CULTURA

Vitei de vie
Academia de Studii Economice
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului
referat.clopotel.ro

Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie
2- Ianuarie, februarie
5-martie
11-aprilie
13-mai
14-iunie
16-iulie
17-august
18-septembrie
19-octombrie
20-noiembrie, decembrie
22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie,
date privind evolutia productiei de vita de vie

Bibliografie
referat.clopotel.ro

1-internet, google (imagini)

2-calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau
2001
3-www.agroinfo.ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie

Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici

umane realizate din cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si
referat.clopotel.ro

sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. Intre tarile cu
viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa
locul 5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la
productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa
cuprinde soiul Chasselas dor, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia,
Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor
nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe
si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri
albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian,
Aligot, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de
Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii:
Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon,
Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte
soiuri.
Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei
si Vinului din anul 1927. In anul 2002, Romania a ratificat Acordul
privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, adoptat la
Paris la 3 aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002.
In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de
cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul
5 de la plantare, punandu-se accent pe recoltarea strugurilor, modul de
lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al
strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare.
Este infaptuit in mod cronologic, pe toata perioada anului, luna de luna.

Ianuarie
1. In aceasta luna temperaturile sunt relativ scazute de aceea in vii,
practic, lucrari nu se executa. Timpul trebuie folosit util la:
prepararea lazilor pentru soiurile de struguri pentru masa;
referat.clopotel.ro

 prepararea cosurilor din mlaja pentru recoltarea strugurilor pentru vin;

pregatirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si
autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.
2. In ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, in afara de aratul de
toamna, fisurarea adinca a solului, amenajarea de constructii
antierozionale, in scopul acumularii umiditatii in sol se petrec si lucrari
de mentinere a zapezii in plantatia viticola prin tasarea ei, ce duce la
topirea mai lenta a ei si infiltrarea apei in sol.
3.Viticultorii permanent trebuie sa-si perfectioneze nivelul cunostintelor
in domeniul cultivarii vitei de vie, deoarece fiecare an se deosebeste
prin unele particularitati climatice (inclusiv ingheturi tirzii de primavara,
grindina, seceta, temperaturi prea scazute in timpul iernii etc.), se
propun soiuri si elemente tehnologice noi, preparate chimice pentru
protectie si ingrasaminte noi etc.
Februarie
1. Continua lucrarile incepute in luna ianuarie.
2. In decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai
incalzeste, dispare riscul inregistrarii temperaturilor mai mici de 8-10C
si de aceea se incep lucrarile de pregatire catre taiatul (curatitul) vitei
de vie:
* se intocmeste un plan - grafic al efectuarii taiatului (care trebuie sa
includa succesivitatea taierii pe soiuri, numarul
de butuci, necesitatea in angajati sezonieri etc.) incit aceasta lucrare
sa fie finalizata in termenii care ar permite sa efectuam restul lucrarilor,
inclusiv legatul in uscat, pina la dezmuguritul vitei de vie;
* se determina cum au iernat butucii. Daca temperatura aerului in
timpul iernii a coborit mai jos de 24 - 25C atunci pot fi afectate
coardele si lemnul multianual; dar daca temperatura aerului a fost
cuprinsa intre - 17 - 25C - pot fi afectati numai ochii de iarna (la vita de
vie mugurii se numesc ochi de iarna si constau dintr-un mugure central
si 2-4 muguri secundari). Afectarea ochilor de iarna depinde de mai
multi factori, printre care soiul, incarcatura butucilor in anul
precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc.
referat.clopotel.ro

Pentru a determina gradul afectarii ochilor de iarna - din vie se ia

o proba medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de
la baza, cu lungimea de 16-18 ochi, se aduc intr-o incapere unde se
analizeaza fiecare ochi de iarna, sectionindu-se longitudinal cu o lama.
Rezultatele observatiilor se inscriu intr-un tabel, in care se
fixeaza (tabelul 1) la toate coardele si pe toata lungimea ochii sanatosi
(mugurele principal si cei secundari sunt vii), vatamati (mugurele
central este pierit, iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt
pieriti). In baza acestor date se determina procentul celor trei categorii
de ochi de iarna dupa viabilitatea lor.
Atentie! Daca procentul ochilor vatamati este pina la 30% la
soiurile pentru vinuri pina la 40% la soiurile de struguri pentru masa,
atunci incarcatura butucului se lasa la nivelul anului precedent. Iar
daca procentul ochilor vatamati este mai mare, dar nu au depadit 80%
atunci incarcatura butucului se majoreaza cu 40-50%. Daca procentul
ochilor vatamati depaseste 80% se utilizeaza taieri speciale in functie
de gradul afectarii butucilor.
Nota: 2 ochi de iarna vatamati echivaleaza cu 1 ochi de iarna sanatos
si cu 1 ochi de iarna pierit.
Inainte de taierea vitei de vie este foarte important de a
determina incarcatura butucului. Cea mai buna incarcatura a butucului
se considera aceea care asigura obtinerea unei recolte inalte si de
calitate superioara a strugurilor, fara a diminua puterea de crestere si
fructificare a butucilor in anul viitor. Daca pe butuc majoritatea lastarilor
sunt normal dezvoltati (lungimea - 0,75-2,0 m, iar diametrul mediu la
baza - 6-12 mm), atunci inseamna ca incarcatura butucului in anul
trecut a fost normala; daca majoritatea lastarilor sunt slab dezvoltati incarcatura butucului a fost mare, iar daca majoritatea
lastarilor sunt puternic dezvoltati - incarcatura butucului a fost mica.
Sunt mai multe metode de determinare a incarcaturii butucilor.
Se propune o metoda practica si simpla. Metoda consta in faptul ca
incarcatura butucului se considera normala daca la soiurile cu strugurii
mici (Chardonnay, Ponot, Feteasca alba, Traminer roz, Cabernet
Sauvignon, Sauvignon, Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel,
Silvaner, Aligot etc.) pe o coarda de rod de anul trecut sau dezvoltat
in medie 2 lastari normal dezvoltati, la soiurile cu strugurii mijlocii
(Muscat iantarnii, Chasselas dor, Merlot, Riesling, Rkaiteli etc.)
- 2,5 lastari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor,
Coarna neagra, Cardinal, Leana, Moldova, Codreanca, Muscat de

referat.clopotel.ro

Hamburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni, Startovii, Frumoasa

alba, Ialovenschii ustoicivii etc.)
- 3 lastari. In general marimea strugurilor se determina dupa lungimea
medie a cca 50 struguri: pina la 13 cm . mici; 13-18 cm . medii; mai
mult de 18 cm . mari.
In baza metodei propuse sta determinarea incarcaturii in coarde
de rod pe fiecare punte de rod (tab.2) in functie de numarul de lastari
normal dezvoltai pe aceasta.
Determinarea incarcaturii butucului pe fiecare punte de rod
ine-i minte! In timpul taiatului, de obicei, se formeaza veriga de rod
clasica sau fortificata.
Printre altele, incarcatura butucului se determina pe parcursul
primei jumatati a anului , utilizindu-se urmatoarele procedee:
a. plinsul . incarcatura se determina orientativ si se regleaza prin
taierea in uscat.
b. cresterea lastarilor si inflorescentelor. Incarcatura butucului se
determina mai ral in functie de gradul de emitere a lastarilor si
inflorescentelor si se regleaza prin 2-3 pliviri a lastarilor verzi (la
inceput se inlatura toti lastarii care sunt amplasati nu in corespundere
cu forma butucului, mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu
inflorescentele slab dezvoltate, precum si o parte din cei sterili),
c. cresterea boabelor. Incarcatura butucului se determina definitiv
in functie de conditiile pedoclimatice ale anului, care se inregistreaza si
in functie de rezultatele fecundarii florilor si se regleaza prin inlaturarea
unor parti ale strugurilor sau a strugurilor intregi.
3. Spre finele lunii februarie se incepe taiatul vitei de vie.
Atentie! Vita de vie se taie cind temperatura aerului nu este mai
mica de -5C.
Mai intii se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea
taierii pe soiuri este urmatoarea: hibrizii producatori directi, Lidia,
Isabella, Noah, soiurile de selectie noua, soiurile europene de struguri
pentru vin si in sfirsit soiurile de struguri pentru masa. Taiatul soiurilor
europene incepe cu Riesling de Rhin, Sauvignon, Cabernet
Sauvignon, Traminer roz, Feteasca alba, Aligot, Rkatiteli etc.
Vita de vie se taie dupa principiul .veriga de rod. adica anual pe
cepul de inlocuire de anul trecut se formeaza o noua veriga de rod, iar
coarda de rod de anul trecut cu toti lastarii anuali dezvoltati pe ea se
inlatura.

referat.clopotel.ro

La determinarea lungimii corzilor de rod, in afara de gradul de

vatamare a ochilor de iarna, mai influenteaza particularitatile biologice
ale soiului, grosimea coardelor, gradul de maturare a coardelor si
caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor.
Tine-ti minte! De obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod .
pentru 1mm grosime la baza lastarului maturat se lasa un ochi de
iarna.
Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lastarului
anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de
7 mm si trebuie sa fie viu.
Pentru a determina lungimea corzilor de rod in functie de
depunerea inflorescentelor embrionare in ochii de iarna, acestia
trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9.
In general toate soiurile omologate in funcie de lungimea
corzilor de rod pot fi divizate in 3 grupe:
1. Muscat Ottonel, Muscat Perla de Csaba, Irsai Oliver, Muscat
iantarnii, Chasselas dor, Ranii Magaracia, Muscat de Hamburg,
Regina viilor, Moldova etc.- 4-7 ochi;
2. Muscat alb, Pinot, Traminer, Chardonnay, Aligot, Merlot, Riesling,
Malbec, Silvaner, Bastardo Magaraceski etc. - 5-9 ochi;
3. Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Rkaiteli, Feteasca alba, Coarna
neagra, Rara neagra etc. - 6-10 ochi.
Martie
1. Continua taiatul vitei de vie.
2. Butucii care au fost ingropati toamna se dezgroapa, se determina
starea iernarii si se taie dupa principiul descris mai sus.
3. Reparaia spalierului - se schimba toti stilpii deteriorati; se adauga
sirma care s-a rupt in anul precedent; toti stilpii inclinati se restabilesc
in poziia strict verticala, apoi se intind toate firele de sirma.
4. Copcitul - este agroprocedeul de inlaturare a lastarilor subterani si a
radacinilor superficiale. Scopul copcitului: preintimpinarea trecerii

referat.clopotel.ro

butucilor de soiuri europene pe radacini proprii (pot fi atacati de

filoxera) sau pe radacinile superficiale (pot fi afectati de seceta sau
temperaturile scazute din timpul iernii).
Tine-ti minte! Copcitul (cotoritul) se face in mod obligatoriu anual
la toate soiurile, indiferent, daca au fost plantate cu vite altoite sau pe
radacini proprii. Copcitul se face in felul urmator: cu hirletul sau cu
sapa se face o groapa in
jurul tulpinii subterane a butucului la adincimea de 15-18cm, apoi cu
secatorul sau cutitul se inlatura lastarii subterani si radacinile
superficiale. Dupa aceasta groapa se acopera din nou cu sol.
5. Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca golurile din vie sa fie
completate in primii ani de viata, dar e posibil de completat golurile cu
vite (de o calitate foarte buna) si la anii 5-10 dupa plantare. Pentru o
reusita buna este foarte important ca sa se faca urmatoarele lucrari:
Solul sa se lucreze intre rinduri, cit si in rinduri foarte calitativ;
Butucii vecini cu golul trebuie sa fie condusi astfel incit ei sa ocupe
numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsa;
Vitele altoite sau pe radacini proprii (materialul saditor) trebuie sa
fie de soiul care se completeaza si de o calitate impecabila: cel
putin 3 radacini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform
pe calciiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm; punctul de altoire
trebuie sa aiba o concrestere circulara si dura; partea maturata a
lastarului altoiului sa fie cu lungimea de cel putin 15cm, iar grosimea
intre nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm; vitele
trebuie procurate de la pepinierele viticole ce poseda licenta;
Inainte de plantare vitele se pregatesc timp de 2-3 zile in felul
urmator: se fasoneaza, radacinile se scurteaza la10-12cm, iar lastarul
altoiului se lasa numai unul si se scurteaza la 2-3 ochi; se umecseaza
. se tin sub apa timp de 1-2 zile; se parafineaza . 1/3 a partii
superioare a vitei, la temperatura de 10-15C cu un amestec din
94% parafina tehnica +3% saciz +3% smoala; se mocirlesc . in
ziua plantarii vitele se pun cu 1/3 a partii inferioare in mocirla
(consistenta smintinii; baligar fermentat + sol de padure .1:1).
Plantarea . in gropi facute cu hirletul in ziua plantarii; groapa se face
la distanta de 5 cm de pichet, fara a fi clintit din loc, pentru a asigura
amplasarea stricta a vitei in directia rindului; latimea gropii nu se
reglementeaza ( cu cit mai lata cu atit mai bine), iar adincimea gropii
trebuie sa fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35
cm); la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vita) pentru a
referat.clopotel.ro

amplasa normal radacinile si unde se pune sol negru (de deasupra),

baligar fermentat 5-7 kg si cite 10-20g de ingrasaminte minerale de
NPK; totul se amesteca, astfel incit adincimea gropii sa ramina de
32-34 cm (des. 4); dupa ce groapa este gata se amplaseaza vita (cu
punctul de altoire la nivelul solului) linga peretele cu pichet (a), se
umple o jumatate de groapa cu sol negru, se taseaza cu picioarele
(b), se toarna 15-30 l apa si dupa ce aceasta se infiltreaza in sol, se
umple groapa cu sol; se mai taseaza o data usor si se face un musuroi
(c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lastarului altoiului).

In cazul in care, pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste

goluri pot fi completate prin marcote:
- aeriene . in plantatiile cu soiuri europene;
- prin sol (prin arcuire sau cu calcii) - in plantatiile cu soiuri rezistente la
filoxera (hibrizii producatori directi Seibel, Baco 1 etc, unii hibrizi de
selectie noua . Moldova, Negru de Ialoveni etc.).
Marcote aeriene. Pina la locul lipsa se conduce unlastar verde,
pe care, pe parcursul a 2-3 ani se formeaza puntile de rod si verigile
de rod; este important ca acestea sa fie formate din lastari normal
dezvoltati (diametrul 8-12 mm), amplasate bine in spatiu; majoritatea
operatiilor de formare se fac in timpul vegetatiei in scopul reducerii
efectuarii ranilor.
Marcota prin arcuire. Pe parcursul vegetatiei se
educa special un lastar verde, care va fi utilizat primavara
urmatoare pentru marcotaj. Acest lastar trebuie sa fie de o
dezvoltare normala fara copili si indreptat spre locul lipsa.
Primavara acest lastar se amplaseaza intr-un sant (cu adincimea
de 38-40 cm, latimea - un hirlet, iar in locul lipsa latimea . 40
cm) dupa ce au fost orbiti toti ochii, cu exceptia ultimilor 2-3, care vor fi
amplasai la nivelul solului in locul lipsa si vor fi acoperiti cu un
referat.clopotel.ro

musuroi de sol maruntit. Pe parcursul a 2-3 ani se formeaza toate

organele aeriene ale butucului, iar lastarul utilizat ca marcota se
detaseaza de planta-mama.
Marcota cu calcii.Se fac aceleasi lucrari ca in cazul precedent,
numai ca lastarul destinat marcotajului se conduce pina la locul lipsa
pe la suprafata solului, iar la locul golului se face o groapa (adincimea 38-40 cm, laimea . 40 cm), prin care se trece acest lastar, apoi partea
superioara cu 2-3 ochi se scoate la suprafaa solului si se acopera cu
un musuroi.

Vitele plantate in scopul completarii golurilor precum si

marcotele, trebuie ingrijite in mod special primii 1- 4 ani (irigatul,
cotoritul, lucrarea solului, tratarea contra bolilor si daunatorilor,
operatiile in verde etc.).

referat.clopotel.ro

Pe parcursul primilor 4 ani, vitele plantate in locul golurilor

precum si marcotele, trebuie formate in conformitate cu forma
butucului care este utilizata pe sectorul dat.
Pentru a grabi formarea butucilor, cu organele verzi ale acestora
se lucreaza foarte intensiv. In acest caz, butucii fara tulpina pot fi
formati pe parcursul a 3 ani, iar butucii cu tulpina pe parcursul a 4 ani.

referat.clopotel.ro

Pe parcursul acestor ani se lucreaza exemplar solul, butucii se

trateaza contra bolilor si daunatorilor si sunt supusi lucrarilor indicate
mai jos:
-1 an de la plantare: lucrari de formare a butucului nu se aplica;
se instaleaza spalierul;
-anul 2: primavara se repeta taiatul scurt la 2-3 ochi; cind lastarii
verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos, lasindu-se
numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lastar de rezerva; lastarii lasati se
leaga de tutor sau prima sirma; daca apar lastari de prisos se inlatura
inca de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei; cind lastarii ating lungimea
viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc, cea ce favorizeaza dezvoltarea
abundenta a cpililor; cind cpilii ating lungimea de 3-5cm se inlatura
toti in afara de cei 2-3 de pe partea superioara a fiecarui brat sau
tulpini; la formele cu tulpina in scopul majorarii erectitatii (trainiciei
verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se impletesc
reciproc.
Atenie! Tulpinile si bratele se fac din lastari de o singura virsta.
-anul 3: la formele fara tulpina se formeaza verigile de rod pe
partea superioara a fiecarui brat; la formele cu tulpina se taie lastarii
destinati pentru brate la lungimea acestora; daca pe brate (mai jos de
verigile de rod) si pe tulpini se dezvolta lastari de prisos se plivesc
lasindu-se cite 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cind lastarii
viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4;
aceasta favorizeaza dezvoltarea cpililor, care se copilesc lasindu-se
numai cite doi mai bine dezvoltai;
-anul 4: la toate formele se taie dupa principiul veriga de rod se
aplica operatiuni in verde in scopul mentinerii formei butucilor.
A se tine minte unele reguli care trebuie respectate in timpul taiatului si
formarii butucilor:
In calitate de cep de inlocuire si coarda de rod se aleg numai
lastarii normal dezvoltati;
De pe elementele verigii de rod se inlatura uscaturile, circeii,
ramasitele de struguri, cpilii etc.;
Taieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate 1,5-2,0 cm deasupra nodului; prin lemn multianual - se lasa un
ciot de 5-6 mm;
Butucul suporta mai usor operatiile in verde utilizate in scopul formarii
butucilor decit taiatul de primavara;

referat.clopotel.ro

 Utilizarea operatiilor in verde (plivitul lastarilo verzi, ciupitul, ciuntitul,

copilitul, legatul lastarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formarii
butucilor;
In scopul pastrarii posibilitatii de a restabili butucii cu tulpina, afectati
de ingheturile de iarna, in fiecare an la baza tulpinii se conduce cite
1-2 lastari (amplasati pe cepul de rezerva), care toamna dupa caderea
frunzelor se acopera cu sol.
6. Constructiile antierozionale se practica in plantatiile amplasate pe
panta. In rindurile de vie se fac constructii simple (baraje) - se
utilizeaza piloni din lemn, stilpi de spalier deteriorati, nuiele etc. Pe
drumurile centrale si magistrale, pe linga fisiile de protectie, barajele
pot fi facute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi, astfel incit sa
nu impiedice la deplasarea tehnicii prin plantaiile viticole.

Aprilie
1. Legatul in uscat . trebuie de terminat pina la dezmuguritul vitei de
vie, deoarece legatul in timpul dezmuguritului duce la pierderea a
20-50% din potentialii lastari si corespunzator a strugurilor. Termenul
optimal al legatului este cind via plinge, atunci corzile sunt mai
mladioase si nu se rup la arcuire. In timpul legatului mai intii se leaga
tulpinile, bratele si, in ultimul rind, coardele de rod. Coardele de rod se
leaga cite 1-2 la un loc. Daca lungimea corzilor de rod permite, e mai
bine ca acestea sa fie legate in forma de arc, deoarece in acest caz
emiterea de lastari si corespunzator de struguri este cu mult mai mare.
2. Scoaterea coardelor detasate in timpul taiatului dintre rinduri se face
imediat dupa legat si pina la dezmugurit (mai ales in cazul indeplinirii
mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV.1,5B).
Coardele strinse pot fi utilizate in diferite scopuri (la incalzirea
caselor, industria de mobila, producerea stilpilor de spalier din ecoplast
etc.)
Lucrarea se face cind solul este maturat fizic.

referat.clopotel.ro

3. La finele lunii, dupa ce in vie au fost terminate toate lucrarile de

primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului intre
rinduri, iar fisia de sol ocupata de rindul de vie este sapata manual la
adincimea de 12-15 cm cu maruntirea solului in scopul de a
preintimpina evaporarea excesiva a apei din sol. In cazul in care sunt
sectoare imburuenite cu pir se recomanda de a le acoperi cu pelicula
de polietilena neagra, astfel, pe parcursul unui an, practic, se poate
distruge aceasta buruiana. Daca aceasta ocupa suprafete mai mari,
atunci se recomanda tratari chimice (in ultimii ani se produc preparate
chimice foarte eficiente). Ele pot fi administrate cit mecanizat (T-70V+
UGPV + BDV-2,4) atit si cu stropitoarea de spate (manual). Se
administreaza inainte de dezmuguritul viei sau dupa recoltare cu
discuirea imediata a solului. Erbicidele utilizate contra pirului, pirului
gros (sad sau iarba ciinelui) sunt administrate in perioada de vegetatie.
Atentie! Pe sectorul care se administreaza erbicide nu trebuie sa
fie butuci mai tineri de 4 ani.
Se recomanda urmatoarele erbicide:
Impotriva buruienilor anuale si multianuale, monocotilidonate si
bicotiledonate . basta 3-5 l/ha, glifosat 360 . 4 l/ha, cidocor .2-4 l/ha,
uragan .3-4 l/ha etc.
Impotriva la pir, pir gros etc.- raundop .2-4 l /ha, fosulen
. 2,8 . 7,2 kg /ha, milkagro .0,6-0,8 l/ha.

referat.clopotel.ro

Mai
1. Plivitul lastarilor verzi:
Cind au lungimea de 3-5 cm . se inlatura toti acei care impiedica
mentinerea formei butucului, care sunt amplasai pe tulpina si
brate intre puntile de rod; acest plivit se mai repeta de 1-2 ori;
Cind lastarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeaza la butucii care
se afla in perioada de formare, adica la butucii care au fost plantati
in locurile lipsa sau la butucii afectati de temperaturi joase in timpul
iernii si care se restabilesc - se lasa numai lastarii care sunt necesari
pentru formarea organelor corespunzatoare ale butucilor.
2. Inainte de inflorit (ramificarea completa a inflorescentelor) butucii se
trateaza pentru prima data contra bolilor (in deosebi, mana vitei de vie
si oidiumul). Pentru aceasta de obicei se utilizeaza zeama bordoleza
de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). Tratarea se face
pe timp linistit si racoros, de obicei dimineata sau seara. Tratarea se
face manual (cu stropitoarea portativa de spate) sau mecanizat (T-25 +
OM-630).
Soiurile de vita de vie europene trebuie tratate contra
bolilor in mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei,
indiferent de conditiile climatice ale anului. Prima si a treia data . cu
preparate de contact (zeama bordoleza, sulf etc.) iar a doua oara . cu
preparate sistemice (mical, baileton etc.)
Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatra vinata
se toarna printr-o suvita subire in solutia de var si se amesteca
permanent. Vasele sa nu fie din metal. Reactia zemii bordoleze trebuie
sa fie neutra. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateaza sa cada pe
partea inferioara a frunzelor si pe inflorescente. Cu cit picaturile solutiei
sunt mai mici cu atit efectul protector este mai mare.
Printre daunatori pagube mai mari la vita de vie aduc molia
strugurilor si acarianul galicol. In cazul prezentei acestora se trateaza
corespunzator cu insecticide si acaricide.
In scopul sporirii radei si ameliorarii calitatii strugurilor se
propune, ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra
bolilor sa se administreze ingrasaminte (extraradicular). Pentru
aceasta se recomanda utilizarea solutiilor: 0,3-0,5% - salpetru de
amoniu, 3-5% - superfosfat simplu, 0,7-1,0% - clorura de potasiu, 0,030,1% - acid boric sau sulfat de zinc.

referat.clopotel.ro

In ultimul timp industria chimica produce multe preparate, inainte

de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar
de a o respecta strict.
3. Legatul lastarilor verzi . Acestia se leaga cind intrec cu 20-30 cm
inaltimea etajului corespunzator de sirme - in cazul in care se
utilizeaza spalier cu sirme.
Iunie
1. Se face al 2-lea plivit al lastarilor verzi de prisos, inlaturindu-se toti
acei care sunt amplasati nu in conformitate cu forma butucului si care
pot majora incarcatura butucilor in lastari. Lastarii care trebuie inlaturati
in timpul plivitului al 2-lea se observa usor. Ei sunt slab dezvoltati.
2. La soiurile pentru struguri de masa (si in deosebi la soiurile cu
floarea functional femenina Coarna neagra, Ceaus etc.) In timpul
infloritului se recomanda de facut polenizarea artificiala.
Sunt mai multe variante:
daca pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de
5-6 rinduri), atunci polenizarea artificiala este executata de vint; daca
nu este vint puternic in timpul infloritului, atunci manual, se scutura
(agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate;
daca pe sector este numai soiul Coarna neagra, atunci trebuie de
colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi
producatori directi (care infloresc mai inainte); pentru aceasta se
colecteaza inflorescentele, se usuca la umbra, intr-un loc uscat, timp
de 1-2 zile; inflorescentele uscate se cern printr-o sita cu ochiul mic;
polenul pina la inflorirea soiului Coarna neagra se pastreaza (2-7 zile)
in pachete de hirtie intr-un loc uscat si umbrit; in timpul infloritului in
masa (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificiala,
transferind, cu un pamatuf din blanita, polenul pastrat pe
inflorescentele butucului, destinat polenizarii.
Polenizarea artificiala la soiurile de masa (in deosebi la Coarna
neagra, Ceaus) majoreaza roada la butuc, strugurii au un aspect
mai frumos, in boabe se acumuleaza mai mult zahar.
3. Se face al 2-lea legat al lastarilor verzi in partea a 2-a a lunii.

referat.clopotel.ro

4. Toti lastarii (dupa legat), care ies deasupra stilpilor de spalier (si au
lungimea de cel putin 1,3-1,4 m), se cirnesc (ciuntesc) manual sau
cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Acest agroprocedeu
asigura maturarea mai buna a strugurilor si coardelor, amelioreaza
microclimatul in habitusul butucului, amelioreaza aspectul strugurilor
etc.
5. In scopul pregatirii bune catre recoltare, dupa terminarea infloritului,
cind boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape
exact, care va fi roada pe sectorul dat. Pentru aceasta la 20-30 de
butuci se numara cantitatea totala de struguri si se determina numarul
mediu de struguri la un butuc (N.s.). Apoi se determina numarul total
de butuci pe sector (N.b.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m)
in kg (se va lua din orice sursa de informatie, in care se descriu soiurile
de vita de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat in kg:
R=Nb x Ns x m
Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnii
(chihlimbariu). Numarul mediu de struguri la 1 butuc este de 24
struguri. Greutatea medie a unui strugure este de 0,195 kg.
R=86but. x 24str./but x 0,195kg/strg=402,48kg
6. In scopul capatarii anuale a unor roade inalte si calitative de
struguri, dupa inflorit (cind boabele au in diametru . 1,5-2,5 mm) se
corecteaza, pentru ultima data, incarcatura butucului prin inlaturarea
strugurilor. Determinarea definitiva a incarcaturii butucilor prin
inlaturarea strugurilor sau a partii superioare (a unor ramificatii) a lor
este un lucru responsabil si poate fi facut efectuind observatii pe
sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani, deoarece aceasta depinde de
foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive, depunerea
inflorescentelor, starea iernarii, nivelul agrotehnicii etc. Insa, odata
determinata incarcatura butucilor in struguri si repetind in fiecare an
aceleasi agroprocedee, va permite anual de capatat roade inalte de
struguri si calitativi.
Ca baza a calitatii inalte a strugurilor serveste continutul
zaharului in boabe de cel putin a 170 g/l, iar cantitatea strugurilor cu
acest continut de zahar. Cu cit mai mult, cu atit mai bine.
Pentru inceput se pot face urmatoarele recomandari (mai apoi va
trebui de facut observatii pentru fiecare sector aparte si in functie de
calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a dezvoltarii lastarilor
anuali se va majora numarul de struguri la butuc sau se va diminua; in
referat.clopotel.ro

toate cazurile lastarii verzi, care sunt amplasati nu in conformitate cu

forma butucului, se inlatura):
se va lasa pina la un strugure in mediu la un lastar fertil normal
dezvoltat (diametrul 6-13 mm, lungimea . 1,0-1,5 m)- in toate plantatiile
viticole tinere (primii 4 ani);
se va lasa pina la 1,0-1,5 struguri in mediu la un lastar fertile normal
dezvoltat in plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie noua de
struguri pentru masa;
se va lasa pina la 1,5-2,0 struguri in mediu la un lastar fertil normal
dezvoltat in plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri
pentru masa si soiuri de selectie noua de struguri pentru vin;
se va lasa pina la 2,0 struguri in mediu la un lastar fertil normal
dezvoltat . in plantaiile viticole productive cu soiuri europene pentru
vin;
7. Dupa ce s-a terminat infloritul si au trecut 12-14 zile dupa prima
tratare contra bolilor si daunatorilor se face tratarea a 2-a. De preferat
pentru aceasta tratare preparate cu actiune sistemica, care in ultimii
ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente.
Atentie! Preparatele chimice se procura numai de la persoanele
juridice ce poseda licenta in domeniul acesta de activitate ai certificat
de calitate pentru preparatul dat.
8. Spre finele lunii se lucreaza solul intre rinduri (mecanizat) si in rind
(manual) in scopul combaterii buruienilor si minimalizarii pierderii apei
din sol.
Iulie
1. In aceasta luna pot aparea (vlastari) lastari subterani ai portaltoiului
(pot aparea si in mai-iunie, daca nu s-a facut copcitul calitativ) de
aceea ei trebuie inlaturati, pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la
cotorit.
2. Se face legatul al 3-lea al lastarilor verzi.
3. In legatura cu faptul, ca pe lastarii care au fost ciuntiti in luna
precedenta pornesc in crestere cpilii, precum si ca unii din lastari nu
au fost ciuntiti luna precedenta din motivul ca au fost mai slab
referat.clopotel.ro

dezvoltati - acum se face al 2-lea ciuntit. Acesta se reduce la aceea ca

se ciuntesc toti lastarii, care depasesc inaltimea spalierului (adica au
lungimea mai mare de 1,3-1,4 m) si cpilii care iese din habitusul
butucului. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. Pentru ciuntitul
mecanizat se utilizeaza agregatul T-70V+CVL-1.
4. In decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (in
special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeama
bordoleza si sulf) si contra daunatorilor (in special molia strugurilor) cu
insecticide.
5. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului intre rinduri si in rind.
Lucrarea solului intre rinduri se face cu ajutorul cultivatorului
KRV-3 la adincimea de 10-12 cm. Rezultate foarte bune se capata la
lucrarea solului cu boroana cu discuri . BDV-2,4.
6. Pregatirea catre recoltare:
Se face un plan al recoltarii - in care se prevede succesivitatea
recoltarii pe soiuri, cantitatea necesara de recipiente (vase pentru
cules, eventual, pentru prelucrare) numarul de culegatori, transport
etc.
Se pregatesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea
strugurilor pentru prelucrare;
Se pregatesc unitatile de transport necesare pentru transportarea
culegatorilor si a strugurilor;
Se verifica lucrul frigiderelor destinate pentru pastrarea strugurilor;
Se niveleaza drumurile.
Atentie! Ultima tratare chimica in vie se face la sfirsitul lunii iulie .
cu 21-24 zile inainte de inceputul recoltarii strugurilor.
August
1. In prima decada a lunii se face al 3-lea (daca este necesar) ciuntit
mecanizat sau manual, incit fiecare rind de vie sa prezinte un gard
(perete) viu cu inaltimea stilpilor de spalier, iar grosimea de cca 45-50
cm (pentru spalierul simplu).
2. In scopul ameliorarii microclimatului si conditiilor fitosanitare in zona

referat.clopotel.ro

strugurilor, la soiurile pentru struguri de masa, se recomanda de

inlaturat frunzele din aceasta zona (primele 1-4 noduri). Acest lucru se
face cu 15-20 zile inainte de maturarea strugurilor si duce la
ameliorarea considerabila a calitatii si aspectului strugurilor.
3. Incepind cu decada a 2-3 a lunii o data in 3-4 zile se determina
zaharitatea in boabe, cu scopul de a determina dinamica acumularii
zaharului. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare
a probelor medii de 5-6 kg struguri, din care apoi in conditii de
laborator se preseaza sucul si cu ajutorul ariometrului se determina
continutul de zahar. Determinarea dinamicii acumularii zaharului se
face in scopul determinarii timpului recoltarii strugurilor si directiei
utilizarii acestora.
4. In decada a 2-3 a lunii se recolteaza unele soiuri de struguri pentru
masa. De obicei, soiurile de masa se recolteaza in 2-3 reprize, adica
selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se comercializeaza.
Strugurii se recolteaza atent, se tin de peduncul (pentru a nu distruge
stratul de pruina), se aseaza intr-un strat (cu peduncul in jos) in lazile
nr.5 (cu picioruse). Daca sunt struguri cu boabe afectate, acestea se
inlatura cu un foarfece de croitorie. Strugurii culesi se tin in locuri
umbrite si racoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel
mult 3-6 zile in functie de gradul de transportare si pastrare a soiurilor)
Septembie
1. Continua recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru
masa.
2. Se pregatesc depozitele pentru pastrarea temporara (1-3 saptamini)
a strugurilor. Trebuie sa fie niste cladiri capitale, curate, fara curenti de
aer, in care temperatura sa nu varieze si sa se mentina relativ joasa
(intre +6 - 12C). Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (in
care se adauga 100g piatra vinata la 10 litre solutie), se dezinfecteaza
prin fumegare (prin arderea sulfului . 50 g/m3). In acelasi mod se
pregatesc pentru pastrare si frigiderele. Fumegarea dureaza 30-36
ore, dupa aceasta incaperile se aerisesc bine (pina la dispariia
mirosului).

referat.clopotel.ro

3. Se incepe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin.

Un vin bun se capata daca continutul de zahar in boabe este de
cel putin 170g/l. La fermentarea alcoolica a 10g/l de zahar se capata
0,6 grade alcool.
Octombrie
1. Se termina recoltarea soiurilor pentru vin.
2. Se termina recoltarea soiurilor tardive pentru masa. O parte din
acestea se pun la pastrare:
Pe termen scurt (1-3 saptamini) - in depozite
Pe termen lung (3-6 luni) - in frigidere.
Strugurii destinati pentru pastrare trebuie sa fie bine maturati
(continutul de zahar - cel puin 170g/l), cu toate boabele sanatoase.
Se culeg atent, fara a deteriora stratul de pruina de pe boabe, se
amplaseaza in lazi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Strugurii se culeg
cind nu mai au roua pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile in urma.
In ziua cind camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere
a sulfului (1,3-1,5g/m3), care se repeta peste fiecare 5-6 zile. In cazul
in care pe parcursul pastrarii se inregistreaza un inceput de putrezire a
strugurilor, acestia se comercializeaza urgent. In frigider regimul de
pastrare: temperatura aerului 1+10C, umeditatea relativa a aerului .92 .
94%.
3. In scopul completarii golurilor (primavara), acum se face o
inventariere a viilor si se cauta material saditor de soiul dat. Daca nu e
posibil de procurat, atunci trebuie de dat comanda (in luna august)
pentru a fi plantati peste un an.
4. Dupa terminarea recoltarii se executa aratul (cu PRV-3) intre rinduri
la adincimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. O data in
3-6 ani se face reinnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu
administrarea ingrasamintelor (60kg substane active de azot, fosfor si
potasiu). Reinnoirea desfundatului consta in executarea a 3 fisure (una
la mijlocul rindului, iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la
butuci) la adincimea de 50-55 cm.

referat.clopotel.ro

5. Spre finele lunii, dupa caderea frunzelor butucii care sunt condusi
fara tulpina, precum si lastarii de pe cepii de rezerva se ingroapa in sol
pentru iernare. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe
araci sau sirma, se lipesc de pamint si cu hirletul sau sapa se acopera
cu un strat de sol de 20-30 cm. La fel se procedeaza si cu lastarii care
se dezvolta pe cepul de rezerva de la baza formelor cu tulpina.
Noiembrie
1. Continua aratul solului intre rinduri.
2. Continua ingropatul butucilor pentru iernare.
Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masa trebuie
ingropate pentru iernare in mod obligatoriu (Cardinal, Regina viilor,
Caraburnu, Muscat de Hamburg etc.).
3. Se termina comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru
pastrarea temporara.
4. Se verifica cum decurge pastrarea strugurilor din frigidere. Se face
fumegarea conform recomandarilor. Lazile in care se incep a strica
(putrezi) boabele se comercializeaza urgent, fara a sorta suplimentar
strugurii inainte de comercializarea lor.
5. Se verifica starea constructiilor antierozionale si care sunt
deteriorate se repara; in locurile riscante pentru eroziunea de apa se
fac constructii antierozionale noi.

Decembie
1. Se verifica cum decurge pastrarea strugurilor in frigidere - o data in
3-4 zile.
2. Se pregateste tehnica necesara pentru efectuarea lucrarilor de
retinere a zapezii, in special a buldozerelor si tractoarelor cu senile.

referat.clopotel.ro

3. In legatura cu faptul, ca se termina anul, viticultorii trebuie sa-si

adune toate mijloacele financiare, sa calculeze cite mijloace banesti le
trebuie pentru ingrijirea plantatiei viticole in anul viitor si se purcede la
procurarea materialelor necesare reesind din urmatoarele normative:
Ingrasaminte minerale:
Superfosfat simplu cca 600-650 kg /ha
Selitra amoniacala . cca 200 kg /ha
Clorura de potasiu - cca 120-130 kg /ha
Preparate chimice contra bolilor si daunatorilor:
Piatra vinata . cca 40 kg /ha
Var nestins . cca 30 kg /ha
Sulf (praf muiabil) . cca 30 kg /ha
Insecticide . cantitatea va varia in functie de dozele indicate in
instructiuni.
In locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele
carora sunt indicate in instruciunile care se elibereaza o data cu
preparatele procurate. Se procura material de legat in uscat si verde in
functie de greutatea acestuia si randamentul util (ramasite ale
industriei de textile - cca 20 kg /ha, rafie - cca 25 kg /ha etc.)
Se procura si inventarul mic, reiesind din numarul angajatilor: foarfece
de vie, ferestree, sape, hirlete etc.

Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra.

referat.clopotel.ro

Zona foarte favorabila

- Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei
- Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei
- Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei
Zona favorabila
- Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei
- Regiunea viticola a Banatului
- Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul
Tarii
- Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului
- Regiunea viticola a Teraselor Dunarii
DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI
Specificar UM 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
e
Suprafata mii 248,8 251,8 255,0 253, 251,1 247,5 244,4 242,9 238,3 191,8
vii pe rod ha
9
Propductie Kg/h 5281 5685 4623 3443 4449 5234 4590 4433 4626 5529
medie
a
Productia mii 1313, 1431, 1179, 874, 1117,21295, 1121, 1076, 1102, 1060,
de struguritone 9
4
0
3
3
7
7
4
5
totala

a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile

cu suprafete mai mari de 50 ha

Denumirea
exploatatiei

Suprafata Forma de
ha
proprietate

Adresa

Tel_fax

S.C.Jidvei srl

907

Jidvei str. Unirii nr. 9

tel.881881

SCPVV Blaj

427

Blaj str. Gh. Baritiu nr.2

tel 711623

referat.clopotel.ro

S.C.Papadia srl

90

Aiud

tel.861283

S.C.Viticola srl

75

Aiud,Ciumbrud

tel.865216

Asociatia Caritas

51

Blaj,str.Republicii nr.8

S.C.Vitis srl

50

Sebes,Rahau

SCVV MINIS

140

S.C. AFOR S.R.L.

157

Com. Vultureni

S.C. VINALCOOL
S.A.

465 n

BRAILA, Aleea Mecaniz.

39684700

S.C. COMAGRIM
S.A.

341

COM. DUDESTI

39663528

S.C. DROPIA S.A.

241

ORAS INSURATEI

39660540

S.C.Rovinsah
S.A.Merei

621

com.Merei

0755155070

S.C.Rovinsah
S.A.Merei

621

com.Merei

0755155070

S.C.P.V.V.Pietroasa

401

com.Pietroasele

S.C.Romagribuz
Vl.Rimnic.

263

com.Vl.Rimnicului

S.C.Romagribuz
Rm.Sarat

83

Sos.Brailei Km 3

S.A.Cerchez Iz.Dulce

70

com.Merei

Burtea Delia

105

Bucuresti

242520324

SA Vitisem

50

Manastirea

722729043

referat.clopotel.ro

0744527314

GHIOROC str6 Martie

nr 6

SC Fruct prod SA
Ramna

64

Ramna

0255/528063

SC FRUVIMED
MEDGIDIA

1321

Medgidia

820791

SCPVV MURFATLAR

688

Basarabi

234105

SC ERGOVENT SRL

644

Constanta,A.Vlaicu 125 0740231358

SC FRUVISAT SA

597

Satu Nou - Mircea Voda

852605

SC AGROSTRAL SA

425

Aliman

856273

SA VIA

409

M.Viteazu

257991

SC VITICOLA SA

364

Cogealac

769078

SC RKATITELI SA

333

Chirnogeni

854374

SC VITICOM SRL

219

Cernavoda,M.Sadoveanu

238876

SC STEPOLIS SRL

100

Mangalia

SC GRAMED SRL

100

Cernavoda,Cochirleni 1

237222

SC FAMILIA AGRO
SRL

81

Mangalia

0722344081

SC SALPREST SP
SRL

51

Constanta

SC NAZARCEA SA

50

Nazarcea

STATIUNEA
DIDACTICA BANU
MARACINE

178

C-va; Cl. Bucuresti nr.

264

SC Romnef

925

referat.clopotel.ro

755715

255161

str.Pacii nr. 5 Galati jud. 036/495759

Galati

Valea Mantei nr.1

Institutul de
Cercetare Dezvoltare
pentru Viticultura si
Vinificatie Valea
Calugareasca

400

Statiunea de
Cercetari Viti-Vinicole
Bujoru

459

S.C. Nicorvin Tecuci

283

str. Tecuci Marasesti

km.5 Tecuci jud. Galati

036/820404

SA Dealul Covurlui

211

com. Baleni, jud.Galati

036/330408

S.C. Horincea S.A.

180

SC Pimland

165

str. Afinului jud. Galati

036/496682

SA 1 Martie

162

com. Cudalbi,jud Galati

036/862372

S.A. Viitorul

115

com.Nicoresti, Galati

036/867491

S.C. Agrimat

93

com. Matca, jud. Galati

036/860421

SC Pontenegro

91

com.Ivesti jud.Galati

SC Prodvinalco

75

Galati, B-dul Cosbuc

nr.256

036/331805

SC Prowine

73

com. Cudalbi,jud Galati

862024

Tanase Ion

55

com. Sl.Conachi Galati

036/823737

SA Zori Noi

52

com. Vladesti jud.Galati

Statiunea de
Cercetare si
Dezvoltare Horticola

94

Calea Severinului, nr. 71,

Tg.-Jiu

S.C VITIPOMICOLA

390

STR. CALARASI NR.44

referat.clopotel.ro

0244/236690
Valea Calugareasca jud
Prahova

str. Er. Grigorescu nr. 65 036/344640

str.Muncii nr.33,os.Beresti 036/342314

jud. Galati

369175

FETESTI
S.C.
AGROINDUSTRIALA
URZICENI

111

Urziceni Soseaua
Bucuresti -Buzau

0243/251277

SC Cotnari SA

778

com. Cotnari

0232/730396

SC Agroindustrial
Bucium SA

612

Str.Fundac Plopii fara sot 0744/632945

18-22 Iasi

SC Vinia SA

567

Iasi, B-dul Metalurgiei,7 0232/132700

SCPVV Iasi

311

Al. M. Sadoveanu, nr. 48, 0232/219500

Iasi

SC Podgoria Copou

308

SC Agromixt Iasi

201

Iasi, sat Valea Lupului, 0722/549583

com Rediu

SC Vinifruct Copou
SA

72

Iasi, Al M. Sadoveanu nr. 0744/889716

39

SA Ceres Boureni

59

Statiunea Agricola
Pd.Iloaiei

55 r

SC VINARTE SRL

161.46

Comuna Rogova

SC Agrozooviticola
Seuca

280

Ganesti,Principala 265

SC Agrocomplex
Cuci

205

Bozieni

STAT.DE CERC.SI
PROD.POMICOLA

127

STREJESTI

49472036

SC TOHANI SA

1314

Gura Vadului

251231

referat.clopotel.ro

Iasi - Al. Mihail

Sadoveanu, nr. 39

com. Tg.Frumos

0745/663841

0232/710460

Sos. Nationala, nr. 87, 0232/740234

com Pd. Iloaiei, Iasi
052352206

SC VIDELMAR SA

1020

Urlati, str. Independenta

271581

SC ROVIT SA

951

Valea Calugareasca

235286

SC DIONYSOS SA

504

Ceptura

445201

SC Ela Servcom SRL

77

Iacobeni nr. 34

0745/096234

SC Hoser SRL

60

Sibiu, str. Salajului nr. 2

534244/25

S.C.Vintners
Transilvanian

668

Recas,str.Principala
nr.322

0256/330296

SC POSTA Aegyssus

943

Tulcea

511948

SCA NICULITEL

853

NICULITEL

540092

SC SILEX IMPEX

530

OSTROV

0744354167

SC INTER-REG

300

Tulcea

533010

SC SOFAX

229

Valea Teilor

52

SC VITIS Babadag

180

Babadag, Str Cabanei

nr.3

561946

SCPC TULCEA

110

Tulcea

515540

SC NUFARU

106

Tulcea

511902

SCV SARICA
NICULITEL

85

Niculitel

540092

EXP.AGR.PAROHIA
STEFANESTI

505

com. Stefanesti

S.C.VITICOLA
DRAGASANI

228

mun Dragasani

250810340

S.C.PVV

192

mun. Dragasani

250810640

referat.clopotel.ro

S.A.
MIXTAPODGORIA
DRAGASANI

89

mun, Dragasani

250810571

SC Vidisamp SA

778

Calea Basarabiei nr.1-3

Husi

235471059

SC Vinicola Averesti
2000

570

Com. Bunesti Averesti

235471194

SC Fructera SA
Barlad

407

Str. 1 Decembrie nr.91, 0744964831

Barlad

Sc Vitipomicola SA
Dumbrava

316

str. Stefan cel Mare 276

Vaslui

235315211

SC Viticola Sa
Rasesti

170

Com. Dranceni

235482527

SC Podgoria SA Husi

144

Com.Stanilesti

235471006

Asoc.fam.Vitis
Suletea Ghenghea
Eugen

143

Com Suletea

235426921

SA Agroind Berezeni

110

com.Berezeni

235450138

Soc. Agricola Munteni

100

Com. Munteni de Jos

235361569

SC Vascovin SA

91

str.Stefan cel Mare 275

Vaslui

235361784

SC Veritas SA Panciu

1440

Panciu str. M.
Kogalniceanu nr.24

0237/635511;
0237/635713

SC Rovinco SA
Cotesti

956

Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252018

Statiunea de cerc.si
prod. Viti-vinicola

453

Odobesti str.Stefan cel 0237/676623

Mare nr.61

referat.clopotel.ro

SC Romvitis SA
Odobesti

406

SC Vincon SA
Vrancea

350

Focsani str.Avintului nr.12 0237/222100

SC Agroindustriala
SA Marasesti

285

Marasesti Sos.Nationala 0237/630363;

nr.22
0237/630775

SC Est Vitis Cirligele

127

SC Aispa Stars 95
SA

112

Focsani Str.Brailei nr.121 0237/231938

bis

SC Dionysos SA
Cotesti

91

Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252020

SA Viticola Cotesti

83

Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252102

Axente Dan

68

Odobesti jud.Vrancea

A.F.Tataru Constantin

55

Focsani Str.Anul 1948 0237/229112

nr.4

SC MTR END PROD

SRL

52

34.703.46

referat.clopotel.ro

Odobesti str.Maresal
Antonescu nr.125

Com.Cirligele
jud.Vrancea

Focsani Str.Mitopolit
Varlam nr.17

0237/675354;
0237/675217

0237/25 3141

0723377320