Colegiu Tehnic de Marina

Alexandru Ioan Cuza

Proiect pentru cetificarea competentelor provesionale
NIVEL 4
TEMA :

TABLOURI ELECTRICE NAVALE

SPECIALIZARE : TEHNICIAN INSTALATII ELECTRICE

ELEV :

NDRUMTOR :

DINIC ALBERTO-GABRIEL

Prof.Ing. VASILIU ADRIANA

AN COLAR : 2015 - 2016

Cuprins
Memoriu justificativ;
1.

Instalaii electrice navale;

1.

Noiuni introductive;

2.

Alegerea caracteristicilor energiei electrice;

3.

Alegerea curentului;

4.

Alegerea tensiunii;

5.

Alegerea frecventei;

6.

ntocmire bilan energetic (calculul puterii cerute);

7.

Condiii de exploatare;

8.

Calculul puterii cerute i alegerea numrului generatoarelor sincrone;

9.

Protectia generatoarelor electrice;

10.

Punerea n paralel i stabilitatea funcionrii n paralel a

generatoarelor electrice;
11.

Funcionarea n paralel a unui generator cu reeaua;

12.

Funcionarea n paralel a generatoarelor sincrone;

Argument

Tema dezvoltat n prezentul proiect o consider ca o punte de legtur fireasc ntre

sistemele electroenergetice instalate pe uscat i cele existente n alte domenii ale
activitii umane precum: naval, aerian, cale ferat, etc.
Toate acestea au ceva esenial n comun, dar au i particulariti conforme cu
domeniului lor aplicativ.
O instalaie electroenergetic n orice domeniu aplicativ se constituie din surse de
energie electric, reeaua de transport i distribuie, i apoi toate sistemele de protecie i
automatizare.
Suportul teoretic, tiinific i apoi aplicativ al acestei lucrri le-au constituit
cunotinele acumulate de-a lungul anilor la Facultatea de Inginerie Electric, ndrumrile
conductorului de proiect, bibliografiei studiate pe care o anexez i apoi n egal msur
Institutul de Proiectri i Cercetri Navale ( ICEPRONAV )., SC RETEC SA.
Tuturor celor care m-au sprijinit n realizarea acestei lucrri i n acest context, le
adresez mulumiri cu toat consideraia mea.

1. Notiuni introductive

Istoria dezvoltarii civilizatiei aduce dovezi certe care demonstreaza ca navigatia a fost
una dintre cele mai vechi ndeletniciri ale omului.
nceputul navigatiei s-a produs cu cteva sute de mii de ani n urma, cnd unul dintre
stramosii nostri, pentru a scapa fie de primejdia animalelor salbatice, fie de calamitatile
naturii, fie pentru a-si gasi un loc n care sa se poata hrani, a ncalecat pe un bustean si a
fost purtat de apele rului sau, si mai departe, n largul marii de catre curentii marini...
Evolutia navigatiei a fost lenta si calea maritima a fost ntotdeauna plina de primejdii
iar omul care-si desfasoara activitatea pe nava este lipsit de avantajele celui care si
desfasoara activitatea pe uscat.
Dar, cu toate aceste riscuri si privatiuni, marea l-a atras pe om, iar omul a cautat sa o
nfrunte si sa o supuna. Se poate spune ca navele actuale, dotate cu echipament de nalt
nivel tehnic si care ofera un confort sporit, reprezinta o concentrare colectiva, n scopul
efectuarii transportului maritim n deplina siguranta pentru om, nava si marfa aflata la
bord.
n cadrul activitatii complexe si specifice a transporturilor maritime, un loc de seama l
ocupa semnarea contractului, modul de amplasare al marfii la bord, astfel nct expeditia
maritima sa se desfasoare n deplina siguranta, marfa sa nu se deplaseze si sa nu se
pericliteze stabilitatea navei, n orice fel de conditii meteorologice si de starea marii.
Apoi, marfa sa fie predata la destinatie asa cum a fost ncarcata.
Jumbo este capabil sa garanteze operatii si transporturi de mare capacitate cu un risc
minim pentru incarcatura, nava si echipaj. Acesta este beneficiul si meritul unui proiect
ingineresc. Pregatirea proiectului include, nelimitat, manuale(ghiduri), desene, calcule ce
se vor potrivi cu calitatea stricta si tandard a companiei.
Fenomenele, evenimentele sunt identificate si mentinute, pe baza acestora fiind
calculate o serie de scenari cat mai variate, iar fiecare specificatie
( desen ) va avea un grad foarte ridicat de precizie.
4

Proiectul Jumbo este bine pregatit pentru a oferi servicii ingineresti cu baze perfecte
pentru o incarcatura de mare capacitate, fara a avea complicatii.

Acesta se presupune a fi liderul in calitate , greutate, securitate si protectia mediului,

situandu-se dincolo de regulile guvernamentale. Jumbo se
apropie de programul QHSE cu aceeasi inovatie, dedicatie si respectabilitate care au
sustinut si celelalte ramuri ale afacerii.
Programul Stay Well, in vigoare din 2005 , este o initiativa de a aduce cele mai mari
proceduri de siguranta si calitate in fiecare proiect,
incluzand 3 prioritati :

-Reducerea ranirii personalului la cel mai mic grad

-Largirea pietei de desfacere, in functie de cerelile clientilor Jumbo

concentrarea in stabilirea lui Jumbo pentru a fi liderul QHSE, asa cum este in transportul
de mare greutate

-Siguranta maxima si prevenirea unor eventuale raniri si accidente incepe de la

constrangerea angajatilor, atat in birouurile Jumbo cat si la borbul navei.Fiecare angajat

al Jumbo este echipat cu unelte necesar lucrarii in cel mai sigur mod.
De aprope 4 ani Jumbo si-a construit o reputatie ca fiind un principal contractor in
domeniul instalatiilor cu o tinta clara : instalari maritime, instalari sub apa, sisteme de
ancorare, si sisteme de protectie de o inalta clasa.
Principala nava de instalare este Jumbo Javelin, nava de tipul DP2 J-Class , dotata cu 2
macarale ce pot ridica pana la 900 de T fiecare, echipate cu system dinamic de
pozitionare, cu o punte enorma si o capacitate mare de depozitare, o piesa foarte
importanta si utila.
Cu o foarte mare capacitate de ridicare, nava va Ridica, Naviga, Instala, intr-o lina si
continua manevra. De exemplu incarcarea utilajelor se facein Europa, dupa care vasul
naviga pana in Vestul Africii unde are loc operatiunea de instalare.
Acest tip de nava este construita dupa motto-ul : ridicare, navigare, instalare toate
intr-una (all in one).

2. Alegerea caracteristicilor energiei electrice a centralei navale :

2.1 Alegerea curentului:
O decizie corecta, n ceea ce priveste alegerea felului curentului, se poate lua numai pe
baza unei analize tehnico-economice a diverselor variante de instalatii electrice navale.
Din practica actuala se poate constata ca la navele mari si mijlocii de transportat
marfuri, la traulere si la navele tehnice se utilizeaza cu precadere instalatia electrica
navala de curent alternativ, iar la navele mici si la unele nave speciale instalatia electrica
navala de curent continuu (n special la navele militare, submarine ).
n general, se poate mentiona ca masinile de curent alternativ (50 Hz 60 Hz), n
comparatie cu masinile de curent continuu au mase, gabarite si costuri mai mici, sunt mai
sigure n functionare si impun cheltuieli de exploatare mai mici. Mult timp motoarele de
curent continuu au fost cu precadere utilizate n actionarile electrice navale pentru
caracteristicile mecanice si posibilitatile de reglare a turatie, ceilalti parametri ramnnd
aproximativ constanti. nsa, odata cu dezvoltarea convertoarelor c.a-c.a actionarile
electrice reglabile n curent alternativ le nlocuiesc pe cele de curent continuu. Aparatele
din circuitele de forta de curent alternativ sunt mai sigure n functionare dect cele de
curent continuu.
Tablourile de distributie de curent continuu si curent alternativ, n ce priveste masele,
gabaritele si preturile de cost, nu difera esential.
Curentul masoara deplasarea sarcinilor electrice intr-o perioada de timp si o directie

specificata. i=

. Este caracterizat de valoarea numerica si directie.

unde: q= sarcinile electrice

t= unitatea de timp

2.2 Alegerea tensiunii:

De regula, pe nava sunt necesare tensiuni de diverse valori (pentru forta, pentru
iluminat, pentru consumatorii de avarie). Odata cu cresterea tensiunii generatoarelor,
pentru aceeasi putere se micsoreaza masele si gabaritele acestora.
Statistic se poate arata ca la puteri ale instalatiei electrice navale de pna la ctiva
kilowati se utilizeaza tensiunea de 24 V, la o putere de ordinul zecilor de kilowati, 110 V
sau 127 V, la o putere de ordinul sutelor de kilowatti, 220 V, iar la puteri mai mari, 380
V, 690V. Alegerea tensiunii se face pe baza prescriptiilor de registru.
n ultima instanta, pentru alegerea valorii tensiunii, se tine cont nu numai de masele si
gabaritele echipamentului si traseelor de cabluri ci si de o serie de alti factori: curentii de
scurtcircuit, capacitatea de rupere a aparatelor electrice, fiabilitatea, durata de viata a
izolatiei, pericolul de electrocutare, aparitia supratensiunilor.
Datorita destinatiei navei precum si conform diagramei monofilare a distributiei navei
avem 4 tipuri de tensiune necesare pentru alimentarea consumatorilor mai sus
mentionati :
3x690 V C.A. care se obtine de la cele doua generatoare de shaft ale dieselelor
principale:sau de la generatoarele auxiliare PTO(AUX) PS si PTO(PTO) SB ;

3x440 V C.A. care se obtine prin intermediul transformatorului cobortor de tensiune

690/440 s-au de la dieselul de avarie GA;

3x230 V C.A. care se obtine prin intermediul transformatorului cobortor de tensiune

440/230;
8

24 V C.C. obtinuta fie de la redresoarele de tensiune din dotarea navei n regim normal
de functionare(Inverter Room), fie de la bateriile de acumulatoare(Battery Room) atunci
cnd apare o situatie de avarie. n regimul normal de functionare bateriile trebuie
ncarcate prin intermediul redresoarelor de tensiune lucru cerut de altfel si de registru
naval pentru ca ele sa poata alimenta cnd situatia o impune att consumatorii de curent
continuu ct si pe cei de curent alternativ prin intermediul invertoarelor de tensiune de pe
nava.

2.3 Alegerea frecventei:

Frecvena este msura numrului de repetri ale unui fenomen periodic n unitatea de
timp. n Sistemul Internaional unitatea pentru frecven este numit hertz i este
simbolizat prin Hz, n cinstea fizicianului german Heinrich Hertz. O frecven de 1 Hz
corespunde unei perioade de repetare de o secund

La unele nave (nave cu aripi portante, nave pe perna de aer, submarine) masele si
gabaritele echipamentelor si cablurilor din instalatia electrica navala au un rol hotartor.
La aceste nave de obicei se utilizeaza frecventa de 40 Hz n loc de 50 Hz. Aceasta
permite cresterea turatiei motoarelor electrice si deci micsorarea corespunzatoare a
maselor si gabaritelor, la aceeasi putere. De exemplu, cresterea turatiei de sincronism de
la 3000 rot/min la 8000 rotatii/min duce la micsorarea masei de 2.5 - 3 ori, iar a
gabaritului de 2.5 ori. Totusi, gabaritele nu pot fi micsorate prea mult prin marirea
frecventei, ntruct la gabarite mici este dificila disiparea caldurii datorata pierderilor.
Un aspect deosebit de important privind instalatiile de distributie a energiei electrice pe
nava este cuprins n reglementarile internationale date n 1974 prin Conventia
Internationala a Sigurantei Vietii pe Mare care cuprinde o serie de reguli dintre care cele
mai importante fiind:
Impunerea existentei unei surse principale de energie electrica care sa aiba o putere
suficienta pentru asigurarea alimentarii si functionarii normale a tuturor serviciilor
esentiale de la bord. De asemenea se impune existenta sursei de siguranta.
Daca puterea instalata depaseste valoarea de 3000 KW bara de distributie principala
trebuie sa fie tipizata n doua parti cel putin, si cu o repartitie echitabila a consumatorilor
pe cele doua parti divizate.
In cazul navei Jumbo puterea instalata se apropie de valoarea de 5500-6000kW, de
aceea gasim la bordul navei 2 generatoare principale de cate 3000kW fiecare si 2

10

generatoare auxiliare de 1825kW fiecare cate unul din fiecare pentru babord si tribord(in
schema de distributie). Acestea trebuie sa asigure alimentarea cu energie electrica a celor
2 macarale, 2 bowthrustere, azimuth thruster-ului si tabloul auxiliar P.
-Sursa de alimentare de siguranta trebuie sa alimenteze timp de 36 de ore consumatorii
vitali.
-Se refera la tratarea nulului. Toate aparatele electrice de la bordul navei trebuie sa fie
legate la masa. Este necesar un sistem care sa supravegheze nivelul izolatiei si sa
semnalizeze punerea la masa.
De aceea trebuie sesizata prima punere la masa pentru a nu apare scurtcircuit ntre
prima punere la masa si o eventuala a doua punere la masa.
Sistemul energetic al navei are rolul de a furniza energie electrica consumatorilor.
Furnizarea energiei electrice oricarui consumator se face cu respectarea unor cerinte
numite conditii de calitate impuse marimilor electrice tensiune, frecventa, putere.
Conditiile de calitate n alimentarea cu energie electrica a consumatorilor se refera la
conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca marimile electrice dar si conditii referitoare
la continuitatea alimentarii consumatorilor si asigurarea puteri necesare.

Pe nava consumatorii sunt mpartiti n trei categorii dupa cum sunt prezentati n
continuare:
Consumatorii vitali: sunt consumatorii care trebuie sa fie n stare de functionare tot
timpul pentru a mentine manevrabilitatea navei n ceea ce priveste propulsia si crma.
Dintre acestia amintim: instalatiile de crma si propulsie, electrosuflante motor principal,
pompe pentru servicii generatoare, instalatii de ungere si racire motor principal, pompe
hidraulice folosite pentru alimentarea consumatorilor vitali, echipamente de comanda,
supraveghere si control pentru cele de mai sus, echipamentul de control al vscozitatii,
etc.

11

Consumatorii esentiali: sunt consumatorii necesari pentru siguranta navei, a

pasagerilor si a echipajului, si care pot fi scosi din functiune fara ca instalatiile de
propulsie si crma sa fie ntrerupte. Dintre acestia amintim: vinciul de ancora,
bowthruster, pompe gaz-inert, pompe transfer marfa n cazul tancurilor si macarale n
cazul navelor tip cargo, compresorul de aer comprimat pentru lansarea motorului
principal, pompe balast santina, sisteme de comunicatie, lumini de navigatie, etc.
Consumatorii neesentiali: sunt consumatorii a caror deconectare temporara nu
influenteaza n nici un fel instalatiile de propulsie si crma, si nu pun n pericol siguranta
pasagerilor, a echipajului, a navei, a ncarcaturii si a echipamentelor de la bordul navei.
Dintre acestia amintim:instalatia de aer conditionat, instalatia de ncalzire, consumatorii
din bucatarie si instalatiile de ventilatie suprastructuri.

12

3. ntocmirea bilanului energetic .

3.1 Condiii de exploatare
Datorit numrului mare de consumatori, care difer ntre ei ca putere nominal,
destinaie, durat de funcionare, funcionare n diferite regimuri de exploatare, adic:
mar, staionare, avarie, manevre etc., ntocmirea bilanului energetic i determinarea cu
precizie a numrului i puterii generatoarelor este deosebit de laborioas.
Puterea consumat din centrala electric depinde de o serie de factori ca: puterile
nominale ale consumatorilor, numrul de consumatori n funciune, ncrcarea acestora n
regimul de funcionare. Dar, toi aceti factori depind la rndul lor de regimul de
funcionare, exploatare al navei dup cum urmeaz: regimul de mar, de manevr, de
staionare fr operaii de ncrcare-descrcare i de staionare cu operaii de ncrcaredescrcare etc.
Pentru a se putea ntocmi bilanul de energie pentru o nav se cere o bun
cunoatere a tuturor detaliilor hotrtoare pentru aceasta. De aici fac parte mrimea i
felul navei, repartizarea ncperilor, echiparea cu instalaii speciale pentru sigurana sau
exploatarea navei, etc. Detaliile proiectului rezult de obicei chiar din planurile generale,
totui este necesar ca mrimea centralei navale, inndu-se seama de dimensiunile i
necesarul de spaiu, s fie cunoscut deja n vederea ntocmirii proiectului.
Toate elementele consumatoare de energie electric existente la nav sunt
centralizate ntr-o list a elementelor consumatoare. Este bine dac ele se aranjeaz dup
felul lor, deci de exemplu antrenri pentru maini de punte, pentru exploatarea navei,
pentru ventilaie, iluminat, radio, instalaii de navigaie i de telecomunicaii etc.
Pentru unele antrenri, puterile probabile pot fi scoase din prescripiile din
construcie de exemplu pentru pompele de incendiu i pompele de santin care depind de
mrimea navei.
Multe maini de punte sunt tipizate fcnd posibil s lum puterea de antrenare a
motoarelor lor, din fiele corespunztoare de tipizare. Aceasta putere poate fi determinat
de exemplu la vinciurile de ancor din diametrul verigilor lanului, la cabestane din
traciunea cablurilor, la vinciurile de marf din sarcina util, iar la instalaiile de crm
din momentul axului.

13

Elementele consumatoare de energie electric aflate pe o nava, care servesc pentru

scopurile cele mai diferite, i ridic preteniile fa de centrala furnizoare de curent n
cele mai diferite feluri i la timpuri foarte diferite.
n timp ce centralele terestre au o desfurare de ncrcare strict determinat, care
este supus firete unor oscilaii regulate n funcie de or i de anotimp, la bord trebuie
s deosebim o ntreag serie de stri, stri care rezult din natura navei care nu se
deplaseaz n permanen i care i descarc i ncarc sau trebuie s ndeplineasc
sarcini speciale.
Diferitele elemente consumatoare particip ntr-un fel foarte diferit la toate aceste
stri de exploatare, deoarece nava trebuie s fie echipat cu instalaii i dispozitive pentru
cele mai diferite posibiliti, a cror utilizare se face sau se poate face n funcie de
cerinele momentane existente. n legtur cu aceasta se vede c diferitele stri de
exploatare solicit centrala n cadrul unui domeniu, care se poate ridica pana la 1:10.
Totodat trebuie sa se produc energia n mod economic, la majoritatea strilor adic cu
agregate bine utilizate; n afar de acestea, la multe stri de exploatare trebuie s existe o
rezerv potrivit pentru ca n cazul defectrii unui agregat s se asigure alimentarea cu
curent a tuturor consumatoarelor de importan vital, i importan pentru exploatare,
ceea ce necesit o cercetare temeinic, care anume consumatoare trebuie alimentate la
fiecare stare de exploatare.
Strile de exploatare cele mai importante care se repet ntotdeauna la majoritatea
navelor, sunt cele ce urmeaz:
a)

Mersul pe mare (mar):

Aceasta este exploatarea normal propriu-zis a navei. Nava se deplaseaz cu ntreaga

putere a mainilor, fr modificarea vitezei, de cele mai multe ori cu un curs fix, cu
ncrctura complet. Aceasta stare poate dura zile ntregi sau sptmni, n funcie de
ruta parcurs. Toate mainile auxiliare asociate exploatrii mainii principale
funcioneaz n mod continuu i uniform, ca de exemplu, pompele pentru ap de rcire,
pentru combustibil i ulei lubrifiant, la vapoarele i suflantele de cazan, pompele de ap
de condensaie i de ap de alimentare. n afar de aceasta lucreaz ventilatoarele n sala
mainilor, n cala i n spaiile de locuit precum i n instalaiile refrigerente. Dintre

14

mainile de punte nu lucreaz dect instalaia de crm ns numai cu o putere redus,

deoarece capul se comand cu devieri de crm mici. Pompele pentru exploatarea naval
propriu-zis, se folosesc de cele mai multe ori la perioade regulate, de exemplu pompa de
balast, pompa de incendiu, pompa de santin, etc. Iluminatul se folosete n timpul zilei
n msura mai mic iar noaptea n msur mai mare. Farurile nu se folosesc n timpul
mersului pe mare.
b)

Deplasri in rad (manevre)

Sub cuvntul deplasri n rad se nelege deplasarea n ape nguste sau foarte frecventate,
de exemplu n estuarele fluviilor intrrile n porturi sau pe canale. Aici, spre deosebire de
mersul pe mare, trebuie s se ia n consideraie schimbri dese ale traiectoriei i ale
vitezei, de asemenea o manevr de oprire sau de mers napoi, cte odat si cu manevre de
ancorare. n timp ce restul exploatrii navale decurge ca i la deplasri pe mare, toate
antrenrile legate de maina principal vor fi supuse n parte unei utilizri intensificate.
Maina de crm lucreaz cu o putere mai mare, este adevrat c momentele de crm nu
ating valoarea lor complet, deoarece n astfel de ape deplasarea se face de obicei cu
viteza redus. Farurile nu pot fi folosite, de exemplu n scopul identificrii semnalelor
maritime; n canalul Suez, farul canalului lucreaz n permanen n timpul nopii. Dar i
diferitele aparate sunt n permanen folosite, de aceea ncrcarea centralei la deplasri n
rad va fi de regul mai mare dect la deplasri pe mare.
c)

Exploatarea de avarie

Sub cuvntul exploatare de avarie se neleg incendii pe nav, sau ptrunderea apei (n
urma ciocnirilor, atingerii solului etc. ) i aceasta numai att timp ct alimentarea cu
curent nu este ntrerupt.
n cazul defectrii acestei alimentri intr n funciune alimentarea cu curent de avarie, a
crui volum este prins ns separat, deci nu n bilanul de energie, bilanul trebuie s
constate ce putere trebuie s furnizeze centrala principal n cazul unui caz de avarie
menionat mai sus. Dar i deranjamentele produse prin defectarea unor maini i altele
similare nu trebuie considerate cazuri de avarie, luate n acest sens.

15

Solicitarea centralei poate fi foarte diferit ntr-un astfel de caz. La incendii se va folosii
pompa de incendiu i pompa de santin, deoarece apa folosit pentru stingerea focului
trebuie din nou evacuat din nav. Ventilatoarele se opresc cel puin n ncperile pentru
care lucreaz acele pompe. n cazul ptrunderii apei se folosesc pompe de santin i alte
pompe disponibile n acest scop.
Dintre mainile de punte se folosete numai maina de crm. Vinciurile pentru coborrea
brcilor de salvare nu se trec n bilan, deoarece coborrea brcilor trebuie s fie posibil
conform prescripiilor internaionale fr recurgerea la ajutorul unor energii strine,
deoarece astfel de energii nu mai pot sta la dispoziie.
Instalaiile de navigaie, mai ales radiotelegrafie, sunt foarte mult solicitate, n timp ce
iluminatul n ncperile de locuit i n cele sociale va fi redus, deoarece tot personalul
disponibil va fi utilizat.
Dac la exploatarea de avarie instalaia mainilor este complet solicitat, necesarul de
energie se poate ridica la valori mari datorit capacitii relativ ridicate a pompelor de
incendiu i de santin care ntrec capacitatea pompelor la mersul pe mare. n acest caz se
cere un generator de rezerv.
d)

Exploatarea n porturi cu descrcri i ncrcri.

Solicitarea instalaiilor n porturi difer foarte mult ntre diferitele tipuri de nave. La
tancuri de exemplu toate operaiunile de ncrcare-descrcare se realizeaz cu ajutorul
aparatelor proprii ale bordului, iar solicitarea va fi mult mai mare dect cea n cazul
strilor de exploatare descrise mai sus. Dintre mainile de punte se pun n funciune n
port, respectiv n rada portului n afar de vinciurile de marf i a macaralelor de bord,
probabil vinciurile de ancor sau cabestanul pentru strngerea cablului, ns niciodat
concomitent cu cele menionate mai sus, care vor intra n funciune doar cnd nava este
imobilizat la cheu.
Puterea majorat n porturi poate fi realizat cu toate generatoarele de curent disponibile,
deoarece n acest caz nu se cere existena unei rezerve. Dac un agregat se defecteaz,
rezult o prelungire a staionrii i prin urmare un dezavantaj economic pentru armator,
ns nu se produce o periclitare a navei i nici a echipajului ei.

16

3.2. Calculul puterii cerute si alegerea numarului generatoarelor sincrone.

Se definete puterea activ sau puterea real, P, ca fiind valoarea medie a puterii
instantanee, pe o perioad, sau pe un numr ntreg de perioade:

Puterea instantanee este reprezentat de o component sinusoidal, de amplitudine Uef, Ief

care oscileaz cu o pulsaie dubl fa de pulsaiile tensiunii i curentului,
, n jurul unei valori medii egale cu

Se definete ca fiind puterea instantanee,

, produsul valorilor instantanee ale

tensiunii i curentului:

Unitatea de msur a puterii instantanee este watt [W].

Maina de curent alternativ la care turaia motorului este egal cu cea a cmpului
nvrtitor, indiferent de sarcin, se numete main sincron .Mainile (motoarele)

17

sincrone pot funciona n regim de generator, de motor i ntr-un regim de compensator

de putere reactiv (compensator sincron).
Generatoarele sincrone (alternatoarele), constituie surse de curent alternativ de frecven
industrial din centralele electrice. Tendina este ca ele s se realizeze cu puteri ct mai
mari pe unitate, pentru abinerea de randamente mari i consumuri specifice mici de
materiale.
Proiectarea centralei navale presupune n primul rnd calculul puterii cerute de
consumatorii de energie electrica ai navei n diverse regimuri de exploatare ale acesteia.
De marimea puterii cerute depind principalii parametrii ai centralei: numarul si puterile
generatoarelor, gabaritele si greutatile echipamentelor, costul energiei etc.
Datorita numarului mare de consumatori care difera ntre ei ca putere nominala
destinatie, durata de functionare, sarcina n diferite regimuri de exploatare: mars,
manevre, avarie, etc., calcularea cu precizie a puterii cerute este deosebit de dificila.
Puterea consumata din centrala electrica depinde de o serie de factori: puterile nominale
ale consumatorilor, numarul de consumatori n functiune, ncarcarea lor si regimul lor de
functionare. Dar, toti acesti factori, depind la rndul lor de regimul de exploatare al navei.
Metoda cea mai simpla de calcul a puterii cerute din centrala electrica navala este
metoda tabelelor de sarcina.
n coloanele verticale se trec valorile de baza: numarul de bucati, putere nominala, putere
absorbita, putere totala consumata, factorul de putere, puterea totala consumata pe grupe
de consumatori, coeficient de simultaneitate. Alte coloane sunt mpartite pe diversele
regimuri de exploatare: mars, mars cu ncalzire, manevre, operatii de ncarcaredescarcare, avarie etc.

18

Exemplu de tabel de sarcina:

NrNume Cons.BucPnom PabscosPtotCoef.
simultaneitateMarMar Cu
nclzireManevre ncrcare Descrcare Avarie

Daca toate aceste procese s-ar amortiza n acelasi timp atunci factorul de simultaneitate
ar fi egal cu 1 si centrala electrica a navei s-ar ncarca n mod inutil, n timp ce la o
nsiruire rationala a unor astfel de procese centrala ar fi mai putin solicitata. Pentru
fiecare din grupele de consumatori se determina coeficientul de simultaneitate si de
ncarcare.
Coeficientul de simultaneitate permite sa se tina cont de faptul ca nu toti consumatorii
din grupa respectiva sau din ntreaga instalatie functioneaza simultan. Numeric acest
coeficient, pentru o grupa de consumatori, este raportul dintre numarul de consumatori
care functioneaza n mod normal n regimul dat si numarul total de consumatori.
Estimarea acestui coeficient se face de catre proiectant pe baza experientei anterioare,
pe baza statisticilor, diferitelor firme constructoare de nave si prin analiza functionarii n
timp a consumatorilor.
Coeficientul de ncarcare tine cont de faptul ca, consumatorii electrici nu functioneaza la
putere nominala ci la o putere mai mica dect aceasta. Numeric acest coeficient este egal
cu raportul dintre cele doua puteri si este deci subunitar.
Sarcina totala calculata si determinata prin metoda de mai sus constituie o marime de
baza pentru alegerea numarului optim de generatoare si a determinarii puterii acestora.
Dar n afara de sarcina totala este necesar sa se tina cont si de alti factori care pot decide
alegerea sarcinii definitive a centralei electrice a navei. Pentru aceasta se analizeaza si se
compara ntre ele cteva variante de centrale pe baza anumitor indicatori tehnicoeconomici. Pentru ntocmirea acestor variante este necesar sa se tina cont de anumite
considerente legate de functionarea optima si de fiabilitatea instalatiei electroenergetice a
navei.

19

Se recomanda ca generatoarele sa fie de acelasi tip deoarece acest lucru simplifica

ntretinerea, reparatiile, distributia sarcinii ntre generatoare la functionarea n paralel, etc.
ncarcarea generatoarelor n diverse regimuri trebuie sa asigure o functionare optima. Se
considera ca generatoarele trebuie ncarcate fiecare n parte cu o sarcina egala cu 70-80%
din puterea nominala a generatorului. De asemenea, este necesar ca n regimurile cu
durata cea mai mare (mars, etc.) sarcina generatoarelor sa fie egala cu 80% din cea
nominala. n regimurile de scurta durata (avarie, manevra) sarcina poate fi 70% si chiar
mai mica.
Deoarece durata stationarii navei este compatibila cu durata marsului este necesar ca si
generatoarele care functioneaza la stationarea navei sa fie ncarcate tot cu 80%.
Pentru o ncarcare ct mai buna a generatoarelor n practica se folosesc doua metode:
functionarea n paralel a unui numar corespunzator de generatoare sau deconectarea
temporara a consumatorilor neesentiali. Numarul minim de generatoare dintr-o centrala
electrica navala este de doi, fiecare generator putnd sa satisfaca orice regim de
functionare. Totusi este indicat ca centrala sa fie compusa din trei sau patru generatoare.
n acest caz, n functionare pot fi doua sau trei generatoare, unul putnd fi n revizie sau
reparatie, iar altul n rezerva.
n afara de cele mentionate mai sus trebuie sa se tina cont de faptul ca puterea totala
ceruta de consumatorii navei creste si dupa ce nava intra n exploatare. Aceasta se explica
prin faptul ca pe nava se instaleaza ulterior si alti consumatori de energie. De aceea este
necesar ca centralele electrice ale navei sa aiba o putere mai mare cu 15-20% dect cea
reiesita din calcul.
Dupa ce s-au ntocmit cteva variante de centrale electrice este necesar sa se aleaga
varianta optima efectund o analiza comparativa pe baza unor indicatori tehnicoeconomici.
Criteriul principal de comparatie al acestor variante este costul anual al energiei
electrice produse la bordul navei. Puterea si numarul generatoarelor trebuie sa fie stabilite
astfel nct costul mediu anual sa fie minim.
Nava Jumbo este dotata cu 5 astfel de generatoare :

20

2 generatoare de Shaft (adica se afla pe axus motorului principal) cu o putere

fiecare de 3000 kW

2 generatoare Auxiliare de 1825 kW

1 generator de urgenta de 440 kW

21

22

3.3 Protecia generatoarelor electrice

Generatoarele de la bordul navelor se construiesc de puteri relativ mari de aceea
apariia regimurilor de avarie in sistemele de curent alternativ pot avea consecine
deosebit de grave. Sistemele de protecie trebuie sa ndeplineasc anumite condiii si
anume: selectivitate, excluderea declanrii false, viteza mare de acionare, etc.
Pentru generatoarele care funcioneaz pe nava se vor monta urmtoarele dispozitive de
protecie:
- protectie terminca
- protectie anti-condens
- protecie mpotriva suprasarcinilor si scurtcircuitelor;

23

- protecie mpotriva creterii sau scderii tensiunii;

- protecie mpotriva curentului invers sau puterii inverse;
- protecie mpotriva variaiilor de frecventei;
1 Protecia termica este realizata cu ajutorul senzorilor de temperatura PTC,
Acesta este conectat la sistemul de alarme a navei, sistemult de monitorizare, sistem ce
functioneaza pe sircuit inchis de 4-20mmA.
PTC trebuie sa transmita semnal de pe statorul generatorului, barele acestuia si alte locuri
critice de pe generator.
Tipul de sensor folosit este PT100

Standard :DIN 43 760, class B

Scara :-50 to 300C

Dimensiune :100mm, 1/2" BSP

Type :3 sau 4 fire, simple sau duble

Iesire

Tip iesire: 4 - 20mA

Valoare la defectare senzor: 32mA
Valoare la scurtcircuit senzor: 0,2mA
Precizie transmitter
Eroare de masura: 0,2 % din domeniu
Deriva termica: 0,01 % din domeniu / OC
Alimentare
Tensiune: 10 - 32Vcc
Riplu: 1Vvv
Sarcina maxima: 750 ohmi la 24V si 20mA

24

Conditii de lucru
Presiune maxima: 25 bari
Temperatura mediu: -40 ... +85OC
Umiditate mediu: 0 ... 98%RH
Compatibilitate electromagnetica: conform EN 61 326

2 Protecia mpotriva suprasarcinilor si scurtcircuitelor

Acesta protecie se realizeaz cu ajutorul releelor de curent si a siguranelor fuzibile
care reacioneaz la depirea curentului peste valorile menionate mai sus. Pentru a
asigura selectivitatea necesara, sistemul de protecie este prevzut cu temporizare care
este dependenta de curentul care trece prin releu respectiv sigurana fuzibila.
Releele de curent sunt utilizate numai in circuite cu elemente de comanda prin contact
de tip impuls(butoane cu revenire), astfel incat dupa racirea bimetalelor san u fie posibila
o reconectare automata
Declansarea corecta a releului se produce atunci cand consumul de current al motorului
datorata supraincarcarii mecanice a motorului, tensiunii reduse sau caderii unei faze la
sarcina nominala, sau cand motorul nu porneste datorita blocarii rotorului.
Valoare de setare a protectiei trebuie sa fie valoarea curentului nominal al motorului, nici
mai mare , nici mai mica (in practica se regleaza cu putin mai mic decat valoarea
nominala)
.Sigurantele fuzibile sunt necesare pentru protectia impotriva scurtcircuitelor atat a
motorului cat si a releului. Valoarea lor maxima este indiata pe fiecare releu si trebuie
avuta in vedere. Alegerea unor valori mai mari decat cele indicate conduc la distrugerea
motorului si a releului.
In figura din continuare este prezentata schema unei astfel de protectii exact asa cum
apare in planul de punere in functiune a echipamentului.

25

iar in urmatoarea cum arata fizic un astfel de aparat :

26

3 Protecia mpotriva creterii sau scderii tensiunii

Apariia supratensiunilor n reea se datoreaz supraexcitrii generatorului n cazul
defectrii sistemului de reglare a tensiunii (RAT- regulatorul automat de tensiune).
Valoarea supratensiunii n reeaua de curent alternativ depinde de natura defectului, de
valoarea iniial a sarcinii n reea i de viteza de rotaie a generatorului. Cnd generatorul
supraexcitat lucreaz n paralel cu alte generatoare sunt posibile diferite regimuri de lucru
n funcie de sarcina total reactiv din sistem, de numrul i puterea generatoarelor, de
tipul regulatoarelor de tensiune i de eficacitatea sistemului de echilibrare a puterilor
reactive ntre generatoarele cuplate n paralel. Datorit creterii tensiunii n reea,
regulatoarele de tensiune vor aciona n sensul micorrii tensiunii, micornd curenii de
excitaie la generatoarele n stare bun de funcionare.
Coborrea tensiunii n reelele de curent alternativ se datoreaz pierderii excitaiei
generatorului, care poate s apar n urma ntreruperii circuitului de excitaie. n cazul
funcionrii izolate a generatorului, pierderea excitaiei duce la declanarea proteciei i la
decuplarea generatorului de la reea. n cazul funcionrii n paralel a ctorva generatoare,
pierderea excitaiei la unul dintre ele poate duce la regimuri anormale de funcionare.

27

Generatoarele n stare bun de funcionare se vor suprancrca cu sarcina reactiv

consumat de generatorul defect. n urma acestui lucru generatorul va trece in regim
asincron producnd oscilaii periculoase ale curenilor n generatoare i ale tensiunii n
reea. De asemenea se produce si o supranclzire a nfurrilor de excitaie a
generatorului defect.Daca sarcina reactiv atinge o anumita valoare, atunci regulatoarele
de tensiune ale generatoarelor n stare bun, sub aciunea sistemului de egalizare a puterii
reactive, coboar tensiunea pn la nivelul de acionare a sistemului de protecie i
generatorul defect se decupleaz din reea.

*schema bloc a unui RAT

4 Protecia mpotriva curentului invers sau puterii inverse

Apare n cazul unor defeciuni la sistemul de reglare automat a frecvenei sau n
sistemul de egalizare a puterilor active (se poate ntmpla schimbarea sensului de
circulaie a puterii active a generatorului ). n cazul acesta generatorul trece n regim de
motor, adic consum putere activ de la reea.
Curentul i puterea invers sunt duntoare att pentru generatorul avariat ct i pentru
celelalte generatoare din reea.

28

5 Protecia mpotriva variaiilor de frecven

Creterea sau scderea frecvenei peste limitele admise n sistemele de alimentare n
curent alternativ cu frecven stabil se datoreaz urmtoarelor cauze:
ntreruperi si scurtcircuite n elementele sistemelor de reglare a frecvenei i de
egalizare a puterilor active;
Defecte mecanice n transmisia cu vitez constant;
n cazul funcionrii independente a generatorului valorile stabilizate ale frecventei
depind aproximativ liniar de raportul dintre puterea activ a generatorului i puterea sa
nominal conform relaiei:
n concluzie pentru acionarea sigur a proteciei la abateri nepermise ale frecvenei,
este necesar ca la elementele de comand ale acesteia s se aplice semnale suplimentare,
proporionale cu dezechilibrul curenilor activi sau al puterilor active.

4. Manevre de punere n paralel i stabilitatea funcionrii n paralel a

generatoarelor electrice.
Conectarea generatoarelor la TPD se poate face n dou feluri:
a) fiecare generator se conecteaz la bare proprii, iar consumatorii de energie
electric se

pot lega cu ajutorul unor comutatoare la diferite bare colectoare ale

generatoarelor. n acest caz generatoarele funcioneaz izolat i vor alimenta numai

29

consumatorii care sunt legai la barele lor. Deranjamentul pe reeaua alimentat de un

generator nu afecteaz funcionarea celorlali consumatori cuplai la reeaua unui alt
generator, ei putnd fi comutai la reeaua generatorului care funcioneaz corespunztor
dac puterea lui este suficient.
b) a doua posibilitate este conectarea tuturor consumatorilor de pe nav la barele
comune la care funcioneaz generatoarele n paralel.
4.1 Funcionarea n paralel a unui generator cu reeaua
Ca reea se poate considera reeaua malului sau barele TPD la care sunt conectate
dou sau mai multe generatoare sincrone. Generatorul sincron de la bordul navei poate
funciona n paralel cu reeaua malului dac consumatorii de pe nav sunt consumatori de
energie reactiv, i pentru a se evita plata acestei energii reactive se prefer folosirea
acestui generator pe post de compensator sincron. La funcionarea n paralel a unui
generator sincron cu reeaua, n regim staionar, rotorul se rotete sincron cu cmpul
statorului. n cazul n care cmpul rotorului depete cmpul statorului, unghiul intern
fiind pozitiv, maina funcioneaz n regim de generator sincron, cednd energie activ n
reea, iar la rmnerea n urm a rotorului fa de cmpul statorului, maina trece n regim
de motor sincron consumnd energie activ din reea.
Puterea activ a generatorului, egal cu puterea primit de la motorul diesel n
regim staionar, este proporional cu sinusul unghiului intern al mainii.

(11)
n care: P - puterea activ cedat n reea; U tensiunea reelei;
electromotoare a generatorului;
ax longitudinal;

- tensiunea

- reactana sincron a statorului mainii sincrone dup

- reactana sincron a statorului mainii sincrone dup ax

transversal; unghiul intern al mainii sincrone.

30

4.2 Funcionarea n paralel a generatoarelor electrice

Punerea n paralel a generatoarelor sincrone este necesar ntruct puterea cerut de
consumatorii navei variaz de la un regim la altul. Posibilitatea ca generatoarele sincrone
s funcioneze n paralel ofer urmtoarele avantaje:
- se asigur funcionarea fiecrui agregat cu randament maxim:
- se asigur posibilitatea efecturii unor revizii i reparaii ale grupurilor DG fr ca
alimentarea cu energie electric a navei s fie ntrerupt;
- crete fiabilitatea instalaiei electroenergetice.
n cazul funcionrii n paralel trebuie ndeplinite anumite condiii astfel nct
sarcina s se repartizeze ntre generatoare proporional cu puterile acestora. Trebuie avut
o anumit siguran n exploatare pentru c orice ieire din funciune a unui generator ca
urmare a unei defeciuni poate pune n pericol exploatarea ntregii reele a navei.
Dac n timp ce mai multe generatoare funcionnd n paralel, se defecteaz unul,
atunci sarcina se va mpri la celelalte generatoare ducnd la suprancrcarea lor i n
funcie de reglajul releelor de suprasarcin, poate apare declanarea ntreruptoarelor
automate ale generatoarelor rmase i instalaia va rmne fr tensiune.
La punerea n paralel a dou sau mai multe generatoare trebuie ndeplinite patru
condiii eseniale dup cum este prezentat mai jos:
- tensiunile s fie egale;
- frecvenele s fie egale;
- tensiunile s fie n faz;

31

Fig.12
- succesiunea fazelor s fie aceeai.(se realizeaz la legarea generatoarelor n
sistemul energetic al navei)

Fig.13
Dup cum se observ n figurile de mai sus ntre sistem i generator nu sunt
ndeplinite condiiile de mai sus, de aceea se vor pune voltmetre ntre cele trei faze pentru
egalizarea tensiunii i sincronoscop pentru egalizarea alunecrii. Prin mrirea turaiei
generatorului vom crete frecvena pn cnd alunecarea ntre fazorii tensiunilor este

32

zero. n acest moment se mai pune problema egalizrii tensiunilor care se va realiza prin
mrirea sau micorarea excitaiei generatorului.
Cu ocazia reglrii tensiunii trebuie s se fac o deosebire ntre exploatarea
individual i exploatarea n paralel. La exploatarea individual trebuie s meninem
constante tensiunea i frecvena la bornele generatorului innd seama de reea; curentul
necesar reelei trebuie furnizat de la o singur main. n consecin, regulatoarele trebuie
s regleze curentul de excitaie la fiecare ncrcare a curentului, astfel nct tensiunea la
bornele generatorului s rmn constant i reglarea turaiei motorului de acionare
astfel nct frecvena s se pstreze constant n jurul valorii de 50 Hz . Regulatorul
lucreaz acum astatic, adic el regleaz la fiecare sarcin aceeai tensiune nominal i
aceiai frecven.
Conectarea individual se folosete rar, de cele mai multe ori numai la agregatele
pentru curent de avarie. De regul lucreaz dou sau mai multe generatoare exploatate n
paralel pe bare comune. n acest caz reglarea sarcinii se schimb fundamental, o
modificare a curentului de excitaie are ca rezultat numai o deplasare a puterii reactive, n
timp ce puterea activ rmne nemodificat.
Dac cele dou generatoare funcioneaz n paralel iar fazorii tensiunilor
electromotoare E1 i E2 nu sunt coliniari, egali i opui, apare un curent de circulaie care
se nchide pe circuitul alctuit din nfurrile statorice ale celor dou generatoare. Pentru
ca acest circuit are un pronunat caracter inductiv, acest curent de circulaie este reactiv i
defazat cu /2 n urma fazorului E, care rezult ca diferen a fazorilor E1 i E2.
Acestui curent de circulaie i corespunde un transfer de putere reactiv care are
urmtoarele efecte negative:
- apariia unor eforturi electrodinamice i termice n nfurri;
- demagnetizarea mainii a crei tensiunea electromotoare este mai mare i
magnetizarea mainii a crei tensiunea electromotoare este mai mic.
Pentru eliminarea acestor defecte este necesar ca cei doi fazori s fie n permanen
egali. Acest lucru se asigur numai prin reglarea corespunztoare a curenilor de excitaie
a celor dou maini. Dei tensiunea electromotoare depinde i de turaia generatorului,
aceasta nu se regleaz n acest scop deoarece reglajul turaiei este utilizat n cazul
funcionrii n paralel a generatoarelor doar pentru reglarea puterii active. Generatoarele

33

sincrone care funcioneaz n paralel, cedeaz reelei aceiai valoare a puterii reactive
dac cele dou tensiuni electromotoare sunt egale. Creterea curentului de excitaie a
uneia dintre maini duce la creterea contribuiei sale n putere reactiv i la scderea n
putere reactiv a celei de-a doua maini. Dac, n plus, crete curentul de excitaie al
primei maini i scade curentul de excitaie al celei de-a doua maini, prima maina va
acoperii nu numai ntregul curent reactiv al sarcinii ci i curentul reactiv al celei de-a
doua maini, care devine consumator de putere reactiv.
n regim normal, la funcionarea n paralel, curenii de excitaie trebuie s fie egali.
Dac aceasta egalitate nu exist, atunci sarcinile reactive nu se distribuie uniform.
Stabilitatea distribuiei sarcinii reactive la funcionarea n paralel a generatoarelor
de putere egala se asigura cu ajutorul legturilor de egalizare ntre circuitele de corecie a
tensiunii. Aceste legturi se realizeaz cu ajutorul traductoarelor de curent reactiv, blocuri
de msur a diferenei curenilor reactivi i blocuri de comand ale curenilor de excitaie
pentru anularea diferenei

dintre curenii reactivi. De asemenea, pentru stabilitatea

distribuiei sarcinii reactive se utilizeaz statismul realizat cu ajutorul regulatorului de

tensiune ntr-un mod similar cu distribuia sarcinii active. Dac nu se realizeaz
stabilitatea distribuiei sarcinii reactive pot apare efectele negative menionate mai sus. n
mod similar se poate afecta echilibrul i n cazul puterilor active. Aa cum s-a vzut n
cele prezentate anterior generatorul ca obiect comandat are doua mrimi de ieire:
tensiunea si frecvena. Pentru meninerea constant a frecvenei trebuia sa se realizeze o
reglare corespunztoare a turaiei motorului diesel. n acelai timp la funcionarea n
paralel se pune problema distribuiei uniforme a sarcinii active ntre grupurile dieselgeneratoare.

34

Bibliografie

1.

W. Krebs Instalaii electrice la nave traducere din limba rus Ed. Ver Technik

Berlin 1962.

2.

D. Clueanu, S. Stan, E.Banu, F. Drgan Instalaii electrice la bordul navelor -

Ed. tehnica Bucureti 1981.

3.

L. M. Piotrovschi Maini electrice traducere din limba rus Ed. Energetic

de stat 1953.

4.

I. Minulescu, C.Ptrcoiu, E. Ciobanu, D. Nanu Curs de instalaii electrice

navale- vol.II. Ed. Bucureti 1971.

5.

Registrul Naval Romn Reguli pentru clasificarea i construcia navelor

maritime- Ed.Bucureti 1978

35