Sunteți pe pagina 1din 13

Muntii Apuseni

Student: Cioban
Daniela

Muntii Apuseni
Student: Cioban
Daniela

Localizare si caracteristici fizico-geografice


-

localizai n partea central vestic a Romniei;


nvecinai la est cu podiul Transilvaniei,la sud cu
Mureul ,la nord cu podiul Somean i Dealurile de
vest,iar la vest Campia i Dealurile de vest;
reprezint o mare unitate geografic (10 750 km
ptrai);
cel mai nalt vrf este Curcubta Mare (cunoscut i ca
Vrful Bihor) cu o altitudine de 1849 de metri.

Formele de relief constituie drept obiective turistice


nsemnate i reprezint adesea scopul principal al multor
excursii. ntre acestea cele mai importante sunt:

- platourile interfluviale care au extindere mare n BihorVldeasa-Muntele Mare reprezentnd suprafee de


nivelare vechi;
- platouri carstice, cu dimensiuni foarte mari (n munii
Pdurea Craiului, Padi, Codru Moma);
- n estul Munilor Pdurea Craiului exist un sistem de
peteri i depresiuni carstice n bazinetele vilor Roia,
Zece Hotare, Valea Iadului, cheile Criului Repede i
cele ale Roiei;

Infrastructuri turistice, ci de comunicii i staiuni


Grupa munilor Apuseni este strbtuta de o reea bine
dezvoltat de ci de acces att pe osele,ct i pe ci
ferate.
Perimetrul zonei este marcat de ctre drumurile i cile
ferate ce trec prin Oradea, Alesd, Huedin, Cluj-Napoca,
Turda, AlbaIulia, Sebe, Simeria, Deva, Lipova, Pauli, Arad,
Ineu i Tinca.
Se poate ajunge n munii Apuseni din Cluj-Napoca,
urmndu-se drumurile E 60 sau E 81, pn n Turda, iar de
aici fie pe DN 75 la Cmpeni, cu posibilitatea de a se ajunge
pn n Abrud i chiar mai departe, fie pe calea ferat , urmnd
acelai traseu, numai pn n Abrud.
Partea de sud-est are legatura cu municipiul Alba-Iulia
urmndu-se traseul DN 74 prin localitile Zlatna, Abrud i
Cmpeni.
Vestul Apusenilor este accesibil datorit infrastructurii
reprezentate de ctre drumul 79 A de la Ineu la Brsa spre

POTENIALUL TURISTIC
Relieful munilor Apuseni se nscrie drept cel mai variat potenial
turistic prezentnd interes prin valoarea sa peisagistic ,ct i
prin posibilitile sale de acces ,de desfurare a activitilor
turistice i de amenajare pentru turism.

Cea mai interesant este


zona carstic a munilor Bihor
care reprezint
cea mai spectaculoas ,
interesant i original
zon carstic din ara noastr.

Formele de relief constituie drept obiective turistice nsemnate i reprezint


adesea scopul principal al multor excursii. ntre acestea cele mai importante
sunt:
- platourile interfluviale care au extindere
mare n Bihor-Vldeasa-Muntele Mare
- platouri carstice, cu dimensiuni
foarte mari
(n munii Pdurea Craiului,Padi,Codru Moma)
- n estul Munilor Pdurea Craiului exist un sistem
de peteri i depresiuni carstice n bazinetele vilor
Roia, Zece Hotare, Valea Iadului, cheile Criului Repede

- n Munii Apuseni se gsesc aproape 5000 de peteri,dintre care unele


posed gheari fosili, cursuri subterane i cascade

Fauna si vegetatia din Muntii Apuseni


Potenialul natural generat de vegetaie complecteaz gama
atraciilor proprii altor compartimente naturale din cadrul
peisajelor geografice.
Speciile de plante sunt grupate ntr-o etajare armonioas
dup altitudine:
*etajul foioaselor; (fag,tei,frasin,mesteacn)
*etajul pdurilor de amestec;
*etajul coniferelor;

Cele mai ntlnite animale din aceast zon sunt lupul, vulpea,
ursul, mistreul, cocoul de munte i acvila de munte, cerbi,
cprioare, etc.

UNITILE DE CAZARE
Din punct de vedere administrativ, unitile de cazare sunt rspndite n
ase judee: Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara si Slaj.
Printre cele mai pitoreti uniti de cazare ale Munilor Apuseni se
numr:
- Cabana Bioara (Muni Gilului), cu o capacitate de 85 de locuri in camere
cu 4-5 paturi si dormitoare comune cu priciuri.

- Cabana Cheile Turzii (Munii Gilaului) are 24 locuri, in camere cu 2, 3 si 4


paturi si 20 de locuri in casue, in apropierea ei aflndu-se i terenuri de
schi pentru nceptori.

- Cabana Someul Rece (Munii


Gilului) in camere cu 2, 3, 4,
6, 12 paturi cumuleaz un
numr de 71 locuri.
- Cabana Stana de Vale (Munii
Vldeasa) are 104 locuri in
camere cu 3-15 paturi. Si aici
se gsesc in mprejurimi
terenuri de schi pentru
nceptori, dar si pentru
avansai.
- Cabana Vadu Crisului (Munii
Pdurea Craiului) are o
capacitate de 131 de locuri in
camere cu 2-10 paturi si
priciuri.
- Cabana Vldeasa (Munii
Vladeasa) ntrunete un numr
de 33 locuri in camere cu 3-15

Numarul turistilor care au apelat la servicii turistice n Muntii


Apuseni
(n anii 2001-2002).
ANUL

Nr turistilor

Turisti romani

Turisti straini

Nr total

In
tabere
scolare

Nr total

In
tabere
scolare

Nr total

2001

6967

3453

6877

3453

90

2002

8583

4577

8532

4577

51

Domeniul schiabil: repartitie si trasaturi generale pe judete


Nr.
Crt
.

Judetul

Suprafata
domeniului
schiabil (ha)

Nr partii

Lungime
km

Procente
din zona

Alba

0,74

20,8

Bihor

1,6

0,55

11,2

Cluj

9,8

2,36

68

Total

14,4

3,65

1000

PROPUNERE DE TRASEU PENTRU MASIVUL


Pentru trasee prin muntii Apuseni, un punct ideal de plecare
estezona Arieseni, Alba.
Prima zi - Petera Urilor
Aflata la 60 km distanta de Arieseni, se recomanda ca pestera Ursilor
sa fie vizitata fie in prima fie in ultima zi de vacanta datorita faptului
ca drumul este cel mai usor parcurs cu masina.
A doua zi Petera Meziad
Accesul catre pestera se face pe E 79 dinspre Beius. In aceasta
directie exista inclusiv curse de autobuz catre Valea Meziadului in
satul Meziad, de unde porneste un traseu de 2.5 km foarte usor de
urmat.
Pestera Meziad este unica datorita coloniilor mari de lilieci protejati la
nivel national.
A treia zi Cetile Ponorului
Traseul catre cetatile Ponorului incepe pe acelasi marcaj ca si traseul
catre ghetarul Scarisoara, dar se desparte imediat dupa intrarea in
padurea de brad cu un marcaj special catre o alta pestera unica in
tara: Cetatile Ponorului.
Cheile Galbenei