viteza maxima a paletelor : 140 Km/h, 85 mph

detectia vantului : mecanica, activa

paratrasnet, protectie la fulgere

incalzirea paletelor : optionala

Inverter

Intrare : 3 faze, 680 VAC

Tensiune alimentare DC : 230 VDC, 13 A

Iesire (clasa 1) : 230 VAC - monofazat

Stalp

tipul : care se subtiaza, din otel, culoare alba

inaltime stalp sustinere : 4*, 8, 12 m

fundatia (9m) : 1,7*1,7*0,7m adancime

greutate : 160 - 580 Kg functie de stalp

Studiul privind exploatarea si mentenanta unui parc eolian

este un termen care se refera la surse de energie regenerabila si nepoluanta. Electricitatea


generata din surse regenerabile devine din ce in mai disponibila. Prin alegerea unor astfel de surse de
energie regenerabila consumatorii pot sustine dezvoltarea unor energii curate care vor reduce
impactul asupra mediului asociat generarii energiei conventionale si vor creste independenta
energetica.
Energia
regenerabila se
refera
la
forme
de
energie
produse
prin transferul
energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a
vanturilor, a apelor curgatoare, a proceselor biologice si a caldurii geotermale pot fi captate de catre
oameni utilizand diferite procedee. Sursele de energie ne-reinnoibile includ energia nucleara precum si
energia generata prin arderea combustibililor fosili, asa cum ar fi titeiul, carbunele si gazele naturale.
Aceste resurse sunt, in mod evident, limitate la existenta zacamintelor respective si sunt considerate
ne-regenerabile.
Dintre sursele regenerabile de energie fac parte:
-

energia eoliana;

energia solara;

energia apei ( energia hidraulica, energia mareelor);

energia geotermica;

energia derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz.

Energia eoliana este generata prin transferul energiei vantului unei turbine eoliene.Vanturile
se formeaza datorita incalzirii neuniforme a suprafetei Pamantului de catre energia radiata
de Soare care ajunge la suprafata planetei noastre. Aceasta incalzire variabila a straturilor de aer
produce zone de aer de densitati diferite, fapt care creeaza diferite miscari ale aerului. Energia
cinetica a vantului poate fi folosita la antrenarea elicelor turbinelor, care sunt capabile de a
genera electricitate.

La inceputul anului 2007, capacitatea mondiala a generatoarelor eoliene era de 73904 MW,
acestea producand ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrica.
Desi inca o sursa relativ minora pentru majoritatea tarilor, productia energiei eoliene a crescut
practic de 7 ori intre anii 1999 si 2008, ajungandu-se ca, in unele tari, ponderea energiei eoliene in
consumul total de energie sa fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).
Noile cerinte in domeniul dezvoltarii durabile au determinat statele lumii sa isi puna problema
metodelor de producere a energiei si sa creasca cota de energie produsa pe baza energiilor
regenerabile.
Trei factori au determinat ca solutia eolienelor sa devina mai competitiva:
-

noile cunostinte si dezvoltarea electronicii de putere;


ameliorarea performantelor aerodinamice in conceperea turbinelor eoliene;
finantarea nationala pentru implementarea de noi eoliene.

In prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile in producerea energiei electrice


este scazuta. Se poate spune ca potentialul diferitelor filiere de energii regenerabile este subexploatat. Totusi, ameliorarile tehnologice au favorizat instalarea de generatoare eoliene, intr-un ritm
permanent crescator in ultimii ani, cu o evolutie exponentiala, avand o rata de crestere impresionanta
dupa cum se poate observa mai jos in fig.1.

Fig.1 Evolutia puterii eoliene instalate pe plan mondial si predictii pe 1997-2010 (MW)
Filiera eoliana este destul de dezvoltata in Europa, detinand pozitia de lider in topul energiilor
regenerabile. Acest tip de energie regenerabila asigura necesarul de energie electrica pentru 20
milioane de locuitori. De altfel, 90% din producatorii de eoliene de medie si mare putere se afla in
Europa. Europa nu are decat 9% din potentialul eolian disponibil in lume, dar are 60% din puterea

instalata in 2008. Ea a produs 70 TWh electricitate de origine eoliana in 2008, productia mondiala fiind
de 120 TWh. Potentialul eolian tehnic disponibil in Europa este de 5000 TWh pe an.
Repartitia puterii eoliene pe plan mondial este reprezentata in graficul de mai jos (fig.2).

Piata energiei electrice este un concept economic avand un continut complex si care exprima
totalitatea tranzactiilor de vanzare-cumparare perfectate intr-un spatiu geografic determinat. Ea are ca
functie principala corelarea, (prin intermediul cererii si al ofertei) cu concretizarea contractelor de
vanzare cumparare, a productiei cu consumul.
Principalele momente ale dezvoltarii pietei de energie electrica din Romania
- HG 365/1998 ruperea monopolului integrat vertical RENEL prin constituirea unei societati
distincte de distributie si furnizare a energieie electrice ( SC Electrica SA) si a unora de producere
a energiei electrice (SC Transelectrica SA si SC Hidroelectrica SA), in cadrul nou infiintatei
companii nationale CONEL SA; constituirea SN Nuclearelectrica SA si RAAN producatori de
energie electrica;
- Organizarea distincta, in cadrul CONEL, a activitatilor de transport, sistem si administrare pietei
de energie electrica si contractualizarea relatiilor dintre operatorii din sector;
- HG 122/2000 deschiderea pietei la 10%;
- HG 627/2000 se desfiinteaza CONEL, filialele sale devenind proprietatea directa a statului,
reprezentat de Ministerul Industriei si Comertului; se infiinteaza CN Transelectrica SA operator
de transport si sistem, iar prin filiala sa OPCOM SA operator de administrare a pietei de energie
electrica;
-Septembrie 2000 lansarea pietei spot obligatorii de energie electrica din Romania, administrata
de OPCOM, filiala a CN Transelectrica SA, organizata pe principiul pool-ului;
-

HG 1342/2001 SC Electrica SA se imparte in 8 filiale de distributie si furnizare;

- HG 1524/2002 SC Termoelectrica SA se reorganizeaza in entitati legale separate de producere


a energiei electrice;
-

Iulie 2005 lansarea noului model de piata, bazat pe existenta:


-Pietei spot voluntare, cu ofertare de ambele parti si decontare bilaterala;
-Pietei de echilibrare obligatorii, avand operatorul de sistem ca singuracontraparte;
-Repartizarea responsabilitatilor financiare ale echilibrarii catre partile responsabile cu
echilibrarea.

HG 644/2005 deschiderea pietei la 83.5%;

Noiembrie 2005 introducerea pietei de certificate verzi;

Decembrie 2005 introducerea pietei centralizate a contractelor bilaterale;

- Martie 2007 introducerea pietei centralizate a contractelor bilaterale partial standardizate cu


negociere continua;
- HG 638/2007 deschiderea integrala a pietei de energie electrica si gaze naturale.
Noua piata de energie din Romania a inregistrat progrese importante, garantand, pe de o
parte, consumatorilorlibertatea de a-si alege furnizorul de energie electrica intr-un mod transparent si
nediscriminatoriu, iar, pe de alta parte,libertatea producatorilor si furnizorilor de a stabili tranzactii cu
energie electrica in conformitate cu regulile pietei libere. Mai mult, noul concept al pietei de energie
asigura neutralitatea operatorilor, prin separarea activitatilor de operare de cele de natura pur
comerciala pe care producatorii si furnizorii le dezvolta.
In tabelul 1 sunt prezentate gradele de deschidere si plafonurile de consum anual stabilite prin
hotararile guvernamentale.

Nr 122/2000, publicata in M.O. 77/21.02.2000

10

100

Nr. 982/2000, publicata in M.O. 529/27.10.2000

15

100

Nr.1272/2001, publicata in M.O. 832/21.12.2001

25

40

Nr. 48/2002, publicata in M.O. 71/31.01.2002

33

40

Nr. 1563/2003, publicata in M.O. 22/12.01.2004

40

20

Nr. 1823/2004, publicata in M.O. 1062/16.11.2004

55

Nr. 644/2005, publicata in M.O. 684/29.07.2005

83.5

Nr. 638/2007, publicata in M.O. 427/27.06.2007

100

Tabel 1. Etapele parcurse in procesul de deschidere a pietei de energie electrica


Actualul mecanism al pietei de energie electrica din Romania indeplineste cerintele de aderare
la Uniunea Europeana, negociate, fiind chiar mai avansate decat cele existente in cadrul unor state
membre. Este, de asemenea, un mecanism flexibil care permite dezvoltarea oricaror noi solutii de
tranzactionare si contractare a energiei electrice, in functie de solicitarile pietei, si care transmite la
randul lui semnale utile actorilor din piata.

Fig. 4. Structura schematica a pietei angro de energie electrica

Structura include urmatoarele tipuri de contracte incheiate de producatori pe piata de energie


electrica:
Contracte reglementate incheiate cu furnizorii impliciti pentru consumatorii alimentati in regim
reglementat, de catre producatorii termo(inclusiv producatorii independenti/ autoproducatori),
producatorul hidro, respectiv producatorul nuclear;
Contracte reglementate incheiate cu operatorii de distributie pentru acoperirea consumurilor
proprii tehnologice ale retelelor de distributie , de catre producatorii termo
(inclusiv
producatorii independenti/autoproducatori), producatorul hidro, respectiv producatorul nuclear;
- Contract reglementat incheiat cu operatorul de transport pentru acoperirea consumului propriu
tehnologic al retelei de transport;
- Contracte intre producatori la preturi reglementate, activitate la cererea cumparatorului in
schimbul primei de optiune;
- Contracte intre producatori la preturi reglementate, cu obligatia rascumpararii energiei in
decursul unui an
-

Contracte negociate bilateral cu furnizorii impliciti;

Contracte negociate bilateral cu alti producatori;

Contracte negociate bilateral cu furnizorii concurentiali;

Contracte incheiate pe pietele centralizate de contracte cu diferiti participanti;

- Contracte de furnizare negociate bilateral cu consumatorii alimentati in regim concurential;


- Contracte negociate de vanzare la export
- Vanzari pe piata pentru ziua urmatoare catre diferiti participanti la aceasta piata .
1.1.3 Evolutia volumelor tranzactionate pe piata angro
Dimensiunea pietei angro este determinata de totalitatea tranzactiilor desfasurate pe aceasta
de catre producatori si furnizori, depasind cantitatea transmisa fizic de la producere catre consum;
totalitatea tranzactiilor include revanzarile realizate in scopul ajustarii pozitiei contractuale si obtinerii
de beneficii financiare.
Astfel, pe piata angro sunt incheiate contracte reglementate si negociate bilateral intre
producatori si furnizori, contracte reglementate pentru asigurarea consumului propriu tehnologic in
retele, contracte negociate bilateral producatori - producatori sau furnizori - furnizori, precum si
obligatii contractuale incheiate pe pietele centralizate: PCCB - piata centralizata a contractelor
bilaterale, PCCB-NC - piata centralizata a contractelor bilaterale cu negociere continua, PZU - piata
pentru ziua urmatoare, PE - piata de echilibrare.

1.1.4

Piata certificatelor verzi

Descriere generala
Pentru sustinerea producerii energiei electrice din resurse energetice regenerabile a fost
stabilit un mecanism de promovare bazat pe certificate verzi, prin care furnizorii achizitioneaza cote
obligatorii de certificate, proportional cu volumul de energie electrica vanduta consumatorilor.
OPCOM OpratorulPiete de cetificcte Verzi Persoana uridica ce asigura
tranzactionarea certifiktelor Verzi si care determina preturil pe Piata centalizata a Ce tificatel
Verzi, indepinind functiile prevazute de Regulamentul de organizare si functionare a Pietei de
Certificate Verzi (Ord. ANRE nr. 15 / 2005).
Certificatul Verde este un document care atesta o cantitate de 1 MWh de energie electrica
produs din surse regenerabile de energie.
Mecanismul de promovare a producerii de energie electrica din surse regenerabile de energie,
prin achizitia de catre furnizori a unor cote obligatorii de energie electrica produsa din aceste surse in
vederea vanzarii catre consumatorii deserviti se numeste sistem de cote obligatorii.
Functionarea sistemului de cote obligatorii pentru promovarea energiei electrice din surse
regenerabile de energie, presupune parcurgerea urmatorilor pasi:
- Autoritatea de reglementare stabileste o cota fixa de energie electrica produsa din surse regenerabile
de energie, pe care furnizorii sunt obligati sa o cumpere;
- Autoritatea de reglementare califica anual producatorii de energie electrica din surse regenerabile de
energie, pentru a obtine Certificate Verzi;
- Producatorii primesc pentru fiecare unitate de energie electrica livrata in retea
(1 MWh), un Certificat Verde, care poate fi vandut separat de energia electrica, pe Piata de Certificate
Verzi;
- Pentru indeplinirea obligatiei, furnizorii trebuie sa detina un numar de Certificate Verzi egal cu cota
de energie electrica din surse regenerabile de energie impusa.
Valoarea Certificatelor Verzi reprezinta un castig suplimentar primit de producatori pentru
energia curata pe care o livreaza in retele.
Pretul energiei electrice este determinat pe piata de energie electrica. Pretul suplimentar
primit pentru Certificatele Verzi vandute este determinat pe o piata paralela , unde sunt tranzactionate
beneficiile aduse mediului.
Valoarea Certificatelor Verzi se stabileste prin mecanisme de piata:
- Prin contracte bilaterale intre producatori si furnizori;

- Pe o piata centralizata, organizata si administrata de OPCOM.


Pretul Certificatelor Verzi variaza intr-un interval [ Pmin Pmax] stabilit prin Hotarare de
Guvern. Pretul minim este impus pentru protectia producatorilor iar pretul maxim, pentru protectia
consumatorilor.
Pentru perioada 2005-2012 valoarea anuala minima si maxima de tranzactionare a
certificatelor verzi este de 24 Euro/certificat, respectiv 42 Euro/certificat, calculata la cursul de schimb
stabilit de Banca Nationala a Romaniei, pentru ultima zi lucratoare a lunii decembrie din anul
precedent.
Energia electrica se tranzactioneaza separat de certificatele verzi. Aceasta se tranzactioneaza
pe piata de energie electrica si certificatele verzi pe Piata Certificatelor Verzi dupa cum se poate
observa si in fig. 3.

Fig 5. Modul diferit de tranzactionare al certificatelor verzi fata de cel al energiei electrice
Functionarea Pietei Centralizate de Certificate Verzi (PCCV) este conditionata de:
- inscrierea participantilor la Piata Centralizata de Certificate Verzi ;
- participantii transmit lunar oferte de vanzare sau de cumparare, in Intervalul de Ofertare.
Operatorul Pietei de Certificate Verzi are rolul de a:
- prelua ofertele si de a transmite confirmari de primire;
- validarea ofertelor si transmiterea notificarilor despre acceptarea sau respingerea lor;
- de a stabili in ziua de tranzactionare Numarul de Certificate Verzi tranzactionate si Pretul de
Inchidere al Pietei de Certificate Verzi (PIPCV);
- intocmi si transmite fiecarui participant notele de decontare.
Determinarea PIPCV si a numarului de CV tranzactionate pe PCCV:

PIPCV si Numarul de CV tranzactionate se stabilesc la intersectia curbelor oferta-cerere dupa cum


se poate observa in fig. 6.

Fig. 6. Determinarea grafica a Pretului de Inchidere al PCV(PIPCV) si a numarului de CV


tranzactionate
Piata certificatelor verzi se va dezvolta accelerat odata cu instalarea de noi capacitati de
producere a energiei din surse regenerabile, in functie de cresterea de care a avut parte in ultimii ani
acest sector. Cererile de racordare la retea venite din partea dezvoltatorilor de centrale eoliene
insumeaza 12 000 MW, aproape 70% din totalul puterii instalate in sistemul energetic.
Producatorii de energie din surse regenerabile primesc un certificat verde pentru fiecare MW
livrat in sistemul energetic national. Prin vanzarea certificatelor verzi pe piata libera producatorii isi
asigura un venit suplimentar celui rezultat din vanzarea energie. Sistemul are drept scop stimularea
investitiilor in surse regenerabile.

1.2 Potentialul energetic eolian al Romaniei


Romania are un potential imens in domeniul energiei alternative. Studiile de specialitate arata
ca se inregistreaza cel mai ridicat potential din sud-estul Europei in domeniul energiei eoliene, iar sudestul Dobrogei se plaseaza chiar intre primele locuri la nivelul intregului continent.

Astfel, potentialul eolian al Romaniei este estimat la 14.000 MW capacitate instalata, insa tara
noastra dispune deocamdata de doar 7 MW instalati in turbine eoliene.
Conform hartii energiei verzi, potentialul Romaniei cuprinde:
- 17% energie eoliana;

65%

biomasa;

- 12% energie solara;


- 4% microhidrocentrale;
- 1% voltaic;
- 1% geotermal.
In Romania, cu exceptia zonelor montane, unde conditiile meteorologice vitrege fac dificila
instalarea si intretinerea agregatelor eoliene, viteze egale sau superioare pragului de 4 m/s se
regasesc in Podisul Central Moldovenesc si in Dobrogea.
In functie de viteza vantului de minim 4 m/s (pentru o functionare eficienta a turbinei eoliene)
si de numarul de ore/an in care aceasta viteza este atinsa, exista o harta a Romaniei impartita in 5
zone eoliene, prezentata mai jos in fig. 7.

Fig. 7. Harta potentialului energetic eolian al Romaniei


Potential eolian favorabil se afla in zonele:
- Zona Dobrogei, inclusiv fasia litoralului;
- Zona de deal inalt si de munte, la altitudini, in general intre 600 si 1100 m, in amplasamente
deschise, situate spre varful unor inaltimi golase.

Cum am spus si mai sus potentialul eolian al Romaniei este de circa 14.000 MW putere
instalata, respectiv 23.000 GWh, productie de energie electrica pe an. Acesta este potentialul total.
Considerand doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de circa 2.500 MW, productia de
energie electrica corespunzatoare ar fi de aproximativ 6.000 GWh pe an, ceea ce ar insemna 11% din
productia totala de energie electrica a tarii noastre.
Investitiile necesare in domeniul energiei eoliene sunt de circa 1 milion euro/ MW instalat. O
capacitate instalata de 100 MW presupune o investitie de circa 100 milioane euro. Desi pare o cifra
mare, este de retinut faptul ca investitia s-ar amortiza in aproximativ 7 ani, termen extrem de
rezonabil pentru o investitie energetica.
Piata europeana a energiei eoliene este in plina dezvoltare, cu un ritm de crestere mai mare
decat al oricarui alt domeniu energetic.
Energia eoliana nu poate sa inlocuiasca toate celelalte forme de energie, ci doar sa fie o
optiune din grupul de posibilitati existente, o parte a mix-ului energetic. Pe termen mediu, sursele
regenarabile de energie nu pot fi privite ca alternativa totala la sursele conventionale, dar cert ca,
datorita avantajelor pe care le au - resurse locale, abundente, ecologice, ieftine, independente de
importuri si crize mondiale - acestea trebuie utilizate impreuna cu combustibilii fosili si energia
nucleara. Exista suficienta experienta si destule modele de succes de dezvoltare a domeniului, oferite
de tari precum Spania, Germania sau Danemarca.
Modelul spaniol arata foarte clar cum poate fi
gestionata aceasta dezvoltare intr-o maniera sustenabila si transformata intr-o veritabila forta. Tinta
pe care si-a propus-o guvernul spaniol este de 20.000 MW putere instalata in centrale eoliene, pana in
2011. Daca in Spania dezvoltatorii de proiecte si fabricantii de turbine eoliene vor atinge aceasta tinta,
atunci energia va furniza in jur de 15% din necesarul de energie al intregii tari. Spania ofera un model
de dezvoltare a sectorului energiei eoliene, care poate fi aplicat oriunde in lume cu conditia
implementarii unei legislatii ferme care sa aiba ca obiectiv dezvoltarea domeniului.
Considerand doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de circa 2.500 MW, productia de
energie electrica corespunzatoare ar fi de aproximativ 6.000 GWh pe an, ceea ce ar insemna 11% din
productia totala de energie electrica a tarii noastre. Pentru a intelege semnificatia cifrelor de mai sus
trebuie subliniate cateva lucruri:
- 6.000 GWh se pot obtine prin aderarea a 6.500.000 tone de carbune, 1,5 miliarde metri cubi de gaz
sau 1.200.000 tone pacura;
- 6.000 GWh = 1.200.000 tone pacura = 300.000.000 $ anual. Altfel spus o reducere a importurilor
de pacura cu peste 1,2 milioane tone si o economie anuala de peste 300 milioane de dolari.
- 6.000 GWh energie electrica produsa in termocentrale pe carbune, duc la eliminarea in atmosfera a
peste 7 milioane tone bioxid de carbon. Prin producerea aceleiasi cantitati de energie in centrale
eoliene emisiile de bioxid carbon ar fi zero.
- 6.000 GWh energie electrica produsa in centrale eoliene ar duce la crearea unui numar de peste
7.500 locuri de munca permanente si cel putin inca pe atat locuri de munca temporare.

In Germania, facand comparatie intre numarul de locuri de munca din domeniul energiei
eoliene si cel al energiei nucleare, raportul este de 10 la 1 in favoarea energiei eoliene. Aceeasi unitate
energetica creeaza de 10 ori mai multe locuri de munca.
Prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon se pot obtine avantaje economice consistente. In
momentul
de
fata,
data
fiind importanta deosebita pe plan european a masurilor de protejare a mediului, exista o pia
ta pe care se tranzactioneaza unitati de emisii de CO 2. Mai exact spus de reducere a emisiilor de CO 2.
Pretul pe tona de reducere de CO2 a ajuns la un moment dat la valoarea de 30 euro, stabilizandu-se
ulterior la circa 20 euro/ tona CO 2. Se estimeaza, insa, o crestere la tranzactionarea pina la 40 euro/
tona sau chiar mai mult. Se estimeaza ca pretul pe tona de CO 2 va ajunge la 100 euro in 2010. Prin
comercializarea emisiilor de CO 2, Romania ar putea obtine peste 150 milioane euro anual. Emisiile de
CO2 asociate sectorului energetic au o importanta foarte mare, fiind raspunzatoare pentru mai mult de
50% din efectul cumulat al emisiilor de gaze cu efect de sera, emisii al caror principal efect este cel al
modificarilor climatice.

1.3 Utilizari ale energiei eoliene


Energia eoliana a fost exploatata pe uscat de cand prima moara de vant a fost construita in
vechea Persie in secolul VII. De atunci morile de vant sunt folosite pentru macinarea graului,
pomparea apei, taierea lemnului sau pentru furnizarea altor forme de energie mecanica. Insa
exploatarea pe scara larga a aparut abia in secolul XX, odata cu aparitia morilor de vant moderne
turbinele de vant ce pot genera o energie de ordinul MW.
Domenii actuale de utilizare a energiei eoliene:
-

producerea
de
pomparea
apei
transformarea energiei mecanice in energie termica;

alimentarea cu energie electrica a locuintelor.

Sistemele eoliene asigura electricitate pentru :


-

retele izolate;

retele centrale;

furnizare de energie la distanta;

suport pentru retele slabe;

reducerea expunerii la fluctuatiile pretului energiei;

reducerea pierderilor de transmitere si distributie.

energie
din

electrica;
puturi;

Pentru utilizari de tipul off-grid ( utilizari ale energiei eoliene in scopuri


personale, independente fata de alimentarea cu energie electrica de la o retea centrala) se
folosesc turbine mici de la 50 W la 10 KW. Acestea se folosesc si pentru incarcarea acumulatorilor
sau pentru pomparea apei.
Pentru utilizari in cadrul unor retele izolate se folosesc turbine de ordinul 10 kW
200 kW. Aceasta metoda reduce costurile de generare in zone greu accesibile: sisteme hibrid
vant-diesel.
Pentru utilizari in cadrul retelei centrale se folosesc turbine de ordinul 200 kW-5 MW.
Aceste turbine le gasim in fermele de vant cu turbine multiple. Sunt turbine de dimensiuni
mari care formeaza parcuri eoliene. Acestea necesita un sistem de monitorizare si diagnoza.

Un exemplu de sistem pentru utilizarea casnica a energiei electrice eoliene este prezentat pe pagina
urmatoare in fig.8.

Fig 8. Sistem pentru utilizarea casnica a energiei electrice eoliene


Acest sistem permite atat alimentarea unor consumatori de curent continuu, cat si alimentarea unor consumatori de
curent alternativ prin intermediul unui invertor.
Ideile de utilizare a energiei eoliene trebuie trecute prin filtrul eficientei economice si este
necesar sa se faca in special in zonele cu activitate eoliana intensa in cea mai mare parte a anului.
Prin utilizarea energiei eoliene se economisesc combustibili fosili si sunt reduse emisiile de gaze cu
efect de sera. Avand in vedere potentialul energetic foarte mare pentru utilizarea energiei eoliene in
Romania, aceasta reprezinta o componenta foarte importanta a productiei energetice impreuna cu
celelalte surse de energie regenerabila.

1.4 Siguranta energiei eoliene


Energia eoliana e o sursa de putere electrica promitatoare in viitor datorita ecologitatii si
infinitatii sale. Totusi, pentru ca viteza vantului variaza in timpul zilei, sezonului sau anilor, energia
generata de vant e o resursa intermitenta. In zonele de pe glob cu actiune puternica a vantului

turbinele actioneaza in jur de 60% din timpul anului. Chiar si asa vantul poate fi insuficient pentru ca
turbinele sa functioneze la capacitate maxima. Cu toate acestea tehnologia a reusit sa-si adapteze
creatiile imbunatatindu-le si producand si alte aparate ce folosesc acest tip de energie.
Statisticile arata ca productia de energie electrica a turbinelor eoliene este comparabila cu cea
produsa de hidrocentrale, la aceeasi putere instalata, adica ca si cand ar functiona o treime din timp la
puterea nominala. Desigur ca cel mai important factor il reprezinta viteza vantului. In general se
poate lua in consideratie montarea de turbine eoliene numai daca viteza medie a vantului este de
peste 5-6 m/s. Studierea vitezei vantului trebuie facuta pentru amplasamentul respectiv pe o perioada
de cel putin 6 luni, iar anemometrul este preferabil a fi amplasat la inaltimea viitoarei turbine. Cu cat
masuratorile se fac pe o perioada mai mare de timp, cu atat aparatura de masura are precizie mai
buna si cu cat amplasarea sa este mai apropiata de pozitia viitoarei turbine, cu atat calculele tehnicoeconomice vor fi mai apropiate de realitate.
Instalarea de turbine eoliene este eficienta, daca amplasarea este facuta dupa criterii stabilite
cu multa grija. Suprafata terenului, configuratia sa, prezenta cladirilor sau a pomilor influenteaza
viteza vantului. Terenul foarte variat sau obstacolele
mari pot crea turbulente care pot scadea
productia
de
energie,
in
acelasi
timp
cu
cresterea
uzurii
turbinei.
In zonele montane, izolate, montarea de turbine eoliene poate fi o solutie viabila. In acelasi
timp poate sa apara dezavantajul productiei intermitente de energie si necesitatii de a avea inca o
sursa de energie electrica in situatia ca nu este vant. Bineinteles, aceasta solutie cu amplasarea
aditionala a unei alte surse de energie electrica reprezinta un cost in plus, deci inevitabil o investitie
mai mare dar si o continuitate in alimentare.
De asemenea, prin amplasarea pe mare a turbinelor eoliene se castiga prin faptul ca viteza
vantului este mai mare, nefiind influentat de obstacole, in schimb costul investitiei cat si al intretinerii
este mai mare datorita cresterii complexitatii proiectului. Desigur ca pentru fiecare proiect in parte vor
fi facute masuratori cat mai exacte ale vitezei vantului, pe perioade suficient de lungi de timp, cat si
studii de fezabilitate care vor dovedi daca investitia este rentabila sau nu.
Marile avantaje ale utilizarii energiei eoliene pentru producerea de energie electrica sunt:
- protejarea mediului;
- cost de producere competitiv, comparativ cu cel al centralelor clasice;
- timpul redus de montaj;
- vantul este abundent, gratuit si inepuizabil;
- costul de producere nu este influentat de fluctuatiile pretului celorlalti combustibili.
Marele dezavantaj al turbinelor eoliene este reprezentat de caracterul intermitent al producerii
de energie, precum si cel al fluctuatiilor de putere. Primul dezavantaj se compenseaza prin conectarea
la Sistemul Energetic National, iar al doilea influenteaza din ce in ce mai putin datorita sistemelor
moderne de reglaj.

Avand in vedere literatura de specialitate si normele privind protejarea mediului, productia de


energie electrica din surse eoliene si din alte surse regenerabile de energie este o prioritate si o
necesitate pentru viitorul alimentarii cu energie electrica.

2.Alcatuirea unei centrale eoliene


Centralele eoliene sunt grupuri de turbine eoliene, plasate in apropiere unele de altele cu
scopul de a produce electricitate din energia eoliana. Turbinele eoliene sunt conectate la un sistem de
tensiune medie ce este apoi transformat in curent de inalta tensiune prin intermediul unui
transformator, pentru a putea fi livrat in sistemele de distribuire a electricitatii.
Zonele prielnice instalarii centralelor eoliene depind de viteza vantului (minim 15 km/h) in
regiune pe toata perioada anului, altitudine (o inaltime mai mare inseamna o viteza mai mare a
vantului, datorita vascozitatii reduse a vantului), relief si temperatura (temperaturile scazute necesita
lichide de lubrifiere cu punct de inghetare scazut, materiale mai rezistente si chiar sisteme de incalzire
a turbinei eoliene).
In functie de zona unde este instalata o centrala eoliana exista trei tipuri de amplasari:
Pe tarm - centrale eoliene asezate la 3 sau mai multi kilometri in interiorul tarmului. Amplasarea tine
cont de efectul de accelerare a unei mase de aer peste un obstacol (in acest caz tarmul). Deoarece
orice eroare de amplasare poate insemna o scadere masiva a cantitatii de electricitate generata se fac
studii pe perioade de cel putin un an pentru determinarea locatiei propice pentru instalarea centralelor
eoliene.
In apropierea tarmului - centrale eoliene asezate la maxim 3 kilometri in interiorul tarmului sau 10
kilometri in larg. Aceste centrale eoliene fructifica efectul de convectie al aerului datorita diferentelor
de temperatura intre apa si pamant. Printre probleme se numara migratia pasarilor, habitatul acvatic,
transportul si efectul vizual.
In larg - centrale eoliene plasate la peste 10 kilometri in larg. Nu patimesc de pe urma efectului
vizual, nu genereaza zgomot si beneficiaza de o viteza medie a vantului mai mare. Printre dezavantaje
se numara cheltuielile mai mari de construire, amplasare, mentenanta (in special cele plasate in apa
sarata, care are un efect puternic coroziv). Daca distantele fata de tarm sunt suficient de mari,
centralele eoliene plasate in larg pot fi conectate direct la o instalatie de curent de inalta tensiune.
O centrala eoliana este compusa din mai multe elemente care asigura functionarea
corespunzatoare a acesteia.
Elementele componente ale unei centrale eoliene sunt:
-

Turnul

Nacela (cu elementele din interior)

Butucul rotorului

Paletele turbinei

Sistemul de pivotare

Invertorul

Transformatorul

Turnul este cel care sustine turbina eoliana si nacela , impreuna cu celelalte elemente
mecanice, generatorul electric, sistemul de virare. In trecut aceste turnuri aveau intre 20 si 50 de
metri, acum ajungand pana la 120-130 de metri. Pentru turbine medii si mari turnul este putin
mai mare decat diametrul rotorului. Turbinele mici sunt montate in general in varful turnului la
inaltimea de cateva diametre de rotor. In alt caz ele ar avea de suferit datorita conditiilor slabe de
vant care le intalnim la nivelul solului. Un exemplu de turn eolian este prezentat in fig. 2.1.

Fig.2.1 Turn eolian


Turnurile sunt fabricate din beton sau din otel, ambele variante
fiind folosite. Acestea se monteaza cu ajutorul unor macarale de
dimensiuni mari. Acestea sunt montate pe fundatia aferenta. In
interiorul acestuia se afla scarile de acces spre nacela si reteaua de
distributie a energiei electrice produse de turbina eoliana. Un model de
fundatie a turnului este prezentat in figura de mai jos (2.2).

Fig. 2.2 Fundatia unui turn de turbina


eoliana
Nacela reprezinta carcasa in care
sunt aflate elementele componente ale
turbinei. Aceasta este amplasta in varful
turnului. Nacela are
rolul de
a proteja
componentele turbinei eoliene, care se
monteaza in interiorul acesteia si anume:
arborele principal, multiplicatorul de turatie,
dispozitivul de franare, arborele de turatie

ridicata, generatorul electric, sistemul de racire al generatorului electric si sistemul de pivotare. In fig
2.3 este prezentata o nacela a unei turbine eoliene de 2 MW.

fig 2.3 Nacela unei turbine eoliene

Butucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor


turbinei si este montat pe arborele
principal al turbinei eoliene. Paletele turbinei sunt fixe in
raport cu butucul rotorului.

Paletele reprezinta unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene si impreuna cu
butucul alcatuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, paletele sunt realizate cu aceleasi tehnologii
utilizate si in industria aeronautica, din materiale compozite, care sa asigure simultan rezistenta
mecanica, flexibilitate, elasticitate si greutate redusa. Uneori se utilizeaza la constructia paletelor si
materiale metalice sau chiar lemnul. In figura 2.5 sunt prezentate doua palete ale unor turbine de
mari dimensiuni.

Fig 2.5. Paletele unor turbine de mari dimensiuni


Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei dupa
directia vantului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare si elementul de
transmisie a miscarii(ambele prezentate in fig 2.6). Ambele componente au prevazute elemente de
angrenare cu roti dintate. Acest mecanism este antrenat in miscare cu ajutorul unui sistem
automatizat, la orice schimbare a directiei vantului, sesizata de girueta.

Fig. 2.6. Motorul sistemului de pivotare si elementul de transmisie al sistemului de


pivotare
Invertorul este un dispozitiv care face conversia curentului continuu (DC) in curent
alternativ(AC) asigurand calitatea frecventei de 50 de Hz , pentru alimentarea consumatorilor sau
pentru distribuirea energiei catre transformatorul de tensiune.
Transformatorul are rolul de a modifica tensiunea primita de la invertor (joasa tensiune)
intr-o valoare ridicata pentru distribuirea acesteia in retele de medie (20 kV) sau inalta tensiune (110
kV). In fig 2.7 este prezentat un transformator de medie tensiune 20kV/0,4 kV.

Fig 2.7 Trafo de medie tensiune 20 kV/0,4 kV

2.1. Structura unei turbine eoliene


Turbina eoliana este o masina care converteste energia cinetica a vantului in energie
mecanica. Daca energia mecanica este ulterior convertita in electricitate, atunci masina se numeste
generator eolian, turbina eoliana sau convertor de energie a vantului.
Tipuri de Turbine Eoliene
Turbinele eoliene pot fi separate in doua categorii, in functie de axa dupa care turbina se
roteste. Cele care au axa de rotatie orizontala sunt cele mai raspandite, cele cu axa verticala fiind mai
rar intalnite.
Turbine cu ax orizontal

Turbinele cu ax orizontal au rotorul si generatorul electric in varful unui turn. Turbinele


mici sunt antrenate in miscare la viteze mici ale vantului, in timp ce turbinele mari folosesc de
obicei un senzor cuplat cu un servo-motor. Acesta necesita o cutie de viteze care transforma
rotatia lenta a palelor intr-o rotatie mai rapida, fiind mai convenabil pentru producerea energiei
electrice.
Deoarece turnul de sustinere produce turbulente, turbina este de obicei plasat
iainea turnului. In pls, palele sunt plasate la o distant considerabila in
fta turnuli.
Sistemele cuturin plasata in satele!turnului au ost construitedeoarece ele nu necesita
un mecanism adi ional de sustinere a palelor pe directia vantului, si deoarece la viteze foarte mari
ale vantului, palele se pot curba, pentru a diminua rezistenta vantului.
Avantajele turbinelor cu ax orizontal:

- Palele se gasesc pe aceeasi parte a centrului de gravitatie al turbinei, ajutand astfel la stabilitatea
constructiei;
- Abilitatea de a se orienta dupa directia vantului, ceea ce-i ofera cel mai bun unghi de atac, deci
turbina preia maximul din energia vantului in orice moment al zilei sau in orice sezon;
- Posibilitatea de a inclina rotorul in caz de furtuna, pentru a minimiza defectele;
- Turnul inalt de sustinere permite amplasarea turbinei pe orice suprafata;
- Pot fi plasate in padure, deasupra coronamentului copacilor;
- Majoritatea pornesc automat.
Dezavantajele turbinelor cu ax orizontal:
- Turnul inalt si palele lungi (mai mari de 55 m) sunt greu de transportat pe mare si pe uscat,
transportul costand 20% din costul echipamentelor;
- Nu pot functiona la inaltime prea mica pentru ca este necesar ca vantul sa aiba o curgere laminara;
- Sunt greu de instalat, necesitand specialisti care sa realizeze aceasta operatiune;
Un exemplu de turbina eoliana cu ax orizonal avem in fig. 2.8.

Fig. 2.8 Turbina eoliana cu ax orizontal

Turbine cu ax vertical
La acest tip de turbine, rotorul de invarte
dupa un ax vertical. Avantajul acestei aranjari este
ca generatorul si/sau cutia de viteze pot fi plasate
jos, in apropierea solului, deci turnul nu e nevoie sa
le sustina, iar turbina nu e necesar sa fie plasata in
calea vantului.
Avantajele turbinelor cu ax vertical:
- Usor de intretinut pentru ca majoritatea partilor in
miscare sunt in apropierea solului;
- Deoarece axul de rotatie e vertical, nu mai este
nevoie de rulmenti de sustinere;
- Usor de transportat si de instalat(pentru cele
mici);
Dezavantajele turbinelor cu ax vertical:
- Majoritatea turbinelor cu ax vertical produc energie cu o eficienta de 50% in comparatie cu cele
cu ax orizontal;
- Necesita instalarea pe un teren relativ plat;
- Majoritatea necesita un consum de energie pentru a porni.

Un exemplu de turbine cu ax vertical il reprezinta turbinele Darrieus.


Turbinele Darrieus: au eficacitate buna, dar
produc tensiuni in stalpii de sustinere ceea ce duce la
o rentabilitate scazuta. In general acestea necesita o
sursa exterioara de energie pentru a fi puse in
miscare deoarece cuplul la pornire este scazut.
Vibratiile produse sunt diminuate prin amplasarea a
trei sau mai multe pale, rezultand o stabilitate mai
buna a structurii. Mai jos este prezentata o turbina de
tip Darrieus (fig. 2.9).

Fig. 2.9 Turbina eoliana cu ax vertical Darrieus


Instalarea turbinelor eoliene este eficienta, daca
amplasarea este facuta dupa criterii bine stabilite cum ar
fi suprafata terenului, configuratia sa, prezenta cladirilor
sau a pomilor. In zonele montane, izolate, montarea de
turbine eoliene poate fi o solutie viabila, insa in acelasi
timp trebuie sa se ia in consideratie si situatiile in care nu bate vantul in acea zona geografica. De
asemenea, prin amplasarea lor pe mare se castiga prin faptul ca viteza vantului este mai mare, nefiind
influentat de obstacole, in schimb creste costul investitiei si al intretinerii.
Pentru fiecare proiect vor fi facute masuratori cat mai exacte ale vitezei vantului pe perioade
destul de lungi, cat si studii de fezabilitate care vor dovedi daca investitia este buna sau nu.
Criterii de amplasare ale turbinelor eoliene:
- sa asigure o viteza a vantului cat mai constanta in functie de marimea turbinei eoliene;
- asigurarea unei circulatii laminare a curentului de aer, pe o durata cat mai mare a anului;
- de preferat sa se amplaseze pe coline domoale, dealuri rotunjite, zone de litoral;
- de evitat relieful stancos, ascutit si obstacole diferite ( paduri, ziduri, constructii, etc);
- consultarea hartilor meteorologice cu distributia de frecventa a vitezei vanturilor;
- variatiile de directie a vantului, sa nu fie mari in perioade scurte de timp.
In continuare vom detalia partile componente ale turbinei eoliene ale caror procese determina
functionarea ei corespunzatoare. Pentru aceasta ne vom ajuta de figura de mai jos(fig. 2.10).

Fig. 2.10. Partile componente ale turbinei eoliene


In figura de mai sus elementele componente sunt: 1. pala; 2. rulmentul palei; 3. arborele de
conectare al palei; 4. butucul rotorului; 5. botul; 6. arborele principal; 7. carcasa frontala a
generatorului; 8. carcasa din spate a generatorului; 9. rotor; 10. stator; 11. nacela; 12. unitatea
hidraulica; 13. carcasa din spate a nacelei; 14. carcasa din fata a nacelei; 15. anemograf; 16.
paratraznet; 17. anemometru; 18. pilon.

Palele reprezinta o parte foarte importanta a turbinei eoliene. Impreuna cu butucul alcatuiesc
rotorul turbinei. Acestea sunt o parte destul de sensibila a turbinei. Cu ajutorul unor servomotoare
directia palelor este schimbata la sesizarea anemografului.
Servomotoarele actioneaza independent, astfel in
cazul unei defectiuni celelalte motoare preiau sarcina de rotire
a palei a carui motor s-a defectat astfel evitand
supraincarcarea. De asemenea ele actioneaza si ca frane. Un
exemplu este prezentat in figura de mai jos (fig. 2.11.)

Fig. 2.11. Servomotorul turbinei eoliene


In functie de viteza vantului palele trebuiesc pozitionate (aliniate) corect pentru ca puterea
oferita de vant sa fie cat mai ridicata. Rulmentul palei ajuta la pozitionarea corecta a palelor.

Butucul rotorului are rolul de a fi un suport pentru palele turbinei si la randul lui este montat
pe arborele principal. Palele turbinei sunt fixe in raport cu butucul rotorului.
Arborele principal si cel secundar. Arborele principal se mai numeste arborele lent,
deoarece el se roteste cu viteze de ordinul a 20 - 40 rot/min. Prin intermediul multiplicatorului, el
transmite miscarea, arborelui secundar. Arborele secundar antreneaza generatorul electric, sincron sau
asincron, ce are una sau doua perechi de poli. El este echipat cu o frana mecanica cu disc (dispozitiv
de securitate), care limiteaza viteza de rotatie in cazul unui vant violent. In figura 2.12. putem
observa arborele principal al unei turbine eoliene.

Fig. 2.12. Arborele principal al unei turbine eoliene


Arborele de turatie ridicata denumit si arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a transmite miscarea de la
multiplicatorul de turatie la generatorul electric. Turatia acestui arbore, ca si cea a generatorului electric, are valori
intre 12001800 rot/min. In figura de mai jos (fig. 2.13.) este prezentat arborele de turatie ridicata.

Fig. 2.14. Multiplicator de turatie eolian

Dispozitivul de franare este un dispozitiv de siguranta si se monteaza pe arborele de turatie ridicata, intre
multiplicatorul de turatie si generatorul electric. Viteza de rotatie a turbinei este mentinuta constanta prin reglarea
unghiului de inclinare a paletelor in functie de viteza vantului si nu prin franarea arborelui secundar al turbinei.
Dispozitivul de franare (cel mai adesea hidraulic, iar uneori mecanic) este utilizat numai in cazul in care mecanismul
de reglare a unghiului de inclinare a paletelor nu functioneaza corect, sau pentru franarea completa a turbinei in
cazul in care se efectueaza operatii de intretinere sau reparatii. In fig. 2.15 este prezentat un dispozitiv de franare
eolian.

Fig. 2.15. Dispozitivul de franare eolian


Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanica a arborelui de turatie ridicata al turbinei
eoliene, in energie electrica. Spirele rotorului se rotesc in campul magnetic generat de stator si astfel, in spire se
induce curent electric. Exista atat generatoare electrice care furnizeaza curent continuu (de regula pentru aplicatii
casnice si turbine de dimensiuni reduse), cat si generatoare electrice cu curent alternativ intr-o gama extrem de
variata de puteri. In figura 2.16. este prezentat generatorul electric al unei turbine eoliene de 5 MW, cea mai mare
din lume in martie 2005.

Fig. 2.16. Generatorul eolian al unei turbine de 5 MW

Sistemul de racire al generatorului electric preia excesul de caldura produs in timpul


functionarii acestuia. In figura 2.16 se observa ca racirea este asigurata de un ventilator centrifugal, iar generatoarele de putere
mai redusa au racirea asigurata de ventilatoare axiale. Uneori sistemul de racire al generatoarelor electrice este proiectat sa
functioneze cu apa de racire, caz in care exista un circuit suplimentar pentru racirea apei.
Anemograful transmite directia vantului computerului ce corecteaza pozitia palelor si a
nacelei prin servomotoare. La anemograf transmiterea informatiilor se face electric. Elementul de
masurare genereaza un curent alternativ cu o frecventa direct proportionala cu viteza vantului.
Anemograful are in varf o sageata care ofera o rezistenta mare la variatiile aerului spre directia in care
vantul bate. Directia vantului este determinata de un compas.
Anemometrul este un sistem complet pentru masurarea si inregistrarea cu precizie a vitezei
vantului. Astfel la 4-5 m/s turbina porneste, la 20-25 m/s intra in regim nominal unde daca viteza
depaseste cu mult 25 m/s se actioneaza frana pentru a preveni avarierea instalatiei. Inainte de
construirea turbinei trebuie sa se studieze viteza vantului pe cel putin o perioada de 6 luni, si pentru
acesta trebuie ca anemometrul fiind amplasat la inaltimea viitoarei turbine.
Inregistratorul poate inregistra pana la 16383 citiri (valori medii ale intervalului presetat) pe o
memorie nonvolatila in stare solida, care furnizeaza securitate maxima a datelor chiar daca bateria se
descarca. Sistemul poate fi pornit si oprit direct de pe un PC cu ajutorul software-ului. Rezultatul final
este o colectie de puncte de date, fiecare dintre ele reprezentand viteza medie a vantului in intervalul
respectiv. Viteza medie a vantului este informatia captata pentru fiecare interval. In figura 2.17 sunt
prezentate anemograful si anemometrul.

2.2 Caracteristici tehnice ale turbinelor


In cazul turbinelor eoliene din cadrul unui parc eolian se folosesc turbine cu dimensiuni de
regula intre 200 kW - 5 MW. Componentele acestor turbine eoliene folosite in cadrul parcurilor eoliene
au diferite caracteristici tehnice in functie de dimensiunile lor.
Realizarea turbinelor eoliene si amplasarea lor este in stransa legatura cu viteza vantului din
zona de amenajare a parcului. Din aceasta cauza turbinele eoliene sunt alese in functie de
caracteristicile tehnice ale componentelor pentru a avea un randament ridicat in zona aleasa.
In continuare sunt prezentate caracteristicile tehnice ale turbinelor eoliene:
Diametrul rotorului - in functie de puterea turbinei acest diametru are diferite dimensiuni.
Diametrul rotorului unei turbine eoliene are valori mici pentru turbinele de putere mica si valori mari
pentru turbinele de valori mari. Acesta este cuprins intre cativa metri si poate ajunge la 100-130
metri (pentru turbinele de ordinul MW).
Aria baleiata a rotorului cu cat diametrul rotorului este mai mare cu atat aria va fi mai
mare.
Numarul de pale difera in functie de tipul turbinei. Turbinele eoliene moderne sunt
prevazute cu 2-3 pale. Cele mai des intalnite au 3 pale.

Profilul palelor profilul palelor este foarte important deoarece palele sunt cele care
capteaza energia vantului si o transmit rotorului. Profilul palelor este ales dupa studii aerodinamice
complexe, de el depinzand randamentul turbinei.Latimea palelor determina cuplul de pornire care va fi cu atat mai
mare cu cat acestea sunt mai late.
Puterea nominala la viteza vantului reprezinta puterea maxima pe care turbina o poate
atinge la o viteza a vantului pentru care aceasta a fost proiectata.
Orientarea la vant orientarea palelor spre directia din care bate vantul se realizeaza cu
ajutorul unor servomotoare. Acestea actioneaza independent, astfel in cazul unei defectiuni celelalte
motoare preiau sarcina de rotire a palei a carui motor s-a defectat astfel evitand supraincarcarea.
Pozitionarea palelor butucul este prevazut cu un sistem pasiv (aerodinamic), activ
(hidraulic) sau mixt (active stall) care permite orientarea palelor pentru controlul vitezei de rotatie a
turbinei eoliene(priza de vant).
Tensiunea de intrare a invertorului 12 48 V curent continuu;
Tensiunea de iesire a invertorului - 230 VAC/50Hz;
Viteza vantului de pornire este viteza la care turbina porneste. Aceasta poate avea
diferite valori in functie de turbina (2 m/s ..7-8 m/s).
Generator - Generatorul electric asigura producerea energiei electrice. Puterea sa atinge 5
MW pentru cele mai mari eoliene. Generatorul poate fi de curent continuu sau de curent alternativ.
Datorita pretului si randamentului, se utilizeaza, aproape in totalitate, generatoare de curent
alternativ. Generatoarele de curent alternativ pot fi sincrone sauasincrone, functionand la viteze fixe
sau variabile.
Materialul palelor palele se fabrica din mai multe tipuri de materiale: fibra de sticla, fibra
de carbon, lemn (in unele cazuri), materiale compozite, tabla otel, PVC sau alt material plastic, tabla
aluminiu;
Masa turbinei poate ajunge de la cateva sute de kilograme la ordinul zecilor sau chiar
sutelor de tone.
Turnul are rolul de a sustine nacela. Poate avea inaltimea cuprinsa intre 10m-130m (pentru
cele mai mari turbine eoliene).

2.3. Conectarea la retea

O dezvoltare deosebita au avut-o, in ultimii ani, sursele de energie electrica care utilizeaza
energie cinetica a maselor de aer in miscare, ajungandu-se astazi la unitati de cativa MW si parcuri
eoliene cu zeci de unitati. Avand in vedere faptul ca, in urmatorul deceniu, in Romania vor fi instalate

probabil unitati cu putere totala de peste 3500 MW, prezinta un interes deosebit, atat analiza
problemelor tehnice de operare, control, protectie, mentenanta, cat si a celor privind asigurarea
calitatii energiei electrice furnizata consumatorilor din reteaua de distributie la care sunt conectate
aceste instalatii.
Principalele probleme sunt:
- solicitarile suplimentare ale retelei electrice in regim normal de functionare si in regim de scurtcircuit
(cresterea curentului electric de scurtcircuit in reteaua de distributie);
- rezolvarea problemelor de calitate a energiei electrice;
- modificarea profilului de tensiune in reteaua de distributie, modificarea circulatiei de putere activa si
reactiva precum si modificarea procedurilor de control a tensiunilor in nodurile retelei;
- stabilirea modului in care sistemele de generare distribuita raspund la perturbatiile normale din
reteaua electrica;
- modificarea schemelor de protectie din reteaua electrica;
- insularizarea si operatiile de restabilire a sincronismului;
- securitatea muncii in sistemele de generare distribuita.
Schema cea mai simpla de conectare a grupurilor eoliene este schema directa (fig. 2.20).

Fig. 2.20 Conectarea directa la reteaua electrica a unui generator asincron


Utilizarea acestei scheme permite transmiterea directa in reteaua de alimentare a tuturor
perturbatiilor determinate de functionarea instalatiei SRE. Ea este caracterizata de un nivel ridicat al
fluctuatiilor de tensiune, pentru toate cele trei componente ale acestei perturbatii:
- variatiile ale tensiunii la borne datorate variatiilor lente ale vitezei vantului;
- fluctuatii de tensiune determinate de fenomene specifice procesului de conversie (de exemplu,
fenomen de umbrire la trecerea palelor in dreptul turnului, conectari si deconectari succesive ale
instalatiei);
- fluctuatii rapide determinate, in special, de procese care au loc pe durata pornirii instalatiei.
Utilizarea unei scheme de tipul indicat in figura 2.20 in cazul parcurilor de instalatii eoliene
poate determina importante perturbatii sub forma de fluctuatii de tensiune datorita sincronizarii
tuturor generatoarelor asincrone si deci aparitiei fluctuatiilor de tensiune la acelasi moment.
Schema din figura 2.20 este caracterizata si de o eficienta relativ redusa, avand in vedere
faptul ca viteza de antrenare a masinii asincrone, dependenta de viteza de rotatie a palelor nu poate fi
mentinuta permanent, astfel ca micile abaterile de la viteza normata, genereaza pierderi, care se
disipa in rotorul masinii sau sunt preluate de sistemul de franare (calare) al instalatiei.
Schema mentionata in figura 2.20, nu determina, in cazurile normale, armonice si nici
nesimetrie avand in vedere faptul ca masina este astfel realizata incat sa asigure la borne tensiuni
sinusoidale si simetrice. Aceasta schema este insa sensibila la perturbatii sub forma de armonice sau
nesimetrie in curbele de tensiune din nodul in care este conectata instalatia.
Schema cu dubla alimentare (figura 2.21) permite recuperarea pierderilor datorate abaterilor
vitezei de antrenare fata de viteza necesara realizarii puterii normate printr-o legatura a rotorului la
reteaua electrica de alimentare. Avand in vedere existenta frecventelor diferite (in rotor frecventa este
foarte redusa si egala cu fr = sfs unde s este alunecarea masinii, iar fs = f = 50 Hz este frecventa
din stator), legatura intre reteaua cu frecventa de f = 50 Hz si rotorul bobinat al masinii parcurs de
curenti de frecventa fr = sfs se face prin intermediul unui circuit convertor bidirectional. In cazul in
care viteza de antrenare a masinii este superioara vitezei sincrone, puterea de pierderi din rotorul
masinii este transferata in reteaua electrica prin circuitul de conversie. Daca viteza masinii scade sub
viteza de sincronism atunci prin intermediul convertorului este suplimentata puterea necesara, prin
injectie in rotor. In acest mod de functionare masina are o comportare de masina sincrona.

Fig. 2.21. Schema cu dubla alimentare a unui generator asincron


Schema cu dubla alimentare realizeaza o crestere a eficientei conversiei din energia cinetica a
vantului in energia electrica a generatorului asincron, nu determina nesimetrie in reteaua electrica, dar
poate produce fluctuatii de tensiune la acelasi nivel ca si schema din figura 2.20. Functionarea
convertorului in circuitul rotorului (desi convertorul este de putere nominala mult redusa fata de
puterea nominala a masinii asincrone) poate fi insotita de aparitia de armonice si inter-amonice de
frecventa redusa (egala sau multiplu al frecventei curentilor din rotor). In mare masura, tipul de filtru
din circuitul intermediar dintre cele doua convertoare (filtru de tensiune, cu condensator, sau filtru de
curent electric, cu bobina) determina nivelul de perturbatii armonice in reteaua electrica la care este
conectata instalatia (in lipsa filtrului la iesirea spre transformatorul de retea a convertorului
bidirectional).
Schemele din figurile 2.20 si 2.21 sunt caracterizate de prezenta a doi arbori cu viteza de
rotatie diferita.
Schema cu generator sincron (figura 2.22) asigura legatura cu reteaua electrica prin
intermediul unui convertor de frecventa; se utilizeaza un singur arbore de viteza redusa si generator
sincron cu un mare numar de poli.

Fig. 2.22. Schema de conectare la reteaua electrica a unei instalatii eoliene cu generator
sincron

Se asigura separarea electrica a tensiunii alternative, de frecventa variabila fs, de la bornele


generatorului sincron, fata de tensiunea alternativa, de frecventa fixa (f = 50 Hz) a retelei electrice la
care este conectata instalatia. In acest fel, fluctuatiile rapide de tensiune de la bornele generatorului
sincron se transmit ate-nuat pana la reteaua electrica de alimentare. De asemenea, la o functionare
normala a invertorului nu apare nesimetrie in nodul de conectare la reteaua electrica de medie
tensiune.
Prezenta convertorului de frecventa determina insa posibilitatea aparitiei de armonice in
reteaua electrica de MT [20 kV]. Prin utilizarea controlului PWM (Pulse Width Modulation) al
invertorului instalatiei si a filtrului de la iesirea invertorului (inclusiv inductivitatea de scapari a
transformatorului ridicator T) se asigura controlul nivelului armonicelor transmise in reteaua electrica
la valori sub cele admise in retea. Utilizarea controlului PWM pentru comanda invertorului impune insa
necesitatea analizei problemelor de compatibilitate electromagnetica pentru fe-nomenele care apar la
sintetizarea curbei tensiunii alternative cu frecventa de 50 Hz. Schema din figura 2.22 este utilizata in
solutiile moderne utilizand generator sincron cu poli realizati din magnet permanent.

2.4 Analize tehnico-economice privind centralele eoliene

Analizele tehnico-economice ale proiectelor pentru folosirea surselor regenerabile de energie sunt esentiale pentru a
diminua riscurile tehnice si financiare care pot aparea in desfasurarea acestor proiecte. Cele mai moderne programe de simulari
pe computer ofera posibilitatea unor analize tehnice doar pentru unele tipuri de surse regenerabile de energie. Pentru analiza
centralelor eoliene exista aplicatii destul de bine puse la punct, dar costul acestora este foarte ridicat. Un alt impediment pentru
folosirea acestor aplicatii ar fi si pregatirea personalului care se ocupa de monitorizare, aplicatiile fiind destul de complexe si
putand fi utilizate doar de specialisti.
Viabilitatea economica a unei centrale in stare de proiectare este influentata de cativa factori care contribuie la
profitabilitatea asteptata. Din moment ce profitabilitatea variaza proportional cu variatiile factorilor, sensibilitatea profitabilitatii
este analizata in jurul valorii asteptate. Analiza de sensibilitate creste interesul potentialilor investitori. Acest lucru este foarte
important pentru sistemele eoliene a caror profitabilitate se afla in stransa legatura cu variatiile de viteza a vantului.
2.4.1 Factorul de distributie al energiei electrice
Cel mai bun reper al performantei economice in cadrul unei centrale eoliene il reprezinta energia livrata de-a lungul unui
an. Nu toata energia produsa este livrata consumatorilor. O parte din aceasta este folosita pentru a alimenta serviciile proprii ale
centralei si pentru iluminat. Intr-un parc eolian cam 90% din energia produsa este livrata consumatorilor si restul de 10% se
foloseste pentru alimentarea serviciilor proprii.

Cantitatea de energie livrata depinde de maximul capacitatii locului (zonei) si de cat de bine este folosita acea capacitate
pe parcusul fiecarei ore a anului. Masura standardizata pentru performanta economica a unei centrale o reprezinta factorul de
livrare a energiei.
Media anuala a factorului de livrare a energiei:
kWh livrati pe parcus de un an

/ (capacitatea instalata numarul de ore dintr-un an)

Factorul de livrare a energiei este folositor la comparatii ale unor zone fata de altele sau la stabilirea performantelor
anuale ale unei zone. Centralele eoliene au media anuala a factorului de livrare a energiei in jurul a 30%, unele dintre acestea
raportand valori de 40%. Factorul de livrare a energiei fermelor eoliene variaza in functie de sezon si acest lucru trebuie luat in
considerare.
2.4.2. Analiza de sensibilitate
Estimarea aproape corecta a pretului energiei electrice produse nu este de ajuns. Cei care se ocupa de proiecte trebuie sa ia
in considerare si sa realizeze o analiza de sensibilitate. In aceasta analiza costul energiei este estimat in functie de o serie de
parametri care variaza in jurul valorii de referinta. Sensibilitatea costului energiei depinde in principal de urmatorii doi factori:
-

Variatii ale vitezei vantului

Variatii ale radiatiei solare

Efecte ale variatiei vitezei vantului


Din moment ce energia produsa a centralei eoliene variaza cu cubul vitezei vantului, un anumit procent schimbat in viteza
vantului, poate avea un impact important asupra economiei centralei. De exemplu, daca media anuala a vitezei vantului este 10
m/s, costul energiei este calculat pentru viteze ale vantului intre 8 m/s si 12 m/s. Locul de amplasare al centralei este considerat
viabil din punct de vedere economic numai daca centrala este profitabila si la viteza de 8 m/s.
Efecte ale inaltimii turnului

Inaltimea turnului variaza de la aproximativ patru diametre de rotor pentru turbinele de ordinul kW la aproximativ un
diametru si ceva pentru turbinele de ordinul sutelor de kW. Inaltimea turnului pentru turbinele mari este determinata in principal
de structura turnului si de design-ul fundatiei acestuia. Inaltimea turnului pentru turbinele mici este determinata in functie de
viteza vantului necesara turbinei. Cu cat turbina este pozitionata mai sus cu atat viteza vantului va fi mai mare. Turbina reprezinta
peste 25 % din costul investitiei centralei eoliene. Din moment ce viteza vantului creste cu inaltimea turnului, putem produce mai
multa energie de la aceeasi turbina, instaland-o pe un turn mai inalt, deci reducem si costul energiei produse.
2.4.3 Indicele de profitabilitate

Ca la majoritatea proiectelor conventionale, profitabilitatea se masoara cu ajutorul indicelui de profitabilitate(PI), definit


astfel:

Indicele de profitabilitate (PI) =( valoarea prezenta a incasarilor viitoare - costurile initiale ale proiectului) / costurile initiale
ale proiectului .
Prin definitie, valoarea zero a indicelui de profitabilitate reprezinta punctul de mijloc.
Profitabilitatea, evident depinde de pretul la care centrala poate vinde energia produsa. In schimb, pretul la care centrala poate
vinde este reglementat de pretul pietei, cel cu care sunt taxati consumatorii locali. Regiunile cu un pret ridicat al energiei electrice
ar putea fi profitabile, daca costul de realizare al centralei nu este mare.

Intr-o analiza de profitabilitate a unei centrale eoliene sunt incluse urmatoarele:


-

posibilitatea amplasarii intr-un anumit loc a unei centrale eoliene in functie de viteza vantului la botul turbinei;

costurile initiale de instalare a unei centrale eoliene;

costurile totale, nivelul ratei dobanzii in cazul unui imprumut;

durata de viata a centralei;

costurile de operare si de mentenanta;

pretul mediu de vanzare al energiei produse de centrala.

O analiza detaliata de profitabilitate cu indicatorii de mai sus inclusi in ea este absolut necesara inainte de a face
investitii financiare in acest domeniu. Investitorii pot face analize initiale de profitabilitate cu ajutorul unor date extrase din
tabele deja existente.
Prin crearea de centrale eoliene, nu se mai risipesc combustibilii fosili, acestia putand fi tranzactionati pe pietele
internationale pentru a putea obtine un profit in plus.

3. Fiabilitatea centralelor eoliene


Definita din punct de vedere calitativ, fiabilitatea reprezinta capacitatea unui sistem de a
functiona fara defectiuni, la parametri acceptabili, in decursul unui anumit interval de timp, in conditii
de exploatare bine precizate. Definita din punct de vedere cantitativ, fiabilitatea unui sistem reprezinta
probabilitatea ca acesta sa-si indeplineasca functiile sale cu anumite performante si fara defectiuni,
intr-un anumit interval de timp si in conditii de exploatare specificate.
Fiabilitatea este un atribut al echipamentelor care nu trebuie ignorat. Caracteristicile de
fiabilitate reprezinta ingredientele critice pentru orice activitate de proiectare a echipamentelor
industriale. Este de preferat sa se tina cont de aspectele legate de fiabilitate inca din faza de
proiectare decat sa nu se faca acest lucru in speranta ca lucrurile vor merge bine.

Un sistem poate fi compus din mai multe subsisteme. Functionarea fiecrui subsistem se
reflect intr-un anumit mod in functionarea ansamblului. Relatia intreg-parte, sistem-component nu
poate fi totdeauna definit univoc. In principiu orice sistem este alctuit din prti. Detalierea in prti
este de cele mai multe ori la alegerea analistului de sistem. Frecvent prtile corespund unor subunitti
structurale clar diferentiabile fizic.
Indeplinirea functiilor individuale ale sistemului este conditionata de modul in care elementele
componente isi indeplinesc propriile functii, ceea ce duce la concluzia ca fiabilitatea sistemului este
dependenta de fiabilitatea elementelor componente.
La inceput, un important dezavantaj al productiei de energie eoliana a fost pretul destul de
mare de producere si fiabilitatea relativ redusa a turbinelor. In ultimii ani insa pretul de productie pe
unitate de energie electrica a scazut drastic, ajungand pana la cifre de ordinul 3-4 eurocenti pe
kilowatt ora, prin imbunatatirea parametrilor tehnici ai turbinelor.
Fiabilitatea are ca obiect:
-studiul defectiunilor (cauze, procese de aparitie si dezvoltare, metode de combatere);
-aprecierea cantitativa a comportarii produselor in timp, ca functie de factorii de influentare interni si
externi;
-stabilirea metodelor si modelelor de calcul si de prognoza a fiabilitatii, pe baza incercarilor specifice si
a urmaririi comportarii in exploatare a produselor;
-stabilirea metodelor constructive tehnologice si de exploatare pentru mentinerea si cresterea
fiabilitatii sistemelor, dispozitivelor si elementelor componente;
-stabilirea metodelor de selectare si prelucrare a datelor privind fiabilitatea produselor;
-determinarea valorilor optime pentru indicatorii de fiabilitate.
Perspective si limite
Cresterea complexitatii sistemelor tehnice, a gradului de implementare sociala a lor,
intensificarea regimurilor lor de lucru face ca studiul fiabilitatii acestora sa castige tot mai mult in
importanta.
Sistemele de comanda preiau conducerea unor agregate si procese tehnologice foarte
importante a caror nefunctionare poate avea uneori efecte dezastruoase. Un grup cazan-turbinagenerator al unei termocentrale cu puterea unitara de 300 MW are de 2,5 ori mai multa aparatura de
automatizare decat cel de 150 MW.
In general, efectele defectarii unui element au consecinte infinit mai mari decat costul
elementului. De fiabilitatea produsului depinde (de exemplu, daca acesta face parte din sistemele de
automatizare complexa sau energetice) productivitatea muncii, calitatea productiei si in unele cazuri
chiar viata oamenilor. Un scurtcircuit neizolat de protectiile electrice intr-o celula electrica a unei statii
de medie tensiune la care se racordeaza hidrogeneratoarele poate duce la distrugerea totala a

echipamentului, prin incendiu si, urmare a gazelor toxice emanate, poate pune in pericol atat viata
personalului de exploatare cat si a personalului de interventie. Costul eliminarii consecintelor este de
mii de ori mai mare decat elementul a carui defectare a produs evenimentul accidental.
Efectele economice ale lipsei de fiabilitate a produselor pot fi evidentiate dupa mai multe
aspecte:
- costul reparatiilor in materiale si forta de munca (poate atinge pana la 9% din forta de munca);
- nerealizarea productiei (6% din timp pentru utilaje complexe);
Limitele studiului fiabilitatii pot fi gasite in lipsa datelor de intrare pentru calcule, rezultata din:
- nivelul redus al civilizatiei industriale;
- viteza mare de reinnoire a produselor;
- complexitatea modelelor care, pentru a reflecta fidel realitatea devin inabordabile matematic iar
pentru a fi abordabile nu mai corespund realitatii; situatia se rezolva prin compromis (optimizare).
Abordarea calitativa
Fiabilitatea este capacitatea (aptitudinea) entitatii considerate (sistem, componenta, produs)
de a indeplini cerintele de functionare nominale (functia specificata), in conditii de mediu si solicitare
in functionare definite si intr-o perioada de timp prestabilita.
In functie de conditii, poate fi caracterizata si prin diversi indicatori:
- capacitatea de a nu se defecta;
- durata de viata;
- capacitatea de a fi restabilit (repus in functiune dupa defectare, de exemplu prin reparare).
Analiza calitativa a fiabilitatii furnizeaza informatii referitoare la felul in care se reflecta, in
functionarea entitatii analizate, diferitele moduri de defectare ale elementelor sale componente.
Etapele analizei calitative de fiabilitate sunt:
- analiza modurilor de defectare si a efectelor defectarilor prin care se identifica defectele si se
evalueaza consecintele acestora asupra functionarii entitatii analizate;
- organizarea si reprezentarea grafica a informatiilor rezultate din analiza precedenta sub forma unei
scheme logice (diagrama bloc sau arbore de defectare.
Obiectivele analizei calitative de fiabilitate sunt:

- identificarea punctelor slabe in faza de proiectare, montaj si exploatare;


- evidentierea defectelor potentiale sub aspectul importantei sau criticitatii acestora;
- furnizarea informatiilor necesare pentru analiza cantitativa de fiabilitate.
Abordarea cantitativa
Fiabilitatea este probabilitatea ca sistemul sa-si indeplineasca functiunile pentru care a fost
conceput si realizat, cu o anumita performanta si fara defectiuni, intr-un anumit interval de timp si in
conditii date, cu un nivel de incredere impus.
Abordarea cantitativa a fiabilitatii are ca obiectiv cuantificarea, sub forma unor indicatori
numerici, a nivelului de fiabilitate a entitatilor stabilite pentru:
- compararea a doua sau mai multe solutii din punctul de vedere al performantelor dorite;
- demonstrarea incadrarii valorilor indicatorilor de fiabilitate in anumite limite impuse, in punctele de
interfata cu alte entitati (instalatii, linii electrice);
- depistarea unor verigi slabe in cadrul entitatilor analizate;
- preliminarea unor indicatori de garantie inclusi in oferte si contracte.
3.1 Moduri de defectare ale componentelor
Notiunea de defectare se refera la alterarea sau intreruperea capacitatii unui sistem de a
asigura o functie ceruta in conditiile de functionare specificate si reprezinta o anomalie functionala a
unui sistem fizic. Defectarea apare ca urmare a unuia sau a mai multor defecte.
Defectul este evenimentul fundamental din teoria fiabilitatii si reprezinta o deviatie
nepermisa a cel putin unei proprietati caracteristice sistemului de la conditiile admisibile
(uzuale,standard). Altfel spus, defectul este o anomalie de comportament la nivelul sistemului si
reprezinta efectul unor procese complexe de degradare in timp a elementelor (care compun
echipamentul), ca urmare a solicitarilor la care sunt supuse in functionare.
Un defect nu conduce neaparat la o defectare. Cauza defectarii se defineste prin
circumstante legate de conceptie, fabricare sau folosire si care au determinat defectarea. In
diagnoza industriala, aceasta definitie este fundamentala deoarece, in functie de simptomele externe
care sunt observate, se cauta cauza primara.
Mecanismul de defectare se refera la procesele fizice, chimice sau de alta natura, ce conduc la
defectare.

Deteriorarea este starea unui sistem care prezinta:

-pierderea performantelor uneia dintre functiile asigurate de ansamblu(daca acestea sunt sub

nivelul de oprire definit de specificatiile functionale, nu se mai poate vorbi de deteriorare, ci de

defectare);

un subansamblu deteriorat (sau chiar defectat), fara consecinte functionale asupra ansamblului.
Modul de defectare este efectul prin care este observata o defectiune (de exemplu un
scurtcircuit).
Modurile de defectare sunt definite pentru o stare sigura de functionare a componentei si
echipamentului. Daca se ia in considerare alta stare de functionare a echipamentului, lista modurilor
de defectare a componentei suspuse analizei se poate modifica.
Pentru o componenta din ansamblul echipamentului electric, modurile de defectare se pot
determina astfel:
-

daca modelul de componenta este cunoscut, se tine seama de: experienta in exploatare si de
rezultatele incercarilor la care a fost supusa componenta;

daca componenta este noua din punct de vedere al conceptiei, se iau in considerare
componentele asemanatoare (din punct de vedere constructiv si functional) si/sau eventualele
incercari de fiabilitate.

Modul de defectare fiind specific pentru fiecare echipament, este esentiala identificarea tuturor
modurilor de defectare posibile pentru un echipament.
Acelasi echipament poate prezenta mai multe moduri de defectare, generate de defectare
interne (nefunctionarea unor componente ale echipamentului) sau externe (defectarea simultana a
altor componente). Aprecierea starii critice poate fi utila pentru determinarea din timp, in detaliu, a
cauzelor multor avarii.
Moduri de defectare ale componentelor turbinei eoliene
Elementele monitorizate intr-o turbina eoliana sunt:
-

turnul, paletele, nacela

componentele mecanice (lagare, axe, cuplaje, angrenaje etc.)

generatorul electric

transformatorul de tensiune

Pot aparea defecte la:


a)

Nivelul paletelor turbinei

Acestea apar datorita modificarii rugozitatii suprafetei palelor. Modificarea rugozitatii palelor
este influentata de poluare, depunerea de gheatza pe acestea, defecte structurale din constructie.
Modificarea rugozitatii palelor produce un dezechilibru al maselor rotative ce are ca efect aparitia unei
forte centrifugale care se transmite mai departe nacelei si turnului.
Asimetriile aerodinamice sunt cauzate de comportamentul aerodinamic diferit al palelor.
Asimetriile aerodinamice sunt cauze ale unui unghi diferit de atac al paletelor sau a defectelor de
fabricatie ale profilului.
Diferentele genereaza forte de excitatie ce determina oscilatii axiale si torsionale ale nacelei cu
frecventa egala cu cea de rotatie a rotorului. In figura de mai jos (fig.3.1) este prezentat un profil de
paleta in care apar oscilatii.

Fig.3.1 Aparitia fortelor ce determina oscilatii axiale si torsionale


b) Nivelul sistemului de antrenare

Defectele la nivelul sistemului de antrenare al turbinei eoliene sunt


reprezentate de defectele tipice care apar la nivelul arborelui (crapaturi sau
dezechilibre de masa).

Cauzele aparitiei defectelor la nivelul sistemului de antrenare:


- Sarcini subestimate din proiectare;
- Suprasarcini de cuplu;
- Materiale necorespunzatoare;
- Probleme de fabricatie, de transport sau de asamblare;
- Incovoiere datorita fortelor asimetrice rotorice;
- Centrare proasta;
- Defecte de asamblare ale lagarelor sau elementelor acestora.
Ca o metoda de detectie a defectelor la nivelul sistemului de antrenare putem folosi
un senzor inductiv ce masoara deplasarea arborelui in timpul rotatiei (aparitia unei frecvente duble
fata de cea de rotatie).
c) Defecte in lagarele de rostgolire
O clasificare a acestora in functie de categoria din care fac parte si cauzele si consecintele
aparitiei acestor defecte este prezentata in tabelul 3.1

Tabel 3.1. Clasificarea defectelor aparute in lagarele de rostogolire

Categorie

Defect

Cauze

Consecinte

Distrugere prin
frecare

Uzura

Distrugerea
suprafetelor sub
actiunea sarcinii si
cresterea uzurii
datorita ungerii
defectuoase

Cresterea distantei
intre bila si caile de
rulare

Oboseala

Sarcini mari

Fisuri si distrugerea
cailor de rulare

Deformare

Sarcini extreme,
uzura continua

Deformarea caii de
rulare

Suprasarcina

Fisura

Uzura continua

Fisurarea
elementelor

Fisuri

Supraincalziri si raciri
dese

Fisuri ale
componentelor

Functionare la
temperatura ridicata

Viteza marita,
deformari ale formei,
probleme de ungere

Corodare

Corodarea
suprafetelelor

Umiditate crescuta,
influente ale
mediului (aer sarat,
de exemplu)

Uzura, poluarea
uleiului de ungere

Curenti de conductie

Distrugerea
suprafetelor de
rulare

Curenti mari datorita


descarcarilor
electrice naturale
sau problemelor de
natura electrica

Probleme ale
suprafetelor de
rulare

Supraincalzire

algoritmi statistici (se analizeaza distributia temporala a vibratiilor);

algoritmi pe baza de reprezentare in domeniu timp a vibratiilor;

algoritmi pe baza analizei semnaturii frecventiale.

d) Defecte in cutia de viteze


Clasificarea categoriilor din care fac parte defectele aparute la cutia de viteze a turbinei eoliene
si cauzele si consecintele acestora sunt prezentate in tabelul 3.2.

Tabel 3.2. Clasificarea defectelor aparute la cutia de viteze a turbinei eoliene

Categorie

Defect

Cauze

Consecinte

Spartura

Crapaturi la nivelul
bazei dintilor

Sarcini extreme,
blocaje

Crapaturi la nivelul
fetei dintilor

Distrugerea dintelui,
suprafata modificata

Fisuri si distrugerea
cailor de rulare

Fata dintelui

Crapaturi, gauri,
marcaje, uzura,
eroziune

Geometrie gresita,
suprasarcina, vibratii

Deformarea suprafetei
sau ciupirea acesteia

Supraincalzire

Fisuri

Supraincalziri si raciri
dese

Fisuri si uzura excesiva

Functionare la
temperatura ridicata

Viteza marita,
deformari ale formei,
probleme de ungere

Corodare

Corodarea suprafetelor

Umiditate crescuta,
influente ale mediului
(aer sarat de exemplu)

Uzura excesiva

Curenti de inductie

Distrugerea
suprafetelor

Curenti mari datorita


descarcarilor electrice
naturale sau
problemelor de natura
electrica

Probleme ale
suprafetelor

algoritmi statistici (se analizeaza distributia temporala a vibratiilor);

algoritmi pe baza de reprezentare in domeniu timp a vibratiilor;

algoritmi pe baza analizei semnaturii frecventiale;

metoda analizei frecventelor tip Side-band.

e) Defecte ale transformatoarelor de tensiune

Defectiunile constatate in exploatarea transformatoarelor si auto-transformatoarelor de


masurare sunt cauzate de: conturnari sau strapungeri ale izolatoarelor sau ale carcasei de rasina;
zgomot interior caracteristic defectelor; disparitia tensiunii sau curentului secundar; scurgeri masive
de ulei; murdarirea izolatoarelor sau a carcasei de rasina; spargerea burdufului la transformatoarele
tip etans si prezenta scurgerilor de ulei; incalziri ale imbinarilor circuitelor primare prin care se
realizeaza legarea transformatoarelor la instalatie.
In cazul transformatorului de masurare de tensiune, se poate face analiza modurilor de
defectare pornind de la structura acestuia si de la functiile pe care le realizeaza in cadrul sistemului
electroenergetic.
Modurile specifice de defectare ale transformatorului unei turbine eoliene pot fi:
-Subsistemul electric:
- modificarea parametrilor sau conturnarea racordului de inalta tensiune;
- modificarea parametrilor sau strapungerea divizorului capacitiv;
- modificarea parametrilor sau strapungerea bobinei de inductie;
- strapungerea sau conturnarea infasurarii primare de inalta tensiune;
- strapungerea sau conturnarea infasurarii secundare de joasa tensiune;
- uzura sau strapungerea bornelor secundare;
- modificarea parametrilor sau conturnarea bornei de legare la pamant;
-Subsistemul magnetic:
- uzura miezului magnetic;
-Subsistemul de izolare:
- modificarea parametrilor izolatorilor suport;
- modificarea parametrilor izolatorilor bornelor secundare;
- modificarea parametrilor sau conturnarea izolatiei de hartie electroizolanta;
- modificarea parametrilor uleiului electroizolant;
-Subsistemul de consolidare mecanica:
- strapungerea sau intreruperea cuvei;

- strapungerea sau intreruperea ecran;


- modificarea parametrilor cutiei de borne secundare;
- modificarea parametrilor sau strapungerea busonului de umplere cu ulei;
- strapungerea flansei;
- modificarea parametrilor urechilor de ridicare;
- uzura sau conturnarea indicatorului nivelului de ulei;
- uzura sau modificarea parametrilor busonului pentru probe de ulei;
-Subsistemul de racire:
- modificarea parametrilor uleiului electrizolant;
-Subsistemul de diagnoza si protectie:
- strapungerea sau conturnarea eclatorului de protectie;
- uzura sau modificarea parametrilor separatorului de legare la pamant;
- incendiu.
f) Moduri de defectare ale generatorului electric
Nefunctionarea corespunzatoare a unei masini rotative de inalta tensiune este legata
de solicitarile electrice, mecanice, termice si ale mediului inconjurator care determina uzura si
degradarea izolatiei statorului. O solicitare termica, mai ales o supraincalzire, este o contributie majora
la uzura izolatiei si astfel o cauza principala a multor deteriorari ale laminarii statorului si bobinajului.
Pentru a mari fiabilitatea multi producatori au masini capabile sa masoare fluxul in regiunile de la
capete, curentii turbionari, tensiunile si temperaturile inter-laminare.
Totusi, este dificila detectarea imperfectiunilor locale ale unui miez statoric, reprezentate ca
zone fierbinti, monitorizand parametrii de functionare. Din aceasta cauza, o metoda de testare a
imperfectiunilor miezului magnetic statoric aplicand fluxul nominal formeaza o parte integranta a
verificarii generatorului in timpul constructiei, reviziei si interventiilor cu rotorul scos.
Fiabilitatea generatoarelor mari este de o importanta majora pentru a mentine integritatea
unei centrale electrice eoliene .Este necesara o monitorizare permanenta sau o inspectie frecventa
pentru a remedia defectele inerente inaintea unei catastrofe sau a unei munci de o amploare marita.
Deteriorarea sistemului de izolatie al statorului este un proces gradual. Caderea izolatiei laminarii
statorului apare de obicei dupa o perioada de ani sau decade, nu ore sau zile. Acest parametru este
critic nu numai datorita faptului ca degradarea izolatiei laminarii statorului determina cresterea

pierderilor, ci si datorita faptului ca incalzirea rezultata poate avaria izolatia conductoarelor si in


cazurile majore, topeste fierul statorului.
Defectarea miezului poate fi scumpa. Exista un cost al reparatiei si un cost al pierderii
profitului cat timp generatorul nu este in functie.
Metoda pentru testarea imperfectiunilor miezului statoric aplicand flux nominal a fost stabilita
ca un mijloc avantajos pentru verificarea periodica a avariilor izolatiei interlaminare, realizand o
amprenta a miezului statoric sau o referinta pentru o monitorizare viitoare.
Defectele in fierul statorului pot apare dintr-o multime de surse. In fabrica, acest defecte
provin de la o izolare proasta a laminatiei, accidente in asamblare sau arderea bobinajului peste limita
sau muchiile canalelor sau scurtarea penelor de fixare pe tole. In exploatare, pot proveni de la
corpurile straine care intra in masina si deterioreaza suprafata crestaturilor sau incalzire excesiva sau
uzura datorata deteriorarii izolatiei.
Avarii ale generatorului electric datorate de corpuri straine
Un generator functioneaza intr-un mediu ingrijit. Patrunderile obiectelor straine in masina pot
avea urmari catastrofale. Obiectele pot proveni de la sursele externe sau de la avarierea
componentelor interne.
Un corp metalic strain o piulita, un surub, o saiba sau bucati de material etc. pot intra printr-o
gaura in rotor / stator sau printr-un canal axial de racire in miezul statoric.
In timp, corpurile straine pot vibra contra muchiilor tolelorsi deterioreaza izolarea interlaminaram determinand tolelor adiacente sa vina in contact una cu cealalta. Aceasta poate determina
conectarea intre ele a unui numar semnificativ de tole si astfel crearea unei zone fierbinti. Daca
deteriorarea cuprinde mai multe tole si daca contactul miez-cadru ar fi suficient de bun, atunci poate
apare o avarie.
Metode de detectie ale defectelor aparute la generatorul electric:
-

o verificare a calitatii izolatiei miezului statoric, prin serii de teste cu inductie nominala, poate
constitui o baza pentru incredere, pentru monitorizarea continua a defectelor detectate mai
devreme, oferind elementele necesare pentru mentenanta generatoarelor moderne;

instalarea de accelerometre operand la frecvente cuprinse in domeniul 1-20000Hz pentru


detectarea vibratiilor induse in cutia de viteze si in lagare;

senzori instalati pe scuturile frontal si din spate ale generatorului.

Un exemplu de senzori instalati pe scuturile frontal si din spate al generatorului este prezentat mai
jos in fig. 3.2.

Fig. 3.2. Senzori instalati pe scuturile frontal si din spate ale generatorului
3.2 Consecintele defectarii componentelor pentru sistem
Defectarea componentelor poate duce la imposibilitatea functionarii sistemului sau la
functionarea acestuia la un randament scazut. Acest lucru atrage dupa el plata de daune
consumatorilor si nesiguranta in alimentare. Defectarea unei componente aparent ieftine poate fi
primul pas in defectarea altor componente foarte scumpe. Un exemplu ar fi, defectarea unui rulment
al cutiei de viteze la turbina eoliana. Nesesizarea defectarii acestuia la timp poate conduce la
schimbarea intregii cutii de viteze a turbinei eoliene. De aceea in cadrul unei centrale eoliene este
foarte importanta selectarea componentelor.
Selectarea componentelor n-ar trebui sa se bazeze doar pe informatiile furnizate de foaia de
date a fabricantului, deoarece nu toti parametrii sunt totdeauna specificati si / sau pentru ca
dispozitivul respectiv s-ar putea sa nu fie conform macar cu unii din acesti parametri.
Cand un sistem se defecteaza, nu este totdeauna usor sa se determine motivele care au
condus la defectarea sa. Totusi, o data ce a fost determinata cauza defectarii, se constata de cele mai
multe ori, ca ea se datoreaza unei componente de calitate inferioara sau unei intrebuintari exagerate a
sistemului, sau a unei parti din sistem ori a unei combinatii a acestora. Fireste, defectarea poate
aparea ca urmare a unei erori de conceptie, chiar daca nici o componenta n-a cazut in pana.
Design-ul, proiectarea este o parte intrinseca a fiabilitatii sistemului. O posibilitate de a
imbunatati fiabilitatea este aceea de a folosi componente care au un trecut si o istorie de inalta
fiabilitate. Invers, clase ale componentelor suspecte de defectari datorate, in mod obisnuit, unor
anumite slabiciuni ale proiectarii materialelor pot fi evitate.
Problemele de fiabilitate ale dispozitivelor electrice, mecanice, parametrii care influenteaza
durata de viata si procesele de degradare care conduc la defectari au castigat rapid o importanta din
ce in ce mai mare. Dusmanii naturali ai componentelor electronice sunt caldura ridicata, vibratiile si
tensiunea excesiva.

Pentru a diminua rata de defectare a componentelor sistemului este necesara amplasarea de


senzori pe componentele turbinei eoliene si monitorizarea continua a acestora cu sisteme de
monitorizare si diagnoza.
3.2.1 Instalarea de senzori pe o turbina eoliana
Pentru o monitorizare continua si pentru a analiza functionarea componentelor turbinei este
absolut necesara instalarea de senzori pe componentele principale ale turbinei eoliene.
O astfel de instalare este prezentata mai jos in figura 3.2.

Fig.3.3. Instalarea senzorilor pe turbina eoliana


1 senzor inductiv pentru determinarea pozitiei absolute a rotorului;
2, 3, 4 accelerometre pentru determinarea oscilatiilor pe directie axiala si transversala ale nacelei;
5, 6 accelerometre operand la frecvente cuprinse in domeniul 1-20000Hz pentru vibratiile induse in
cutia de viteze si in lagare.
Instalarea senzorilor si spectre de frecventa realizate folosind analiza vibratiilor pentru
diferite componente ale turbine eoliene:
1.

Instalarea senzorilor pentru monitorizarea nacelei si a cutiei de viteze si spectrul de frecventa


pentru acestea:

Fig. 3.4. Instalarea senzorilor pentru monitorizarea nacelei si a cutiei de viteze


In figura de mai sus (fig.3.4) sunt instalati 2 senzori pentru detectia si masurarea oscilatiilor
nacelei pe directie axiala si transversala ( senzori de joasa frecventa, 0.1-10Hz) si 1 senzor (partea
dreapta) pentru detectia si masurarea vibratiilor cutiei de viteze (senzori de frecventa inalta, de la
cativa herti la 10 kHz).
Calculul de fiabilitate pentru turbina eoliana in exemplul de calcul contine urmatoarele
componente ale turbinei:
-

rotorul turbinei;

arborele principal;

cutia de viteze;

arborele secundar;

generatorul electric;

transformatorul.

Pozitionarea reciproca a componentelor in cadrul sistemului trebuie privita din doua puncte de
vedere:
-

structural-functional;

fiabilistic.

Rezulta doua scheme diferite:

schema constructiv-functionala , care reda pozitia relativa a componentelor in cadrul


arhitecturii sistemului si care permite analiza functionala a acestuia;

schema logica de fiabilitate, care urmareste modul in care fiabilitatea unui component al
sistemului poate influenta fiabilitatea intregului sistem.

In tabelul de mai jos (tabelul 3.3) sunt prezentate probabilitatile de succes, probabilitatile de
insucces, intensitatile de defectare si intensitatile de reparare ale componentelor analizate.

Tabelul 3.3. Probabilitatile de succes respectiv insucces, intensitatile de defectare si


intensitatile de reparare ale componentelor analizate

Rotorul turbinei

0,95

0,05

0,00006

0,05

Arborele
principal

0,97

0,03

0,00005

0,05

Cutia de viteze

0,98

0,02

0,00002

0,05

Arborele
secundar

0,97

0,03

0,00007

0,06

Generatorul

0,98

0,02

0,00001

0,09

Transformatorul

0,99

0,01

0,00001

0,09

Pornim calculul de la schema constructiv-functionala si de la schema logica de fiabilitate.


In turbina eoliana componentele analizate au o dispunere tip serie.
Acest lucru este prezentat mai jos in schema constructiv-functionala (fig. 3.9).

Fig.3.9. Schema constructiv functionala a componentelor analizate


Se poate observa in schema constructiv-functionala ca schemele au o dispunere tip serie.
Construim graficul sistemului dupa dispunerea componentelor in schema constructivfunctionala.
Obs: Elementele constructive ale turbinei sunt numerotate de la 1 la 6 dupa cum urmeaza:
- componenta 1 - rotorul turbinei
- componenta 2 arborele principal
- componenta 3 cutia de viteze
- componenta 4 arborele secundar
- componenta 5 generatorul electric
- componenta 6 transformatorul
Se construieste diagrama logica de fiabilitate. Aceasta este prezentata in fig. 3.10.

Fig. 3.10. Diagrama logica de fiabilitate a sistemului


Probabilitatea de succes a sistemului se calculeaza dupa formula: Psist = pi
Psist = p1 p2 p3 p4 p5 p6

Psist = 0,95 0,97 0,98 0,97 0,98 0,99 = 0,8498.


Probabilitea de insucces a sistemului se calculeaza dupa formula: Qsist = 1 - Psist
Qsist = 1 Psist = 1 0,8498 = 0,1501
Functia de fiabilitate R(t) se calculeaza dupa formula R(t) = Ri(t)
R(t) = e-t
Inlocuim in Psist probabilitatile p1 , p2 , p3 , p4 , p5 , p6 cu R1, R2, R3, R4, R5, R6 :
R(t) = R1R2R3R4R5R6
Calculul se realizeaza pentru o functionare a sistemului de T = 1000 h.

R(t) = e-1t e-2t e-3t e-4t e-5t e-6t


R(t) = e-0,00006 1000 e-0,00005 1000 e-0,00002 1000 e-0,000071000 e-0,00001 1000 e-0,00001 1000
R(t) = 0,8016
Calculam functia de nonfiabilitate: F(t) = 1 R(t)
F(t) = 1 0,8016 = 0,1983
Timpul mediu de functionare pana la prima defectare MTTF se calculeaza dupa formula:
MTTF =

MTTF = 1

R(t) dt = 1 / 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 (pentru sistemul serie).

/ 0,00006 + 0,00005 + 0,00002 + 0,00007 + 0,00001 + 0,00001 = 4545,4545 h

In continuare vom calcula timpul mediu de succes (MUT) si timpul mediu de insucces (MDT).
Timpul mediu de succes se calculeaza dupa formula : MUT = P /

-frecventa asteptata de defectare a sistemului


=

Ib(i) i ,

unde Ib(i) reprezinta

componentelor.

Ib(i) = P/pi , i = i pi
Incepem calculul MUT:

factorii

de

importanta

probabilista

ai

Psist = p1 p2 p3 p4 p5 p6
Calculul factorilor de importanta probabilista pentru fiecare componenta:

Ib(1) = P/p1 =

p2 p3 p4 p5 p6 = 0,97 0,98 0,97 0,98 0,99 = 0,8946;

Ib(2) = P/p2 =

p1 p3 p4 p5 p6 = 0,95 0,98 0,97 0,98 0,99 = 0,8761;

Ib(3) = P/p3 =

p1 p2 p4 p5 p6 = 0,95 0,97 0,97 0,98 0,99 = 0,8672;

Ib(4) = P/p4 =

p1 p2 p3 p5 p6 = 0,95 0,97 0,98 0,98 0,99 = 0,8761;

Ib(5) = P/p5 =

p1 p2 p3 p4 p6 = 0,95 0,97 0,98 0,97 0,99 = 0,8672;

Ib(6) = P/p6 =

p1 p2 p3 p4 p5 = 0,95 0,97 0,98 0,97 0,98 = 0,8584.

Calcul frecventelor de defectare asteptate pentru fiecare componenta:

1 = 1 p 1 =

0,00006

0,95 = 0,000057;

2 = 2 p 2 =

0,00005

0,97 = 0,0000485;

3 = 3 p3 =

0,00002

0,98 = 0,0000196;

4 = 4 p 4 =

0,00007

0,97 = 0,0000679;

5 = 5 p 5 =

0,00001

0,98 = 0,0000098 ;

6 = 6 p 6 =

0,00001

0,99 = 0,0000099.

Frecventa

asteptata

de

defectare

sistemului:=

Ib(2) 2 +
Ib(3) 3
Ib(4)
Ib(5) 5 + Ib(6 6
= 0,8946 0,000057'+
08672 0,0000196 + 0,8761 0,0000679 +
+ ,8672

MUT = P /

0,0,0

0,8584 + 000098 p00099 = 1,8696

Calculul MDT:
MDT = Qsist /

0,8498

1,8696

10-4 = 4545,357 h

Ib(i) i= Ib() +

0,876 0,00004

5
+

10-4 h-1

Pentru calculul MDT vom folosi factorii de importanta probabilista de la calculul MUT
Vom calcula doar frecventele dupa formula:

i = 1 q1 =

0,05 0,05 = 0,0025;

i = 2 q2 =

0,05 0,03 = 0,0015;

i = 3 q3 =

0,05 0,02 = 0,001;

i = 4 q4 =

0,06 0,03 = 0,0018;

i = 5 q5 =

0,09 0,02 = 0,0018;

i = 6 q6 =

0,09 0,01 = 0,0009.

i = i qi

Ib(i) i =
Ib(1) 1 +
Ib(4) 4 + Ib(5) 5 +Ib(6) 6
=

0,8946

+0,8584

0,0025+ 0,8761

0,0015+ 0,8672

Ib(2) 2 +

0,001+ 0,8761

Ib(3) 3 +

0,0018 + 0,8672

0,0018+

0,0009= 0,0224.

MDT = Qsist /

=0,150 / 0,0224 =

6,7 h.

Dupa calculele efectuate am aflat timpul mediu de succes al sistemului (MUT) si timpul mediu
de insucces al sistemului (MDT).
Timpul mediu de succes al sistemului: MUT = 4545,357 h
Timpul mediu de insucces al sistemului: MDT = 6,7 h.
Calculele de fiabilitate ale sistemelor permit:
-

aprecierea nivelului de incredere in utilizarea unui echipament la o anumita perioada T din


viata sa;

compararea nivelului de fiabilitate ale unor dispozitive realizate de producatori diferiti;

compararea conditiilor de utilizare ale unor dispozitive realizate de acelasi producator, dar
aflate la utilizatori diferiti.

Fiabilitatea este o caracteristica de calitate, ce astazi reprezinta una dintre principalele cerinte
ale beneficiarilor. Insa si definitia calitatii, ca aptitudine de folosire include capacitatea de folosire in
timp a unui dispozitiv sau sistem.

SUNAIR-EVFC-(VERTICAL)-5KW

Componente
Generator eoliane

Bucati
1

Putere 5 Kw
Pale

Controller
Pilon (stalp) ancorat

1
1

(9 metri)
Invertor fara conectare

Tensiune nominala 220V


By Pass
Acumulatori 12V 100 Ah

1
2

Principiu de functionare:

Sistemele eoliene fara conectare sunt sisteme care sunt conectate la


consumul casnic. Aceste sisteme se preteaza atat la gospodariile care nu sunt
racordate la reteaua electrica nationala (nu e necesar bypass-ul), cat si la
gospodariile care sunt conectate (pentru a reduce factura de energie).
La instalatiile fara conectare, tot ce produce generatorul este destinat
exclusiv consumului instantaneu sau, daca nu, (in anumite perioade cand nu
e nimeni acasa) atunci se stocheaza in baterii pentru a fi consumat ulterior.
Aceste sisteme au toata automatizarea necesara ca atunci cand dati drumul
la unul sau mai multi consumatori pentru o perioada mai mare de timp si
energia neconventionala nu e suficienta, sistemul consuma intai resursele
neconventionale (acumulatorii) si apoi cupleaza automat pe consumul de la
reteaua nationala (datorita placii bypass). Aceasta trecere are loc
instantaneu fara a simti consumatorii. Cand energia neconventionala se
produce din nou trecerea se realizeaza din nou. Prioritatea este pe
neconventional.

Amortizare:

In conditii optime de vant, (vezi diagrama) acest sistem poate produce 5Kw/h.
Luand in calcul costul mediu actual: 1Kw = 0,78 lei, acest lucru inseamna ca
aceasta instalatie poate produce 3,90 lei in fiecare ora si 93,60 lei in 24 ore.
Acest lucru inseamna ca intr-un an de vant continuu aceasta instalatie poate
produce energie electrica in valoare de 34.146 lei. Avand in vedere ca vantul
nu poate sa bata 24/24 ore in fiecare zi din an, si avand in vedere ca si costul
energiei este in continua crestere, va las pe dumneavoastra sa calculati
amortizarea investitiei in functie de locul in care doriti sa amplasati turbina
eoliana si de potentialul de vant din acel loc. Cert este ca aceste sisteme
functioneaza la fel de bine in toate anotimpurile, si mai ales (spre deosebire
de cele solare) functioneaza si ziua si noaptea noaptea potentialul de vant
este chiar mai mare. Concluzie: Acolo unde exista potential de vant, se
recomanda mai mult un sistem eolian decat unul solar fotovoltaic deoarece
cel eolian poate functiona si noaptea.

TURBINA EOLIANA SE 500 WATT SI TURBINA EOLIANA SE1000 WATT SISTEME COMPLETE PENTRU INCARCARE BATERII
Tabel cu specifcatii tehnice
Model turbina eoliana

Turbina eoliana SE 500

Turbina eoliana SE
1000

500

1000

Voltaj nominal (V)

24

48

Diametru rotor (m)

2,5

2,7

Putere nominala (W)

Viteza vant de
pornire (m/s)

Viteza vant nominala


(m/s)

Viteza vant de
siguranta (m/s)

35

Turatie nominala
(rot/min)

400

Material palete

Fibra de sticla armata

Numar palete

Inaltime stalp (m)

Diametru stalp (mm)

89

114

Greutate turbina
(generator asamblat
cu palete si coada)

51 kg

59 kg

Mod de orientare spre


directia vantului

Automat cu ajutorul cozii

Modul de protectie la
supra-vant

Automat prin scoatere partiala sau totala de pe


directia vantului, cu ajutorul cozii in functie de
viteza de rotatie a rotorului

Numar si capacitate
baterii

12V 200AH 2buc

12V 200AH 4buc

Capacitate/ tip
invertor/ eficienta la
capacitate maxima

500W/ sinusoida pura/


85%

1000W/ sinusoida pura/


85%

Regulator de
incarcare

Cu sarcina de disipare
500W, functionare
continua inteligenta

Cu sarcina de disipare
1000W, functionare
continua inteligenta

Pachetele contin: generator cu palete, stalp ancorat 6m, unitate hibrida


regulator/invertor, acumulatori pentru aplicatii de energie regenerabila,
cabluri

Pret pachet

La cerere

La cerere

Contacteaza-ne acum pentru a afla cea mai buna oferta a momentului!

Caractersticile generatoarelor
Model turbina

Tip generator

SE 500W

SE 1000W

alternator trifazat sincron cu magneti permanenti

Neodinium-Fier-Bor

Putere nominala [W]

500

1000

Voltaj nominal [DC V]

24

48

Voltaj nominal [AC V]

17

34

Curent nominal [DC A]

21

Curent nominal [AC A]

27

Numarul de poli
magnetici

10

Turatia nominala
[rpm]

400

Turatia maxima [rpm]

500

Greutate [kg]

30

34

PERFORMANTE

Viteza
vantul
ui in
m/s

Puterea teoretica instantanee


in W in functie de viteza
instantanee a vantului

SE 500W

SE 1000W

Productia teoretica anuala de


energie in kWh/an in functie
de viteza medie anuala a
vantului

SE 500W

SE 1000W

120

168

1051

1472

4,5

146

204

1279

1787

171

240

1498

2102

5,5

208

292

1822

2558

245

343

2146

3005

6,5

298

417

2610

3653

350

490

3066

4292

7,5

425

595

3723

5212

500

700

4380

6132

8,5

533

850

4669

7446

565

1000

4949

8760

9,5

602

1070

5274

9373

10

638

1140

5589

9986

10,5

608

1220

5326

10687

11

577

1300

5055

11388

11,5

520

1391

4555

12185

12

462

1482

4047

12982

12,5

416

1215

3644

10643

13

369

948

3232

8304

13,5

333

854

2917

7481

14

296

759

2593

6649

14,5

266

683

2330

5983

15

236

607

2067

5317

15,5

208

546

1822

4783

16

180

485

1577

4249

16,5

135

428

1183

3479

17

90

370

788

3241

17,5

68

278

596

2435

18

45

185

394

1621

18,5

34

139

298

1218

19

23

93

201

815

19,5

12

70

105

613

20

46

403

Schita turbinelor eoliene SE500 si SE1000

Legenda:
Blade paleta
Press Plate placa de presare
Spacer & Nut saiba si piulita
Bolt surub
Nose Cone nasul turbinei
Axis Pin axul cozii
Tail Vane paleta cozii
Tail Rod tija cozii
Generator generator
Hub butucul rotorului

Raport de zgomot (testari


facute cu un sonometru
portabil):

Viteza vantului in m/s

Zgomotul in dB
SE 500W

SE 1000W

20,9

23,3

22,7

24,8

26,2

30,9

33,6

36,9

40,3

42,2

45

49

52,7

53,4

10

58,4

62,4

11

59,5

64

12

63,3

70,7

Pozitia testarii: la 12m distanta fata de generator (valoare medie a 3 puncte: spate, stanga, dreapta).
Nota: valoarea zgomotului include si sunetul provocat de vant.

http://www.cheso.ro/Turbine-eoliene-1kw-Aeolos-H.php
http://www.solarzone.ro/Turbine-Eoliene
http://www.finex-energy.ro/energia-eoliana/turbine-eoliene-cu-ax-vertical#
http://www.stand.ro/turbine-eoliene-turbina-eoliana-cu-ax-vertical-2-75kwmodel-0752-p-259.html
http://www.rominstalsolar.ro/products/product/29-turbine-eoliene-bel600
http://turbine-eoliene.com.ro/turbine_eoliene_envergate_eV300.php
http://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/Studiul-privind-exploatareasi68.php
http://www.windbenefit.ro/ro/produs/35/turbina-eoliana-sara-wh-2-1.html
http://sunair.ro/info_SunAir-EVFC-+vertical+-5kw-p4-321.htm
http://turbina-eoliana.ascora.ro/
http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/PRINCIPII-DE-FUNCTIONARE-SIRE2442314312.php