Cl 11D Vrednic Alexandru

Drogurile

Drogul in sens farmacologic este o substanta utilizata sau nu in medicina, a carei folosire abuziva poate
crea dependenta fizica si psihica sau tulburari grave ale activitatii mintale, ale perceptiei si ale
comportamementului. In sensul dat de catre conventiile internationale, prin drog intelegem substantele supuse
controlului prin Conventia Unica asupra stupefiantelor din 1961 si substantele psihotrope al caror control este
prevazut de Conventia din 1971. Conventiile si protocoalele aplicabile drogurile au dat substantelor psihotrope
un sens particular, diferentiindu-le de stupefiante.
  In acest modul nu vom face referire la alcool, tutun si cofeina, societatea privindu-le ca fiind diferite de celelalte
droguri. Acest curs se refera in special la folosirea drogurilor ilegale. Abuzul acestora poate duce la afectarea
fizica si psihica, iar prin actiunile celor care le folosesc, afecteaza si comunitatea.
  
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) defineste abuzul de droguri ca fiind orice utilizare excesiva, continua
ori sporadica, incompatibila sau in relatie cu practica medicala, a unui drog.

Consumul poate fi:

 exceptional, in scopul de a incerca odata sau de mai multe ori un drog, fara a continua insa;

 ocazional, sub forma intermitenta, fara a ajunge la dependenta;

 episodic, intr-o circumstanta determinata;

 sistematic, caracterizandu-se prin dependenta.

  In toxicomanie, inclinatia de a consuma droguri conduce la o stare de subordonare, de cele mai multe ori
tiranica, a unui individ fata de un drog, care ii conditioneaza comportamentul, existenta, relatiile familiale si
sociale.

Motive care duc la consumul de droguri :

 curiozitatea
Nu inseamna ca devenii dependent doar pentru ca ai incercat, dar nu continua – utilizarea sistematica duce la dependenta, iar in
cazul drogurilor puternice, prima doza poate fi fatala (heroina, cocaina, LSD, Extasy, amfetamine, fenciclidina)

 teribilismul
Consumul de droguri poate fi vazut ca excitant si provocatori. Unii sunt tentati sa infrunte riscurile implicate, departe de a fi
impiedicati de vorbe precum “pericol”. Poti sa iesi in evidenta si in mod pozitiv, fara sa consumi droguri! Cauta alternative!

 presiunea grupului
Este important sa stii sa spui “NU” – asta dovedeste ca ai o personalitate puternica. Incearca sa fii tu insuti, chiar daca cei din
jurul tau au alta opinie

 probleme (in familie, scoala, cu prietenii)

Unii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi problemele existente (divortul parintilor, abuz sau neglijenta din partea parintilor
sau a scolii). Trebuie inteles sa folosirea drogurilor rezolva doar aparent si temporar problema, ea continuand sa existe si sa se
agraveze.

 neintegrarea in colectivitate si societate

Consumul de droguri poate fi un raspuns la singuratate, la probleme privind integrarea in colectivitate sau dispretul fata de
sine. Este important sa va ajutati unii pe altii, sa treceti peste probleme fara sa recurgeti la droguri

 Opiaceele reduc durerea si in doze mari induc somnul. Din aceasta categorie fac parte opiul, morfina, codeina si heroina
care este un narcotic derivat din morfina.  Petidina si metadona sunt droguri sintetice care actioneaza asemanator
morfinei.
  Opiul se extrage din capsula macului opiaceu – Papaver somniferum. Consumul de opiu este cunoscut in Asia de mii de
ani, dar fumatul de opiu a aparut in China numai dupa ce a fost introdus tutunul.
Morfina a fost izolata din opiu la inceputul secolului al XIX-lea si a fost denumita dupa zeul grec al somnului - Morpheus.

 Heroina
  Cel mai periculos si care duce la dependenta cea mai puternica dintre narcotice este heroina.
  Heroina a fost descoperita in 1874 , este produsa printr-o alterare chimica a morfinei si este de 2-3 ori mai
puternica decat morfina.
  Constituie in multe tari o problema majora, nu numai pentru faptul ca duce extrem de rapid la dependenta si
este foarte periculos, dar impreuna cu cocaina si metamfetaminele deseori stau la baza unor acte criminale
precum spargeri, jafuri, furturi, prostitutie, pentru a-si intretine obiceiul.

Este o pudra a carei culoare variaza intre maro inchis si alb. Cea mai populara forma este cea inchisa la culoare,
care este vanduta in pachete mici de celofan sau folii sau in bilute din acelasi material.
Cea mai folosita cale de administrare a heroinei este cea injectata. Pudra poate fi inhalata sau fumata.

Morfina
   Denumita in jargon M, morf, Emsel, domnul Melancolie este utilizata in medicina cel mai adesea in fazele terminale ale
cancerului, pentru capacitatea ei de a suprima durerea.
Dozele mici dau relaxare, letargie, anxietate sau euforie, suprimarea reflexului de tuse ( in cazul asocierii cu alcool se
poate produce asfixia cu propriile vomismente ),racirea tegumentelor, hipotonie musculara, contractia pupilelor si vedere
incetosata.
   O doza mare duce la scaderea tensiunii, scaderea ratei respiratorii cu evolutie spre soc, coma, deces.
   Utilizarea repetata duce la dependenta fizica si psihica; dezintoxicarea duce la iritabilitate, transpiratii, ticuri nervoase,
crampe musculare si abdominale, voma, diaree, febra, hipertensiune arteriala. Exista riscul colapsului cardiovascular in
cursul sevrajului.

   
  Marijuana considerata ca si “drog de trecere”, impreuna cu hasisul si uleiul de hasis sunt diferite forme ale canabisului –
o planta cu frunze verzi, inalta, ce creste in zonele insorite ale globului.
  Substanta responsabila pentru efectele psihoactive - starea de “high”, este delta-9-tetrahidrocanabinolul (THC).
Cantitatea de THC ce se afla in marijuana, hasis sau uleiul de hasis determina puterea drogului.
  Este un drog care deprima centrii nervosi. Marijuana este cel mai popular drog printre tineri, dupa alcool.
  Este formata din frunzele, florile, tulpinile si semintele plantei cannabis, care este uscata si maruntita. Marijuana poate fi
gasita si in Sinsemilla (din spaniola Sin semilla – fara seminte) - varful inflorescent al plantei feminine nepolenizate a
cannabisului.

 Cannabisul a fost folosit in medicina mai multe secole, recent in tratamentul starii de greata a pacientilor bolnavi de
cancer care fac chimioterapie, la pacientii cu glaucom, cand cannabisul reduce presiunea intraoculara si ca stimulent al
apetitului la pacientii bolnavi de SIDA si in epilepsie.   
Cannabisul este periculos cand este combinat cu alte droguri, cum este alcoolul. Efectele cannabisului sunt intensificate
deseori intr-un mod imprevizibil in aceste combinatii. Desi de cele mai multe ori consumatorii de cannabis trec la
consumul altor droguri, aceasta nu este o regula.
  Consumul frecvent al unor doze mari de cannabis poate produce o toleranta moderata. Toleranta inseamna ca o
persoana are nevoie de doze mai mari de drog pentru a ajunge la aceleasi efecte pe care le avea folosind cantitati mai
mici. Consumatorii de cannabis pot avea o diversitate de probleme de sanatate, sociale, legale, financiare si de
comunicare cu ceilalti, devenind dependenti de cannabis, ceea ce poate duce la fenomene de sevraj moderate, care
constau de obicei in simptome asemanatoare gripei.
  Numai un procent redus din utilizatori devine dependent de cannabis, dar cei care nu sunt dependenti, pot deveni in
timp.
Putini din cei care consuma in mod ocazional pot sa-si deterioreze in mod serios sanatatea.