Sunteți pe pagina 1din 6

Nivelul IQ-ului

Persoane care au valoarea IQ-ului mai mare de 140 sunt extraordinar de abile n
activitai creatoare i i conduc pe alii. Valorile de IQ dintre 131 i 140 ating mai
puin de 3% din populaie. Este valoarea de IQ extraordinar de nalt.
Nivelul IQ-ului peste 140
Persoane care au valoarea IQ-ului mai mare de 140 sunt extraordinar de abile n
activitai creatoare i i conduc pe alii. Sunt genii n timuri lor. Descoper teorii i
aparate noi. Reprezint 0,2% din populaie. Dintre personajele cunoscute au
valoarea asemntoare a IQ-ului de exemplu Bill Gates sau Stephen Hawking.
Nivelul IQ-ului 131 - 140
Valorile de IQ dintre 131 i 140 ating mai puin de 3% din populaie. Este valoarea
de IQ extraordinar de nalt. Persoane cu IQ-ul acesta sunt specialiti, cercettori
sau manageri foarte buni. Valoarea asemntoare a IQ-ului . au de exemplu
guvernerul de California i fostul actor Arnold Schwarzenegger sau actria Nicol
Kidman.

Nivelul IQ-ului 121 - 130


Valorile dintre 121 sunt 130 sunt mult peste medie. Persoane cu valorile acestea
absolvesc universitate cu uurin i pot obine rezultate extraordinare n funcii de
conducere sau n activitai creatoare. Persoane cu valorile acestea reprezint 6% din
populaie.

Nivelul IQ-ului 111 - 120


Este inteligena peste medie. Persoane cu inteligena aceasta absolvesc
universitatea fr probleme. Dac este vorba de o persoan laborioas poate gsi
un loc de munca extraordinar. n populaie gsim aproximativ 12% de persoane cu
valorile acestea de IQ.
Nivelul IQ-ului 101 - 110
Valorile IQ dintre 101 i 110 sunt considerate cele medii. Persoana cu valorile
acestea va absolvi universitate cu dificultai dar dac este persevernt i laborioas
poate gsi un loc de munca extraordinar. Persoane cu valorile acestea reprezint
25% din populaie.

Nivelul IQ-ului 91 - 100

Valorile IQ-ului dintre 91 i 100 sunt considerate cele de inteligena medie.


Inteligena asemntoare au 25% de pesoane din populaie. Cei cu inteligena
aceasta dau examen de bacalaureat fr probleme i pot lucra n management
inferior.

Nivelul IQ-ului 81 - 90
Persoane cu valorile IQ-ului dintre 81 i 90 pot absolvi coala elementar i se
afirm cu succes n meserii i profesii manuale. Este inteligena uor sub medie.
Reprezint 10% din populaie.
Nivelul IQ-ului 71 - 80
Este cazul de gradul inferior de deficiena mintal. Persoane cu valorile acestea au
probleme cu studiu la coal elementrar dar pot absolvi fr probleme coala
special. Persoanele acestea reprezint o zecime din populaie.
Nivelul IQ-ului 51 - 70
Persoane cu IQ-ul dintre 51 i 70 pot absolvi coala special dac sunt ncurajai i
condui corect i intensiv. Sunt n stare s se ngriji singure i s fac munca de
fiecare zi. Este cazul de deficiena mintal uoar (debilitate). Reprezint aproape
7% din populaie.
Nivelul IQ-ului 21 - 50
Este cazul de deficiena mintal medie (imbecilitatate). Persoane cu valorile acestea
sunt needucabile dar sunt n stare s se ngriji singure i de a trii destul de
independent. n populaie gsim aproximativ 2% de persoane asemntoare.

Nivelul IQ-ului sub 20


Este cazul de deficiena mintal grav (idioie). Persoane acestea sunt needucabile
i de de obicei sunt dependeni de ajutorul altora, nu sunt n stare s se ngriji
singure. Adeseori triesc ntr-o lumea proprie i nu percep lumea exterioar.
Reprezint 0,2% din populaie.
"Retardarea mentala este caracterizata printr-o functionare intelectuala
semnificativa sub medie (un IQ de aproximativ 70 sau sub 70) cu debut naintea de
etatea de 18 ani si prin deficite sau deteriorari concomitente n functionarea
adaptativa".(DSM IV).
Deficienta mintala utilizata ca notiune de gen, cuprinde toate gradele prin
care se desemneaza severitatea sau gravitatea:

deficienta mintala - usoara - I.Q. 50-55 pna la 70;


- moderata sau medie - I.Q. 35-40 pna la 50-55;
- severa - I.Q. -20-25 pna la 35-40;
- profunda - I.Q. sub 20 sau 25. (DSM.IV).
O alta clasificare importanta este si ceea facuta de Ghergut n 2005:
IQ 140- inteligenta extrem de ridicata
IQ 120-140- inteligenta superioara
IQ 110-119- inteligenta deasupra nivelului mediu
IQ 90-109- inteligenta medie
IQ 80-89- inteligenta sub nivel mediu
IQ 70-79- inteligenta de limita
IQ 50-69- deficienta mintala usoara (de grad I)
IQ 20-49- deficienta mintala moderata si severa (de grad II)
IQ 0-19- deficienta mintala profunda sau grava (de grad III).
Dupa Raven:
IQ peste 140 - inteligenta extrem de ridicata
IQ 120-140 - inteligenta superioara
IQ 110-119 - inteligenta deasupra nivelului mediu

IQ 100-109 - inteligenta de nivel mediu ( buna )


IQ 90-99 - inteligenta de nivel mediu ( slaba )
IQ 80-89 - inteligenta sub medie
IQ 70-79 - inteligenta de limita
IQ 50-69 - deficienta mintala usoara ( debilitate mintala )
IQ 20-49 - deficienta mintala medie ( imbecilitate )
IQ 0-19 - deficienta mintala grava ( idiotie ).

Exista un acord cu privire la faptul ca dezvoltarea lor cognitiva nu este fixata


la nastere. n mod evident intervin alti factori care joaca un rol important n
mpiedicarea sau facilitarea progresului individual, cum ar fi: mostenirea genetica,
mediul familial n care copilul creste si nvata, accesul sau inaccesul la serviciile de
interventie, atentia acordata problemelor de sanatate, prezenta sau absenta
serviciilor de sprijin familial, accesul sau inaccesul la o gradinita sau scoala potrivita
lui.(M. Moldovan; G. Lakatos,2000).
Deficientul mintal se comporta mult mai infantil, sub nivelul copilului
normale aceeasi vrsta cu el, este mult mai imatur, mai rigid, cu o mobilitate
dinamica mai redusa. Din dinamica afectiva decurg caracteristici importante ale
intelectului: concretism, deficit intelectual si mobilitate intelectuala redusa, absenta
fanteziei, infantilism.(Burlea, 2007).
M. Cohn a semnalat 12 caracteristici ale inteligentei, care sunt deficitare la copii
cu deficienta mintala:
- de a abstractiza, analiza si generaliza;
- de a prentmpina situatii noi;
- de a elabora decizii optimale;
- de a controla comportamentele (n desfasurarea lor);
- de a gasi modele practice de interventie n anumite situatii;
- de a gasi mijloace adecvate scopurilor;
- de a crea si anticipa ;
- de a opera cu simboluri si semnale;
- de a sesiza absurditatea;
- de a reactiona adecvat la sensul direct si la cel figurativ;
- de a reactiona adecvat cu privire la laturile diferite ale acelorasi relatii;
- de a folosi erorile ca surse de informatii.
Toate aceste trasaturi ale inteligentei umane nu sunt ntelese corect de
catre copilul deficient mintal, nu sunt tratate ca fiind importante si nu le nteleg
sensul.
M. Chiva arata faptul ca, uneori, copilul deficient mintal poate deveni un
adult normal, desi nivelul intelectului ramne relativ constant. Aceasta afirmatie se
bazeaza pe faptul ca inteligenta nu este dect unul din multiplele instrumente
psihice adaptative, alaturi de calitatile afectiv - motivationale si volitiv - caracteriale

ale personalitatii. Socializarea deficientului mintal depinde de vrsta, de mediul


familial, scolar, socio-profesional, deci de exigentele variabile ale societatii.
Limbajul verbal
Limbajul este un sistem coerent, n sensul ca are reguli pentru combinarea
cuvintelor n anumite moduri, deci pentru a deveni un utilizator eficient al limbii,
copilul trebuie sa utilizeze nu doar un vocabular, ci si gramatica acesteia.
"Fiintele umane au potentialul pentru a dezvolta limbajul, care e parte integrata din
mostenirea speciei noastre."(Pinker, 1994 n Schaffer, 2005).
Copiii sunt pregatiti pentru limbaj de la nastere si vor dezvolta att abilitatea de a
ntelege vorbirea ct si pe cea de a o produce ntr-o gama larga de situatii.
Materialul brut pentru dezvoltarea limbajului are nevoie sa fie aprovizionat de catre
mediu: un rol semnificativ n achizitia limbajului l au si felul si cantitatea stimularilor
verbale oferite de adulti."(Schaffer, 2005).
"Limbajul este o componenta proprie creierului uman, datorita utilizarii n timpul
producerii lui a unui sistem arbitrar de semne : limba, de natura fie sonora, fie
vizuala. Nascut din nevoia de comunicare cu aproapele, limbajul nseamna folosirea
unui cod, dar cu particularitatile individuale, n cadrul aceluiasi grup social. Desi
foloseste acelasi cod, adica limba, limbajul reprezinta folosirea limbii la nivel
individual; n acest sens, limba poate fi considerata un instrument, pe care fiecare
persoana l foloseste cnd vrea, cnd poate, dar mai ales cum poate, avnd o
functionare conditionata multifactorial."(G. Burlea, 2007).
Prelungirea nedezvoltarii limbajului la intrarea n scoala a copiilor cu deficienta
mintala se manifesta prin:
-

nesurprinderea unitatii fonetice si grafice a sunetelor si literelor, a cuvintelor;

nediferentierea sunetelor n cadrul cuvintelor;

insuficienta dezvoltare a mecanismelor transmiterii din limbaj interior n cel


exterior ( dificultatea n trecerea din vocabularul pasiv n cel activ);
-

nerecunoasterea semnificatiei multiple pe care o au cuvintele;:

nentrebuintarea cuvintelor cu un grad mai mare de abstractizare;

capacitatea redusa de formulare a propozitiilor, frazele au lungime redusa, nu


e folosita fraza formata prin subordonare;
-

folosirea incorecta a singularului si pluralului;

greutati n asimilarea formelor flexionate ale pronumelui;

folosirea excesiva a substantivelor si verbelor n povestire;

saracia adverbelor si a adjectivelor folosite n vorbire;

folosirea inadecvata sau omiterea regulilor gramaticale;

aparitia unor cuvinte parazitare, a repetarilor.