REFERAT

RESURSE
AGROTURISTICE I
LEGISLAIE N
ALIMENTAIA PUBLIC
I AGROTURISM
CALAN-JUD.HUNEDOARA

STUDENT:MIU IONELA VIOLETA

GRUPA 8319

BUCURETI
2016

CUPRINS :
1.IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA
Calan,judetul Hunedoara
1.1. Prezentarea localitii:
istoric
aezare geografic
hart
vecini
populaie
clim
1.2. Resursele agroturistice naturale ale localitii:
muni
ape (ruri, lacuri, ape minerale)
peteri
rezervaii naturale
monumente ale naturii
fenomene i structuri geologice
vegetaie (flor)
faun
fotografii reprezentative
1.3. Resursele agroturistice antropice ale localitii:
vestigii arheologice
monumente istorice (biserici, mnstiri, castele medievale)
muzee
case memoriale
etnografie i folclor
calendarul srbtorilor populare
fotografii reprezentative
2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE I GRADUL LOR
DECLASIFICARE
trecerea n revist a pensiunilor i precizarea numrului de
margarete
fotografii reprezentative
3. STADIUL VALORIFICRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN
LOCALITATE
situaia turismului rural (agroturismului)
dac exist o strategie a turismului rural (agroturismului)
analiza SWOT a potenialului agroturistic din localitate (puncte tari, puncte
slabe,
oportuniti, riscuri)
Podgoria Tarnavelor
4.STUDIU CAZ PENSIUNE
5. CONCLUZII I RECOMANDRI
6. BIBLIOGRAFIE

OrasulCalan,Jud.Hunedoara

1.1Prezentarea localitatii

Istoric
Oraul Clan este situat n regiunea central a rii (ara Haegului), este strbtut de rul
Strei. Oraul este situat pe drumul naional 66, la o distan de 15 km de oraul Simeria, la 10
km de municipiul Hunedoara i la 28 de km de municipiul Deva- reedina judeului
Hunedoara. Anexat, pe harta judeului i respectiv pe harta Romniei, se poate observa poziia
geografic a oraului Clan. Distana pn la grania cu Ungaria este de circa 200 km.
Despre localitatea Aquae ne informeaza o tire epigrafica, care a fost gasita n biserica satului
Calanul Mic, la cca 1 km de bai. Localitatea Calan a fost un pagus, care era condus de un
prefect numit de metropola. Aquae fiind aezat pe artera principala care lega toata Dacia de
metropola sa, Sarmizegetusa, negoul a nsemnat un mijloc important de ctig pentru
locuitorii pagusului, dar i pentru cei din satele nvecinate, de care se leaga printr-o serie de
drumuri secundare, ce se desprindeau din marele drum. n satele din jurul Calanului s-au
descoperit igle i fragmente de caramida cu tampila legiunii a XIII-a Germina (209 211
e.n.), un sarcofag cu inscripia C.A. Valerianus, care conine o lista de persoane de neam
diferit. Pe baza materialului epigrafic se poate afirma ca valea inferioara a Streiului, n care
intra i Calanul, a fost intens romanizata. Pagusul Aquaensis era un trg important, ramnnd
o zona a apelor termale i a carierelor de piatra, n care viaa s-a desfaurat dupa model
roman.
Denumirea oraului Calan vine, probabil, de la proprietarul care a stapnit satul Calanul Mic,
episcopul Calanus. Calanul Mic este menionat prima data n documente n 1387, ca o moie
cneziala, apoi n 1482 cnd apare sub denumirea de Kalan. Pentru prima data apare menionat
Calanul Mic KisKalan n documentele din 1760 1762. Satul Crieni este amintit n
documente din anul 1387, sub denumirea de Alsokalantelek (Calanul de Jos), aparinnd
probabil aceluiai cneaz de la Calanul Mic.
La 25 mai 1869 ncepe construirea primului furnal de catre societatea Kronstnder Verein,
care deinea i minele de la Teliuc. Furnalul este pus n funciune n iarna lui 1871, iar n
1874 ncepe construirea celui de al doilea furnal, care intra n funciune n 1875. Furnalele
foloseau minereul i dolomita de la minele proprii din Teliuc. Construciile s-au desfaurat sub
conducerea lui P. Massanctz, originar din Belgia. n 1876 se pun bazele unei turnatorii, dotata
n 1877 cu doua cubilouri. Uzina, n perioada 1881 1884, transforma fonta n oel n cadrul
unei secii, care cuprindea cuptoare de pudlaj, ciocan cu abur i laminoare cu linie de lupe i
linie fina cu capacitate de 4000 t oel/an. n anul 1916 Uzina Calan a ajuns la 1117 angajai. n
anul 1924, uzina din Calan este inclusa n Societatea anonima Uzinele metalurgice unite
Titan Ndrag Calan cu sediul n Bucureti. La 6 noiembrie 1934 a fost terminata lucrarea
la Uzina Electrica de pe Strei.

Din anul 1959 ncepe construirea blocurilor pe terasa din dreapta Streiului, iar n 1961, ca
urmare a importanei sale economice, comuna Calan devine ora. n 1930 populaia Calanului
cu toate localitaile aparinatoare era de 5122 locuitori, iar n 1997 ajunsese la 14734 locuitori.
n anii regimului comunist Uzina Victoria Calan se dezvolta foarte mult, ea transformnduse n Combinat Siderurgic. Din pacate, dupa 1989 combinatul se dezintegreaza bucata cu
bucata, cauzele fiind multiple, ajungndu-se astazi la circa 250 300 muncitori angajai
Aezare geografica/Vecini

Judeul Hunedoara este situat n partea central-vestic a Romniei.

Se invecineaz cu judeele: Arad , Alba, Vilcea, Gorj, Cara-Severin, Timi si Bihor
Clan (n german Klandorf, n maghiar Kaln sau Pusztakaln) este un ora din jude ul
Hunedoara, Transilvania, Romnia, amplasat pe malul rului Strei, la o altitudine de 230 m,
cu o suprafa de 101,5 km

Populaie
Conform recensmntului, populaia oraului Clan se ridic la 11.279 de locuitori, n scdere
fata de anii anteriori, cnd se nregistraser 13.030 de locuitori. Majoritatea locuitorilor
sunt romni (85,42%). Principalele minoriti sunt cele de maghiari (4,66%) i romi (1,42%).
Pentru 7,61% din populaie, apartenena etnic nu este cunoscut. Din punct de vedere
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocsi (76,58%), dar exist i minoriti de romanocatolici (7,03%), penticostali (4,94%) i reformai (1,11%). Pentru 7,83% din populaie, nu este
cunoscut apartenena confesional.
Clima
n prezent, datorit opririi aproape n totalitate a fostei platforme industriale, de care oraul a
depins aproape n exclusivitate, precum i a concedierii majoritii angajailor, care a dus la
Clima
explozia ratei omajului, oraul Clan se confrunt cu grave probleme economico-sociale.
Sezonul optim pentru turism este vara cand se nregistreaz valorile cele mai
ridicate.Temperatura medie n luna iulie este de 20-21 0 C iar cea mai rece este luna ianuarie
cand se nregistreaz temperaturi medii de -20C.Cantitatea medie de precipitaii anual este
600mm/an,luna cu cele mai mici cantiti de precipitaii fiind februarie 80 mm/an iar cea mai
bogat lun n precipitaii fiind iulie cu80-100mm/an. Din punct de vedere al unitilor
climatice, judeul Hunedoara este caracterizat de un climat de munte (cu 8 luni reci i umede
i 4 luni temperate n zonele nalte i cu 5 luni reci i umede i 7 luni temperate la altitudini
mijlocii) i de un climat continental moderat de deal, n restul teritoriului (cu 4 luni reci i
umede i 8 luni temperate), cu excepia vii Mureului i depresiunea Haegului . Aceste
complexe condiii climatice sunt determinate de varietatea reliefului (etajare,
compartimentarea i fragmentarea lui, orientarea fa de punctele cardinale). Iernile sunt
relativ umede, n timp ce verile sunt nsorite, cu un regim pluviometric echilibrat.
n ceea ce privete circulaia general a atmosferei, vremea relativ clduroas i umed iarna
i uor instabil iarna, este generat de circulaia dinspre vest, ce are i uoare influene
maritime. Circulaia dinspre nord-vest i nord evideniaz ierni reci, rcoroase i veri instabile
. n regiunile centrale i nordice ale judeului, circulaia maselor de aer se face predominant
din sector vestic, n timp ce aspectele de fhn sunt tipice versanilor estici ai Munilor
Metaliferi.
Temperaturile medii anuale (+100 C lunca Mureului, - 20 C Munii Retezat i Parng),
conduc la un contrast termic teritorial de 120 C , extremele fiind regsite n zonele montane
propriu-zise (- 20 C i - 60 C) i n sectorul Mureului, aval de Deva (circa 100 C).
Temperatura medie n depresiuni este influenat de mai muli factori, ntre care amintim
poziia intramontan, gradul de deschidere, circulaia maselor de aer).

Mediile lunii iunie sunt influenate de aceleai diferene specifice fiecrei forme de relief, n
general aceste temperaturi cuprind valori ntre 6 0C i -200 C. n centrul judeului se
nregistreaz cele mai mari temperaturi medii, aceste valori scznd treptat, n depresiunile
mari (Haeg, Brad, Petroani), atingndu-se medii de 16-180 C. De remarcat faptul c munii
situai la nord de Mure (Zarand, Gina, Metaliferi), precum i Munii Poiana Rusc ating
medii de 140 C . Mediile lunii ianuarie au valori cuprinse ntre - 10 C - 100 C, nregistrate n
lungul Mureului i al Criului Alb, respectiv n Retezat i Parng, contrastul termic de 90 C
anual, fiind apropiat de cel anual . Amplitudinea termic medie este de circa 20-210 C n
zona central depresionar i de - 70 C pentru regiunile montane nalte. Primele ngheuri se
petrec n jurul datei de 20 septembrie iar cele mai trzii la sfritul lunii mai . n munii nali
(Godeanu, arcu, Parng, ureanu), zpada cade n medie 80 de zile pe an i se menine circa
160 de zile, n timp ce pe culoarul Mureului, se nregistreaz circa 20-25 zile cu ninsoare.
Vntul predominant n judeul Hunedoara sufl n timpul iernii pe direcia VNV iar n timpul
verii pe direcia ESE , i prezint o serie de diferenieri, datorate particularitilor reliefului.
Procentual , frecvena vnturilor vestice este de circa 14-15%, iar a celor din NV i nord este
de 12-14%.

1.2. Resursele agroturistice naturale ale localitii:

Orasul Calan situat la o altitudine medie de 230 metri pe valea raului Strei este inconjurat de
dealuri relative joase -doar Magura atinge 590 m si are o larga perspectiva: spre est se vad
Muntii Sebesului ,spre vest comuna Ghelari,spre sud intreg masivul Retezat,spre nord Muntii
Metaliferi.

Raul Strei

Orasul Calan este asezat in vecinatatea muntilor Poiana Rusca, munti cu altitudinea sub
1.400 m, dar masivi, sub forma unui scut alcatuit din sisturi cristaline, impletite cu roci
vulcanice si calcare, cu un relief etajat, rauri dispuse radiar, vai adanci cu caracter epigenetic
rezultand sectoare de chei (Cernei, Runcului, Sohodolului), in care vaile contrasteaza cu
culmile netede pe care s-au dezvoltat asezarile padurenilor, iar pe formatiunile calcaroase din
Nord si din Est s-au dezvoltat pesteri (Nandru), iar pe rocile vulcanice maguri. Localitatea
reprezinta o mare oportunitate de dezvoltare a bazei turismului montan, avand acces pe
drumuri modernizate spre fiecare din statiunile montane inconjuratoare, unde se pot practica
toate sporturile montane (alpinism, ski etc.).

Poiana Rusca
Relieful este reprezentat prin dealuri si glacisuri piemontane, cu altitudini de 300 - 400 m, la
care se adauga Valea Cernei cu lunci largi si trasee bine exprimate.

Valea Cernei

Tinutul capitalei regatului dac, cu asezarile si fortificatiile sale, se afla situat pe versantul
nordic al Carpatilor Meridionali, in aripa de vest a Muntilor Sureanului, unde vestigiile dacice
sunt raspandite pe aproximativ 200 km2. Zona aceasta mai restransa, care abunda in urme
arheologice, poarta in literatura arheologica numele de Muntii Orastiei.

Principala sa caracteristica este determinata de relieful inalt, cu varfuri de peste 1900 m, de

unde inaltimile coboara in trepte spre est, sud, vest si nord. Chiar cele mai inalte varfuri sunt
aplatizate, iar culmile care se desprind din zona alpina sunt prelungi, cu spinari late si pante
domoale.
Cursuri apa
Sunt reprezentate de Mures ca principalul colector, ce strabate transversal judetul in directia
est-vest, cu afluentii sai: Cerna, Strei, Raul Mare, Crisul Alb, dar si cele peste 80 de lacuri
alpine glaciare din Retezat: Bucura, Taul Negru, Zanoaga, Peleaga, cele peste 32 din Parang:
Calcescu, Slavei, cele din sureanu, Sebesului: Iezerul Mare si Iezerul Mic.
Numeroase sunt izvoarele, majoritatea ivite la limita inferioara a zonei alpine si toate
alimenteaza principalele cursuri de apa care despica Muntii Sureanului pentru a spori debitul
Jiului si mai ales al Muresului. Marea majoritate a asezarilor si a fortificatiilor dacice se
insiruie de o parte si de alta a Apei Orasului, afluent de stanga al Muresului, iar Sarmizegetusa
Regia se afla langa si in dreapta obarsiei raului.

Mures
Obiectivele turistice ale localitii Clan sunt datorate condiiilor naturale, vieii istorice i
culturale continue i ndelungate pe aceste meleaguri.Pitorescul zonei, existena izvoarelor de
ape minerale recunoscute pentru calitile lor curative, fondul cinegetic, precum i bogia i
varietatea elementelor de arhitectur, art popular i folclor, ofer posibiliti de turism pe
gustul fiecruia.
n epoca roman a existat la Clan o important aezare pe drumul imperial
Sarmizegetusa-Apulum, favorizata de existena apelor termale, fiind denumit
Aquae.Au fost descoperite peste douzeci de inscripii privind prosperitatea localitii
Aquae.Aadar, principalul obiectiv turistic l reprezint Bile Aque Clan cu profil de
cazare i alimentaie public, societate privat (S.C. Metaloterm S.R.L.), care i
desfoar activitatea n local de categoria I i nchiriaz 11 csue a cte dou locuri
fiecare. n incinta societii exist trei bazine cu apa mezotermal.

Peteri
Pestera Cioclovina, in nord-vestul Muntilor Sebes, pe teritoriul satului Cioclovina, inclusa in
Complexul carstic Cioclovina-Ponorici, formeaza una dintre cele mai mari rezervatii
speologice din tara. A fost locuita inca din Paleoliticul Superior, este renumita prin
impodobirea pitoreasca din interior (peretii pesterii cuprind margele de chihlimbar incrustate
in calcita, precum si cranii de lilieci).

Pestera Tecuri, in nordul Muntilor Sureanu, are sali deosebit de bogate si divers impodobite
cu fermecatoare concretiuni de calcar transparente, incolore sau colorate (in nuante ce variaza

intre roz pastel si rosu violet). Reprezinta un unicat intre pesterile din Romania. Pestera sura
Mare, langa satul Ponor, strabatuta de raul Ohaba, care formeaza si un lac interior, constituie
pestera de referinta a muntilor Sebes. Aici s-a descoperit cea mai mare colonie de lilieci din
Romania, greu accesibila.

Alte pesteri din judetul Hunedoara: Pestera Zeicului, Pestera Bolii, Pestera cu Corali, Pestera
Cizmei.

Rezervatii monumente ale naturii

Rezervatia Stiintifica Gemenele este o arie protejata de interes national situata in zona
centrala a Parcului National Retezat, cu o suprafata de 1630 ha si corespunde categoriei I
IUCN (rezervatii stiintifice). Rezervatia Stiintifica Gemenele a fost infiintata in anul 1955. In
rezervatie se asigura un regim strict de protectie, prin care habitatele sunt pastrate in starea lor
naturala, fiind permise doar activitatile stiintifice, cu acordul Academiei Romane,a fost
inclusa in reteaua UNESCO.

Codrii seculari pe Valea Dobrisoarei si Prisloapei contine arboret natural cu structuri pluriene,
cvasivirgine, de dimensiune mare si varsta de pana la 200 de ani.
Calcarele din Dealul Magura prezinta un interes peisagistic, speologic, floristic si faunistic
deosebit. Formatiunile carstice sunt reprezentate de pesteri si doline cu numeroase vestigii
paleolitice. Vegetatia stancariilor cuprinde numeroase elemente termofile rare.
Dealul Colt si Dealul Zanoaga reprezinta o arie unde substratul andezitic al dealurilor, este
acoperit de o vegetatie abundenta, alcatuita din 533 specii, un procent ridicat de elemente
sudice si endemice.
Parcul Dendrologic Simeria, la 12 km de Deva, in lunca Muresului, unul dintre obiectivele
turistice de importanta nationala, fiind un adevarat monument in arta parcurilor. A fost creat
cu peste 250 de ani in urma, cand s-au plantat aici numeroase specii aduse din diferite colturi
ale lumii (China, Japonia, America de Sud). S-au aclimatizat perfect: magnolia, arborele de
pluta, coniferul oriental, bambusul, eucaliptul.

Alte rezervatii si monumente ale naturii: Padurea Bejan, langa Deva, rezervatie forestiera
unde cresc toate speciile de stejar prezente in Romania, Padurea de stejar de la Chizid, langa
Hunedoara, Gorunul lui Horea de la tebea, monument al naturii si in acelasi timp si monument
istoric ce aminteste de conducatorul marii rascoale taranesti din 1784. Parcul National Retezat
- 35347ha,Parcul Natural Gradistea Muncelului-Cioclovina.
Vegetaie

Judeul Hunedoara este caracterizat printr-o mare varietate a vegetaiei, a crei repartiie
altitudinal este condiionat de relief i condiii topoclimatice specifice. Vegetaia alpin:
pajiti cu rogoz de munte , rugin , pruc , ce alterneaz cu tufriuri pitice de merior, afin,
arginic. Vegetaia subalpin cu o serie de plante ierboase: iarba stncilor ,piuul pestri
,tpoica ,ienuprului .
n zona alpin i subalpin a Munilor Retezat sunt localizate cteva specii endemice, n
cuprinsul acestui etaj altitudinal existnd specii declarate monumente ale naturii: floarea de
col (Leontopodium alpinum), ghinura galben (Gentiana lutea), papucul doamnei
(Cypripedium calceolus), orhideea (Leocorchis frinaldskyana), arginica (Dryas
octapetala) i angelica (Angelica archangelica) .

Pdurile de conifere, fag, cele amestecate de fag i gorun, reprezint cele trei etajele ale
vegetaiei forestiere.
Fauna
Repartiia, densitatea i bogia faunei judeului Hunedoara sunt n legtur direct cu
altitudinea reliefului, specificul florei i impactului factorului antropic asupra arealurilor de
dezvoltare ale acesteia.
Principalele specii faunistice ale Romniei se regsesc i pe teritoriul judeului Hunedoara. n
zona montan triesc capra neagr, vulturul pleuv sur, vulturul pleuv brun, acvila, cerbul
carpatin, ursul carpatin, cocoul de munte, rsul, lupul, vulpea, vidra, precum i o serie de
endenisme. n zonele cu dealuri regsi cerbul loptar, ursul, cpriorul, mistreul, iepurele,
dihorul, veveria, rsul, pisica slbatic, bizamul, ierunc i o serie de psri (ciocnitoarea
pestri, piigoiul, scorarul, gaia, cinteza, cioara de semntur, stncua, coofana,
grangurul, privighetoarea, sitarul, potrnichea, corbul etc.), alturi de care apar specii de
curnd statornicite (raa slbatic, pescruul, fazanul) .

1.3. Resursele agroturistice antropice ale localitii:

Monumente istorice:
BISERICA ORTODOX "SF. GHEORGHE" DIN STREISINGEORGIU

Biserica ortodoxa Sf. Gheorghe din Steisingeorgiu situata pe malul drep al rului
Strei - monument de mare interes istoric si artistic, ctitorie cneziala, precedata de un
edificiu de lemn a carui existenta este atestata din sec. XI XII (satul Streisingeorgiu
apartine azi de orasul Calan). Actuala biserica, construita in stil romanic, dateaza pe
baza marturiilor arheologice, din cel de-al patrulea deceniu al sec. XII.
Monumentul istoric a fost pictat in mai multe etape. Cel mai vechi strat de pictura murala
pastrat, dateaza din anii 1313-1314, conform pisaniei slavone coservate pe peretele rasaritean
al absidei. Potrivit acesteia autorul frescei este Teofil Zugravul, pictura fiind prezenta pe
peretii si bolta absidei altarului, precum si pe peretii naosului si partial si bolti. Istoricul de
arta Vasile Dragut apreciaza ca picturile din 1313 1314 de la Streisingeorgiunu sunt un
inceput de drum, ci un moment dintr-o evolutie artistica mai indelungata, semnificativa pentru
mediul social al cnezilor romani din sec. XIII-XIV.
Pe peretele rasaritean al turnului clopotnita, din interiorul naosului, se afla tabloul votiv
infatisind in centru pe ctitorul jupan Chenderesu si sotia sa jupinita Nistora ce tin in miini
macheta bisericii, iar de o parte si de alta ,jupan Latcu si Vlaicu, fiul lui Chenderes In
anul 1408, se aplica un nou strat de pictura in special pe peretii naosului si a turnului inglobat
de acesta. In anul 1743 a fost executata, pe zone restrise o noua pictura murala, autori fiind
doi pictori fagaraseni Gheorghe si Sandru, fresca executata de ei fiind pe peretii de nord si est
ai absidei altarului si partial in naos. Pictura executata la 1743 se inscrie in ambianta artistica
post brincoveneasca, ilustrind amplul fenomen de unificare stilistica a artei din toate
provinciile romanesti. In interiorul bisericii se afla mai multe straturi de pictura datind din sec.
XIX-XX, care insa nu prezinta nici un interes istoric sau artistic.

 BISERICA ORTODOX "ADORMIREA MAICII DOMNULUI" DIN STREI

Unul din cele mai vechi monumente ale arhitecturii medievale romanesti este Biserica
ortodoxa din satul Strei, sat ce apartine orasului Calan. Pe locul monumentului
medieval, au fost descoperite vestigiile unei villa rustica romane. In sec. XIII, aici sunt
atestate o curte cneziala si biserica de curte cu hramul Adormirea Maicii Domnului,
construita din piatra.
Biserica are un turn clopotnita pe fata de vest, o nava scurta cu plafon de scinduri si un
altar boltit in cruce pe nervuri. Odinioara intrarea se facea prin clopotnita, printr-o usa
incoronata de un arc frint, acum intrarea fiind pe latura de sud a navei.

Turnul clopotnita, avind trei nivele, pastreaza nealterat acoperisul de piatra, terminat in
interior intr-o cupola, la exterior fiind incununat cu patru frontoane triunghiulare.
Etajul de sus poarta un chenar de caramida in zig-zag, element ornamental pe care il
intilnim si la biserica din Densus. Initial, biserica a fost pictata atit in interior cit si in
exterior.
Intre anii 1970 1972, monumentul a fost restaurat de Directia Monumentelor
Istorice, fiind restaurat si consolidat valorosul ansamblu mural, care se pastreaza in
absida altarului, in naos pe peretii de est, sud si fragmentar pe cel vestic la parterul
turnului clopotnita, iar la exterior pe fatadele de rasarit, sud si in luneta portalului de la
turnul clopotnita. Pictura acestei ctitorii cneziale, databila pe la mijlocul sec. XIV, se
datoreaza unui grup de pictori, care au un stil si un limbaj de traditie romanica si
gotica.

Mesterul principal care a decorat monumentul a fost,potrivit inscriptiei alaturate

portretului sau: Grozie, (fiul ) mesterului Ioanis, a pictat biserica. Grozie, pictorul
principal, care si a zugravit portretul, a pictat absida altarului, iar in naos peretele
rasaritean, registrul superior al peretelui sudic si peretele apusean.
Tot din sec. XIV dateaza si picturile exterioare, ce se mai pot vedea doar vag pe fata
rasariteana a absidei, iar pe fata de sud trei scene azi neidentificabile. Ansamblul mural
de la Strei este deosebit de valoros.

STAIUNEA CLAN BI
Bile Aquae se afl pe maulul stng al rului Strei, la altitudinea de 230 m deasupra
nivelului mrii. Ele sunt situate la cca 2 km N de oraul Clan, pe oseaua DN 66
(respectiv E 79). Ca urmare a nlimii mici a dealurilor ce nconjoar Bile, la rsrit se
pot vedea Munii Sebeului, spre nord Munii Metaliferi, spre apus Munii Poiana Rusc,
iar spre sud Munii Retezat, cu piscurile cele mai nalte Peleaga (2509 m), Ppua
(2508m) i Retezat (2482m), acoperite aproape 9 luni pe an, cu zpad.
Este probabil, c aceste ape tmduitoare ale bilor, s fi fost folosite nainte de ocupaia
roman, deoarece, pe aceste meleaguri au trit dacii, iar aezarea s-a numit Idata. De aceste
Bi este legat i legenda celor Trei zne surori, n care se povestete cum cele trei zne i-au
pus priceperea la lucru, pentru a vedea care dintre ele sunt mai de folos omenirii. Zna cea
mic iubea artele i stpnea taina tmduirii bolilor i fiind mai neleapt strbtuse munii
i vile pn a gsit un izvor cu ap fierbinte, dttoare de sntate. Ea a spat o scldtoare
pe care a pus-o n grija unei tmduitoare din munii Daciei.
Dup ce svrir lucrrile, znele ncepur a atepta preuirea oamenilor.
Cu vremea oamenii ncepur a cuta bile tmduitoare, alinndu-i suferinele. Vestea
izvoarelor strbtu pn departe. Se povestete c nsui marele Decebal cobora din cetatea sa
pentru a-i ntrema trupul ostenit n attea rzboaie.
Anii au trecut, s-au fcut secole i lumea s-a tot primenit n aceste ape tmduitoare.
Zona fiind bogat n vestigii istorice, de la Bile Aquae se pot face excursii la: Biserica de la
Strei (5 km), Biserica de la Streisngeorgiu (4 km), Mnstirea Prislop (20 km), Biserica i

Castelul de la Sntmria Orlea (27 km), Biserica de la Densu (39 km), Castelul
Corvinetilor (16km), Parcul Dendrologic de la Simeria (14 km), Rezervaia de zimbri din
pdurea Slivu Haeg (18 km), Petera Cioclovina (18km), Piatra Roie ruine din complexul
cetilor dacice (25 km).

Alte obiective:

1.Cetatea Dacica de la Piatra Rosie-Monument U.N.E.S.C.O

Cetatea dacica de la Piatra Rosie se gaseste pe teritoriul comunei Bosorod,nu departe de
Bretea Romana.Dealul Piatra Rosie cu inaltimea de 831m pe varful careia se afla cetatea,se
ridica izolat in fundul vaii Luncanilor.Denimirea de Piatra Rosie I se trage de la stanca de
calcar,puternic oxidata,de culoare rosietica,ce formeaza partea superioara a culmii.
Cetatea,rdicata din piatra,de forma patrulatera,cu laturile de 102/45m,are 4 turnuri ,dispuse pe
colturi,iar al cincilea pe mijlocul laturii rasaritene.In interiorul incintei se afla o constructie de
lemn ale carei baze de piatra s-au pastrat in intregime.Pentru colectarea apei necesara
garnizoanei,in coltul de nord-vest al cetati se afla o cisterna sapata in stanca.In afara incintei
se observa urmele unui sanctuar,format din aliniamente de baze de coloanele din piatra.
Pe panta estic a dealului, o a doua incint cu zidurile ridicate din piatr de stnc i palisad,
se sprijinea cu o latur pe fortificaia de pe culme, avnd n interior un drum pavat din piatr.
Pe drumul de acces spre cetate erau plasate trei turnuri de paz. Cetatea de la Piatra Roie,
parte component a sistemului de fortificaii dacic, avea menirea de a bara naintarea dinspre
valea Streiului a dumanilor care ar ncerca s atace capitala statului dac. La cetatea dacic de
la Piatra Roie se poate ajunge pe cel puin trei ci : dinspre vest, pe valea Luncanilor, dinspre
nord- est, de la Gradistea de Munte pe drumuri de culme i dinspre sud din valea
Streiului.Drumul obinuit i cel mai uor este prin satele Ohab Streiului, Chitid, Bosorod (14
km osea asfaltat ), apoi, pe un drum pietruit, pn n satul Luncani (nc 3 km ).

2.Ruinele Combinatului Siderurgic din Clan

n anii comunismului, uzinele de cocs i font n jurul crora s-a dezvoltat Clanul au
fost transformate ntr-un combinat siderurgic, ntins pe aproape 60 de hectare. nainte
de 1989, n Combinatul Victoria lucrau circa 8.000 de oameni din Clan i
mprejurimi: produceau font cenuie, cocs, crbune, smoal, sobe Vesta i calorifere.
Declinul industriei grele i privatizrile din anii de tranziie post-decembrist au dus la
prbuirea treptat a combinatului. n prezent, cei care ajung pentru prima dat n zona
Clanului mai au puine indicii c aici a funcionat un combinat siderurgic, c n anii
trecui cerul Clanului era acoperit de fumul ntunecat ieit prin courile uzinei i
atmosfera era irespirabil din cauza mirosului de cocs. Construciile industriale au fost
puse, n cea mai mare parte a lor, la pmnt.
Potrivit datelor din monografia oraului Clan, primul furnal din zona Clanului a fost
construit ncepnd cu anul 1869 i a fost pus n funciune doi ani mai trziu. La patru
ani dup ce a fost aezat piatra de temelie a centrului industrial, a fost pus n
funciune i al doilea furnal, ridicat de ctre societatea Kronstnder Verein, care
deinea i minele de la Teliuc. n anul 1916 Uzina Clan, productoare de font, n
jurul creia s-a dezvoltat apoi oraul de pe malul rului Strei a ajuns la 1.117 angajai.
n vremea comunismului uzinele au fost transformate n combinat siderurgic, iar
muncitorilor care erau ncadrai pe un post n cadrul ntreprinderii le erau oferite
apartamente n blocurile nou ridicate. Oraul Clan i satele aparintoare numr n
prezent aproximativ 12.000 de locuitori.

Traditii:

Oraul Clan - se situeaz din punct de vedere cultural la intersecia a dou mari zone
etnografice ale judeului respectiv ara Haegului i inutul Ortiei. n zona satelor
aparintoare se pstreaz o serie de obiceiuri populare cum ar fi: nunta, nmormntarea,
nedeile i colindul. Dintre acestea se remarc avnd un specific aparte.
Nedeia - este un obicei strmoesc foarte vechi. Dup prerea unor specialiti n folclor, i
are originea in zilele solemne de bucurie organizate de romani in cinstea zeilor protectori. Din
evul mediu, prin cresterea influentei bisericii in societate, nedeia se organizeaza in ziua
hramului bisericii din fiecare sat. Nedeile sunt cele mai mari sarbatori traditionale din satele
apartinatoare orasului Calan. Ele se desfasoara in fiecare an si in fiecare sat, primavara, si tin
pana la inceputul verii.
Din punct de vedere cultural, sarbatoarea in sine se concretizeza prin petreceri comune
organizate n fiecare sat la date calendaristice fixe. Nedeile se tin pe rnd n fiecare sat si seara
se ncheie cu traditionalul joc care se desfoara la cminul cultural. La nedeile din aceste
sate particip feciori i fete, dar i tineri cstorii. Momentul nedeii este un prilej chiar i
pentru cei n vrst s fac vizite n acea zi la rude sau prieteni din localitatea respectiv ea
fiind o sarbatoare a ntregi familii si a ntregii urbe.
n ordine calendaristic, nedeile din satele apartinatoare orasului Calan sunt organizate dup
cum urmeaz: Strei -20 aprilie 2009 (a doua zi de Pasti); Batiz 20 aprilie 2009 (a doua zi de
Pasti) ; Valea Sngeorgiului - 21 aprilie 2009 (a treia zi de Pasti); Streisngeorgiu - 26 aprilie
2009 (prima saptamina dupa Pasti); Grid - 26 aprilie 2009 (Patile mici) ; Ohaba Streiului 3
mai 2009; Sntmria de Piatr - 24 mai 2009 (doua saptamini inaintea Rusalilor); Clanul
Mic - 31 mai 2009 (o saptamina inaintea Rusalilor); Sncrai 7 iunie 2009 (ziua de Rusalii);
Strei Scel - 7 iunie 2009 (ziua de Rusalii); Ndtia de Sus -7 iunie 2009 (ziua de Rusalii);
Ndtia de Jos -8 iunie 2009 (a doua zi de Rusalii).

Calusarii - dans popular fecioresc, cu origine pre-roman, fiind cel mai vechi i mai
spectaculos dintre dansurile tradiionale romneti. Jocul i n acelai timp obiceiul cluarilor
este ntlnit n toate satele din zona orasului Calan , el se practic numai la srbtorile de iarn
n zilele de Crciun 25, 26 i 27 decembrie, fiind cunoscut sub numele de cluar, cluer .
Dei lipseste o atestare documentar, se presupune c el s-ar practica din ultimele decenii ale
secolului al XIX-lea.
Ceata de caluari este format din 8 pn la 20 de feciori (n funcie de tradiia local i de
numrul feciorilor din sat) mbrcai n costum popular tradiional. n ceea ce priveste
costumaia, dei n general mbrcmintea cluarilor este aceeai, ca afirmare a portului
naional, exist i mici diferene. n toate satele din zon cluarii sunt mbrcati n cma
rneasc, la cei mai muli cu cioareci, i pieptar. Peste pieptar e aranjat brul naional, de la
stnga la dreapta. De la genunchi n jos sunt aranjate zdrncanele, fcute din ln n diferite
culori, care atrn pn la glezne, precum i clopoei sau zurgli, fixati n partea de sus a
zdrncanelor.
n toate satele, cluarii umbl pe la casele oamenilor n zilele de Crciun, jucnd i
colindnd.

A devenit o tradiie organizarea Zilelor Oraului Clan manifestare ce se va desfura n luna

IUNIE, manifestarea fiind nsoit de organizarea de jocuri sportive i spectacole artistice.

Cazare:

Baza de agrement Aquae Calan (trandul Calan Bai)

Baile Aquae, sau Calan-Bai, se afla pe oseaua ce leag Simeria de Petro ani (E 79),
cu aprox 2 km inainte de oraul Clan.

Adresa: B-dul Dacia, Nr. 28b

VILA TIFFANY
din Hunedoara la 8.3 km de Calan

Adresa: Str. Romanilor, Nr. 42, Hunedoara, 331032, Romnia

BULEVARD HUNEDOARA
din Hunedoara la 8.3 km de Calan

Adresa: Pensiunea Teo Straja, Strada Straja, 335600 Lupeni, Romnia

TEO
din Hunedoara la 8.3 km de Calan

Adresa: B-dul Dacia Nr. 10, Cod Postal 331013

HOTEL RUSCA
din Hunedoara la 8.3 km de Calan

Adresa: Str. Lacului, Nr. 51

MAGIC
din Cinci-Cerna la 11.3 km de Calan

Adresa: Progresului Nr.57

PENSIUNEA SARMIS CRISTAL
din Haeg la 20.7 km de Calan

3. STADIUL VALORIFICRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN

LOCALITATE

Analiza SWOT a potenialului agroturistic din zona

Pentru a observa mai bine nivelul de dezvoltare al regiunii si pentru a vedea care sunt
directiile de valorificare a potentialului natural si antropic al zonei vom realiza o analiza
SWOT a regiunii.
Puncte tari:
-Asezarea geografica: este un teritoriu in care abunda locurile cu deosebita semnificatie
istorica ,culturala si stiintifica,toate amplasate intr-un cadru natural mirific
-Potentialul turistic si valoarea peisagistica: este o zona unica in Romania atat prin raportul
echilibrat intre terenurile influentate antropic si cele aflate in regim natural, cat si prin gradul
ridicat de conservare al zonelor naturale si mediul nepoluat
- Un fond etnografic de exceptie: traditii, obiceiuri si datini stravechi bine pastrate,
mestesuguri traditionale si un port inconfundabil dau caracterul special, original si inedit

- Fond cinegetic bine reprezentat datorita faptului ca cea mai mare parte a suprafetei zonei
este acoperita de paduri permitand dezvoltarea turismului de vanatoare.
-Executarea manuala a majoritatii activitatilor casinice si gospodaresti, modul de preparare a
produselor gastronomice, activitatile manufacturiere din segmental mestesugaresc, instalatiile
tehnice populare, instalatii arhaice industriale;
-Produse naturale:localnicii se ocupa cu cresterea animalelor (aproximativ 80% dintre
gospodariile, din mediu rural, cresc animale si 95% cresc pasari) si cultivarea terenurilor
principalele culture fiind cele de cartof, porumb, grau, ovaz, orzoaica, legume si plante
furajer;
-Traditie gastronomica specific locala;
Puncte slabe:
-Absenta unei retele de alimentatie cu apa si a unei canalizari adecvate: apa provine in
majoritatea localitatilor din fantana/put, iar pentru unele activitati gospodaresti se mai
foloseste si apa din rau (10%).
-Lipsa gropilor de gunoi functionale si a colectarii deseurilor menajere reprezinta o problema
cu impact pe termen lung asupra mediului si a dezvoltarii agroturismului, majoritatea
locuitorilor aruncand deseurile menajere in raurile ce traverseaza localitatile;
- O infrastuctura turistica slab dezvoltata
-Slaba valorificare a potentialului turistic existent, prezenta unor putine zone de agrement si
promovarea isuficienta a zonei ca destinatie turistica;
- Absenta marcatorilor care sa indice limitele zonelor turistice, principalele trasee si obiective;
-Existenta unor putine puncte de informare;
-Accesul limitat la programele de finantare, din cauza unei insuficiente promovari a acestei
zone in diverse medii din care potentialii investitori isi culeg informatiile;
-O calitate slaba a serviciilor oferite clinetilor si un comportament necorespunzator datorita
lipsei de pregatire si de formare a populatiei pentru a putea desfasura activitati cu caracter
turistic.
Oportunitati:
-Specificul zonei, originalitatea peisajului, arhitecutura, arta populara, folclorul, portul,
obiceiurile, traditiile, serbarile populare, imaginea romantica, idilica si arhaicul Tarii
Hategului;
-Dezvoltarea retelei de cai de comunicatie(sosele, autostrazi);

-Crearea unor noi locuri de munca populatia locala confruntandu-se in prezent cu o accentuata
restrangere a locurilor de munca din minierit si din metalurgie, domenii profesionale
traditionale pentru judetul Hunedoara, care inainte de 1990 concentrau cea mai mare parte a
fortei de munca active a locuitorilor
-Tendinta de migrare a locuitorilor spre zonele rurale, in paralel cu o reconversie spre
agricultura sau catre activitati traditionale.
-Diversificarea ofertelor de vacanta in mediul rural si includerea regiunii in circuite turistice
ale unor agentii de renume;
-Participarea la targuri de turism rural si nu numai pentru promovarea imaginii zonei in randul
turistilor interni si internationali si pentru atragerea de investitori;
Amenintari:
- Degradarea peisajului si scaderea atractivitatii zonei;
-Poluarea in toate formele ei cu implicatii asupra caltatii aerului, apei, solului;
- Lipsa unor masuri ecologice care sa preintampine degradarea mediului;
- Pierderea, scaderea interesului pentru traditii, obiceiuri si datini;
-Diminuarea interesului pentru mestesuguri, folclor si arta populara;
- Posibilitati limitate de cazare;

6. Propuneri de valorificare a turismului rural

- Stimularea comunitatilor locale prin oferirea unor facilitate, scutiri de taxe si impozite
pentru impicarea in actiuni investitionale in domeniul turismului rural si al agroturismului;
-Crearea mai multor spatii de cazare de diferite tipuri (pensiuni rurale, pensiuni agroturistice,
hanuri, etc.) care sa asigure baza tehnico-materiala specifica turismului rural si sa ofere
turstilor posibilitatatea de a alege unitatea de cazare;
- Imbunatatirea calitatii serviciilor oferite si diversificarea gamei de produse turistice;
- Organizarea unor seminarii cu schimburi de experienta din tara si strainatate privind
modalitatile de diversificare a serviciilor turistice si de crestere a calitatii acestora;
-Dezvoltarea si modernizarea retelei de drumuri pentru a permite accesul rapid in zona, a celei
de telecomunicatii si a utilitatilor publice (canalizare, alimentare cu apa, cu energie termica si
electrica) pentru a asigura turistilotr confortul pentru petrecerea unei vacante placute;
-Incurajarea dezvoltarii pensiunilor rurale si agroturistice de capacitate mica si medie
concomitent cu pstrarea stilului local in constructii si o mai mare exigenta in eliberarea
autorizatiilor de constructii;
-Cresterea numarului de puncte de informare si marcarea traseelor cu indicatori pentru mai
buna orientare a turistilor;
-Promovarea Tarii Hategului cu prezentarea specificului traditiilor, originalitatii portului,
mestesugurilor si artei populare, a specificului gastronomic prin introducerea acestei zone in
cat mai multe circuite turistice si in oferta cat mai multor agentii de turism.

STUDIU DE CAZ
Crearea unui pachet de servicii agroturistice specific zonei 2016

Ne-am ales ca loc de sejur pensiunea Moara lu Antone situat n Sat Ludetii de Jos,
Comuna Ortioara de Sus Nr. 1
Jud. Hunedoara

Pensiunea Moara lu Antone

Pensiune agroturistica
http://www.moaraluantone.ro/

Singura pensiune din Romania amenajata intr-o veche moara pe apa, inca functionala, Moara
lu' Antone ofera 7 camere decorate rustic, cu mobilier din lemn si motive traditionale,
bucatarie complet utilata si spatiu servire masa pentru 16 persoane si incalzire centralizata,

totul fiind amenajat in cladirea morii, veche de peste 150 ani. Curtea si gospodaria, amplasate
de-a lungul raului, pastreaza frumusetea satului romanesc, punand in valoare traditiile si
mestesugurile specifice zonei. La Moara lu' Antone, oaspetii pot vizita moara si pot asista la o
demostratie de functionare a acesteia, alaturi de prezentarea portului traditional popular si
vizitarea unei mici expozitii de obiecte si mestesuguri traditionale. Cei care vor alege Moara
lu' Antone pentru petrecerea unui sejur odihnitor pot gusta din bunatatile produse in
gospodarie, preparate in mod traditional dupa retete vechi romanesti. Pensiunea este
amplasata pe traseul spre Sarmizegetusa Regia si cetatile dacice, fiind relativ aproape de
Hunedoara si manastirea Prislop. Pe langa facilitatile si serviciile ireprosabile, Moara lu'
Antone ofera parcare privata, gratuit, in limita a 12 locuri.

Moara lu' Antone este amenajata in cladirea morii pe apa, veche de peste 150 ani, in satul
Ludestii de Jos, pe traseul spre Sarmizegetusa si cetatile dacice. Pensiunea dispune de 4
camere duble cu baie, 2 camere duble cu baie comuna si un apartament cu living si dormitor.
Toate camerele sunt dotate cu TV cu ecran plat, cablu TV, internet WiFi, incalzire centralizata
si apa calda permanent. Mobilierul este realizat integral din lemn, camerele fiind decorate
rustic, cu motive traditionale. Cuverturile de lana de pe paturi sunt autentice, fiind realizate
manual chiar de catre Morarita insasi, acum mai bine de jumatate de secol. Baile sunt
spatioase si sunt dotate cu toate facilitatile necesare unei sederi ireprosabile. Pe langa cazare,
oaspetii beneficiaza de o bucatarie complet utilata si un spatiu servire masa de 16 locuri.
De-a lungul vremii, simpla casa cu moara a devenit o adevarata microintreprindere ce mai
cuprinde joagar si circular pentru prelucrarea lemnului, masini pentru daracit lana si alte
accesorii necesare in gospodarie. Oaspetii pot vedea moara si circularul in actiune, acestea
fiind complet functionale si in prezent. Tototdata, poate fi vizitata mica expozitie de port
popular, obiecte si mestesuguri traditionale, toate elementele fiind autentice si pastrate de
familia morarilor de-a lungul timpului.
Curtea si gradina spatioasa sunt completate de raul care traverseaza proprietatea, terasa
amplasata deasupra raului si foisorul pregatit pentru serile petrecute in aer liber. Oaspetii se
pot delecta cu bunatati traditionale, cultivate, crescute sau preparate in mod traditional,
conform obiceiurilor si dupa retetele vechi de generatii. Cei care doresc sa viziteze
imprejurimile pot alege plimbarea cu trasura trasa de cal, un mijloc de transport care ofera
posibilitatea vizitarii satului Ludesti si a comunei.
Cei mai mici dintre oaspetii nostri se pot bucura de animalele de la ferma si de ratustele care
inoata in apa raului zilnic, sau pot participa la diverse activitati in aer liber, in gradina de
aproape 3 ha de teren.
Moara lu' Antone ofera o priveliste unica asupra dealurilor din imprejurimi, si momente de
relaxare deplina celor care ii trec pragul. Familia morarilor ii va face pe toti cei care poposesc
la moara sa se simta ca acasa si parte din familie, fiind un exemplu de ospitalitate romaneasca.

Tipologie:Agroturism
Pozitie:Deal

Cazare:Camera, Apartament
Formule de cazare:
Cazare si mic dejun
Locuri:16
Perioada de inchidere:1 ianuarie - 4 ianuarie, 28 decembrie - 31 decembrie
Servicii:
Ferma didactica
Vanzare produse locale
Internet
Gratar in curte
Terasa sau foisor
Restaurant:
Bucatarie locala tipica
Meniu cu produse din ferma proprie
Degustari/evenimente etno-gastronomice
Atractii in apropiere:
Rezervatie naturala
Situri istorice si artistice
Biserici si manastiri
Sport si activitati in imprejurimi:
Trekking
Bird watching
Vanatoare
Pescuit
Mountain bike

Elemente de prezentare general :

Grupul este format din 8 turisti. Ca mijloc de transport folosit, vor avea la dispoziie un
microbuz asigurat de catre gazd. Sejurul va avea loc n perioada 06.08.2015 12.08.2015 pe
parcursul a 6 zile i 5 nopti i se vor strabate aproximativ 800km.
Propunere de pachet de servicii agroturistice Casa lu Antone 2016
Ziua 1 :
14:00 sosire la Pensiunea Moara lu Antone
cazare
scurt drumeie n mprejurimi
19:00 cina
Ziua 2 :
8:30 mic dejun n incinta pensiunii
10:30 vizitarea cetatile Coltesti si Blidaru

Cetatea dacic Costeti - Blidaru este una dintre cele ase fortree dacice din Munii
Ortiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din Romnia. Cetatea a fost
construit n secolul I .Hr. cu scop de protecie mpotriva cuceririi romane. Se gsete lng
satul Costeti, comuna Ortioara de Sus din judeul Hunedoara.
Situat pe culmea Blidarului (750 m), este cel mai puternic complex fortificat din aceast
zon, fiind ntins pe un platou de aproape 6000 mp. Strjuind malul stng al apei Grditei, la
fel ca i cetatea Costeti, fortificaia de la Blidaru cuprinde de fapt dou incinte, unite ntre
ele, avnd mpreun ase turnuri puternice.

14:00 dupa-amiaza, vizitarea unei gospodrii rneti tradiionale

19:00 cina se servete n aceast gospodrie i va fi constituit din tochitura la ceaun.

Ziua 3 :
08:30 mic dejun n incinta pensiunii
castelului Corvinilor sau la Deva, pentru vizitarea Cetatii Deva se face cu microbuzul
pus la dispoziia turitilor de ctre gazd.
Castelul Hunedoarei, numit i Castelul Corvinilor sau
al Huniazilor, este cetatea medieval a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente
de arhitectur gotic din Romnia
Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat n top 10
destinaii de basm din Europa.
Castelul Hunedoarei este cea mai mare construcie medieval cu dubl funcionalitate (civil
i militar) din Romnia aflat nc "n picioare".

Pret:15 lei/aduli

14:30 se ia masa de prnz la Restaurant-Pizzerie "EL SOMBRERO"

19:30 la ntoarcere cina se va servi n foiorul pensiunii: pstrv cu mmligu.

Ziua 4 :
8:00 mic dejun la pensiune
9:30 vizitarea Mnastirea Prislop(50 km departare)
Mnstirea Prislop este o mnstire din Romnia situat n apropierea satului Silvau
de Sus din judeul Hunedoara. De aproape apte secole, ea reprezint unul din cele mai
importante aezminte religioase ortodoxe din Transilvania,biserica sa, ce dateaz din
secolul al XVI-lea, fiind declarat monument istoric

13:00 picnic
19:30 cina este servita la ciorb de vcu i muchi de viel la cuptor

Ziua 5 :
8:30 mic dejun la pensiune
9:30 vizitarea oraului Calan i a Combinatului Siderurgic(35 km departare de
pensiune)
13:00 prnz: La o terasa din centrul orasului Calan
19:00 cina la pensiune: gazda gtete o saramur de pete
Ziua 6 :
8:30 mic dejun cu produse din gospodria proprie.
10:30 plecare de la pensiune.
n drum spre Bucureti, se face un mic ocol sa vizitam Parcul Natural Gradistea
Muncelului - Cioclovina

Parcul Natural Grditea Muncelului Cioclovina reprezint o arie natural protejat

cu statut de parc natural, al crei scop este protecia i conservarea unor habitate i
specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic,
speologic, paleontologic sau pedologic.
Parcul este destinat gospodririi durabile a resurselor naturale, conservrii peisajului i
tradiiilor locale, precum i ncurajrii turismului bazat pe aceste valori.

PREUL ESTIMATIV AL ACESTUI PACHET ESTE DE 1800 LEI/PERSOAN sau

1500 LEI PENTRU INTREG GRUPUL DE 8 PERSOANE.

ANALIZ DE PRE
Denumire program turistic- Calan-Orastioara Istorie i Natur- 2016
Grup: 8 (numr persoane pltitoare)
Nr. km.: 800
Durata: 6 zile si 5 nopti
Nr.
crt
.
1

Articole de
calculaie

Elemente de
cheltuieli

Elemente de calcul

Cheltuieli
directe

Transport

800 km x 2,4
lei/km
5 nopti x 280 lei x
8 turisti
Mic-dejun:
6x15=90lei
Pranz: 5x30
lei=150lei
Cina: 5x25 lei=125
lei
Eventuale intrri la
obiective turistice
incluse n pre
Dac este cazul

Cazare

Mas (dac e
inclus n pre)

Cheltuieli
culturale

Cheltuieli

Valoare/
turist

Valoare total
1920 lei
11200 lei

90 lei + 150
lei + 125 lei
= 365
lei/persoana

2920 lei

..

organizatorice
Cheltuieli ghid
- cazare
- mas

Nr. nopi * pre/

noapte de cazare
Nr. mese * pre/
mas
Diurn/zi * nr. zile

- diurn (daca nu
este asigurata
masa)
7
Cheltuieli ofer (atenie, la circuite
lungi sunt n general 2 oferi)
- cazare
Nr. nopi * pre/
noapte de cazare
- mas
Nr. mese * pre/
mas
- diurn (daca nu Diurn/zi * nr. zile
este asigurata
masa)
8
Alte cheltuieli
(parcri)
9 Total cheltuieli directe
10 Comision Agenie: 10 % (se aplic la total
cheltuieli directe)
11 TVA:24% (se aplic la comisionul ageniei)
12 Total costuri
13. Valoare/ turist
14 Rotunjiri ( se rotunjete suma dat)
15 Pre final vnzare

..

40 lei
16080 lei
1608 lei
3859,2 lei
21547,2lei

2693,37 lei
-0.37
2693 lei

Tariful total include si cheltuielile cu ghidul si cu soferul deoarece se considera ca

gazda de la pensiune le face pe ambele, fiind si sofer, ghid in turism dar si manager in
activitatea turistica (posesor de brevet de turism din anul 2008), reducandu-si astfel
cheltuielile.
Am gandit un comision al agentiei de 10 % (consider ca este o cifraa cceptabila pentru
toate cele 3 parti: turisti, agentie si pensiune turistica). De asemenea am calculat TVA-ul la 24
%. Kilometrii parcuri n totalitatea programului sunt nvaloare de 950, aa cum se regsesc n
tabelul de mai sus.
Suma total calculat include toate serviciile, att cele incluse ct si cele extra aferente
ofertei turistice respective.
Pre/persoan:2693 lei
Servicii incluse :
- cazare 5 nopti
- servicii de masa
Mic-dejun: 5 zile

Prnz:5 zile
Cina: 5nopi
Alte cheltuieli:
- Cheltuieli culturale
- Cheltuieli organizatorice
- Cheltuieli ghid
- Cheltuieli ofer
Servicii neincluse :
nu este cazul
CONCLUZII I RECOMANDRI
Atat orasul Calan cat si comuna Orstioara pstreaz nc un peisaj rural pe care Europa l-a
pierdut aproape n ntregime.
Aceasta zona are un potenial enorm pentru ecoturism i turism activ.
Este un ndemn ctre toi cei pasionai de acele city break-uri n colioare pline de tihn, aer
curat i simplitate.Aici paii ntr-un trm de basm, unde simplitatea i optete tihnit s mai
stai o clip s priveti n zare la turmele de oi, la cetele de bovine i la falnicele pduri de
conifere.
Dealuri ntinse de-un verde crud i vor capta privirea i te vor face s uii de rutina cotidian,
de stresul din trafic i de zecile de email-uri care i fac telefonul s zuruie necontenit pe
birou. Aici, viaa se triete altfel, cu un alt ritm, molcom.
Recomand cu trie vizitarea acestei zone!