ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Facultatea de Economie Teoretica si Aplicata

Evaluarea reformei invatamantului

in Romania
-Argumente contra-

Studenti: Maftei Cristian Razvan

Moldovan Ana-Maria
Grupa: 1426
Seria: A

Notiuni introductive
Sistemul de nvmnt reprezint subsistemul principal al sistemului de educaie. Structura
sistemului de nvmnt din Romnia cuprinde: nvmntul precolar, nvmntul primar,
nvmntul secundar inferior, nvmntul general obligatoriu, nvmntul secundar
superior, colile de arte i meserii, colile de ucenici, nvmntul post-liceal i nvmntul
superior. Dup 1998 a fost demarat reforma n educaie, ca urmare a democratizrii treptate i a
infuziei fondurilor europene i ale Bncii Mondiale
nvmntul precolar
n nvmntul precolar sunt inclui copii cu vrste cuprinse ntre 3 ani i 6-7 ani. Activitile
se desfoar n grdinie cu program normal, prelungit sau sptmnal. nvmntul precolar
este structurat pe dou niveluri: nivelul I ce urmrete socializarea copiilor cu vrste cuprinse
ntre 3 i 5 ani i nivelul II ce urmrete pregtirea pentru coal a copiilor cu vrste cuprinse
ntre 5 i 7 ani.
nvmntul general obligatoriu
nvmntul general obligatoriu este de zece clase, vrsta de debut a colaritii fiind de 7 ani,
sau de 6 ani la cererea prinilor. Teoretic, vrsta de ncheiere a nvmntului general
obligatoriu este de 16-17 ani.

nvmntul primar

nvmntul primar cuprinde clasele I-IV i funcioneaz numai ca nvmnt cu form de zi,
de regul, cu program de diminea. Vrsta de ncheiere a nvmntului primar este de 10-11
ani.

nvmntul secundar inferior

nvmntul secundar inferior sau gimnaziul cuprinde clasele V-VIII i funcioneaz n general
ca nvmnt cu form de zi. Se finalizeaz cu susinerea unor teze cu subiect unic n clasele a
VII-a i a VIII-a. Vrsta de ncheiere a gimnaziului este de 14-15 ani.

nvmntul secundar superior

nvmntul secundar superior cuprinde liceele care organizeaz cursuri de zi, cu durata de
patru ani (clasele IX-XII) i cursuri serale sau fr frecven. Liceul este structurat pe trei
filiere: filiera teoretic - cu profilurile: real i umanist; filiera tehnologic - cu profilurile:
exploatarea resurselor naturale, protecia mediului, servicii i tehnic i filiera vocaional - cu
profilurile: artistic, sportiv i teologic. Studiile liceale se ncheie cu un examen naional de
bacalaureat.
colile de arte i meserii
n funcie de profilul i complexitatea pregtirii, colile de arte i meserii organizeaz cursuri de
zi i serale cu durata de doi pn la patru ani pentru absolveni de gimnaziu care au obinut
certificat de absolvire. Studiile se ncheie cu un examen de absolvire n urma cruia se obine o
diplom ce atest pregtirea ca muncitor calificat n meseria aleas. Absolvenii colilor de arte i
meserii au posibilitatea de a frecventa nvmntul liceal la forma seral.
colile de ucenici funcioneaz n cadrul colilor de arte i meserii, iar studiile sunt preponderent
practice i au o durat de 1-3 ani, n funcie de complexitatea meseriilor. Se pot nscrie absolveni
de gimnaziu cu sau fr certificat de absolvire. Studiile se ncheie cu un examen de absolvire n
urma cruia se obine o diplom ce atest pregtirea ca muncitor calificat n meseria aleas.
nvmntul post-liceal
nvmntul post-liceal este organizat din iniiativa Ministerului Educaiei i Cercetrii sau la
cererea agenilor economici. Studiile au o durat de 1-3 ani, n funcie de complexitatea
profesiilor. n nvmntul post-liceal admiterea se face prin concurs.

nvmntul superior
nvmntul superior se organizeaz n trei cicluri conform Legii nr. 288 din 24
iunie 2004 privind organizarea studiilor universitare, respectiv studii universitare de licen,
studii universitare de masterat i studii universitare de doctorat. Conform articolului 4, ciclul I
cuprinde studii universitare de licen, corespunztor unui numr cuprins ntre minimum 180 de
credite (licen 3 ani) i maximum 240 de credite (licen 4 ani), conform Sistemului European
de Credite de Studiu Transferabile (ECTS). Conform articolului 8, ciclul II cuprinde studii

universitare de masterat care corespund unui numr de credite de studiu transferabile cuprins, de
regul, ntre 90 i 120. La nvmntul de zi, durata normal a studiilor universitare de masterat
este de 1 pn la 2 ani. Ciclul III cuprinde studiile universitare de doctorat care au, de regul, o
durat de 3 ani.
nvmntul superior de scurt durat, care s-a desfurat n colegiile universitare existente la
data publicrii Legii nr. 288 din 24 iunie 2004, s-a reorganizat n studii universitare de licen, n
domeniile existente sau apropiate, iar absolvenilor cu diplom de nvmnt superior de scurt
li s-a dat posibilitatea de a continua studiile pentru a obine licena n cadrul ciclului I.

Structura efectivelor personalului din nvmntul preuniversitar, anul colar 2013/2014

Din totalul personalului din nvmntul preuniversitar, peste jumtate func ioneaz n ciclul
primar i gimnazial, aproape 30% n liceu, aproape 18% n nvmntul precolar, i ponderi
reduse n nvmntul profesional i n cel postliceal i de maitri. n nvmntul primar i
gimnazial special funcioneaz 5,4% din totalul personalului, respectiv 5% dintre cadrele
didactice cuprinse n aceste niveluri.

STRATEGIA DE REFORMA IN EDUCATIE IN VIZIUNEA DEZVOLTARII DURABILE

Momentul actual in educatia romanesca este definit de un numar important de blocaje si crize ce
se cer solutionate. Din perspectiva dezvoltarii durabile solutionarea unei crize nu trebuie sa
provoace crize aditionale de amploare mai mare decat cele existente, ci sa rezolve crizele
existente. O lista sumara de crize si masurile ce trebuie luate este descrisa in cele ce urmeaza:

Criza organizarii sistemului de educatie

PROBLEMA
Sistemul de educatie nu este organizat pentru a raspunde specific la nevoile de instruire ale
copiilor, tinerilor, adultilor pe directiile lor de interes si conform cu capacitatile cognitive si cu
abilitatile naturale ale acestora. De asemenea sistemul educativ nu este organizat spre a raspunde
la nevoile actuale si de perspectiva a pietei fortei de munca.

Argumente contra

1. Lipsa spatiilor de invatamant si a resursei umane. Este o obiectie care pare a fi intemeiata.
Doar ca aceasta modificare de structura ar urma sa se produca peste 2-3 ani, timp suficient pentru
asigurarea bazei materiale si a resurselor. Populatia scolara a scazut cu 24% in ultimii 15 ani, asa
ca spatiile scolare libere s-au inmultit, nu s-au micsorat. Situatia difera de la judet la judet si
presupun ca ministerul are studii de impact. Actualii profesori din rural pot preda si la clasa a IXa, fara calificari suplimentare. Administratiile locale si centrale pot duce o politica inteligenta de
atragere in rural a cadrelor didactice calificate, in special a familiilor tinere, prin salarii mai mari
comparative cu urbanul, cu locuinte si masini de serviciu, loturi pentru constructie de locuinte
personale, etc., facilitati valabile doar pe perioada cand sunt angajati in localitatea care le
asigura.

2. Un alt argument important se refera la faptul ca in actuala structura, dupa invatamantul

obligatoriu finalizat la liceu, tinerii primesc o calificare certificata de atestate profesionale care le
permit intrarea in piata muncii in conditii mai bune, iar in varianta din proiectul de lege tinerii ar
fi sortiti sa ramana la coada vacii. In primul rand ca doar tinerii de la filiera tehnologica
primesc o astfel de calificare, nu si cei de la filierele teeoretica si vocationala, majoritari. Apoi, in
conditiile in care baza materiala de instruire practica din grupurile scolare este, in multe locuri,
ca si inexistenta, iar numarul orelor de instruire practica este extrem de redus (3 ore pe
saptamana), aceasta calificare este iluzorie, nu este luata in seama de angajatori. Principala
eroare care se face in acest caz este ca nu poti incarca tineri cu resurse oricum mai mici, cu trei

sarcini de invatare: cultura generala, cultura tehnica teoretica si instruirea practica. De cele mai
multe ori nu reusesc sa faca fata, in bune conditii, niciuneia dintre cele trei sarcini.

3. Migrarea profesorilor de la urban la rural. Nu este obligatorie peste tot. Si oricum, intre a
migra mase de elevi, de la sat la oras, este preferabila migrarea doar a unor profesori, de la
urban la rural, stiut fiind ca la o clasa de 28 de elevi se normeaza in medie 1,8 profesori. Cu
masurile de acompaniament pe care le-am specificat mai sus. In mediul urban, constituirea de
consortii scolare cu participarea liceelor si scolilor generale, pentru utilizarea in comun a
resurselor umane si materiale, face ca aceasta problema san u se puna.

4.Un alt argument important si credibil este reducerea duratei liceului de la 4 la 3 ani. Daca
pentru filiera teoretica nu este o problema, o parte din curricula poate fi transferata la clasa a IXa gimnaziala, la filierele tehnologica si vocationala obiectia este cat se poate de reala.
Prelungirea la 4 ani a liceului pentru aceste filiere face ca varsta de finalizare a invatamantului
liceal sa creasca la 20 de ani, mult peste varsta acceptabila de 18, maximum 19 ani. In plus,
aceste doua filiere ar deveni neatractive, elevii preferand o filiera de trei ani. O solutie posibila ar
fi o organizare a curriculei astfel incat, acolo si atat cat este posibil, sa fie parcursa si in clasa a
IX-a gimnaziala, la orele de tehnologie sau de curriculum la dispozitia scolii.

SOLUTIE
Existenta a doua piete separate necorelate a cererii si ofertei fortei de munca se poate rezolva
prin mecanisme de mediere si diferentiere a cererii si ofertei prin urmatoarele masuri
organizatorice:
1) Diferentierea ofertei educative pe categorii de copii, tineri, adulti in functie de nevoile
specifice si de abilitatile specifice ale acestora.
In aceste directii de diferentiere vor fi incluse categoriile mari de varsta, copii, tineri, adulti;
precum si categoriile mari de nevoi speciale. Aceste nevoi sunt:
-de emancipare a personalitatii si de crestere a abilitatilor;
-de performare intr-un domeniu specific;
-de cunoastere a noilor cuceriri stiintifice, tehnologice, artistice
-de adaptare la o nisa de pe piata muncii;
-de adaptare si la o alta cultura sau la un alt set de valori culturale;
-de integrare;
-de egalizare a sanselor de succes pe piata muncii;

2) Organizarea pietei muncii pe fise de competenta necesara obtinerii unei pozitii, aceasta
incluzand calificativele pe aplicarea cunostintelor specifice.
Aceste directii se vor respecta organizatoric prin introducerea de module de educare pentru
categorii specifice:
-invatamant de masa diferentiat pe domenii de interes corespunzatoare cu dezvoltarea locala;
-invatamant destinat categoriilor de copii, tineri,adulti cu nevoi speciale de educatie;
-invatamant de performanta destinat copiilor, tinerilor, adultilor cu capacitati si abilitati inalte;

O schimbare majora trebuie produsa asupra elementelor care defines:

-cultura organizaional a fiecrei coli;
-atitudinea fa de nvare pe tot parcursul vieii i n toate situaiile care se ivesc i cea fa de
nvare i schimbare, n rndul elevilor, cadrelor didactice i a prinilor.
Prin raportarea la tendinele generale de evoluie a educaiei pe plan european i la standardele
internaionale, la dinamica i nevoile generate de societatea cunoaterii i informaiei, la
finalitile de perspectiv ale sistemului de nvmnt se impune necesitatea identificrii unui
set de prioriti care s vizeze:
La nivelul cadrelor didactice trebuie s aib loc:

reconsiderarea sistemului de formare iniial i continu;

eficientizarea inseriei profesionale;

susinerea programelor integrate pentru mobilitatea profesorilor i reconversia ctre alte

activiti;

utilizarea eficient a tuturor datelor despre colectivele de elevi pentru mbuntirea

continu a rezultatelor colare;

formarea i dezvoltarea abilitilor de ordin tehnic n utilizarea n mod creativ i complex

a surselor digitale de informare n procesul educaional;

dezvoltarea capacitii de cercetare, de testare pentru a maximiza beneficiile nvrii;

crearea unui nivel nalt de motivaie a cadrelor didactice;

operaionalizarea unui sistem nou de evaluare a personalului didactic.

Este nevoie de o schimbare cultural n privina atitudinii fa de educaie n general i fa de

coal n mod special.
La nivelul curriculumului este necesar o nou viziune privind:

Construirea unui curriculum care s faciliteze mobilitatea i flexibilitatea traseelor de

pregtire a fiecrui beneficiar al educaiei.

Noile planuri-cadru s permit tipuri variate de ieire din sistemul de nvmnt i n

final, la terminarea studiilor preuniversitare s fac posibil angajarea pe pia muncii sau
continuarea formrii prin programe de studii postliceale sau universitare.

Noi modaliti de organizare a coninuturilor

Diferenierea /personalizarea curriculumului.

Curriculumul naional se bazeaz pe:

-

centrarea pe competene

centrarea pe elev indicatori ai calitii

asigurarea calitii

Structura propusa:
Actiunile necesare pentru realizarea obiectivele propuse se bazeaza pe urmatoarele principii:
1) Considerarea concomitenta a contextului european si a situatiei existente in Romania;
2) Deschidere si flexibilitate pentru continuarea studiilor in sistemul formal;
3) Eficienta raportului cost-rezultate;
4) Considerarea ciclurilor curriculare si respectarea criteriilor clasificarilor internationale a
nivelurilor educationale si a nivelurilor de calificare.

Bibliografie
http://enciclopediaromaniei.ro/Sistemul_de_%C3%AEnv%C4%83%C5%A3%C4%83m
%C3%A2nt_din_Rom%C3%A2nia
http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/03/PUBLICATIE-Sistemul-de-invatamant-2014.pdf
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Education_statistics_at_regional_level/ro

http://www.edu.ro/index.php/articles/2857
https://diacritica.wordpress.com/2014/01/26/cum-as-reforma-eu-sistemul-de-invatamant/