I.

ECOLOGIE, PROTECTIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILA,

MANAGEMENT
I.1 Definitii
Ecologia este o stiinta biologica de sinteza ce studiaza prin excelenta
conexiunile ce apar intre organisme si mediul lor de viata, alcatuit din
ansamblul factorilor de mediu (abiotic si biotic), precum si structura,
functia si productivitatea sistemelor biologice si supra-individuale
(populatii, biocenoze) si a sistemelor mixte (ecosisteme).
De subliniat faptul ca, daca ecologia este o stiinta, protectia mediului este
mai degraba un concept care trebuie sa se regaseasca in fiecare
domeniu de activitate (industriala, agricola, comerciala, de transport).
Protectia mediului este ansamblul actiunilor de ocrotire si imbunatatire a
mediului inconjurator, de protejare si gospodarire judicioasa a resurselor
naturale, inclusiv aerul, apa, solul, flora, fauna si esantioanele
reprezentative ale ecosistemelor naturale.
Dezvoltarea durabila este acea dezvoltare care corespunde necesitatilor
prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a le
satisface pe ale lor.
Conceptul de dezvolatare durabila este strans legat de utilizarea
durabila a resurselor naturale regenerabile. Prin utilizare durabila se
intelege folosirea resurselor regenerabile intr-un mod si o rata care sa nu
conduca la declinul pe termen lung al acestora, mentinand potentialul lor
in acord cu necesitatile si aspiratiile generatiilor prezente si viitoare.
Desigur ca realizarea acestor obiective nu este posibila fara promovarea
unui management de mediu adecvat, componenta integrata in
managementul general al unei organizatii.
Managementul este ansamblul activitatilor de organizare si conducere in
scopul adoptarii deciziilor optime in proiectarea si reglarea proceselor
microeconomice (relatiile economice la nivelul fiecarei intreprinderi).
Ecosistemul este un fragment mai mare sau mai mic al biosferei, alcatuit
dintr-o componenta vie, reprezentata de plante si animale (biocenoza) si
una nevie (biotop) formand un ansamblu integrat, in permanenta
interactiune.
Totalitatea ecosistemelor formeaza biosfera.
Biosfera mai poate fi definita ca totalitatea ecosistemelor si a
vietuitoarelor din geosferele care contin viata (hidrosfera, litosfera si

atmosfera, unde hidrosfera reprezinta componenta lichida a geosferei,

litosfera-componenta solida iar atmosfera componenta gazoasa).
I.2 Cadrul institutional international specific protectiei mediului si
conservarii naturii
I.2.1 Institutii semnificative la nivel global
O serie de organisme din domeniul protectiei mediului sunt constituite pe
langa Organizatia Natiunilor Unite.
Un organism important il constituie:

Comisia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila (CNUDD).

Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (prescurtat in limba

engleza UNEP sau PNUE in franceza).

Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI)

Secretariatele Conventiilor Internationale din domeniul mediului.

Toate conventiile internationale din domeniul mediului, dispun de
secretariate tehnice permanente, care au rolul de a corela toate
actiunile intreprinse de diferitele tari in cadrul obligatiilor ce revin prin
semnarea si ratificarea acestor conventii de catre tarile respective.
Fondul Mondial pentru Mediu (GEF)

In afara organismelor de mai sus exista o serie de institutii finantatoare

internationale care se implica in sustinerea financiara a proiectelor de
mediu, precum si importante organizatii non-guvernamentale
internationale.
Un astfel de exemplu este

Uniunea Internationala pentru conservarea Naturii (UICN)

I.2.2 Institutii europene in domeniul protectiei mediului

Comisia Uniunii Europene. Acest adevarat guvern european exercita

atributii in domeniul mediului prin Directia Generala XI-Mediu, Control
Nuclear si Protectie Civila (DGXI).

Agentia Europeana de Mediu de la Copenhaga.

Consiliul Europei.

Comisia Economica pentru Europa (CEE).

2

Acest organism a carui preocupari initiale erau de natura economica sa orientat din ce in ce mai mult spre abordarea problemelor de mediu prin
Comisia pentru Politica de Mediu. Pe langa Comisie functioneaza si
Secretariatul Permanent pentru Calamitati si Accidente Industriale.

Centrul Regional pentru Mediu de la Budapesta (REC).

I.3 Politicile si strategiile de mediu ca instrumente de management la

nivel national si local
I.3.1 Politici de mediu in Romania
Prin politica de mediu intelegem in general obiectivele si prioritatile
stabilite de conducerea statului pentru exercitarea puterii si conducerea
societatii respectiv a activitatii publice. Fiecare guvern isi prezinta politica
in cadrul programului de guvernare pentru fiecare domeniu important de
activitate.
Pentru a atinge aceste obiective principalele masuri sunt :

internalizarea graduala in costurile de productie, a cheltuielilor aferente

diminuarii si compensarii efectelor distructive asupra mediului
inconjurator;
utilizarea instrumentelor economice (taxe, impozite, tarife de utilizare)
pentru construirea stimulentelor de utilizare a capitalului natural;
alocarea de resurse financiare pentru consolidarea politicilor de mediu
si intarirea capacitatii administrative in vederea recuperarii intarzierii
inregistrate in armonizarea legislatiei cu reglementarile de mediu ale
Uniunii Europene, in special in domeniul apei, aerului si administrarii
deseurilor;
dezvoltarea resurselor umane si a implicarii organizatiilor
neguvernamentale;
facilitarea introducerii tehnologiilor care ocrotesc mediul inconjurator.

I.3.2 Strategia protectiei mediului in Romania

Prin strategie se intelege arta coordonarii actiunilor si a stabilirii sarcinilor
fundamentale pentru atingerea scopului sau a obiectivelor politice.
In Romania au fost elaborate mai multe strategii dupa 1989 vizand
protectia mediului incepand cu Tezele in domeniul protectiei mediului (6)
(1990), Strategia protectiei mediului elaborata cu sprijinul Bancii Mondiale
(7) (1992), sau Strategia protectiei mediului in Romania (8) elaborata in
1995. Aceasta din urma ramane pana in prezent lucrarea cea mai
coerenta si sistematica elaborata in exclusivitate cu ajutorul specialistilor
3

romani Strategia cuprinde trei parti importante. O prima parte se refera la

starea mediului in Romania ( de unde plecam si ce probleme exista).
A doua parte cuprinde obiectivele prioritare pe termen scurt, mediu si
lung, precum si caile si mijloacele prin care pot fi atinse aceste obiective.
Prioritatile au fost corelate cu cele europene.
I.3.3 Programul National de Actiune in domeniul Protectiei Mediului
La cea de a doua reuniune a ministrilor mediului din Europa de la Lucerna
(1993) s-a adoptat Planul de Actiune in domeniul Mediului pentru Europa
Centrala si de Rasarit. O sarcina stabilita cu aceasta ocazie a fost aceea
ca pentru fiecare tara in tranzitie sa se elaboreze un Program National de
Actiune corelat cu cel european. Daca in Strategia Protectiei Mediului
sunt cuprinse obiective generale si cai de atingere a acestora, in PNAPM
au fost detaliate aceste obiective prin programe de investitie concrete.
In fiecare judet al tarii Agentiile Teritoriale pentru Protectia Mediului au
elaborat Strategii locale de mediu care au armonizat prioritatile la nivel de
judet cu cele la nivel national.
I.4 Cadrul Legislativ in domeniul Mediului
Legislatia internationala a mediului
Romania este parte la un numar important de astfel de conventii. Printre
acestea le vom aminti numai pe cele mai importante:

Conventia cadru a
modificarilor climatice.
Conventia cadru
Biodiversitatii.

Natiunilor
Natiunilor

Unite
Unite

privind
privind

prevenirea
Conservarea

Conventia de la Bassel privind transportul transfrontalier al deseurilor

toxice.
Conventia de la Geneva privind poluarea transfrontiera a aerului la
mare distanta.
Conventia de la Viena (completata prin Protocolul de la Montreal)
privind protectia stratului de ozon.
Conventia de la Berna privind protectia florei si faunei salbatice si a
habitatelor acestora.

Conventia CITES, privind prevenirea comertului ilegal cu specii de

flora si fauna periclitata.
Conventia de la Bonn, privind protectia pasarilor migratoare.
Conventia de la Ramsar, privind protectia zonelor umede ca habitat al
pasarilor calatoare.

Conventia de la Bucuresti, privind protectia Marii Negre.

Conventia privind managementul durabil al apelor Dunarii .

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI.

Toate institutiile si organizatiile sunt preocupate din ce in ce mai mult de
atingerea unor performante de mediu prin controlul impactului produs de
propria lor activitate asupra mediului si in acelasi timp de dezvoltarea
capacitatii lor de a demonstra altora aceste performante.
Pentru a avea certitudinea ca performantele sale satisfac si vor satisface
cerintele legale cat si propriile obiective in domeniul mediului, o
inteprindere trebuie sa realizeze aceste analize in cadrul unui sistem
structurat de management (dedicat unor aspecte de mediu) integrat in
ansamblul activitatilor de management.
Acest sistem structurat de management al mediului face obiectivul unor
standarde internationale cuprinse in seria [ ISO 14000 ] standarde care
sintetizeaza pentru toti cei interesati elememtele specifice unui sistem de
management al mediului.
Acest sistem de management este remarcabil prin faptul ca:
prevederile acestuia pot fi integrate si in structura altor cerinte de
management, pentru atingerea obiectivelor de mediu sau
economice fixate;
are un grad de generalitate aplicabil tuturor organizatiilor, de orice
tip si marime , adaptabil diverselor conditii geografice, culturale si
sociale;
asumarea responsabilitatilor se face la toate nivelurile si functiile
existente in cadrul organizatiei, cu precadere la nivelul cel mai
ridicat al conducerii organizatiei.
Scopul principal al unui sistem de management al mediului este de a
asigura ocrotirea mediului, de a preveni poluarea si de a asigura un
echilibru intre aceste elemente si necesitatile sociale si economice.
II.2 Domeniul de aplicare a unui sistem de management de mediu.
Organizatii interesate in aplicare
Un astfel de sistem de management al mediului este aplicabil oricarei
organizatii care doreste:
a) sa transpuna in practica , sa mentina si sa imbunatateasca un sistem
de management de mediu;
b) sa se asigure de conformitatea cu politica de mediu pe care a
declarat-o;

c) sa demonstreze aceasta conformitate altora;

d) certificarea / inregistrarea sistemului de management de mediu de
catre un organism exterior;
e) sa realizeze o autoevaluare si o declarare a conformitatii cu
Standardul International ISO 14000.
II.3

Definirea unor notiuni si termeni specifici unui sistem de

management al mediului

In cuprinsul prezentei lucrari, vom utiliza o serie de termeni, a caror

definitie o precizam mai jos :
II.3.1. Imbunatatire continua
Proces de dezvoltare, extindere a sistemului de management al mediului
pentru obtinerea imbunatatirii performantei globale in domeniul mediului,
in acord cu politica de mediu a organizatiei.
NOTA - Nu este necesar ca procesul sa aiba loc simultan in toate sectoarele de
activitate.

II.3.2. Mediu
Mediul inconjurator in care functioneaza o organizatie, care include aerul,
apa, pamantul, resursele naturale, flora, fauna, fiintele umane si relatiile
intre acestea.
NOTA - In acest context , mediul inconjurator se extinde din interiorul organizatiei
pana la sistemul global.

II.3.3. Aspect de mediu

Acel element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei organizatii care
poate interactiona cu mediul.
NOTA - Un aspect de mediu semnificativ este acel aspect de mediu care poate avea
un impact semnificativ asupra mediului.

II.3.4. Impact asupra mediului

Orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica, totala sau partiala,
care rezulta din activitatile, produsele sau serviciile unei organizatii.

II.3.5. Sistem de management de mediu

Componenta a sistemului de management general care include structura
organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile,
procedurile, procesele si resursele necesare pentru elaborarea,
transpunerea in practica, realizarea, analizarea si mentinerea politicii de
mediu.
II.3.6. Auditul sistemului de management de mediu
Proces de verificare sistematica si documentata, ce permite obtinerea si
evaluarea dovezilor obiective necesare pentru a evidentia daca sistemul
de management de mediu al unei organizatii este in conformitate cu
criteriile sistemului de management de mediu stabilite de aceasta
organizatie inclusiv comunicarea rezultatelor acestui proces conducerii
organizatiei.
II.3.7. Obiectiv de mediu
Telul general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe care o
organizatie isi propune sa-l atinga si care este cuantificat acolo unde
acest lucru este posibil.
II.3.8. Performanta de mediu
Rezultate masurabile ale sistemului de management de mediu, legate de
controlul organizatiei asupra aspectelor sale de mediu, bazate pe politica,
obiectivele si tintele de mediu ale acesteia.
II.3.9. Politica de mediu
Totalitatea intentiilor si principiilor declarate de catre organizatie
referitoare la performanta globala de mediu si care constituie cadrul de
actiune si de stabilire a obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei
respective.
II.3.10. Tinta de mediu
Cerinta detaliata de performanta, cuantificata daca este posibil, aplicabila
ansamblului sau unei parti a organizatiei, ce rezulta din obiectivele de
mediu si care trebuie sa fie stabilita si indeplinita pentru atingerea acestor
obiective.

II.3.11. Parte interesata

Individ sau grup preocupat sau afectat de performanta de mediu a unei
organizatii.
II.3.12. Organizatie
Companie, societate comerciala, firma, intreprindere, autoritate sau
institutie, parte sau combinatie a acestora, publica sau particulara, cu
raspundere limitata sau orice alt statut juridic, cu propria sa structura
functionala si administrativa.
NOTA - pentru organizatiile cu mai multe unitati operationale, o unitate separata
poate fi definita ca o organizatie.

II.3.13. Prevenirea poluarii

Utilizarea unor procese, practici, materiale sau produse ce impiedica,
reduc sau controleaza poluarea, care pot include reciclarea, tratarea,
modificarea proceselor, mecanismele de control, utilizarea eficienta a
resurselor si inlocuirea materialelor.
NOTA - Beneficiile potentiale ale prevenirii poluarii includ reducerea impactului
daunator asupra mediului, imbunatatirea eficientei si reducerea costurilor.

II.4 Cerinte ale sistemului de management al mediului

II.4.1 Cerinte generale
Cerintele pentru un sistem de management de mediu bazate pe procesul
ciclic si dinamic planificare , implementare, verificare si analiza:
a) sa stabileasca o politica de mediu corespunzatoare ;
b) sa identifice aspectele de mediu care rezulta din activitatile,
produsele sau serviciile sale, existente, anterioare sau planificate,
pentru a determina impactul semnificativ asupra mediului;
c) sa identifice prevederile relevante de ordin legislativ si reglementar;
d) sa identifice prioritatile si sa fixeze obiective si tinte de mediu
corespunzatoare;
e) sa stabileasca o structura si unul sau mai multe programe pentru a
pune in practica politica si pentru a-si atinge obiectivele si tintele
fixate;

f) sa faciliteze activitatile de planificare, control, monitorizare, actiuni

corective, audit si analiza pentru a se asigura ca politica de mediu
este respectata si sistemul de management de mediu ramane
corespunzator;
g) sa fie capabila sa se adapteze la schimbari.
II.4.2 Politica de mediu
Politica de mediu a unei organizatii trebuie sa fie definita de conducerea
organizatiei la cel mai inalt nivel. Ea trebuie sa precizeze clar obiectivele
si prioritatile organizatiei respective in domeniul mediului. Pentru a fi
eficienta politica stabilita trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte si
anume:
a) sa corespunda naturii, dimensiunilor si impactului asupra mediului al
activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei;
b) sa includa un angajament de imbunatatire continua si de prevenire a
poluarii;
c) sa includa un angajament de conformitate cu legislatia si cu
reglementarile de mediu existente, precum si cu alte cerinte pe care
organizatia le-a adoptat.
d) sa ofere cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor si tintelor
de mediu;
e) este transpusa in practica, mentinuta si comunicata si dispune de o
baza de documente corespunzand intregului personal;
f) este disponibila pentru public.
Politica de mediu ar trebui sa reflecte angajamentul conducerii
organizatiei la cel mai inalt nivel de a se conforma legilor in vigoare si de
a urmari imbunatatirea continua.
II.4.3 Planificarea
In scopul atingerii obiectivelor stabilite prin politica de mediu este necesar
ca organizatia sa identifice aspectele de mediu, prevederile legale
existente, obiectivele si tintele, precum si responsabilitatile si termenele
de realizare.

II.4.3.1 Aspectele de mediu

10

In vederea evidentierii aspectelor de mediu organizatia trebuie sa

stabileasca si sa aplice permanent proceduri care sa permita identificarea
aspectelor de mediu legate atat de activitatile cat si de produsele sau
serviciile care pot fi controlate si influentate de organizatia respectiva.
Prin aplicarea acestor proceduri se urmareste identificarea acelor
aspecte de mediu care au un impact semnificativ si care trebuie luate in
considerare la stabilirea politicilor si obiectivelor de mediu ale organizatiei.
Toate aceste elemente trebuie sa fie permanent actualizate.
Se recomanda ca o organizatie in care nu exista un sistem de
management de mediu sa stabileasca, intr-o prima etapa, situatia sa in
raport cu mediul printr-o analiza de mediu preliminara. Scopul acestei
analize este de a lua in considerare toate aspectele de mediu ale
organizatiei ca baza pentru stabilirea sistemului de management de
mediu.
Organizatiile care au pus in practica un sistem de management de mediu
functional nu trebuie sa mai intreprinda o asemenea analiza.
Se recomanda ca aceasta analiza sa acopere patru domenii principale:
a) prevederile legislative si reglementare;
b) identificarea aspectelor de mediu semnificative;
c) examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de
mediu existente;
d) evaluarea actiunilor inteprinse in urma investigarii incidentelor
anterioare.
Se recomanda ca procesul de identificare a aspectelor de mediu
semnificative asociate activitatilor din unitatile operationale ale
organizatiei sa ia in considerare , daca este necesar , urmatorii factori :
1. emisii in aer ;
2. deversari in apa ;
3. gestionarea deseurilor ;
4. contaminarea solului ;
5. alte probleme referitoare la comunitate si la mediul local .
Se recomanda ca acest proces sa ia in considerare conditiile normale de
functionare, conditiile de oprire si de pornire, precum si impacturile
semnificative potentiale asociate situatiilor previzibile in mod normal sau
situatiilor de urgenta.
II.4.3.2 Prevederi legale
Pentru realizarea unei planificari corespunzatoare, organizatia care
introduce un sistem de management de mediu, trebuie sa stabileasca si
11

mentina o procedura care sa identifice si sa permita accesul tuturor celor

interesati la prevederile legale existente si la alte cerinte adoptate de
organizatie, aplicabile ,,aspectelor de mediu legate de activitatile ,
produsele si serviciile sale.
Iata cateva cerinte pe care organizatia le poate adopta:
a) coduri de buna practica in industrie ;
b) acorduri incheiate cu autoritatile publice ;
d) ghiduri fara caracter de reglementare.
II.4.3.3 Obiective si tinte
In cadrul procesului de planificare, organizatia trebuie sa detalieze
obiective si tinte bine documentate pentru fiecare nivel si functie relevanta
din cadrul organizatiei.
Toate obiectivele si tintele de mediu trebuie sa fie coerente cu politica de
mediu, inclusiv cu angajamentul de a preveni poluarea.
Se recomanda ca obiectivele sa fie specificate si sa se stabileasca tinte
masurabile oriunde este realizabil, si unde este cazul, sa se tina cont de
masurile preventive.
II.4.3.4 Programe de management de mediu
Pentru atingerea obiectivelor si tintelor de mediu, o organizatie trebuie sa
stabileasca si sa aplice permanent unul sau mai multe programe care
trebuie sa includa:
a) desemnarea responsabilitatilor la fiecare functie si nivel relevant ale
organizatiei pentru atingerea obiectivelor si tintelor;
b) mijloacele si termenele privind realizarea acestora.
II.4.4 Transpunerea in practica si asigurarea derularii S.M.M.
II.4.4.1 Structura necesara si responsabilitati
Conducerea organizatiei trebuie sa furnizeze resursele necesare pentru
implementarea si controlul sistemului de management de mediu. Aceste
resurse cuprind resurse umane si calificari corespunzatoare, resurse
tehnologice si financiare.

12

Conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel trebuie sa numeasca unul

sau mai multi reprezentanti care, in afara altor responsabilitati, trebuie sa
aiba definite atributiile, responsabilitatile si autoritatea pentru:
a) a asigura ca cerintele referitoare la sistemul de management al
mediului sunt stabilite, transpuse si mentinute conform standardului
international ISO 14000;
b) a raporta conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel, performanta
sistemului de management de mediu, pentru analizare si ca baza
pentru imbunatatirea acestui sistem.
Succesul implementarii unui sistem de management de mediu presupune
angajamentul intregului personal al organizatiei. In consecinta se
recomanda ca responsabilitatile in domeniul mediului sa nu fie lasate
numai responsabililor de mediu, ele putand fi atribuite si altor structuri ale
organizatiei, cum este conducerea operationala sau altor functii implicate
in probleme de mediu.
Se recomanda ca acest angajament sa porneasa de la nivelul cel mai
inalt al conducerii. In consecinta, conducerea organizatiei la cel mai inalt
nivel ar trebui sa stabileasca politica de mediu a organizatiei si sa asigure
implementarea sistemului de management de mediu. In cadrul acestui
angajament, se recomanda desemnarea unuia sau mai multor
reprezentanti cu responsabilitati si autoritati definite pentru implementarea
sistemului de management de mediu. In organizatiile mari sau complexe,
pot fi desemnati mai multi reprezentanti.
In inteprinderile mici si mijlocii aceste responsabilitati pot reveni unei
singure persoane. De asemenea, conducerea organizatiei la cel mai inalt
nivel ar trebui sa asigure alocarea resurselor la un nivel corespunzator
pentru ca sistemul de managemant de mediu sa-si poata incepe
activitatea si sa poata fi mentinut. Este important de asemenea ca
responsabilitatile cheie ale sistemului de management de mediu sa fie
bine definite si comunicate personalului implicat.
II.4.4.2 Instruire, constientizare si competenta
Intregul personal a carui munca poate avea un impact semnificativ asupra
mediului trebuie instruit in mod corespunzator. Trebuie totodata sa se
stabileasca si sa se mentina proceduri pentru ca personalul de la toate
nivelurile si din toate functiile relevante sa fie constientizat de:
a) importanta conformitatii cu politica de mediu, cu procedurile si
cerintele sistemului de management de mediu;

13

b) impacturile semnificative asupra mediului, reale sau posibile, ale

activitatilor lor si de efectele benefice aduse mediului prin
imbunatatirea performantei lor individuale;
c) atributiile si responsabilitatile lor in realizarea conformitatii cu politica
de mediu, cu procedurile si cerintele sistemului de management de
mediu, inclusiv cu cerintele referitoare la pregatirea situatiilor de
urgenta si a capacitatii de raspuns:
d) consecintele posibile ale abaterilor de la procedurile operationale
specificate.
Personalul ce indeplineste sarcini care pot avea impact semnificativ
asupra mediului trebuie sa aiba competenta necesara, fie prin educatie,
fie prin instruire corespunzatoare sau prin experienta profesionala.
Se recomanda ca organizatia sa stabileasca si sa mentina proceduri de
identificare a necesitatilor de instruire. De asemenea, se recomanda ca
organizatia sa solicite subcontractantilor care lucreaza in numele sau sa
demonstreze ca angajatii lor au instruirea necesara.
Conducerea organizatiei ar trebui sa determine nivelul de experienta,
competenta si instruire necesare pentru a asigura pregatirea necesara a
personalului, in special a celor insarcinati cu functii specializate in
managementul de mediu.
II.4.4.3 Comunicarea
Organizatia trebuie sa stabileasca si sa aplice in permanenta o serie de
proceduri (referitoare la aspectele de mediu si la sistemul de
management al mediului) pentru a asigura:
a) comunicarea interna intre diferitele niveluri si functii ale organizatiei;
b) primirea, asigurarea activitatii de documentare si transmiterea
raspunsurilor corespunzatoare la solicitarile pertinente ale partilor
interesate din exteriorul organizatiei.
II.4.4.4

Documentatia necesara
management al mediului

in

cadrul

unui

sistem

de

In cadrul promovarii unui sistem de management al mediului este

necesara punerea la punct a unor documente care pot cuprinde printre
altele:

informatii despre proces;

diferite organigrame;
standarde interne si proceduri de operare;

14

planuri locale de urgenta sau interventie.

Aceste documentatii (informatii) pot fi realizate pe suport de hartie sau

electronic, ele urmand a fi folosite pentru:

descrierea elementelor esentiale ale sistemului de management de

mediu si interactiunea, legaturile existente intre aceste elemente;
descrierea (indicarea) modului in care poate fi accesata documentatia
conexa.

II.4.4.5 Controlul documentelor

In vederea verificarii modului in care o organizatie interesata in
introducerea managementului de mediu elaboreaza si pastreaza
documentele intr-un mod adecvat, este necesara instituirea unui sistem
de control al evidentei documentelor.
Scopul realizarii unui astfel de sistem de control al documentelor de catre
o organizatie este acela de a se asigura ca:
a) acestea pot fi localizate;
b) sunt analizate periodic, revizuite atunci cand este necesar si aprobate
de persoane autorizate;
c) versiunile actualizate ale documentelor sunt disponibile in toate locurile
unde se efectueaza operatii esentiale pentru functionarea eficienta a
sistemului de management de mediu;
d) documentele depasite sunt retrase prompt din toate punctele de
difuzare si utilizare sau sunt protejate in alt mod impotriva unei utilizari
neintentionate;
e) orice document depasit, pastrat in scopuri juridice si/sau pentru
informare este corect identificat.
Documentatia trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte. Astfel ea
trebuie sa fie lizibila, datata (cu datele de revizuire indicate) si usor
identificabila, mentinuta intr-un mod ordonat si arhivata pentru o perioada
precizata. Trebuie stabilite si actualizate proceduri si responsabilitati
pentru crearea si modificarea diferitelor tipuri de documente.
II.4.4.6 Controlul activitatilor operationale
Organizatia trebuie sa identifice acele operatii si activitati care sunt
asociate aspectelor de mediu semnificative, corespunzator politicii,
obiectivelor si tintelor sale. Totodata, aceasta trebuie sa planifice aceste

15

activitati operationale inclusiv activitatea de intretinere, pentru a se

asigura ca acestea se realizeaza in conditii corespunzatoare.
Planificarea va trebui sa asigure:
a) stabilirea si punerea in aplicare a unor proceduri insotite de o
documentatie corespunzatoare care sa conduca la realizarea politicii
de mediu, obiectivelor si tintelor stabilite;
b) includerea in proceduri a criteriilor de operare;
c) stabilirea si mentinerea procedurilor referitoare la aspectele de mediu
semnificative, identificabile, la bunurile si serviciile utilizate de
organizatie si comunicarea catre furnizori si contractanti a procedurilor
si cerintelor relevante.
II.4.4.7 Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatea de
raspuns
Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru a
identifica posibilele accidente si situatii de urgenta si a raspunde unor
astfel de situatii si pentru a preveni si a reduce impactul asupra mediului
care poate fi asociat acestor accidente.
Organizatia trebuie sa analizeze si sa revizuiasca, acolo unde este
necesar, procedurile de pregatire pentru situatii de urgenta si sa
intareasca capacitatea de raspuns a acestora, in special, dupa
producerea unor accidente sau aparitia unor situatii de urgenta. De
asemenea, organizatia trebuie sa testeze periodic astfel de proceduri,
atunci cand acest lucru este posibil.
II.4.5 Verificarea si actiunea corectiva
II.4.5.1 Monitorizare si masurare
Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri insotite de
documentatia corespunzatoare pentru a monitoriza si a masura, in mod
regulat, caracteristicile principale ale operatiilor si activitatilor sale care
pot avea un impact semnificativ asupra mediului. Aceasta activitate
trebuie sa includa pastrarea tuturor informatiilor care sa permita urmarirea
performantei, a controalelor operationale relevante si a conformitatii cu
obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei.
Echipamentul de monitorizare trebuie etalonat si intretinut, iar
inregistrarile acestui proces trebuie pastrate in conformitate cu
procedurile organizatiei.

16

II.4.5.2 Neconformitate, actiune corectiva si actiune preventiva

Organizatia care promoveaza un sistem de management al mediului
trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru definirea
responsabilitatilor, definirea treptelor de decizie, tratarea si analizarea
neconformitatii, adoptarea de masuri in vederea reducerii oricarui impact
produs, initierea si finalizarea actiunilor corective si preventive.
Orice actiune corectiva sau preventiva introdusa pentru eliminarea
cauzelor neconformitatilor existente sau posibile trebuie adaptata in
functie de importanta problemelor si trebuie sa fie proportionala cu
impactul produs asupra mediului.
Organizatia trebuie sa implementeze si sa pastreze orice modificari
aparute in cadrul procedurilor documentate rezultate ca urmare a unor
actiuni corective si preventive.
In consecinta, in timpul elaborarii si aplicarii procedurilor de investigare si
corectare a neconformitatii, se recomanda ca organizatia sa ia in
considerare urmatoarele elemente de baza:
a) identificarea cauzelor neconformitatii;
b) identificarea si punerea in practica a actiunii corective necesare;
c) introducerea sau modificarea controalelor necesare pentru evitarea
unei repetari a neconformitatii;
d) inregistrarea in proceduri scrise a oricaror schimbari rezultate din
actiunile corective.
II.4.5.3 Inregistrari
Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri de identificare,
pastrare si distrugere a inregistrarilor privitoare la mediu. Aceste
inregistrari trebuie sa includa evenimentele privind instruirea personalului,
rezultatele auditurilor si al analizelor.
Inregistrarile referitoare la mediu trebuie sa fie lizibile, identificabile si
trebuie sa permita regasirea informatiilor privind activitatea, produsul sau
a serviciului implicat. Inregistrarile referitoare la mediu trebuie sa fie
pastrate si retinute astfel incat sa poata fi regasite cu usurinta si trebuie
sa fie protejate impotriva oricarui risc de deteriorare sau pierdere.Durata
lor de pastrare trebuie stabilita si inregistrata.
Inregistrarile trebuie mentinute intr-un mod adecvat sistemului si
organizatiei, pentru a demonstra conformitatea cu cerintele impuse de
sistemul de management al mediului.
17

Se recomanda ca procedurile de identificare, de mentinere si de punere

la dispozitie a inregistrarilor sa se concentreze pe acele inregistrari
necesare aplicarii si functionarii sistemului de management de mediu si
pe acelea care arata in ce masura au fost atinse obiectivele planificate.
Inregistrarile referitoare la mediu pot include:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)

informatii despre legislatia de mediu sau alte cerinte;

inregistrarile reclamatiilor;
inregistrarile referitoare la instruire;
informatii asupra procedurilor aplicate;
informatii asupra produsului;
inregistrarile referitoare la inspectii, intretineri si etalonari;
informatii pertinente privind contractantii si furnizorii;
rapoarte cu privire la incidente;
informatii cu privire la pregatirea pentru situatii de urgenta si a
capacitatii de raspuns;
j) informatii despre aspectele semnificative de mediu;
k) rezultatele auditurilor;
l) analizele efectuate de conducere.
Se recomanda ca informatiile confidentiale, referitoare la activitatile
organizatiei sa fie tratate corespunzator.
II.4.5.4 Auditul sistemului de management de mediu
Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina unul sau mai multe
programe si proceduri pentru realizarea periodica a auditurilor sistemului
de management de mediu, pentru:
a) a determina daca sistemul de management de mediu:
1. este conform dispozitiilor convenite pentru managementul de
mediu, incluzand cerintele Standardului International ISO 14000,
2. este adecvat implementat si mentinut;
b) a furniza conducerii organizatiei informatii referitoare la rezultatele
auditurilor.
Se recomanda ca programul si procedurile de auditare sa cuprinda:
a)
b)
c)
d)
e)
f)

activitatile si domeniile care fac obiectul auditului;

frecventa auditurilor;
responsabilitatile asociate realizarii si conducerii auditurilor;
comunicarea rezultatelor auditului;
competenta auditorului;
modul de conducere a auditurilor.

18

Auditurile pot fi realizate de catre membri ai personalului si/sau de catre

persoane din exterior alese de organizatie. In oricare situatie, se
recomanda ca persoanele care realizeaza auditul sa fie impartiale si
obiective.
II.4.6 Analiza efectuata de conducere
Se recomanda conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel sa analizeze si
sa evalueze sistemul de management de mediu la intervale stabilite.
Aceste analize trebuie sa includa:
a) rezultatele auditurilor;
b) masura in care obiectivele si tintele au fost atinse;
c) continua adaptare a sistemului de management de mediu la
schimbarile de conditii si informatii;
d) preocuparile pertinente ale partilor interesate.
Analiza efectuata de conducere trebuie sa abordeze eventualele
necesitati de schimbare a politicii de mediu, a obiectivelor si altor
elemente ale sistemului de management de mediu, ca urmare a
rezultatelor auditurilor sistemului modificarii circumstantelor si in cadrul
procesului de imbunatatire continua.

19

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT

AL MEDIULUI
In prezentul capitol se vor prezenta principalele elemente ale unui sistem
de management al mediului, vazute prin prisma unei organizatii, care
doreste sa introduca pentru prima oara un sistem de management al
mediului ( SMM ) care sa fie dezvoltat si consolidat in cadrul propriului
sistem de management general.
Un astfel de SMM este compatibil cu conceptul de ,,dezvoltare durabila si
poate fi adaptat oricarui cadru organizatoric, social sau cultural.
Orice manager care se hotaraste sa introduca sau sa dezvolte un SMM
trebuie sa respecte un numar minim de principii fara a se limita insa
numai la acestea. Cele mai importante sunt:

considerarea managementului de mediu drept una din prioritatile

majore ale organizatiei;

stabilirea si mentinerea comunicarii cu partile interesate, interne

sau externe;

determinarea cerintelor legale si a aspectelor de mediu asociate

activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei;

stabilirea angajamentului conducerii si a personalului privind

protectia mediului pe toata durata ciclului de viata al produsului
sau procesului;

stabilirea unui proces care sa permita atingerea nivelului de

performanta fixat;

asigurarea de resurse suficiente si corespunzatoare, inclusiv

instruirea, pentru a atinge nivelurile de performanta fixate in mod
continuu;

evaluarea performantei de mediu comparativ cu politica de

mediu a organizatiei si imbunatatirea acestora daca este
necesar;

stabilirea unui proces de management care sa permita auditarea

si analiza SMM pentru identificarea oportunitatilor de
imbunatatire a sistemului si a performantei de mediu rezultate;

incurajarea contractantilor si a furnizorilor in vederea stabilirii

unui SMM.
Prezentul sistem de management care face obiectul standardelor ISO
14000 poate fi aplicat oricarei organizatii, indiferent de marime, dar el
poate fi perfect aplicat si in cadrul intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) a
caror importanta in cadrul mediilor de afaceri si in mod deosebit pentru
tara noastra este unanim recunoscuta.

20

III.1. Avantajele unui sistem de management al mediului.

Printre consecintele si beneficiile aplicarii unui SMM eficient putem
enumera:

III.

asigurarea consumatorilor privind angajamentul pentru

introducerea unui management de mediu care se poate
demonstra;
mentinerea unor bune relatii cu publicul si autoritatile locale;
satisfacerea criteriilor investitorilor si imbunatatirea accesului la
capital;
obtinerea asigurarilor la un pret rezonabil;
imbunatatirea imaginii si cresterea actiunilor pe piata;
respectarea criteriilor de certificare ale vanzatorului;
imbunatatirea controlului asupra cheltuielilor;
limitarea incidentelor care implica responsabilitati;
demonstrarea unei preocupari rezonabile privind mediul;
conservarea materiilor prime si a energiei;
simplificarea demersurilor de obtinere a permiselor si
autorizatiilor;
incurajarea dezvoltarii si a participarii la definirea solutiilor
referitoare la mediu;
imbunatatirea relatiilor dintre industrie si autoritatile publice.

3. Principiile de baza si elementele sistemului de management

al mediului.

Elementele si indrumarile prezentate in acest capitol si care fac obiectul

standardului ISO 14004, sunt aplicabile oricarei organizatii, indiferent de
marime, tip sau nivel de maturitate, care este interesata in dezvoltarea,
transpunerea in practica si/sau imbunatatirea unui sistem de
management al mediului .
Toate aceste imbunatatiri sunt destinate a fi utilizate pe baza de
voluntariat ca un instrument de management intern si nu pentru a fi
utilizate drept criterii de certificare, acreditare, inregistrare sau
demonstrare catre alte parti interesate a faptului ca in cadrul organizatiei
in cauza se aplica un SMM. Acestea din urma au facut obiectul capitolului
II, respectiv al standardului ISO14001.

21

Modelul preconizat pentru sistemul de managemant al mediului are la

baza o conceptie a unei organizatii care doreste sa subscrie la
urmatoarele principii de baza:
Principiul 1 - Angajament si politica.
Principiul 2 - Planificare.
Principiul 3 - Transpunerea in practica (Implementarea)
Principiul 4 - Masurarea si evaluarea.
Principiul 5 - Analiza si imbunatatire.
III.3.1. Principiul 1- Angajament si politica
Conform acestui prim principiu se recomanda ca organizatia sa-si
defineasca politica de mediu si sa-si asume angajamentul pentru
introducerea unui SMM propriu.
Se recomanda ca organizatia sa inceapa cu acele masuri ce aduc un
beneficiu evident, iar pe masura ce organizatia va castiga experienta si
SMM-ul va incepe sa prinda contur, ea va putea introduce proceduri,
programe si tehnologii care sa-i permita imbunatatirea performantei de
mediu.
Pentru fiecare etapa a dezvoltarii sau imbunatatirii unui SMM este
necesara implicarea conducerii la varf a organizatiei.
Analiza initiala de mediu
Situatia curenta a unei organizatii din punct de vedere al protectiei
mediului poate fi stabilita printr-o analiza initiala care poate include:
identificarea cerintelor legale si a diferitelor reglementari;
identificarea aspectelor de mediu ale propriilor activitati, produse
sau servicii pentru a le determina pe cele care au sau pot avea
un impact semnificativ asupra mediului si care implica
responsabilitati;
evaluarea performantei comparativ cu criteriile relevante, interne
sau externe, cu reglementarile, codurile de buna practica,
principiile si liniile directoare;
practicile si procedurile existente in domeniul managementului
de mediu:
identificarea politicilor si a procedurilor existente in activitatile
de aprovizionare si de contractare;
reactia in urma investigarii incidentelor precedente legate de
neconformitati;
oportunitatile de imbunatatire a competitivitatii;
22

punctele de vedere ale partilor interesate;

functiile sau activitatile altor sisteme de organizare care pot
imbunatati sau impiedica obtinerea performantei de mediu.

In toate cazurile de mai sus se recomanda luarea in considerare a tuturor

conditiilor de exploatare, inclusiv a incidentelor si a situatiilor de urgenta
ce pot apare. Se recomanda ca procesul si rezultatele analizei initiale de
mediu sa fie consemnate in documente corespunzatoare, sa se faca in
conditiile unei bune documentari si sa conduca la identificarea
oportunitatilor de dezvoltare a unui SMM. Mai jos se prezinta cateva
recomandari si sfaturi practice legate de analiza initiala de mediu.
O prima etapa importanta este de a stabili lista domeniilor ce trebuie
analizate. Aceasta poate include activitati, operatii specifice sau un
anumit loc al organizatiei.
Cateva tehnici curente pentru efectuarea unei analize includ:

chestionare;

interviuri;

liste de verificari;

masurari si examinari directe;

analiza inregistrarilor;

rapoarte.
Organizatiile, inclusiv intreprinderile mici si mijlocii (IMM) pot consulta un
numar de surse exterioare cum sunt:

agentii guvernamentale in legatura cu legile si permisele;

biblioteci sau baze de date locale sau regionale;

alte organizatii pentru schimb de informatii;

asociatii industriale;

principalele organizatii de protectie a consumatorilor;

fabricanti ai echipamentelor utilizate;

23

relatii de afaceri (de exemplu cu cei care transporta si elimina

deseurile);

asistenta profesionala.
Politica de mediu
Responsabilitatea pentru stabilirea politicii de mediu ii revine in mod
normal conducerii la cel mai inalt nivel a organizatiei. Conducerea
organizatiei este raspunzatoare de aplicarea politicii si de punerea la
dispozitie a datelor care vor permite formularea sau modificarea
acesteia.
Se recomanda ca politica de mediu sa tina seama de urmatoarele
puncte:

misiunea organizatiei, viziunea, valorile si convingerile sale

esentiale;

cerintele partilor interesate si comunicarea cu acestea;

imbunatatirea continua;

prevenirea poluarii;

principiile fundamentale;

coordonarea cu alte politici organizationale (de exemplu in

domeniul calitatii, sanatatii si securitatii muncii);

conditiile locale sau regionale specifice; si

conformitatea cu regulamente, legi si alte criterii relevante

referitoare la mediu la care organizatia a subscris.
Totodata la definirea unei politici de mediu trebuie luate in considerare
cateva probleme cum ar fi:
1. Organizatia are o politica de mediu corespunzatoare activitatilor,
produselor si serviciilor sale?
2. Aceasta politica reflecta valorile si principiile fundamentale ale
organizatiei?
3. Aceasta politica a fost aprobata de conducerea la cel mai inalt nivel si
a fost numita o persoana investita cu autoritatea necesara pentru
supravegherea si aplicarea acestei politici?
4. Aceasta politica conduce la fixarea de obiective si tinte in domeniul
mediului?
5. Implica ea supravegherea tehnologiilor si a practicilor de management
ale organizatiei?
6. Care sunt angajamentele incluse in politica de mediu, de exemplu,
cele care sustin principiul imbunatatirii continue, prevenirea poluarii,
monitorizarea organizatiei, indeplinirea sau depasirea cerintelor
legale, luarea in considerare a asteptarilor partilor interesate?
24

Iata cateva exemple de angajamente ce pot fi incluse in politica de mediu

pe langa reglementarile specifice din domeniul mediului:

diminuarea oricarui impact negativ semnificativ asupra mediului

a noilor activitati prin utilizarea procedurilor integrate de
management al mediului si al planificarii;

punerea la punct a procedurilor de evaluare a performantei de

mediu si a indicatorilor asociati;

concretizarea conceptului privind ciclul de viata;

crearea produselor astfel incat sa se diminueze impactul lor

asupra mediului in productie, utilizare si eliminare;

prevenirea poluarii, reducerea deseurilor si a consumului de

resurse (materiale, combustibili si energie) si angajarea, atunci
cand este posibil, mai curand in recuperare si reciclare decat in
eliminare;

educare si instruire;

impartasirea experientei castigate in domeniul mediului;

implicarea partilor interesate si stabilirea unei bune comunicari

cu acestea;

munca pentru o dezvoltare durabila;

incurajarea furnizorilor si contractantilor in adoptarea unui

SMM.
III.3.2 Principiul 2 - Planificarea
Conform acestui principiu se recomanda ca o organizatie sa stabileasca
un plan care sa permita satisfacerea politicii sale de mediu. Elementele
unui sistem de management de mediu legate de planificare includ:

identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate;

cerintele legale;
politica de mediu;
criteriile interne de performanta;
obiectivele si tintele de mediu;
planurile de mediu si programul de management.
Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impactului
asupra mediului

25

Identificarea aspectelor de mediu presupune un proces continuu care

determina impactul trecut, prezent si viitor asupra mediului ( benefic sau
nociv) al activitatilor unei organizatii. Acest proces include si identificarea
conditiilor impuse de regulamente, legislatie si afacerile care influenteaza
organizatia. De asemenea, el poate include identificarea impactului
asupra sanatatii si securitatii persoanelor, precum si evaluarea riscurilor
pentru mediu.
Iata cateva probleme de luat in consideratie la identificarea aspectelor de
mediu si la evaluarea impacturilor asupra mediului:
1. Care sunt aspectele de mediu ale activitatilor, produselor si serviciilor
organizatiei?
2. Activitatile, produsele sau serviciile organizatiei provoaca impacturi
negative importante asupra mediului?
3. Organizatia are o procedura pentru evaluarea impacturilor proiectelor
noi asupra mediului?
4. Amplasarea organizatiei necesita luarea in considerare in mod
deosebit a aspectelor de mediu, de exemplu zonele de mediu
sensibile?
5. Cum influenteaza modificarile deliberate sau dezvoltarea activitatii,
produselor si serviciilor aspectele de mediu si impacturile asociate?
6. Cat sunt de importante sau severe impacturile potentiale asupra
mediului datorate unei disfunctii a procesului?
7. De cate ori trebuie sa se produca o anume situatie pentru a avea un
impact asupra mediului?
8. Care sunt aspectele de mediu semnificative tinand cont de impacturi,
probabilitate, gravitate si frecventa?
9. Impacturile importante asupra mediului sunt locale, regionale sau
globale?
Legat de identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impactului asupra
mediului se impun cateva recomandari si sfaturi practice. Astfel, va trebui
sa avem in vedere faptul ca:

Relatia dintre aspectele de mediu si impacturile asupra mediului este o

relatie cauza-efect.
Un aspect de mediu se refera la un element al activitatii, produsului
sau serviciului unei organizatii care ar putea avea un impact benefic
sau nociv asupra mediului. De exmplu, ar putea implica o deversare, o
emisie, un consum sau o reutilizare a unui material, sau o poluare
sonora.
Un impact se refera la modificarea care se produce asupra mediului
ca rezultat al unui anumit aspect.
26

Exemple de impacturi sunt: poluarea sau contaminarea apei, sau

epuizarea unei resurse naturale.
Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asupra
mediului asociate acestor aspecte este un proces care poate fi tratat
in patru etape.
Etapa 1 -- Alegerea unei activitati, produs sau serviciu
Se recomanda ca alegerea activitatii, produsului sau serviciului sa fie
facuta in mare masura pentru a acoperi un domeniu important a carui
impact sa fie semnificativ si intr-o masura mai mica, pentru a fi mai
bine cunoscut.
Etapa 2 -- Identificarea aspectelor de mediu ale activitatii,
produsului sau serviciului
Identificarea unui mare numar de aspecte de mediu care pot fi
asociate activitatii, produsului sau serviciului ales.
Etapa 3 -- Identificarea impactului asupra mediului
Identificarea unui numar cat mai mare de aspecte al caror impact
asupra mediului este real sau potential, benefic sau nociv.

Exemple pentru cele trei etape sunt prezentate in continuare:

Activitate, produs sau
serviciu

Aspect de mediu
asociat

Impact

Activitate Manevrarea Posibilitatea unei scapari Contaminarea

substantelor periculoase
accidentale
sau a apei
Produs -- Produs rafinat
Serviciu
vehiculelor

solului

Calitate si randament Conservarea

sporit in utilizare
resurselor naturale

Intretinerea Emisii sau evacuari de Reducerea

noxe
aerului

poluarii

Etapa 4 -- Evaluarea importantei impactului

Importanta impactului asupra mediului poate varia de la o organizatie
la alta. Cuantificarea poate ajuta evaluarea importantei acestuia.
Evaluarea importantei impactului poate fi facilitata daca se vor lua in
considerare:
Efectele asupra mediului:

marimea impactului;

severitatea impactului;

probabilitatea de aparitie;

durata impactului.
27

Efectele economice:

existenta eventuala a prevederilor legale si a reglementarilor si

costurile aferente aplicarii lor;

dificultatea modificarii impactului;

costul modificarii impactului;

efectul modificarii asupra altor activitati si procedee;

preocupari ale partilor interesate;

efectul asupra imaginii publice a organizatiei.

Prevederi legale si alte cerinte
Se recomanda ca organizatia sa stabileasca, sa aplice si mentina
proceduri pentru identificarea, accesul si cunoasterea cerintelor legale si
a altor cerinte la care aceasta a subscris si care se refera in mod direct la
aspectele de mediu ale activitatilor, produselor sau serviciilor sale.
Cateva probleme de luat in consideratie privind prevederile legale si alte
cerinte:
1. Cum identifica organizatia si cum poate avea acces la prevederile
legale si alte cerinte relevante?
2. Cum urmareste organizatia prevederile legale si alte cerinte?
3. Cum urmareste organizatia modificarile prevederior legale si a altor
cerinte?
4. Cum comunica organizatia personalului informatiile relevante asupra
prevederilor legale si a altor cerinte?
Sfaturi practice -- Prevederi legale si alte cerinte
Pentru a mentine conformitatea cu reglementarile din domeniu, se
recomanda ca organizatia sa identifice si sa inteleaga dispozitiile legale
care sunt aplicabile activitatilor, produselor sau serviciilor sale. Aceste
reglementari se pot prezenta sub mai multe forme:

reglementari specifice activitatii ( de exemplu, permise de

exploatare a locului);

reglementari specifice produselor sau serviciilor organizatiei;

reglementari specifice industriei din care face parte organizatia;

legi privind mediul in general; si

autorizatii, licente si permise.

Pentru identificarea reglementarilor din domeniul mediului si a
modificarilor aduse acestora pot fi consultate mai multe surse:

toate nivelurile guvernamentale;

28

asociatiile sau grupurile industriale;

bazele de date comerciale; si

serviciile profesionale.

Pentru a facilita urmarirea dispozitiilor legale, organizatia poate stabili si

actualiza o lista cu toate legile si reglementarile referitoare la activitatile,
produsele sau serviciile sale.
Criterii interne de performanta
Atunci cand standardele externe nu raspund necesitatilor organizatiei sau
atunci cand ele nu exista se recomanda sa se stabileasca si sa se aplice
prioritati si criterii interne de performanta. Atat criteriile interne de
performanta, cat si standardele externe ajuta organizatia sa-si defineasca
propriile obiective si tinte de mediu. Iata cateva exemple de domenii in
care o organizatie poate defini criterii interne de performanta:

sisteme de management;
responsabilitatile angajatilor;
achizitionarea, gestiunea bunurilor si cedarea activelor;
furnizori;
contractanti;
gestionarea produselor;
comunicari privind mediul;
relatii impuse de reglementari;
pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns la
incidente de mediu;
constientizare si instruire in probleme de mediu;
masurari si imbunatatiri de mediu;
diminuarea riscului legat de procesele specifice organizatiei;
prevenirea poluarii si conservarea resurselor;
proiecte esentiale;
schimbarea procedeelor;
gestionarea substantelor periculoase;
gestionarea deseurilor;
gestionarea apei ( de exemplu, ape uzate, de ploaie sau
subterane);
gestionarea calitatii aerului;
gestionarea energiei; si
29

transporturi.

Obiective si tinte de mediu

Pentru realizarea politicii de mediu a unei organizatii, se recomanda sa
se stabileasca o serie de obiective. Aceste obiective reprezinta telurile
generale si nivelul de performanta privind mediul pe care organizatia si
le-a propus in cadrul politicii sale de mediu. La stabilirea acestor
obiective, se recomanda ca organizatia sa ia in considerare atat
constatarile obtinute in analiza initiala de mediu, cat si aspectele
identificate si impactul asupra mediului asociat acestor aspecte.
Tintele de mediu pot fi detaliate si fixate pentru atingerea acestor
obiective, impreuna cu cadrul de timp preconizat. Se recomanda ca
aceste tinte sa fie precizate, cuantificabile si masurabile.
Dupa ce se fixeaza tintele si obiectivele, se recomanda ca organizatia sa
stabileasca indicatori masurabili ai performantei de mediu. Acesti
indicatori pot fi utilizati ca baza pentru un sistem de evaluare a
performantei de mediu si pot furniza o informatie privind sistemele
operationale si de management de mediu.
Obiectivele si tintele de mediu pot fi aplicate in general in toate
sectoarele unei organizatii, sau pot fi limitate la anumite locuri sau
activitati specifice. Se recomanda ca obiectivele si tintele sa fie definite
de niveluri corespunzatoare.ale conducerii. Obiectivele si tintele trebuie
analizate si revizuite periodic avandu-se in vedere consideratiile facute
de diferite parti interesate.
La stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu vor trebui luate in
consideratie cateva probleme cum ar fi:
1. Cum reflecta obiectivele si tintele de mediu atat politica de mediu cat
si impacturile importante asupra mediului asociate activitatilor,
produselor sau serviciilor organizatiei?
2 Cum participa personalul responsabil cu realizarea obiectivelor si
tintelor de mediu, la dezvoltarea lor?
3 Sunt luate in considerare punctele de vedere ale partilor interesate?
4 Ce indicatori masurabili specifici au fost stabiliti pentru obiective si
tinte?
5 Obiectivele si tintele au fost analizate si revizuite cu regularitate
pentru a reflecta imbunatatirile dorite in domeniul performantei de
mediu?

30

Odata clarificate problemele formulate mai sus vor trebui avute in vedere
cateva recomandari privind stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu.
Astfel, obiectivele pot include angajamentul de:

reducere a cantitatilor de deseuri produse si prevenirea epuizarii

resurselor;
reducere sau eliminare a deseurilor poluante din mediu;
concepere a produselor astfel incat sa se reduca la minimum
impactul lor asupra mediului in procesul de productie, utilizare si
eliminare;
controlul impactului asupra mediului produs de sursele de
materii prime;
limitare a oricarui impact negativ important asupra mediului al
activitatilor noi;
a promova actiuni de constientizare a angajatilor si a
colectivitatii cu privire la problemele de mediu.

Progresele obtinute in atingerea unui obiectiv pot fi masurate in general,

utilizand indicatori ai performantei de mediu cum sunt :

cantitatea de materii prime sau de energie utilizata ;

cantitatea de emisii, cum este CO2 ;
cantitatea de deseuri produse, raportata la cantitatea de produs
finit;
eficienta utilizarii materialelor si energiei;
numarul incidentelor de mediu (de exemplu,abateri de la limite);
numarul accidentelor de mediu ( de exemplu, degajari
neintentionate);
procent de deseuri reciclate;
procent de materiale reciclate, utilizate la ambalaje;
numar de kilometri efectuati de vehicule, pe unitatea de
productie;
cantitati ale unor poluanti specifici, de exemplu, NO x, SO2, CO,
HC, Pb, CFCs;
investitia in protectia mediului;
numarul de reclamatii;
suprafata de teren trasformata in habitat natural.

Un exemplu integrat:
Obiectiv: reducerea consumului de energie necesara in fabricatie.

31

Tinta: scaderea cu zece procente a consumului de energie fata de anul

precedent.
Indicator: cantitatea de combustibil si de electricitate utilizata pe unitatea
de productie.
Programe de management de mediu
In cadrul actiunii de planificare, se recomanda ca organizatia sa
elaboreze un program de management de mediu care sa cuprinda toate
obiectivele sale de mediu.
Programele de management de mediu, trebuie sa stabileasca grafice,
resurse si responsabilitati pentru atingerea obiectivelor si tintelor de
mediu ale organizatiei.
In cadrul furnizat de planificarea managementului de mediu, un program
de management de mediu identifica actiunile specifice, in ordinea
prioritatii lor in organizatie. Aceste actiuni se refera la procedee specifice,
proiecte, produse, servicii, locuri sau instalatii specifice.
Programele de management de mediu ajuta organizatia sa-si
imbunatateasca performanta de mediu. Ele ar trebui sa fie dinamice si
analizate cu regularitate pentru a reflecta schimbarile in obiectivele si
tintele organizatiei.
Cateva probleme avute in vedere la stabilirea programelor de
management de mediu:
1. Care este procesul prin care organizatia realizeaza programele de
management de mediu?
2. Procesul de planificare a managementului de mediu implica toate
partile responsabile?
3. Exista un procedeu pentru analizarea periodica a programului?
4. Cum trateaza acest program problemele legate de resurse,
responsabilitati, indeplinirea la timp si prioritati?
5. Cum raspund programele de management de mediu la politica de
mediu si la activitatile de planificare generala?
6. Sunt urmarite si revizuite programele de management de mediu?
Un exemplu privind cuprinsul si procesul de dezvoltare a unui program de
management de mediu se prezinta in continuare:

Angajament si politica

Planificare

Exemplu

32

Primul angajament
politica de mediu 1)

din

Conservarea resurselor naturale

Obiectivul 1

Reducerea la minimum a
consumului de apa atunci cand
acest lucru este posibil tehnic si
este rentabil
Tinta 1
Reducerea consumului de apa
in locuri selectate cu 15% pe an,
fata de nivelul actual
Primul program Recuperarea apei
de mediu
Actiunea 1
Instalarea
unui
echipament
pentru reciclarea apei utilizate la
spalare in Procesul A pentru
reutilizarea ei in procesul B
1) Acest proces ar trebui repetat pentru toate angajamentele din politica,
obiective si tinte.

III.3.3 Principiul 3. - Transpunerea in practica (implementarea)

Pentru transpunerea efectiva in practica a sistemului de management de
mediu se recomanda ca organizatia sa-si dezvolte capacitatile si
mecanismele de sustinere necesare indeplinirii politicii de mediu, a
obiectivelor si a tintelor sale
Generalitati
Pentru multe organizatii, transpunerea in practica a managementului de
mediu se poate aborda in etape si ar trebui sa se bazeze pe nivelul de
cunoastere si constientizare de catre personalul acestora a cerintelor,
aspectelor, asteptarilor si beneficiilor in privinta mediului si pe
disponibilitatea resurselor.
Asigurarea mijloacelor
- Resurse umane, materiale si financiare
In alocarea resurselor, organizatiile pot dezvolta proceduri pentru
urmarirea beneficiilor si a costurilor activitatilor de mediu. Pot fi incluse si
aspecte cum sunt cele legate de costul controlului poluarii, de deseuri si
de eliminare a acestora.
Este bine de avut in vedere cateva probleme privind resursele umane,
materiale si financiare:
33

1. Cum identifica si aloca organizatia resursele umane, materiale si

financiare necesare pentru atingerea obiectivelor si scopurilor sale
de mediu, inclusiv cele pentru noile proiecte ?
2. Cum urmareste organizatia costurile si beneficiile activitatilor de
mediu ?
Un caz aparte il constituie intreprinderile mici si mijlocii. Structura de
organizare si resursele de care dispun intreprinderile mici si mijlocii pot
impune anumite limite la transpunerea in practica a SMM. Pentru a face
fata acestor constrangeri intreprinderile mici si mijlocii ar trebui pe cat
posibil sa dezvolte o strategie de cooperare cu :

organizatiile reprezentand clienti mari, in scopul transferului de

tehnologii si know-how;
alte intreprinderi mici si mijlocii din lantul de aprovizionare sau
din bazele locale pentru definirea si rezolvarea problemelor
comune, participarea la transferul know-how, facilitarea
progresului tehnic, utilizarea in comun a unor facilitati si servicii,
stabilirea unei modalitati de a studia SMM, angajarea unor
activitati de consultanta in comun;
organizatii de standardizare, asociatii ale intreprinderilor mici si
mijlocii, camere de comert, pentru programele de instruire;
universitati si alte centre de cercetare pentru sprijinirea productiei
si inovatiilor.

- Integrarea si armonizarea SMM in sistemul de management existent

Pentru un management eficient al problemelor de mediu, se recomanda
ca elementele SMM sa fie concepute si realizate astfel incat acestea sa
fie integrate si armonizate in mod efectiv in elementele sistemului de
management existent.
Elementele sistemului de management general care pot sa faca obiectul
armonizarii si integrarii SMM sunt:

politicile de organizare;
alocarea resurselor;
controlul operational si documentarea;
sistemele de sustinere si de informare;
formarea si dezvoltarea;
organizarea si structura responsabilitatilor;
sistemele de apreciere si recompensa;
sistemele de masurare si monitorizare;

34

comunicarea si raportarea.

Cateva probleme care trebuie luate in considerare in procesul de

integrare si armonizare sunt:
1. Cum a fost integrat sistemul de management al mediului in procesul
de management general al intreprinderii?
2. Care este procesul pentru echilibrarea si rezolvarea conflictelor intre
mediu si alte obiective de afaceri si prioritati?
- Raspunderi si responsabilitati
Se recomanda ca responsabilitatea pentru realizarea si eficienta SMM sa
fie atribuita unei (unor) persoane sau functie(i) cu suficienta autoritate,
competenta si resurse.
Conducerea operationala trebuie sa defineasca responsabilitatile in mod
clar si sa-si asume la randul ei responsabilitatea si raspunderea pentru
implementarea efectiva a SMM si obtinerea performantei de mediu
dorite. Angajatii de la toate nivelurile sunt raspunzatori pentru indeplinirea
responsabilitatilor lor in obtinerea performantei de mediu si sustinerea
sistemului de management general de mediu.
Iata cateva probleme care trebuie luate in considerare la atribuirea
raspunderilor si responsabilitatilor:
1. Care sunt responsabilitatile si raspunderile personalului care
gestioneaza, realizeaza si verifica activitatile ce afecteaza mediul si
daca acestea sunt definite si au o baza de documentare ?
2. Care este relatia dintre responsabilitatea in domeniul mediului si
performanta individuala si daca aceasta este analizata periodic ?
3. Cum se realizeaza responsabilitatea si raspunderea personalului? In
acest sens:

se obtine o formare, resurse si personal suficient pentru

implementare ?

se initiaza actiuni pentru asigurarea conformitatii cu politica de

mediu?

se anticipeaza, identifica si inregistreaza toate problemele de

mediu?

se initiaza, recomanda sau ofera solutii pentru aceste probleme?

se verifica implementarea unor asemenea solutii ?

se controleaza activitatile viitoare pana cand orice deficienta sau

conditie nesatisfacatoare a fost corectata?

35

se obtine o instruire corespunzatoare pentru a actiona in situatii

de urgenta?
sunt cunoscute consecintele unei neconformitati?
sunt cunoscute raspunderile ce decurg in acest caz?
se incurajeaza actiunile si initiativele voluntare?

Ceea ce urmeaza este un posibil exemplu de diferite responsabilitati de

mediu.
Exemple de responsabilitati de
mediu
Stabilirea directiei generale
Elaborarea politicii de mediu
Stabilirea obiectivelor, tintelor si
programelor de mediu
Evaluarea performantei SMM
Asigurarea
conformitatii
cu
reglementarile din domeniu
Asigurarea imbunatatirii continue
Identificarea asteptarilor clientilor
Identificarea asteptarilor furnizorilor
Elaborarea
si
mentinerea
procedurilor contabile
Conformitatea cu procedurile stabilite

Persoana(e) responsabila(e)
Presedinte, Director executiv,
Presedinte, director executiv,
manager general de mediu
Managerii respectivi
Manager general de mediu
Manager
Toti managerii
Departamentul de marketing si
vanzari
Aprovizionare,
Manager financiar /contabilitate
Toata conducerea

NOTA -- In cazul SMM persoana responsabila poate fi proprietarul.

- Constientizare si motivatie privind mediul

Conducerea la cel mai inalt nivel are un rol cheie in realizarea
constientizarii si motivatiei angajatilor, prin explicarea valorilor de mediu
si transmiterea, comunicarea catre intregul personal a angajamentului
propriu asumat prin politica de mediu. Acesta devine angajamentul
fiecarei persoane, care, in contextul participarii la valorile de mediu,
transforma un sistem de management de mediu existent pe hartie intr-un
proces real.
Motivatia pentru imbunatatirea continua a SMM poate fi sporita atunci
cand angajatilor li se recunoaste meritul in realizarea obiectivelor si

36

atingerea tintelor si sunt incurajati sa exprime sugestii care pot conduce

la imbunatatirea performantei de mediu.
Pentru a evalua eficienta unor astfel de actiuni ar trebui sa raspundem la
urmatoarele intrebari cum ar fi:
1. Cum a stabilit, sustinut si transmis conducerea la varf,catre salariati,
angajamentul organizatiei privind politica de mediu?
2. In ce masura angajatii inteleg, accepta valorile si importanta ocrotirii
mediului si participa la solutionarea problemelor de mediu ale
organizatiei?
3. In ce masura valorile de mediu acceptate servesc la motivarea
actiunilor responsabile privind ocrotirea mediul?
4. Cum recunoaste si apreciaza realizarile angajatilor sai in domeniul
mediului?
- Cunostinte, competente si instruire
Cunostintele si competentele necesare realizarii obiectivelor de mediu ar
trebui identificate si evidentiate. Acestea ar trebui luate in considerare la
alegerea, recrutarea, instruirea, dezvoltarea competentelor si formarea
continua a personalului.
Instruirea corespunzatoare, adecvata realizarii politicilor, obiectivelor si
tintelor de mediu, ar trebui asigurata pentru intregul personal din
organizatie.
Un program de instruire tipic cuprinde urmatoarele elemente:

identificarea necesitatilor de instruire a angajatilor;

elaborarea unui plan de instruire care raspunde necesitatilor
concrete;
verificarea conformitatii programului de instruire cu cerintele
organizationale sau reglementare;
instruirea grupurilor de angajati propusi;
asigurarea documentatiei necesare;
evaluarea modului in care s-au insusit cunostintele in cadrul
activitatii de instruire. In acest caz trebuie raspuns la
urmatoarele intrebari privind cunostintele, competenta si
eficienta activitatii de instruire:
1. Cum identifica organizatia necesitatile de instruire ?
2. Cum sunt analizate necesitatile de instruire pentru functii
specifice ?

37

3. Instruirea este dezvoltata, analizata si modificata daca este

necesar ?
4. Cum este asigurata documentatia necesara si urmarita
instruirea ?
Iata cateva exemple ale tipurilor de instruiri pe probleme de mediu care
pot fi asigurate de organizatie:
Tip de instruire

Audienta

Scop

Instruire
pentru
constientizare privind
importanta strategica
a
managementului
de mediu

Conducerea la cel
mai inalt nivel

Obtinerea angajamentului si
alinierii la politica de mediu a
organizatiei

Instruire
pentru
constientizare privind
problemele de mediu
in general

Toti angajatii

Obtinerea
angajamentului
privind politica, obiectivele si
tintele
de
mediu
ale
organizatiei si insuflarea unui
sentiment
de
responsabilitate individuala

Cresterea
competentelor

Angajatii
cu
responsabilitati in
domeniul mediului

Imbunatatirea performantei
in domenii specifice ale
organizatiei, de exemplu
exploatare, cercetare,
dezvoltare si inginerie

Conformitate

Angajatii ale caror

actiuni pot afecta
conformitatea

Asigurarea conformitatii cu
cerintele
interne
si
reglementare

Actiuni de sprijinire in vederea punerii in practica a unui SMM

- Comunicare si raportare
Comunicarea presupune stabilirea proceselor de raportare interna si
atunci cand se doreste , externa, privind activitatile organizatiei legate de
mediu pentru:

a demonstra angajamentul conducerii in rezolvarea problemelor de

mediu;
a trata problemele referitoare la aspectele de mediu ale activitatilor,
produselor si serviciilor organizatiei;
a constientiza importanta politicii, obiectivelor, tintelor si programelor
de mediu ale organizatiei;

38

a informa partile interesate interne sau din exterior cu privire la

sistemul de management de mediu al organizatiei si la performanta
sa de mediu, atunci cand este cazul.

Rezultatele monitorizarii SMM, auditurilor si analizelor efectuate de

conducere trebuie aduse la cunostinta celor care sunt responsabili pentru
atingerea unei anumite performante privind protectia mediului.
Cateva probleme de luat
raportarea:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

in consideratie privind comunicarea si

Care este mecanismul de receptare si de raspuns la preocuparile

angajatilor ?
Care este mecanismul de receptare si de raspuns la preocuparile
altor parti interesate ?
Care este mecanismul de comunicare a politicii si a performantei de
mediu al organizatiei ?
Cum sunt comunicate rezultatele auditurilor si analizelor SMM
tuturor persoanelor interesate din organizatie ?
Care este mecanismul prin care se face accesibil publicului politica
de mediu ?
Comunicarea interna este adecvata sustinerii imbunatatirii continue
a problemelor de mediu ?

Pentru o mai buna intelegere si aplicare se prezinta cateva exemple si

sfaturi practice:
a) Elemente care pot fi incluse in rapoarte:

profilul organizatiei;

politica, obiectivele si tintele de mediu;

procesul de management de mediu (incluzand implicarea partilor

interesate si cunoasterea personalului );

evaluarea performantei de mediu (incluzand emisiile, conservarea

resurselor, conformitatea, serviciile care insotesc produsele si
riscurile);

oportunitati de imbunatatire;

informatii suplimentare, cum sunt glosarele;

prezentarea continutului.
b) Este important de retinut, atat pentru comunicare si raportare interna,
cat si externa, urmatoarele:
sa se incurajeze comunicarea reciproca;
informatia sa fie inteleasa si explicata in mod corespunzator;
informatia sa fie verificabila;
organizatia sa prezinte o imagine exacta a performantei sale;

39

informatia sa fie prezentata intr-o forma coerenta (de exemplu, unitati

similare de masura care sa permita compararea diferitelor marimi in
timp).

c) O organizatie poate comunica informatia legata de mediu in diferite

moduri:
in exterior, printr-un raport anual, prezentari reglementate,rapoarte
publice de stat, publicatii ale asociatiilor din industrie, mas-media,
publicitate;
organizarea de zile deschise, publicarea numerelor de telefon unde
pot fi adresate reclamatiile si problemele;
in interior, prin buletine informative, publicatii interne, reuniuni si
mesaje trimise prin posta electronica.
- Activitatea de documentare si evidenta documentelor
Se recomanda ca procesele si procedurile operationale sa fie definite si
sa dispuna de documentatia corespunzatoare si atunci cand este
necesar actualizata. Organizatia ar trebui sa identifice si defineasca in
mod clar diferitele tipuri de documente care stabilesc si specifica
procedurile operationale si de control eficiente.
Existenta bazei de documente pentru SMM ajuta la constientizarea
angajatilor asupra a ceea ce este necesar de facut pentru realizarea
obiectivelor de mediu ale organizatiei si permite evaluarea sistemului si a
performantei de mediu.
Natura documentatiei poate varia in functie de marimea si complexitatea
organizatiei. In cazul in care elementele SMM sunt integrate intr-un
sistem de management general al organizatiei, documentatia referitoare
la mediu ar trebui integrata in documentatia existenta. Pentru facilitarea
utilizarii acesteia, organizatia poate lua in considerare realizarea si
mentinerea unui sumar al documentatiei existente utilizabile pentru:

a confrunta politica, obiectivele si tintele de mediu;

a descrie mijloacele de realizare a obiectivelor si tintelor de mediu;

a evidentia rolurile cheie, responsabilitatile si procedurile;

a indica accesul la documentatia conexa si a descrie si alte elemente

ale sistemului de management de mediu al organizatiei, acolo unde
este cazul;

a demonstra ca elementele sistemului de management de mediu care

sunt adecvate organizatiei sunt implementate.

40

Un astfel de document rezumativ poate servi ca referinta la transpunerea

in practica si mentinerea sistemului de management de mediu al
organizatiei.
Urmatoarele aspecte trebuie avute in vedere:
1. Cum sunt identificate, documentate, comunicate si analizate
procedurile de management de mediu ?
2. Organizatia are un procedeu pentru dezvoltarea si mentinerea
documentatiei SMM ?
3. Cum este integrata documentatia SMM in documentatia existenta,
acolo unde este cazul ?
4. Cum au acces angajatii la baza de documente a SMM ,necesara
desfasurarii activitatilor lor profesionale ?
Toata documentatia ar trebui sa fie datata (inclusiv datele revizuirilor),
usor de identificat, organizata si pastrata o peroada de timp specificata.
Se recomanda ca organizatia sa se asigure ca :

documentele pot fi identificate dupa numele organizatiei,

departamentului, functiei, activitatii si/sau persoanei de contactat;
documentele sunt analizate periodic, revizuite daca este necesar si
aprobate de persoane autorizate inainte de aparitia lor;
versiunile curente ale documentelor importante sunt disponibile in
toate locurile unde se efectueaza operatii esentiale pentru
functionarea eficienta a sistemului;
documentele necorespunzatoare sunt retrase rapid din toate punctele
de difuzare si punctele de utilizare.

- Controlul activitatilor si operatiilor desfasurate in cadrul SMM

Transpunerea in practica a SMM presupune stabilirea si mentinerea unor
proceduri de control pentru a te asigura ca politica, obiectivele si tintele
de mediu sunt indeplinite. Atunci cand se elaboreaza sau se modifica
aceste proceduri de control, se recomanda ca organizatia sa ia in
considerare acele operatiuni si activitati care au un impact semnificativ
asupra mediului. Astfel de operatiuni si activitati pot include:
proiectarea si ingineria activitatilor de cercetare si dezvoltare;
aprovizionarea;
contractarea;
manipularea si depozitarea materiilor prime;
procese de productie si de intretinere;
laboratoare;

41

depozitarea produselor;
transport;
marketing, publicitate;
service-ul pentru clienti;
achizitia, construirea sau modificarea cladirilor sau instalatiilor.

Aceste activiti pot fi impartite in trei categorii:

activitati pentru prevenirea poluarii si conservarea resurselor naturale

in cadrul noilor proiecte importante, a schimbarilor unor procese si
gestionarii resurselor, a proprietatii (achizitii, cesionari si gestiunea
proprietatii) sau a unor produse si ambalaje;
activitati curente de management destinate sa asigure conformitatea
cu cerintele interne si externe ale organizatiei si sa garanteze
eficacitatea si eficienta lor;
activitati strategice de management care sa anticipeze si sa raspunda
la schimbarile cerintelor de mediu.

- Pregatirea pentru situatii de urgenta si a capacitatii de raspuns

Se recomanda ca un element important al activitatii de implementare a
SMM, elaborarea unor planuri si proceduri pentru situatii de urgenta care
sa asigure capacitatea de raspuns corespunzatoare in cazul aparitiei unor
incidente neprevazute sau accidentale.
In acest sens organizatia trebuie sa elaboreze si sa mentina proceduri
care sa trateze incidentele de mediu si situatiile de urgenta posibile.
Procedurile operationale si controlul ar trebui sa tina seama, acolo unde
este cazul de:

emisiile accidentale in atmosfera;

deversarile accidentale in apa sau pe sol;
efectele specifice determinate de evacuarile accidentale asupra
mediului si ecosistemului.
Se recomanda ca procedurile sa ia in considerare incidentele ivite sau
posibile ca urmare a:
conditiilor anormale de functionare;
accidentelor sau situatiilor de urgenta potentiale.

Astfel de planuri de urgenta includ:

modul de organizare in caz de urgenta si stabilirea responsabilitatilor;

lista a personalului de baza;

detalii privind serviciile de urgenta(de exemplu: pompieri, salubritate);

planuri de comunicare interna si externa;

42

actiuni intreprinse in diferite situatii de urgenta;

informatii privind materialele si substantele periculoase, incluzand
impactul potential al fiecareia asupra mediului si masurile care se iau
in cazul emisiei accidentale;
planuri de instruire si verificare a eficientei acestora.

III.3.3 Principiul 4 - Masurare si evaluare

Conform acestui principiu, se recomanda ca o organizatie sa masoare, sa
monitorizeze si sa evalueze performanta pe care o realizeaza din punct
de vedere al ocrotirii mediului. Masurarea, monitorizarea si evaluarea
sunt activitati cheie a unui SMM, care asigura ca organizatia functioneaza
in conformitate cu programul de management de mediu stabilit.
Masurare si monitorizare
Se recomanda sa existe un sistem de masurare si monitorizare a
performantei reale fata de obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei
in domeniile sistemului de management si a proceselor operationale.
Acesta include evaluarea conformitatii cu legislatia si reglementarile de
mediu existente. Rezultatele trebuie analizate si utilizate pentru
determinarea domeniilor in care s-a inregistrat un succes si identificarea
activitatilor care necesita actiuni corective si imbunatatiri.
Identificarea indicatorilor corespunzatori si semnificativi pentru
performanta de mediu a organizatiei ar trebui sa fie un proces
permanent. Se recomanda ca astfel de indicatori sa fie obiectivi,
verificabili si reproductibili. Indicatorii ar trebui sa fie relevanti pentru
activitatile organizatiei, coerenti cu politica sa de mediu, practici, eficienti
din punct de vedere al costului si fezabili tehnologic.
In vederea realizarii unor masuratori si monitorizari corespunzatoare
trebuie sa avem in vedere urmatoarele aspecte:
1. Cum este monitorizata curent performanta de mediu ?
2. Cum au fost stabiliti indicatorii specifici ai performantei de mediu in
functie de obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei si care sunt
acestia?
3 Ce procese de control se aplica pentru etalonarea regulata,
masurarea esantioanelor si monitorizarea echipamentelor si
sistemelor ?
4 Care este procesul de evaluare periodica a conformitatii cu prevederile
legale si alte acorduri?
43

 Actiune preventiva si actiune corectiva

In urma activitatilor de masurare, monitorizare si auditare, precum si a
altor analize asupra SMM care au la baza o serie de documente si la
randul lor constituie o noua baza de documentatie, trebuie identificate o
serie de actiuni cu caracter preventiv si corectiv. Conducerea organizatiei
trebuie sa se asigure ca aceste actiuni preventive si corective se pun in
aplicare si in acelasi timp este urmarita eficienta lor in mod continuu.
Gestionarea inregistrarilor si a informatiilor referitoare la SMM
Documentele constituie o dovada a functionarii continue a SMM si ar
trebui sa cuprinda :
prevederi legale si alte reglementari;
autorizatii;
aspecte de mediu si impactul asociat acestora;
activitati de instruire in domeniul mediului;
activitati de inspectie, etalonare si intretinere;
datele si inregistrarile din activitatea de monitorizare;
detalii referitoare la neconformitati: incidente, reclamatii si actiuni
intreprinse;
identificarea produselor: date privind componenta si caracteristicile
acestora;
informatii privind furnizorii si contractantii;
auditurile de mediu si analizele efectuate de conducere.
In acest fel poate rezulta o gama complexa de documente si informatii.
Gestionarea eficienta a acestor documente este esentiala pentru
implementarea cu succes a SMM. Elementele principale ale unei bune
gestionari a documentelor si informatiilor de mediu includ mijloacele de
identificare, strangere, clasificare, completare, pastrare, intretinere,
regasire, retinere si punere la dispozitie a informatiilor si documentelor
reprezentative ale SMM.
Iata cateva probleme de luat in consideratie pentru gestionarea
informatiilor si inregistrarilor:
1. Care sunt informatiile legate de mediu de care are nevoie organizatia
pentru o gestionare eficienta?
2. Ce capacitate are organizatia de a identifica si urmari indicatorii cheie
ai performantei de mediu precum si alte date necesare realizarii
obiectivelor sale ?
44

3. Cum asigura sistemul preconizat de gestionare a inregistrarilor

(informatiilor) organizatiei accesul angajatilor la informatia de care au
nevoie si cand au nevoie ?
Auditurile SMM
Se recomanda ca auditurile SMM sa fie realizate periodic pentru a
determina daca sistemul este conform masurilor planificate si este corect
implementat si mentinut.
Auditurile SMM pot fi realizate de membri ai personalului organizatiei si/
sau de participanti externi alesi de organizatie. In toate cazurile, se
recomanda ca persoana(persoanele) care efectueaza auditul sa o poate
face in mod obiectiv si impartial si sa aiba instruirea corespunzatoare.
Frecventa auditurilor este determinata de natura activitatilor, in functie de
aspectele si impactul potential asupra mediului. Se recomanda ca
frecventa efectuarii auditurilor sa se stabileasca pe baza rezultatelor
auditurilor precedente.
Se recomanda ca raportul auditului sa fie difuzat conform planului de
audit.
III.3.3 Principiul 5 - Analiza si imbunatatirea continua
Se recomanda ca o organizatie sa analizeze si sa imbunatateasca
continuu sistemul sau de management de mediu, avand ca obiectiv
imbunatatirea performantei sale globale de mediu.
Analiza sistemului de management de mediu
Se recomanda ca la intervale adecvate, conducerea organizatiei sa
analizeze SMM pentru a asigura continua lui adaptare si eficienta.
Analiza SMM ar trebui sa fie destul de cuprinzatoare pentru a aborda
toate activitatile, produsele si serviciile organizatiei, incluzand impactul
acestora asupra performantei financiare si a competitivitatii organizatiei.
Se recomanda ca analiza SMM sa cuprinda :

analiza a obiectivelor, tintelor si performantei de mediu;

constatarile auditurilor SMM;
evaluare a eficientei acestuia;

45

evaluare a oportunitatii politicii de mediu si a necesitatii schimbarilor

din cadrul acesteia avand in vedere si modificarile aparute la nivelul
legislatiei specifice;
modificarea asteptarilor si cerintelor partilor interesate;
modificari ale produselor sau activitatilor organizatiei;
descoperiri in stiinta si tehnologie;
invataminte obtinute din incidentele de mediu;
preferintele pietei;
raportarea si comunicarea.

Iata si cateva probleme care ar trebui luate in consideratie privind analiza

SMM:
1. Cum este analizat periodic SMM ?
2. Cum sunt implicati angajatii in analiza SMM si in actiunile ce urmeaza
a fi intreprinse ?
3. Cum sunt luate in considerare punctele de vedere ale partilor
interesate in analiza SMM.
Imbunatatirea continua
Conceptul de imbunatatire continua face parte integranta din SMM. Acest
lucru se obtine printr-o evaluare continua a performantei de mediu a
SMM fata de politicile, obiectivele si tintele de mediu pentru a identifica
oportunitatile de imbunatatire (a se vedea figura 1).
Se recomanda ca
urmatoarele actiuni:

procesul

imbunatatirii

continue

sa

cuprinda

identificarea zonelor in care sistemul de management de mediu poate fi

imbunatatit conducand la imbunatatirea performantei de mediu;
determinarea cauzei sau cauzelor de fond ale neconformitatilor sau
deficientelor;
elaborarea si implementarea unor planuri pentru actiuni preventive si
corective care sa raspunda acestor cauze;
verificarea eficientei actiunilor preventive si corective;
asigurarea documentatiei necesare pentru orice actiune de
imbunatatire a SMM;
realizarea compararii permanente cu obiectivele si tintele de mediu.

In acest sens, urmatoarele elemente ar trebui luate in consideratie:

1. Care este procesul prin care organizatia identifica actiunile preventive
si corective, precum si imbunatatirea continua ?
2. Cum verifica organizatia daca actiunile preventive si corective precum
si imbunatatirile sunt oportune si eficiente ?
46

Analiza efectuata de conducere trebuie sa abordeze eventualele

necesitati de schimbare a politicii de mediu, a obiectivelor si altor
elemente ale sistemului de management de mediu, ca urmare a
rezultatelor auditurilor sistemului, modificarilor circumstantelor si in cadrul
procesului de imbunatatire continua.

47

IV. EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

In prezentul capitol ne vom ocupa de o metoda de verificare a
performantei de mediu numita prescurtat E.P.M. (evaluarea performantei
de mediu).
E.P.M. poate fi folosit ca ajutor pentru:

identificarea aspectelor de mediu importante;

fixarea criteriilor de performanta interna;

evaluarea performantelor realizate comparativ

performanta stabilite.

cu

criteriile

de

E.P.M. este un instrument continuu de evaluare spre deosebire de audit

care se realizeaza periodic.
E.P.M. pune accent pe evaluarea performnatelor organizatiei, in timp ce
E.C.V. pune accent pe evaluarea aspectelor de mediu si a impactului
potential asociat produselor si serviciilor unei organizatii.
IV.1. Definitii specifice pentru E.P.M.
indicator al starii mediului (I.S.M.)
Expresie specifica ce asigura informatii despre conditiile locale, regionale,
nationale sau globale ale mediului.
Nota - Regional se poate referi la un stat, provincie sau grup de state din cadrul
unei tari sau se poate referi la un grup de tari sau un continent, in functie de scara
fenomenelor de mediu pe care organizatia le alege.

criteriu de performanta de mediu

Obiectiv, tinta sau alt parametru al performantei de mediu fixat de
conducerea organizatiei si folosit in scopul evaluarii performantei de
mediu.
evaluarea performantei de mediu (E.P.M.)
Proces care usureaza deciziile conducerii legate de pereformanta de
mediu a unei organizatii prin alegerea indicatorilor, strangerea si
analizarea datelor, evaluarea informatiilor in functie de criteriile de
performanta de mediu, precum si raportarea, comunicarea, revizuirea si
imbunatatirea continua a acestui proces.
indicatorul performantei de mediu (I.P.M.)

48

Expresie specifica ce furnizeaza informatii despre performanta de mediu

a organizatiei.
Note:
1. Un I.P.M. care furnizeaza informatii despre performanta de mediu ale
operatiilor unei organizatii se numeste indicator de performanta operational.
2. Un I.P.M. care furnizeaza informatii despre eforturile conducerii de a influenta
performanta de mediu a unei organizatii se numeste indicator de performanta
a conducerii.

IV.2. Etapele procesului de evaluare a performantelor de mediu

E.P.M. este un poces de management intern care se bazeaza pe
folosirea indicatorilor si pe compararea performantei trecute si prezente a
organizatiei cu criteriile sale de performanta de mediu.
,,Planifica - Realizeaza (efectueaza) - Verifica si actioneaza.
Detaliat, etapele procesului de evaluare a performantei de mediu sunt:

PLANIFICA
a) planificarea E.P.M.
b) alegerea indicatorilor E.P.M. (Procesul de alegere al indicatorilor se
poate referi atat la indicatorii existenti cat si la dezvoltarea unor
indicatori noi);
REALIZEAZA (EFECTUEAZA)
a) utilizarea datelor si informatiilor, care include:
1. colectarea datelor relevante pentru indicatorii alesi;
2. analizarea si transformarea datelor in informatii care sa descrie
performanta de mediu a organizatiei;
3. evaluarea informatiilor care descriu performanta de mediu a
organizatiei in comparatie cu criteriile de performanta de mediu
ale organizatiei;
4. raportarea si comunicarea informatiilor care descriu performanta
de mediu a organizatiei.

VERIFICA SI ACTIONEAZA

d) revizuirea si imbunatatirea E.P.M.

Sunt folosite doua categorii de indicatori pentru E.P.M.:

Indicatori de performanta de mediu ( I.P.M. )

Indicatorii de performanta de mediu la randul lor pot fi:

Indicatori de performanta a conducerii ( I.P.C.)
Indicatori de performanta operationali ( I.P.O.)

49

Indicatori de stare a mediului ( I.S.M.)

La nivelul unei organizatii exista o legatura stransa intre deciziile si

actiunile conducerii, performanta operatiunilor sale si starea mediului.
Informatiile furnizate prin sistemul de E.P.M. ajuta o organizatie sa:

determine toate actiunile necesare pentru a se conforma criteriilor sale

de performanta de mediu;

identifice aspectele importante de mediu;

identifice ocaziile favorabile pentru un mai bun management al

aspectelor sale de mediu (de exemplu prevenirea poluarii);

identifice directiile in performanta sa de mediu;

creasca eficienta si eficacitatea organizatiei;

identifice ocaziile favorabile strategice.

IV.2.1. Planificarea E.P.M. (Planifica )
O organizatie ar trebui sa-si bazeze planificarea E.P.M. (inclusiv alegerea
indicatorilor pentru E.P.M.) pe:

aspectele de mediu importante pe care le pot controla si asupra carora

pot fi de asteptat sa aiba o influenta;

criteriile sale de performanta de mediu;

opiniile partilor interesate.

In planificarea E.P.M., organizatia poate de asemenea tine seama de:

intreaga sa gama de activitati, produse si servicii;

structura sa de organizare;

strategia sa globala de afaceri;

politica sa de mediu;

informatiile necesare pentru respectarea cerintelor legale si altor

cerinte;

acordurile internationale de mediu importante;

beneficiile si costurile de mediu;

informatiile necesare pentru analiza influentelor financiare legate de

performanta de mediu;

nevoia de informatii solide referitoare la performanta sa de mediu de la

an la an;

informatii despre conditiile locale, regionale, nationale sau globale de

mediu;

factori culturali si sociali.

50

Este important de retinut ca E.P.M. poate fi utilizat si de catre o

organizatie care nu are introdus un S.M.M., in scopul identificarii
aspectelor de mediu importante si a criteriilor de performenta privind
mediul. Pentru identificarea aspectelor importante de mediu, o astfel de
organizatie trebuie sa tina seama de:

scara si natura utilizarii materialelor si energiei;

emisii;
riscuri;
starea mediului;
posibilitatea incidentelor;
cerinte legale de reglementare si de alt tip la care subscrie organizatia.

In continuare vom prezenta cateva exemple privind posibile moduri de

abordare, pentru identificarea aspectelor de mediu ale unei organizatii
fara un S.M.M. in contextul E.P.M.:

identificarea activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei, aspectele

de mediu specifice, importanta lor relativa si impactul potential referitor
la aspectele de mediu importante;
utilizarea informatiilor importante despre starea mediului pentru a
identifica activitatile, produsele si serviciile organizatiei care pot avea
un impact asupra acesteia;
analiza datelor existente in cadrul organizatiei privind intrarile,
deversarile, reziduurile si emisiile de materiale si energie si evaluarea
acestor date din punct de vedere al riscului;
identificarea opiniilor partilor interesate si utilizarea acestor informatii
pentru a ajuta la stabilirea aspectelor importante de mediu ale
organizatiei;
identificarea activitatilor organizatiei care se supun reglementarilor de
mediu sau altor cerinte, pentru care ar putea fi stranse date de catre
organizatie;
luarea in considerare a proiectarii, dezvoltarii, fabricarii, distributiei,
utilizarii, reutilizarii, reciclarii si eliminarii produselor organizatiei cu cele
mai importante beneficii sau avantaje de mediu.

Indiferent daca o organizatie are introdus un S.M.M., planificarea E.P.M.

trebuie facuta in stransa corelatie cu criteriile de performanta de mediu.
In continuare iata cateva exemple de domenii si surse din care pot fi
selectate criteriile de performanta de mediu:

performanta actuala si trecuta;

cerinte legale;
51

standardele si cele mai bune practici recunoscute;

informatii si date de performanta existente in industrie si alte organizatii
din zona;
reviziile si auditurile de management;
opiniile partilor interesate;
cercetarea stiintifica.

IV.2.1.1. Alegerea indicatorilor pentru evaluarea performantei de

mediu
Indicatorii pentru evaluarea performantei de mediu (I.E.P.M.) trebuie sa fie
astfel alesi, incat sa constituie un mijloc de prezentare cantitativa sau
calitativa a datelor sau informatiilor intr-o forma mai utila si usor de
inteles.
Iata cateva exemple si caracteristici ale datelor utilizate pentru indicatorii
E.P.M.

Marimi directe sau calculate: date sau informatii de baza, cum ar fi

tone de contaminant emise.

Marimi relative sau calculate: date sau informatii comparate cu un alt

parametru care reflecta, de exemplu nivelul productiei, timpul,
localizarea sau calitatea mediului, cum ar fi tone de contaminant pe
tona de produs fabricat, sau tone de contaminant emise pe unitatea de
vanzare de productie.

Marimi sau valori indexate: date sau informatii raportate la unitatea de

produs sau prezentate sub o forma care sa faca o legatura intre
informatii si un anumit standard sau element de referinta, cum ar fi
emisiile de poluanti in anul curent exprimate ca procent din emisiile
dintr-un an de referinta.

Marimi cumulate: date sau informatii de acelasi tip, dar din surse de
emisie diferite, stranse si exprimate sub forma de valoare insumata, ca
de exemplu tone totale dintr-un contaminant dat emise in procesul de
fabricatie a unui produs intr-un an dat, determinata prin insumarea
emisiilor din mai multe instalatii care produc acel produs.

Marimi ponderate: date sau informatii modificate prin aplicarea unui

coeficient de pondere in functie de importanta acestora.
Am vazut ca exista mai multe tipuri de I.E.P.M.:

Indicatori pentru starea mediului ( I.S.M.).

Indicatori de performanta a conducerii ( I.P.C.).

52

Indicatori de performanta operationala ( I.P.O.).

Exista diferite consideratii care stau la baza alegerii I.E.P.M. iar stabilirea
I.S.M., I.P.C. si I.P.O. se pot face pe baza unor aproximari succesive.
Uneori, datorita complexitatii aspectelor de mediu, este bine sa se
aleaga o combinatie de I.P.C. si I.S.M.
In cele ce urmeaza vom prezenta cateva exemple practice pentru
alegerea I.E.P.M. dintr-o serie de date, in functie de o situatie concreta a
unei organizatii care deverseaza ape uzate epurate intr-un lac, luand in
consideratie si categoriile de persoane interesate din interiorul sau
exteriorul organizatiei. Iata cateva exemple:

cantitatea totala de contaminant specifi deversat pe an ( grupuri

interesate posibile, comunitatea locala);

concentratia de contaminant din apa uzata (grupuri interesate posibil,

autoritatile legislative si de reglementare);

cantitatea de contaminant deversata pe produsul fabricat (grupuri

interesate posibile: conducerea si consumatorii);

modificarea cantitatii de contaminant deversata pe an in functie de

investitiile intr-o tehnologie mai curata sau evolutia procesului (grupuri
interesate posibile: conducerea si investitorii).
Indicatorii regionali, nationali si globali referitori la performanta de mediu
sau la dezvoltarea durabila sunt introdusi de agentiile guvernamentale,
organizatiile neguvernamentale si institutele de cercetare stiintifica. Atunci
cand aleg indicatorii pentru E.P.M. si strang datele, organizatiile ar putea
sa ia in considerare indicatorii introdusi de astfel de institutii si sa
analizeze compatibilitatea acestora cu informatiile care le sunt furnizate.
IV.2.1.1.1. Alegerea indicatorilor de performanta a managementului
(I.P.C.)
Masurile si deciziile conducerii organizatiei pot contribui la performanta
globala de mediu a organizatiei. I.P.C. trebuie sa furnizeze informatii
privind capacitatea organizatiei de a rezolva probleme referitoare la:
instruire, respectarea cerintelor legale, alocarea si utilizarea eficienta a
resurselor, costurile de mediu, cumparari-vanzari, dezvoltarea productiei,
activitatea de documentare, actiunea preventiva si corectiva.
De exemplu, I.P.C. pot fi folositi pentru a evidentia:

eficienta aplicarii diferitelor programe de management de mediu;

actiunile conducerii care influenteaza performanta de mediu a
activitatilor organizatiei;

53

capacitatile de management de mediu ale organizatiei, inclusiv

flexibilitatea de a se adapta la modificarile conditiilor, la realizarea
obiectivelor specifice, coordonarea eficienta sau capacitatea de
rezolvare a problemelor;
conformarea la cerintele legale si respectarea altor cerinte la care
organizatia subscrie;
costurile sau beneficiile financiare.

In plus, eficienta I.P.C. poate ajuta la:

prevederea modificarilor performantei;

identificarea cauzelor primare acolo unde performanta este depasita

sau nu respecta criteriile de performanta de mediu relevante;

identificarea ocaziilor oportune pentru actiunea preventiva eficienta.

Mai jos prezentam cateva exemple de I.P.C.
Daca interesul conducerii este de a evalua implementarea politicilor si
programelor in cadrul organizatiei I.P.C. posibili pot include:

numarul de obiective si tinte realizate;

numarul de unitati ale organizatiei care realizeaza obiectivele si tintele
de mediu;
numarul de actiuni reusite de prevenire a poluarii;
numarul de angajati care au sarcini referitoare la mediu in meseria pe
care o presteaza;
numarul de angajati care participa la programele de mediu (de ex.
initiative de propuneri de reciclare, depoluare, recompense si
recunoastere s.a.m.d.);
numarul de angajati instruiti fata de cei care necesita instruire;
numarul de persoane care au participat la actiuni de instruire;
nivelurile de cunostinte obtinute prin pregatirea participantilor;
numarul de sugestii de imbunatatire a mediului provenite de la
angajati;
rezultatele verificarilor cunostintelor angajatilor referitoare la
performantele de mediu ale organizatiei;
numarul de furnizori de servicii care au un sistem de management de
mediu implementat sau certificat;
numarul de produse destinate dezasamblarii, reciclarii sau reutilizarii;
numarul de produse cu instructiuni de utilizare si eliminare pentru
siguranta mediului.

Daca interesul conducerii este de a evalua eficienta sistemelor de

management in realizarea conformarii cu cerintele de mediu I.P.C. posibili
pot include;

gradul de conformare cu reglementarile;

54

gradul de conformare al furnizorilor de servicii cu cerintele si

asteptarile specificate de organizatie in contracte;
timpul necesar raspunsului sau corectarii incidentelor de mediu;
numarul de actiuni corective rezolvate si nerezolvate;
numarul de actiuni sau costurile referitoare la amenzi si penalitati;
numarul de audituri finalizate in functie de cele planificate;
numarul de constatari de audit pe perioade determinate de timp;
frecventa revizuirii procedurilor operationale;
nivelul de pregatire pentru interventie in caz de urgenta si exercitiile de
raspuns care demonstreaza promptitudinea planificata.

Daca interesul conducerii este de a evalua relatia dintre performanta de

mediu si cea financiara I.P.C. posibili pot include:

costurile (de exploatare si de capital) care sunt asociate aspectelor de

mediu ale produsului sau procesului;

raportarea investitiei pentru proiectele de imbunatatire a mediului;

economiile realizate prin reducerea utilizarii resurselor, prevenirea

poluarii sau reciclarea deseurilor;

beneficiul din vanzarile unui nou produs sau a unui produs secundar
destinat sa indeplineasca performanta si obiectivele de mediu;

fondurile de cercetare si dezvoltare utilizate in proiectele ce prezinta

importanta pentru mediu;

responsabilitatile de mediu care pot avea un impact material asupra

starii financiare a organizatiei.
Daca interesul conducerii este de a evalua rezultatele programelor sale
de mediu referitoare la comunitatile locale atunci I.P.C. pot include:

numarul de rapoarte de presa privind problemele referitoare la mediu;

numarul de programe educative de mediu sau materiale furnizate
comunitatii;
resursele alocate pentru a sprijini programele de mediu ale comunitatii;
numarul de zone pentru care exista rapoarte de mediu;
numarul de zone cu programe pentru conservarea biodiversitatii;
numarul de initiative locale de curatenie sau reciclare, sponsorizate
sau auto-finantate;
evaluarile rezultate din observatiile comunitatii.

IV.2.1.1.2. Alegerea indicatorilor de performanta operationala

( I.P.O.)
I.P.O. trebuie sa furnizeze informatii despre operatiile (activitatile) unei
organizatii care se refera la:
55

intrari: materii prime sau resurse naturale prelucrate, reciclate,

reutilizate, energie si servicii;
modul de repartizare a intrarilor in vederea asigurarii derularii
operatiilor organizatiei;
proiectarea, instalarea, exploatarea (inclusiv evenimente, situatii
de urgenta si operatii neobisnuite) si intretinerea cladirilor si a
echipamentelor organizatiei;
iesiri: produse (de exemplu, produse principale, produse secundare,
materiale reciclate si reutilizate), servicii, reziduuri (de exemplu, solide,
lichide, periculoase, nepericuloase, reciclabile, reutilizabile) si emisii
(de exemplu, emisii in aer, efluenti in ape sau pe sol, zgomot, vibratii,
caldura, radiatii, lumina) rezultate din operatiile organizatiei;
modul
cum sunt distribuite produsele rezultate din operatiile
organizatiei.

In continuare prezentam cateva exemple de indicatori de performanta

operationali:
Daca interesul conducerii priveste performanta de mediu referitor la
materialele si materiile prime pe care le foloseste in operatiile
organizatiei, I.P.O. pot include:

cantitatea de materiale utilizate pe unitatea de produs;

cantitatea de materiale prelucrate, reciclate sau reutilizate;

cantitatea de materiale de ambalare evacuate sau reutilizate pe

unitatea de produs;

cantitatea de materiale auxiliare reciclate sau reutilizate;

cantitatea de materii prime reutilizate in procesul de productie;

cantitatea de apa reutilizata;

cantitatea de materiale periculoase utilizate in procesul de productie.

Daca interesul conducerii se refera la performanta de mediu privind
energia totala sau tipurile de energie utilizate sau eficienta energiei in
operatiile organizatiei I.P.O. posibili pot include:

cantitatea de energie utilizata pe an sau pe unitatea de produs;

cantitatea de energie utilizata pe serviciu sau client;
cantitatea din fiecare tip de energie utilizata;
cantitatea de energie pe care o economisesc unitatile prin programele
de conservare a energiei.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind serviciile

care vin in ajutorul activitatilor organizatiei atunci I.P.O. posibili pot fi:

cantitatea de materiale utilizate de furnizorii de servicii;

56

cantitatea de materiale reciclabile si reutilizabile folosite de furnizorii de

servicii;
cantitatea sau tipul de reziduuri generate de furnizorii de servicii.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la

utilitatile fizice si echipamentele organizatiei atunci I.P.O. posibili pot
include:

numarul de echipamente ale caror parti pot fi usor dezasamblate,

reciclate si reutilizate;

numarul de ore de functionare pe an pentru o anumita piesa din

echipament;

numarul de evenimente (de ex. explozii) sau operatii neobisnuite ( de

ex. inchideri) pe an;

suprafata totala de teren utilizata in scopuri de productie;

suprafata de teren utilizata pentru a produce o unitate de energie;

consumul mediu de combustibil al parcului de vehicule;

numarul de vehicule din dotare prevazute cu tehnologie de reducere a

poluarii;

numarul de ore de intretinere preventiva a echipamentului pe an.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind produsele
sau produsele secundare (de ex. alte materiale decat produsele
principale, incluzand materiale reciclate si reutilizate care sunt generate
si retinute pentru scopuri comerciale ulterioare) atunci I.P.O. pot include;

numarul de produse introduse pe piata cu proprietati periculoase

reduse;

numarul de produse care pot fi reutilizate sau reciclate;

procentul din continutul unui produs care poate fi reutilizat sau reciclat;

numarul de produse cu defecte;

numarul de unitati de produse secundare generate pe unitatea de

produs;

numarul de unitati de energie consumate in timpul utilizarii produsului;

durata utilizarii unui produs;

numarul de produse cu instructiuni privind utilizarea si eliminarea

sigura din punct de vedere al mediului.
Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la
reducerea cantitatii de reziduuri generate de operatiile organizatiei I.P.O.
pot include:

cantitatea de reziduuri pe an sau pe unitatea de produs;

cantitatea de reziduuri periculoase, reciclabile sau reutilizabile

produse pe an;

cantitatea totala de reziduuri eliminate;

cantitatea de reziduuri stocata la fata locului;

57

cantitatea de reziduuri transformata in material reutilizabil pe an;

cantitatea de reziduuri periculoase eliminata datorita inlocuirii
materialelor.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind emisiile in

aer provenite din operatiile organizatiei I.P.O. pot include:

cantitatea de emisii specifice pe an;

cantitatea de emisii specifice pe unitatea de produs;

cantitatea de energie reziduala eliberata in aer;

cantitatea de emisii in aer avand potential de consum a ozonului;

cantitatea de emisii in aer avand potential de modificare a climei.

Daca interesul conduceri este peerformanta de mediu privind efluentii in
sol sau apa proveniti din operatiile organizatiei I.P.O. pot include:

cantitatea de material specific evacuata pe an;

cantitatea de material specific deversata in apa pe unitatea de produs;

cantitatea de energie reziduala eliberata in apa;

cantitatea de material depozitata pe terenuri pe unitatea de produs;

cantitatea de efluent pe serviciu sau client.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la alte
emisii rezultate din operatiile organizatiei I.P.O. pot include:

zgomotul masurat intr-un anumit loc;

cantitatea de radiatii eliberate;

cantitatea de caldura, vibratii sau radiatii luminoase emisa.

IV.2.1.1.3. Alegerea indicatorilor de stare a mediului
Indicatorii de stare a mediului ( I.S.M.) furnizeaza organizatiei informatii
despre conditiile locale, regionale, nationale sau globale ale factorilor de
mediu si vin in sprijinul:

identificarii aspectelor importante de mediu si a gestionarii

corespunzatoare a acestora;

evaluarii concordantei cu criteriile de performanta a mediului;

alegerii I.P.C. si I.P.O.;

stabilirii conditiilor generale fata de care sa se determine modificarile

necesare;

determinarea modificarii mediului in timp in functie de programul de

mediu aflat in desfasurare;

investigarea relatiilor posibile intre conditiile de mediu si activitatile,

produsele si serviciile organizatiei;

determinarea actiunilor corective necesare.

58

In general dezvoltarea unui sistem de I.S.M. este atributul unor organizatii

guvernamentale, a unor N.G.O.-uri sau institute de cercetare stiintifica si
nu a unor organizatii de afaceri individuale. Daca acestea din urma pot
totusi identifica sau stabili o legatura intre activitatea lor si starea unor
componente ale mediului, ele pot sa-si dezvolte proprii lor I.S.M. si sa-si
aleaga indicatorii de performanta a conducerii (I.P.C.) si indicatorii de
performanta operationali (I.P.O.) astfel incat sa stabileasca o legatura
intre eforturile conducerii, performanta operationala si starea mediului.
Este util de a prezenta cateva exemple de I.S.M., care prezinta interes
pentru organizatii guvernamentale, N.G.O.-uri sau institute de cercetare:

proprietatile si calitatea principalelor cursuri de apa;

calitatea regionala a aerului;
speciile aflate in pericol;
temperaturile oceanelor;
concentratiile de contaminanti din tesuturile organismelor vii;
distrugerea ozonului;
modificarea globala a climei.

I.S.M. pot fi stabiliti pentru diferiti factori de mediu cum sunt aerul, apa,
solul, flora, fauna, fiintele umane sau pentru elemente de estetica,
patrimoniu si cultura.
In functie de aceste elemente putem prezenta o serie de exemple cum ar
fi:

Indicatori de stare a mediului pentru aer:

concentratia unui contaminant specific in aer in zonele alese pentru

monitorizare;

temperatura mediului in locurile aflate la o distanta specifica de

utilitatile organizatiei;

nivelurile de opacitate ale aerului in amonte si aval de utilitatile

organizatiei;

frecventa ceturilor fotochimice intr-o anumita zona;

nivelurile medii de zgomot masurate in perimetrul organizatiei;

mirosul masurat la o distanta specifica de utilitatile organizatiei.

Indicatori de stare a mediului pentru apa:

concentratia unui contaminant specific in apa subterana sau de

suprafata;

turbiditatea masurata intr-un curs adiacent utilitatii in amonte si aval

punctului de deversare a apei uzate;

oxigenul dizolvat in receptor;

59

temperatura apei intr-un curs de apa de suprafata adiacent utilitatii

organizatiei;
modificarea nivelului apei subterane;
numarul de bacterii coliforme pe litru de apa.

Indicatori de stare a mediului pentru sol:

concentratia unui contaminant specific in solurile de suprafata in
anumite zone din apropierea organizatiei;
concentratia de nutrienti din solurile adiacente utilitatii organizatiei;
refacerea terenului intr-o anumita zona;
suprafata de teren afectata agriculturii, turismului sau inundabila
dintr-o anumita zona;
suprafata arata si nefertila dintr-o anumita zona;
masura eroziunii solului de la suprafata dintr-o anumita zona.
Indicatori de stare a mediului pentru flora:
concentratia unui contaminant specific in tesuturile unei anumite
specii de plante care se afla in zona;
productivitatea in timp a terenurilor din zona apropiata;
populatia unei anumite specii de plante pe o anumita distanta fata
de utilitatile organizatiei;
numarul total de specii ale florei intr-o zona definita;
numarul si varietatea speciilor de plante cultivate intr-o zona definita;
masuratori specifice ale calitatii habitatului pentru anumite specii
din zona definita;
masura specifica a cantitatii de vegetatie dintr-o zona definita;
masura specifica a calitatii vegetatiei dintr-o zona definita.
Indicatori de stare a mediului pentru fauna:
concentratia unui contaminant specific in tesuturile unei anumite
specii de animale care se gaseste in zona locala sau regionala;
populatia unei anumite specii de animale pe o anumita raza fata de
utilitatile organizatiei;
masuratori specifice ale calitatii habitatului pentru anumite specii
din zona locala;
numarul total de specii din fauna locala.
Indicatori de stare a mediului privind populatia:
datele de longevitate pentru populatie;
incidenta bolilor specifice in principal printre persoanele sensibile,
din studiile epidemiologice efectuate in zona locala sau regionala;
rata de crestere a populatiei in zona locala sau regionala;
densitatea populatiei in zona locala sau regionala;
nivelurile de plumb in sange pentru copii din zona locala.

Indicatori de stare a mediului privind aspecte de estetica, patrimoniu

si cultura:

60

starea calitatii structurilor sensibile;

starea calitatii locurilor considerate protejate din vecinatatea
utilitatii organizatiei;
starea calitatii suprafetei cladirilor istorice din zona locala.

IV.2.2. Utilizarea datelor si informatiilor (realizeaza)

IV.2.2.1. Strangerea datelor
Datele necesare trebuie stranse regulat, sistematic, din surse
corespunzatoare, concordate cu planificarea E.P.M. Procedura de
strangere a datelor trebuie sa asigure credibilitatea acestora si sa fie
insotita de practici de control al calitatii acestora.
Datele pot fi stranse din urmatoarele surse:
monitorizare si masurare;
interviuri si observatii;
rapoarte regulate;
inregistrari de inventar si de productie;
inregistrari financiare si de contabilitate;
inregistrari de cumparare;
rapoarte de revizuire, audit sau evaluare de mediu;
inregistrari de instruire in domeniul mediului;
rapoarte stiintifice si studii;
agentii
guvernamentale, institute academice
neguvernamentale;
furnizori si subcontractanti;
clienti, consumatori si parti interesate;
asociatii de afaceri.

si

organizatii

IV.2.2.2. Analizarea si transformarea datelor

Pentru a fi utile, datele trebuie analizate si transformate in informatii care
sa descrie performanta de mediu sub forma unor I.E.P.M. . Este necesar
sa fie analizate toate datele, cu luarea in considerare a aspectelor de
calitate, valabilitate, corectitudine, necesare obtinerii de informatii
credibile. Metodele de analiza pot include prelucrari prin calcul, metode
statistice, determinari de valori maxime sau minime, tehnici grafice,
indexari, cumulari (insumari) de valori, ponderari.
IV.2.2.3. Evaluarea informatiilor

61

Informatiile exprimate sub forma de indicatori de evaluare a performantei

de mediu (daca este posibil si de indicatori de stare a mediului) trebuie
comparate cu criteriile de performanta de mediu iar rezultatele aduse la
cunostinta conducerii. In acest fel pot fi intelese cauzele care au condus
la nerealizarea performantei dorite.
IV.2.2.4. Raportare si comunicare
Informatiile privind performanta de mediu trebuie raportate si comunicate
partilor interesate.
Avantajele raportarii si comunicarii performantei de mediu pot include:
ajutarea organizatiei la realizarea criteriilor sale de performanta de
mediu;
cresterea interesului si dialogului privind politicile de mediu, criteriile de
performanta de mediu si realizarile relevante ale organizatiei;
demonstrarea existentei angajamentului organizatiei si a eforturilor
pentru imbunatatirea performantei de mediu;
sporirea raspunderii fata de preocuparile si problemele privind
aspectele de mediu ale organizatiei.
Raportarea si comunicarea se poate referi la personalul propriu sau la cel
din afara organizatiei.

IV.2.2.4.1. Raportarea si comunicarea interna

Conducerea trebuie sa se asigure ca informatiile corespunzatoare si
necesare care descriu performanta de mediu a organizatiei sunt
comunicate periodic in intreaga organizatie. Aceasta inseamna ca
angajatii, contractanti si alte persoane care au legatura cu organizatia isi
indelpinesc responsabilitatile, iar organizatia respecta criteriile de
performanta de mediu. O organizatie tine cont de aceste informatii in
revizuirea sistemului sau de mediu.
IV.2.2.4.2. Raportarea si comunicarea in exterior
Raportarea si comunicarea in exterior pot contribui la imbunatatirea
imaginii organizatiei in afaceri sau fata de comunitatile in care ea
actioneaza.
Exemple de informatii pe care o organizatie le poate include in raportarea
sau comunicarea catre partile interesate externe:
62

o declaratie a angajamentului organizatiei pentru E.P.M. ca parte a

managementului de mediu;
o descriere a activitatilor, produselor si serviciilor sale;
o declaratie a aspectelor sale importante de mediu si indicatorii
respectivi pentru E.P.M.;
informatii privind performanta realizata comparativ cu criteriile sale de
mediu;
actiuni care deriva din E.P.M.;
contributia managementului de mediu si a E.P.M. la succesul global al
organizatiei.

IV.2.3. Revizuirea si imbunatatirea evaluarii performantei de mediu

( verifica si actioneaza )
Evaluarea performantei de mediu a unei organizatii si rezultatele obtinute,
trebuie revizuite periodic, pentru a identifica ocaziile favorabile de
imbunatatire, fapt ce poate contribui la imbunatatirea performantei de
mediu in ansamblu.
Etapele de revizuire a E.P.M. si a rezultatelor sale pot include
inventarierea:
eficientei costurilor si beneficiilor realizate;
progresului efectuat pentru a indeplini criteriile de performanta de
mediu;
oportunitatii criteriilor de performanta de mediu;
oportunitatii indicatorilor alesi pentru E.P.M.;
surselor de date, metodelor de strangere a datelor si calitatii datelor.
Iata cateva aspecte pe care trebuie sa le avem in vedere atunci cand
dorim sa revizuim mecanismul de evaluare a performantei de mediu:
E.P.M.-ul organizatiei:
furnizeaza informatiile corespunzatoare pentru a masura modificarile in
performanta de mediu a organizatiei?
furnizeaza informatii corespunzatoare si utile conducerii?
a fost implementata conform unui plan?
utilizeaza surse de date si raspunde de colectarea datelor?
analizeaza efectiv si evalueaza datele stranse?
este sustinuta de resurse adecvate?
este relevanta pentru criteriile de performanta de mediu a organizatiei?
furnizeaza informatii pentru raportarea si comunicarea informatiilor
E.P.M.?
ia in considerare sau solicita intrari de la partile interesate atunci cand
este cazul?
da o valoare sporita organizatiei?

63

raspunde la modificarile din cadrul organizatiei si a starii mediului din

imprejurimile sale?
se adreseaza rezultatelor de mediu noi?
este bine integrata comparativ cu alte masuri de performanta
acceptate de organizatie?

Pentru o mai mare claritate iata cateva exemple de actiuni prin care
putem imbunatati un sistem de evaluare a performantei de mediu
(actioneaza):
imbunatatirea calitatii, credibilitatii si disponibilitatii datelor;
imbunatatirea capacitatilor analitice si de evaluare;
dezvoltarea sau identificarea de indicatori noi sau utili pentru E.P.M.;
modificarea domeniului de aplicare a E.P.M.

V. AUDITUL DE MEDIU
Auditul de mediu constituie un instrument util pentru verificarea si
sprijinirea procesului de imbunatatire a performantei de mediu.
Auditul de mediu reprezinta o analiza mai complexa cu luarea in
considerare si a aspectelor de management, spre deosebire de bilantul
de mediu care se limiteaza la aspectele de mediu si la impactul asociat
acestora.
V.1 Definitii
In contextul auditului de mediu vom utiliza mai frecvent urmatorii termeni:
a) concluzie a auditului

64

apreciere sau opinie profesionala exprimata de catre un auditor asupra

subiectului audiat, bazata numai pe interpretarea pe care auditorul o da
constatarilor auditului
b) criterii de audit
politici, practici, proceduri sau cerinte fata de care auditorul compara
datele relevante pentru audit colectate referitoare la obiectul auditat
NOTA - Cerintele pot include standarde, ghiduri, cerinte organizationale specifice si
prevederi legale sau reglementari, dar fara a se limita la acestea.

c) data relevanta pentru audit (dovada)

informatie verificabila, inregistrari sau declaratii privind faptele
NOTE
1. Data relevanta pentru audit, care poate fi calitativa sau cantitativa, se utilizeaza
de auditor pentru a determina daca sunt indeplinite criteriile de audit.
2. Data relevanta pentru audit se bazeaza, de regula, pe interviuri, examinarea
documentelor, observarea activitatilor si a conditiilor, rezultatele existente ale
masuratorilor sau incercarilor, sau alte mijloace din domeniul auditului.

d) constatari ale auditului

rezultate ale evaluarii datelor de audit colectate si comparate cu criteriile
de audit convenite
NOTA: Constatarile auditului constituie baza raportului de audit.

e) echipa de audit
grup de auditori, sau un singur auditor, desemnat pentru efectuarea unui
anumit audit; echipa de audit poate include si experti tehnici, precum si
auditori in curs de formare.
NOTA: Unul dintre auditorii echipei de audit detine functia de auditor sef.

f) auditat
organizatie supusa auditarii
g) auditor de mediu
persoana calificata pentru efectuarea auditurilor de mediu.
NOTA: Criteriile de calificare pentru auditorii de mediu sunt prezentate in ISO14012.

h) client (solicitant)
organizatie care comanda auditul

65

NOTA: Clientul poate fi auditatul sau orice alta organizatie care are dreptul prin
reglementari sau prin contract sa comande un audit.

I) audit de mediu
proces sistematic si documentat de verificare a datelor de audit, obtinute
si evaluate in mod obiectiv, pentru a determina daca activitatile,
evenimentele, conditiile, sistemele de management de mediu stabilite sau
informatiile asupra acestora sunt in conformitate cu criteriile de audit
incluzand si comunicarea catre client a rezultatelor acestui proces.
j) auditor sef
persoana calificata pentru conducerea si efectuarea auditurilor de mediu
NOTA: Criteriile de calificare pentru auditorii sefi sunt prezentate in ISO 14012.

k) organizatie
companie, societate comerciala, firma, intreprindere, autoritate sau
institutie publica sau privata, parte sau combinatie a acestora, care are
propria sa structura functionala si administrativa
NOTA: definitie adaptata din ISO 14001:1996.

l) obiectiv al auditului de mediu

activitate, eveniment, conditie, sistem de management de mediu si/sau
informatiile aferente
m) expert tehnic
persoana care pune la dispozitia echipei de audit cunostinte specifice sau
rezultatul expertizei sale, dar care nu participa ca auditor
V.2. Cerinte ale auditului de mediu
Se recomanda ca un audit de mediu sa se concentreze pe un obiectiv
bine definit si sa aiba la baza o documentatie clara. De asemenea,
trebuie stabilita cu precizie si claritate partile sau partea careia ii revine in
responsabilitate obiectivul analizat. Este bine ca auditul sa se efectueze
numai daca, dupa consultarea clientului, auditorul sef apreciaza ca sunt
indeplinite urmatoarele conditii:

informatiile referitoare la obiectivul auditului sunt suficiente si adecvate;

exista resurse corespunzatoare pentru sustinerea procesului de audit;
persoana supusa auditului (auditatul) coopereaza in mod
corespunzator.

66

V.3 Principii generale necesar a fi respectate la realizarea unui audit

de mediu
V.3.1 Obiectivele in domeniul auditului de mediu
Se recomanda ca auditul sa se axeze pe obiectivele definite de catre
client. Pentru atingerea acestor obiective, domeniul auditului este
determinat de catre auditorul sef in urma consultarii cu clientul. Domeniul
prezinta intinderea si fixeaza limitele auditului.
V.3.2 Obiectivitate, independenta si competenta
Pentru garantarea obiectivitatii procesului de audit, a constatarilor si a
concluziilor acestuia se recomanda ca membrii echipei de audit sa nu fie
implicati in activitatile auditate. Pe intreaga durata a procesului, acestia
trebuie sa dea dovada de obiectivitate, de impartialitate si de echidistanta
fata de orice conflict de interese.
Utilizarea ca membri ai echipei de audit a personalului din interiorul sau
exteriorul organizatiei auditate este la latitudinea clientului. Se recomanda
ca membrii echipei alesi din interiorul organizatiei sa nu fie subordonati ai
celor ce raspund direct de obiectivul care urmeaza sa fie auditat.
Este indicat ca membrii echipei de audit sa dispuna de un ansamblu
corespunzator de cunostinte, competenta si experienta pentru a-si
indeplini responsabilitatile auditului.
V.3.3 Profesionalism
In conducerea unui audit de mediu, se recomanda ca auditorii sa dea
dovada de preocupare, promptitudine, competenta profesionala si
discernamant.
Se recomanda ca relatiile dintre membrii echipei de audit si client sa fie
relatii de incredere si confidentialitate. Este indicat ca membrii echipei de
audit sa nu dezvaluie informatiile sau documentele obtinute in timpul
auditului, sau raportul final unei terte parti, fara aprobarea expresa a
clientului si, daca este cazul, fara aprobarea auditatului, in afara de cazul
in care acest lucru este cerut de lege.
V.3.4 Proceduri metodice

67

Un audit de mediu trebuie condus si realizat respectand prezentele

principii precum si procedurile elaborate pentru un anumit tip de audit.
Aceste proceduri si metodologii trebuie sa fie coerente.
V.3.5 Criterii, dovezi si constatari ale auditului
Se recomanda ca determinarea criteriilor de audit sa constituie o prima
etapa esentiala a auditului de mediu. Aceste criterii, cu un nivel de
detaliere adecvat, ar trebui sa fie convenite intre auditorul sef si client si
apoi comunicate auditatului.
Se recomanda ca informatiile adecvate sa fie colectate, analizate,
interpretate si inregistrate pentru a fi utilizate ca dovada de audit in
procesul examinarii si evaluarii pentru a determina daca sunt indeplinite
criteriile de audit.
Calitatea si cantitatea datelor relevante pentru audit ar trebui sa permita
auditorilor de mediu competenti, ce lucreaza independent unii de altii, sa
ajunga la o constatare similara, rezultata din evaluarea acelorasi date
relevante pentru audit fata de aceleasi criterii de audit.
V.3.6. Increderea in constatarile si concluziile auditului
Se recomanda ca procesul de audit de mediu sa fie astfel conceput incat
sa furnizeze clientului si auditorului nivelul de certitudine asteptat in ceea
ce priveste increderea in constatarile auditului si in toate concluziile
auditului.
V.3.7. Raport la audit
Constatarile auditului si/sau un rezumat al acestora, se recomanda sa fie
comunicate clientului intr-un raport scris. Se recomanda ca auditatul sa
primeasca o copie a raportului de audit, cu exceptia cazului in care
clientul exclude acest lucru.
Informatiile referitoare la audit care pot fi incluse in raporturile de audit
cuprind, fara a se limita la acestea, urmatoarele date:
a)
b)
c)
d)
e)
f)

identificarea organizatiei auditate si a clientului auditului;

obiectivele convenite si domeniul auditului;
criteriile convenite fata de care s-a realizat auditul;
durata auditului si datele la care a fost realizat;
identificarea membrilor echipei de audit;
identificarea reprezentantilor auditatului care participa la audit;
68

g) o declaratie privind natura confidentiala a continutului;

h) lista de difuzare a raportului de audit;
i) rezumatul derularii procesului de auditare incluzand toate obstacolele
intalnite;
j) concluziile auditului.
In acord cu solicitantul, se recomanda ca auditorul sef sa determine care
din punctele mentionate mai sus sa figureze in raport, precum si
eventualele puncte suplimentare.
V.4. Auditul sistemelor de management de mediu
Auditul SMM are drept scop ajutarea unei organizatii sa-si stabileasca si
atinga politicile, obiectivele, standardele si alte cerinte privind mediul. In
cele ce urmeaza vom prezenta o procedura de realizarea a auditului unui
SMM, asa cum se preconizeaza in ISO 14011. Fata de termenii definiti
pana in prezent, vom mai defini urmatoarea notiune:
auditul SMM proces metodic si documentat de verificare a datelor
relevante pentru audit, obtinute si evaluate in mod obiectiv,
urmarind sa stabileasca daca SMM-ul organizatiei corespunde
criteriilor de audit, inclusiv de comunicare a rezultatelor obtinute
catre solicitant.

V.4.1 Obiective, roluri si responsabilitati in cadrul auditului

sistemului de management al mediului (ASMM)

V.4.1.1 Obiective ale auditului

Se recomanda ca un ASMM sa aiba definite precis obiectivele urmarite.
Obiective tipice pentru un audit sunt urmatoarele:
a) sa determine conformitatea SMM al unui auditat cu criteriile de
performanta stabilite, pentru auditul SMM;
b) sa determine daca SMM auditatului a fost implementat si mentinut
corespunzator;
c) sa identifice zonele de imbunatatire posibila in SMM al auditatului;

69

d) sa evalueze modul in care se realizeaza procesul de revizuire al SMM,

precum si capacitatea acestuia de a asigura in permanenta ca SMM
este adecvat si eficient;
e) sa evalueze SMM al unei organizatii atunci cand se doreste stabilirea
unei relatii contractuale cu un furnizor potential sau partener de joint
venture.
V.4.1.2 Roluri, responsabilitati si activitati in cadrul ASMM
In cadrul derularii unui proces de audit, partile implicate au diferite
atributii, pozitii diferite, deruland activitati diferite.
Auditor sef
Principala responsabilitate a auditorului sef este de a efectua si conduce
auditul in mod eficient respectand domeniul stabilit si in conformitate cu
planul de audit aprobat de solicitant. In plus ii pot reveni urmatoarele
responsabilitati si activitati:
a) sa consulte solicitantul si auditatul, daca este cazul, pentru a
determina criteriile si domeniul de audit;
b) sa obtina informatii si date relevante necesare pentru atingerea
obiectivelor auditului, cum ar fi detalii privind activitatile, produsele,
serviciile, locul si imprejurimile auditatului, precum si detalii ale
auditurilor precedente;
c) sa determine daca cerintele pentru un audit de mediu asa cum sunt
indicate in ISO 14010 de exemplu sunt respectate;
d) sa formeze echipa de audit tinand seama de posibilele conflicte de
interes si sa obtina acordul solicitantului asupra componentei acesteia;
e) sa dirijeze activitatile echipei de audit in conformitate cu principiile si
liinile directoare prezentate in acest capitol (specifice standardului
ISO14010);
f) sa intocmeasca planul de audit de comun acord cu solicitantul, cu
auditatul si cu membrii echipei de audit;
g) sa comunice planul de audit final al echipei de audit, auditatului si
solicitantului;
h) sa coordoneze pregatirea documentelor de lucru, a procedurilor
detaliate si sa asigure informarea echipei de audit;
i) sa caute rezolvarea tuturor problemelor care apar in timpul auditului;
j) sa constate eventualul caracter inaccesibil al unui obiectiv si sa explice
acest lucru solicitantului si auditatului;
k) sa reprezinte echipa de audit in discutii cu auditatul inainte, in timpul si
dupa realizarea auditului;

70

l) sa semnaleze imediat auditatului orice neconformitate grava

constatata in timpul auditului;
m) sa redacteze pentru solicitant raportul de audit in mod clar si concis, la
termenul convenit in planul de audit;
n) sa formuleze recomandari pentru imbunatatirea SMM, daca
s-a convenit acest lucru in domeniul auditului.
Auditor
In cadrul responsabilitatilor si activitatilor sale, auditorul trebuie:
a) sa respecte instructiunile auditorului sef si sa-l sustina;
b) sa planifice si sa execute sarcinile care-i revin in domeniul de audit, in
mod efectiv si eficient;
c) sa stranga si sa analizeze suficiente date relevante pertinente pentru
audit, pentru a formula constatarile auditului si concluziile referitoare la
SMM;
d) sa pregateasca documentele de lucru sub indrumarea auditorului sef;
e) sa fundamenteze pe baza de documente fiecare constatare de audit;
f) sa asigure protectia documentelor referitoare la audit si restituirea lor
conform acordurilor stabilite;
g) sa contribuie la redactarea raportului auditului.

Echipa de audit
Procedeul de alegere a membrilor echipei de audit trebuie sa confere
siguranta ca acestia poseda experienta si atestarea necesare realizarii
auditului si sa tina seama de:
a) calificari (asa cum sunt definite de exemplu in ISO 14012);
b) sa contacteze auditatul pentru obtinerea cooperarii sale integrale si
pentru initierea procesului de audit;
c) sa defineasca obiectivele auditului;
d) sa aleaga un auditor sef sau o organizatie auditoare si , daca este
cazul, sa aprobe componenta echipei de audit;
e) sa asigure echipei de audit autoritatea adecvata si resursele pentru a
permite realizarea auditului;
f) sa consulte auditorul sef pentru stabilirea domeniului auditului;
g) sa aprobe criteriile pentru auditul SMM;
h) sa aprobe planul de audit;

71

i) sa primeasca raportul auditului si sa stalileasca distribuirea acestuia.

Auditat
In cadrul responsabilitatilor si activitatilor sale, auditatul trebuie:
a) sa informeze personalul propriu asupra obiectivelor si domeniului
auditului, dupa cum este necesar;
b) sa puna la dispozitia echipei de audit mijloacele necesare pentru a
asigura o buna desfasurare a auditului;
c) sa desemneze personalul responsabil si competent din propria
organizatie care sa insoteasca membrii echipei de audit pentru a-i
indruma la fata locului si a se asigura ca se tine seama de cerintele
referitoare la sanatatea si securitatea echipei;
d) sa permita accesul, la cererea auditorilor, la instalatii, la personalul
aferent si la informatiile si inregistrarile corespunzatoare;
e) sa coopereze cu echipa de audit in vederea atingerii obiectivelor
auditului;
f) sa primeasca un exemplar din raportul auditului, cu exceptia cazului in
care solicitantul se opune in mod expres.

V.4.2 Derularea si etapele procesului de auditare

Realizarea auditului presupune mai multe etape si anume: initierea
auditului, pregatirea auditului, realizarea auditului.
V.4.2.1 Initierea auditului
Aceasta etapa presupune stabilirea clara a domeniului si o examinare
preliminara a documentatiei.
V.4.2.1.1 Stabilirea domeniului auditului
Domeniul auditului descrie intinderea si fixeaza limitele auditului, in spatiu
si timp precizand de exemplu, locul, durata, activitatile organizatiei,
precum si modul de raportare. Domeniul este stabilit de solicitant si
auditorul sef.

72

Resursele angajate pentru realizarea auditului trebuie sa fie suficiente

pentru acoperirea domeniului prevazut.
V.4.2.1.2 Examinarea preliminara a documentatiei
La inceputul procesului de audit, auditorul sef examineaza documentele
organizatiei, cum sunt declaratiile politicii privind mediul, programele,
inregistrarile sau manualele care permit sa se raspunda cerintelor SMM .
Daca se considera ca documentatia existenta nu corespunde necesitatilor
auditului, solicitantul trebuie informat. Nu este necesar sa se investeasca
resurse suplimentare inainte de a primi punctul de vedere al solicitantului.
V.4.2.2 Pregatirea auditului
Aceasta
etapa
presupune intocmirea
unui
plan,
stabilirea
responsabilitatilor in cadrul echipei si pregatirea documentelor de lucru.
V.4.2.2.1 Planul de audit
Se recomanda intocmirea unui plan de audit flexibil pentru a permite
schimbari in functie de informatiile primite in cursul auditului si pentru a
permite o buna utilizare a mijloacelor si resurselor alocate.
Planul trebuie sa includa:
a) obiectivele si domeniul auditului;
b) criteriile pentru audit;
c) identificarea unitatilor functionale si organizationale care vor fi auditate;
d) identificarea functiilor si/sau a persoanelor care lucreaza in cadrul
organizatiei auditate avand responsabilitati directe importante
referitoare la SMM;
e) identificarea acelor elemente ale SMM-ului auditatului care au
prioritate in audit;
f) procedurile care includ auditarea elementelor SMM, in functie de tipul
organizatiei auditate;
g) limbile folosite pentru realizarea auditului si a raportului (unde este
cazul);
h) identificarea elementelor de referinta;
i) perioada de timp prevazuta pentru realizarea principalelor activitati ale
auditului;
j) datele si locurile unde trebuie efectuat auditul;
k) identitatea membrilor echipei de audit;

73

l) calendarul reuniunilor care au loc cu conducerea auditatului;

m) cerintele de confidentialitate;
n) formatul, structura si continutul raportului de audit, data prevazuta
pentru finalizarea si distribuirea raportului;
o) cerintele pentru pastrarea documentelor.
Se recomanda ca planul de audit sa fie comunicat solicitantului,
membrilor echipei de audit si auditatului. Solicitantul trebuie sa analizeze
si sa aprobe acest plan.
V.4.2.2.3 Documente de lucru
Documentele de lucru necesare pentru a usura investigatiile auditorului
pot include:
a) formulare pentru consemnarea dovezilor si a constatarilor auditului;
b) proceduri si liste de verificare destinate evaluarii elementelor SMM;
c) inregistrarile reuniunilor.
Se recomanda ca documentele de lucru sa fie pastrate confidential cel
putin pana la finalizarea auditului; documentele care contin informatii
confidentiale sau care se refera la proprietatea industriala trebuie sa fie
protejate in mod adecvat de catre membrii echipei de audit.
V.4.2.3 Realizarea auditului
Etapa de realizare a auditului presupune o prima reuniune de deschidere,
urmata de strangerea datelor relevante pentru audit (dovezi), definitivarea
principalelor constatari ale auditului si in sfarsit reuniunea de inchidere.
V.4.2.3.1 Reuniunea de deschidere
Reuniunea de deschidere are urmatoarele scopuri:
a) sa-i prezinte pe membrii echipei de audit conducerii auditatului;
b) sa faca o trecere in revista a obiectivelor si a planului de audit si sa
stabileasca de comun acord un calendar de audit;
c) sa prezinte un sumar al metodelor si procedurilor care vor fi utilizate
pentru efectuarea auditului;
d) sa determine modurile oficiale de comunicare intre echipa de audit si
auditat;
e) sa confirme punerea la dispozitie a resurselor si a echipamentelor
necesare echipei de audit;

74

f) sa confirme data si ora reuniunii de inchidere;

g) sa incurajeze participarea activa a auditatului;
h) sa treaca in revista impreuna cu echipa de audit, procedurile de
urgenta si de protectie din locurile importante.
V.4.2.3.2 Strangerea datelor relevante (dovezilor)
Dovezile de audit trebuie stranse in numar suficient astfel incat sa permita
verificarea conformitatii SMM al auditatului cu criteriile auditului SMM.
Se recomanda ca dovezile de audit sa fie stranse prin convorbiri, prin
examinarea documentelor si prin observarea activitatilor si a conditiilor in
care se desfasoara acestea. Neconformitatile fata de criteriile auditului
SMM trebuie inregistrate.
Informatiile obtinute in urma convorbirilor trebuie sa fie verificate cu alte
informatii ce provin din surse independente, cum sunt observatiile,
inregistrarile si rezultatele masuratorilor existente. Se recomanda ca
declaratiile neverificate sa fie inregistrate ca atare.
Membrii echipei de audit trebuie sa examineze baza programelor de
prelevare a datelor si a procedurilor, pentru a garanta eficienta controlului
calitatii prelevarilor si a procedurilor de masurare utilizate de auditat ca
parte a activitatilor SMM.
V.4.2.3.3 Constatari ale auditului
Se recomanda ca echipa de audit sa analizeze toate datele relevante
(dovezile) auditului pentru a determina neconformitatea SMM fata de
criteriile auditului SMM. Echipa de audit trebuie sa se asigure ca aceste
constatari ale neconformitatii au la baza o documentatie clara si precisa si
se bazeaza pe dovezile de audit.
V.4.2.3.4 Reuniunea de inchidere
Dupa finalizarea etapei de strangere a dovezilor de audit si inainte de a
pregati raportul auditului, se recomanda ca membrii echipei de audit sa
tina o reuniune cu conducerea auditatului si cu responsabilii pentru
functiile auditate. Scopul principal al acestei reuniuni este de a prezenta
auditatului constatarile auditului astfel incat auditatul sa i-a la cunostinta
si sa inteleaga clar aceste constatari.
Este bine ca punctele de dezacord sa se clarifice daca este posibil inainte
de finalizarea raportului de catre auditorul sef. Deciziile finale privind

75

importanta si descrierea constatarilor auditului apartin auditorului sef, desi

auditatul sau solicitantul pot sa nu fie de acord cu aceste constatari.
V.4.2.4. Raportul intocmit ca urmare a auditului
V.4.2.4.1 Pregatirea raportului auditului
Toate constatarile auditului insotite eventual si de un rezumat al acestora
se recomanda sa fie consemnate intr-un raport scris care sa fie pus la
dispozitia clientului. Este bine ca si auditatul sa primeasca o copie a
acestui raport, cu exceptia cazului cand clientul exclude acest lucru.
V.4.2.4.2 Continutul raportului auditului
Raportul auditului trebuie sa fie datat si semnat de catre auditorul sef.
In functie de acordul intervenit intre auditorul sef si solicitant, raportul
auditului poate contine urmatoarele informatii:
a) denumirea si date de identificare privind organizatia auditata si
solicitantul;
b) domeniul, obiectivele si planul de audit care fac obiectul acordului
partilor interesate;
c) criteriile convenite si lista documentelor de referinta luate in
consideratie pentru realizarea auditului;
d) durata auditului si datele la care a fost realizat;
e) date de identitate a reprezentantilor auditatului care au participat la
audit;
f) date de identitate a membrilor echipei de audit;
g) o declaratie privind natura confidentiala a continutului sau;
h) lista de difuzare a raportului auditului;
i) un rezumat al procesului de audit cuprinzand dificultatile intalnite;
j) concluziile auditului, cum sunt:
conformitatea SMM cu criteriile pentru auditul SMM;
calitatea implementarii si mentinerii sistemului;
capacitatea procesului de revizuire efectuata de conducerea interna a
organizatiei de a asigura caracterul adecvat, eficienta si
imbunatatirae continua a SMM.

76

V.4.2.4.3 Difuzarea raportului auditului

Prima etapa in difuzarea raportului auditului o constituie transmiterea
acestuia catre solicitant care la randul sau stabileste modul de difuzare in
conformitate cu planul de audit. Se recomanda ca o copie a raportului
auditului sa fie transmisa la auditat cu exceptia cazului in care solicitantul
exclude acest lucru.
In acelasi timp orice alta difuzare in exteriorul organizatiei auditate
necesita aprobarea auditului.
Finalizarea raportului auditului se recomanda a fi facuta la termenul
prevazut in planul de audit. Daca acest lucru nu se poate asigura in
intervalul de timp prevazut, este necesara informarea solicitantului si
auditorului in mod oficial, inclusiv asupra motivelor de intarziere, cu
fixarea unei noi date de finalizare.

V.4.2.4.4 Pastrarea documentelor

Toate documentele de lucru, proiectele rapoartelor si rapoartele finale
referitoare la audit trebuie pastrate conform acordului incheiat intre
solicitant, auditorul sef si auditat, in functie de cerintele specifice.
V.4.3 Incheierea auditului
Un audit se considera incheiat atunci cand toate activitatile care au fost
definite in planul de audit au fost indeplinite.

V.5 Criterii de calificare profesionala cerute auditorilor de mediu

Sensul termenilor utilizati in continuare este cel definit in paragrafele
precedente ale capitolului V. Fata da acestia vom mai preciza doi termeni
utilizati in cele ce urmeaza si anume:

diploma diploma recunoscuta la nivel national sau international, sau

orice calificare echivalenta, obtinuta in mod normal dupa invatamantul
secundar ca urmare a absolvirii unor studii autorizate de cel putin trei
ani, timp integral sau alt ciclu cu timp partial cu o durata echivalenta.

77

invatamant secundar etapa a sistemului educativ national care

urmeaza dupa ciclul gimnazial si al carui sfarsit coincide cu intrarea la
universitate sau la o institutie similara.

V.5.1 Studii si experienta profesionala

Pentru a fi ales ca auditor, se recomanda ca acestia sa fie absolventi cel
putin ai invatamantului secundar sau al unuia echivalent. Totodata se
recomanda ca acestia sa aiba experienta profesionala corespunzatoare,
experienta care a contribuit la dezvoltarea aptitudinilor si a cunostintelor
intr-unul sau in ansamblul urmatoarelor domenii:
a) stiinte si tehnologii de mediu;
b) cunostinte tehnice si de mediu privind functionarea instalatiilor si
echipamentelor;
c) cerinte ale prevederilor legala, reglementarilor si altor documente
referitoare la mediu;
d) sisteme de management de mediu si standarde utilizate pentru
efectuarea auditurilor de mediu;
e) proceduri, procese si tehnici de audit.
Auditorii absolventi doar ai invatamantului secundar sau al unuia
echivalent, se recomanda sa aiba minimum cinci ani experienta
profesionala corespunzatoare. Acest criteriu poate fi modificat daca
auditorul a absolvit un ciclu recunoscut de pregatire post-secundara, cu
timp integral sau partial, al carui continut se refera la unele sau la toate
domeniile enumerate de la a) la e). Este bine ca orice reducere sa nu
depaseasca durata totala a pregatirii in aceste domenii, iar reducerea
totala sa nu depaseasca un an.
In ceea ce priveste auditorii care au obtinut o diploma se recomanda sa
aiba o experienta profesionala corespunzatoare de minimum patru ani.
Acest criteriu poate fi modificat prin absolvirea unui ciclu recunoscut de
pregatire post-secundara, cu timp integral sau partial, al carui continut se
refera la unele sau toate domeniile enumerate de la a) la e). Se
recomanda ca orice reducere sa nu depaseasca durata totala a pregatirii
in aceste domenii, iar reducerea totala sa nu depaseasca doi ani.
V.5.2 Formarea auditorilor
Pe langa criteriile prezentate in paragraful precedent, pentru a avea
certitudinea unei competente sporite in efectuarea auditurilor de mediu,
se recomanda ca auditorii sa posede atat un ciclu de instruire teoretica
78

cat si un ciclu de instruire si formare practica, fie in cadrul organizatiei de

care apartine auditorul fie in cadrul unei organizatii externe. Competenta
suplimentara astfel obtinuta se recomanda sa poata fi demonstrata prin
mijloace adecvate. Dovada cunostintelor capatate si evaluarea acestora
se poate realiza prin unele dintre urmatoarele metode:

interviuri cu candidatii;

analizarea lucrarilor scrise ale candidatilor;

analizarea lucrarilor scrise ale candidatilor;

discutii cu persoane pentru care au lucrat, cu colegi etc.;

simularea rolurilor de auditor;

o observare amanuntita a conditiilor reale de audit;

examinarea actelor doveditoare privind studiile, experienta si formarea,

asa cum sunt definite in prezentul Standard International;

luarea in considerare a certificatelor si calificarilor profesionale.

V.5.2.1 Instruirea (formarea) teoretica
Se recomanda ca instruirea teoretica sa se realizeze intr-unul dintre
domeniile mentionate in paragraful V.5.1 punctele a-e. Stabilirea unuia
sau altuia dintre domeniile de formare teoretica amintite, precum si
criteriile de evaluare a candidatului la functia de auditor pot fi modificate
prin examinari acreditate sau prin calificari profesionale corespunzatoare.
V.5.2.2 Instruirea (formarea) practica
Formarea practica a unui auditor se poate realiza chiar prin participarea
acestuia sub controlul auditorului sef la un proces de audit. Un ciclu de
formare practica trebuie sa dureze cel putin 20 de zile lucratoare si sa
cuprinda mimimum patru audituri de mediu. Se recomanda ca in cadrul
unor astfel de actiuni, auditorul in formare sa se implice in totalitatea
proceselor de audit sub indrumarea auditorului sef. Totodata este
recomandabil ca acest ciclu de formare practica sa se desfasoare intr-o
perioada totala de timp de cel mult trei ani consecutivi. Odata formati se
recomanda ca auditorii sa pastreze toate actele doveditoare privind
studiile, formarea si experienta.
V.5.3 Aptitudini si competente profesionale
Pe langa o pregatire corespunzatoare se recomanda ca auditorii sa
posede calitati si aptitudini personale cum ar fi:
79

a) capacitatea de a-si exprima conceptiile si ideile clar, atat verbal cat si in

scris;
b) calitati cum sunt diplomatia, tactul si capacitatea de a asculta, care
contribuie la realizarea eficienta a auditului;
c) capacitatea de mentinere a independentei si obiectivitatii, care sa
permita indeplinirea corespunzatoare a responsabilitatilor de auditor;
d) calitati personale de organizare, necesare realizarii eficiente a auditului;
e) capacitatea de a lua hotarari juste pe baza unor dovezi obiective;
f) capacitatea de a intelege obiceiuri si cultura tarii sau a regiunii in care
se realizeaza auditul.
V.5.4 Auditorul sef
Auditorul sef este un auditor care dovedeste o buna cunoastere a
problemelor, dispune de calitati personale si de aptitudini necesare
organizarii si conducerii efective si eficiente a procesului de audit si care
satisface si urmatoarele criterii:
fie:
participarea la intregul proces de audit pe o perioada echivalenta cu
cel putin 15 zile lucratoare, pe parcursul a cel putin trei audituri de
mediu complete; si
participarea in calitate de auditor sef, sub indrumarea auditorului sef
titular, la cel putin unul din cele trei audituri mentionate mai sus.
fie:

demonstrarea acestor aptitudini si calitati pentru conducerea

programului de audit prin intermediul interviurilor, observatiilor,
referintelor si/sau evaluarilor performantei sale in efectuarea unui audit
de mediu, in cadrul programului de asigurare a calitatii.
Se recomanda ca aceste criterii suplimentare pentru auditorul sef sa fie
indeplinite intr-o perioada de timp nu mai mare de trei ani consecutivi.
V.5.5 Mentinerea competentei auditorilor in timp si profesionalismul
in activitate
Pentru a-si mentine competenta in timp, este necesar ca auditorii sa-si
actualizeze periodic cunostintele in domeniile mentionate la paragraful
V.5.1. O obligatie extrem de importanta ce revine auditorilor este
respectarea unui cod deontologic corespunzator si sa dea dovada in

80

permanenta de profesionalism, prin respectarea liniilor directoare din

peragrafele V.2 si V.3 ale acestui capitol.

81

VI. EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

E.C.V. este o tehnica menita sa evalueze aspectele de mediu si impactul
potential asociat cu precadere unui produs sau serviciu. Tehnica consta
conform standardului ISO 14040 in:

realizarea unui inventar pentru intrarile si iesirile unui podus sau

serviciu;

evaluarea impactului de mediu potential asociat intrarilor si iesirilor

respective;

interpretarea rezultatelor analizei inventarului intrarilor si iesirilor,

precum si a impactului de mediu asociat in corelatie cu obiectivele
studiate.
E.C.V. studiaza aspectele de mediu si impactul asociat prin intermediul
ciclului de viata al produsului incepand de la achizitia materiilor prime,
continuand cu productia, utilizarea si eliminarea. In aceasta analiza
trebuie avute in vedere cu precadere categorii generale de impact care se
refera la utilizarea resurselor, sanatatea umana si consecintele ecologice.
E.C.V. poate contribui la:

identificarea oportunitatilor de diminuare a impactului generat de

produse in diferite momente ale ciclului lor de viata;

luarea
deciziilor
corespunzatoare
in
industrie,
organizatii
guvernamentale si neguvernamentale (de exemplu: planificarea
strategica, stabilirea prioritatilor, proiectarea sau reproiectarea
produselor sau a serviciilor);

selectarea indicatorilor relevanti pentru performanta de mediu, inclusiv

a tehnicilor de masurare;

imbunatatirea procesului de marketing (de exemplu: revendicari

referitoare la mediu, schema de ecoetichetare sau declaratia de mediu
a produselor).
Domeniul, limitele si nivelul de detaliere a unui E.C.V. depinde de
subiectul acestuia si de destinatia atribuita studiului respectiv. In acest
sens profunzimea si amploarea unui studiu de E.C.V. poate diferi
considerabil in functie de scopul acestuia. Totusi raman valabile in toate
cazurile principiile si cadrul stabilit in prezentul capitol, in conformitate cu
prevederile ISO 14040. Trebuie subliniat de la inceput faptul ca E.C.V. nu
trateaza aspectele economice sau sociale ale produsului. In acest sens
principalele limitari ale tehnicii E.C.V. sunt:

Natura alegerilor si prezumtiilor facute in cadrul E.C.V. (ex.: stabilirea

granitelor sistemului, selectarea surselor de date si categoriile de
impact) pot fi subiective.
82

Modelele utilizate pentru realizarea analizei inventarului sau pentru

evaluarea impactului sunt limitate de ipotezele facute si nu pot fi
disponibile pentru toate impacturile sau solicitarile potentiale.
Rezultatele studiilor de E.C.V. focalizate pe probleme globale sau
regionale pot sa nu fie corespunzatoare pentru solicitarile locale (de
ex.: conditiile locale pot fi prezentate inadecvat in cadrul unor conditii
regionale sau globale).
Precizia studiilor E.C.V. poate fi limitata de accesibilitatea sau
disponibilitatea datelor relevante, sau de calitatea datelor (de ex.:
discontinuitati, tipuri de date, agregari, valori medii, specificul zonei).
Lipsa unor dimensiuni temporale si spatiale in datele de inventar
utilizate pentru evaluarea impactului introduc incertitudinea in
rezultatele obtinute, aceasta incertitudine variind in functie de
caracteristicile spatiale si temporale ale fiecarei categorii de impact.

In cele ce urmeaza vom defini principalii termeni utilizati in prezentul capitol.

Produs
ansamblu de unitati de procese materiale si energetice conectate care
indeplinesc una sau mai multe functii determinate.
NOTA: In intelesul acestei definitii termenul produs utilizat singur poate reprezenta si
un ansamblu de produse, un proces energetic sau un serviciu.

unitate de produs
cea mai mica parte a unui produs pentru care sunt colectate date cand se
efectueaza o evaluare a ciclului de viata
ciclu de viata
etape consecutive si intercorelate ale unui produs, de la achizitia materiilor
prime sau generarea resurselor naturale la eliminare finala
evaluarea ciclului de viata
interpretarea si evaluarea intrarilor, iesirilor si a impacturilor de mediu
potentiale asociate produselor prin intermediul ciclului de viata al acestora
evaluarea impactului ciclului de viata
faza a evaluarii ciclului de viata cu scopul de a intelege si evalua marimea
si semnificatia impactului de mediu potential asociat unui produs

interpretarea ciclului de viata

faza a evaluarii ciclului de viata in care rezultatele analizei inventarului, ale
evaluarii impactului sau a celor doua impreuna, sunt combinate avand un

83

scop si domeniu de aplicare bine definit, pentru a ajunge la concluzii si

recomandari concrete.
analiza inventarului ciclului de viata
faza a evaluarii ciclului de viata care implica interpretarea si cuantificarea
intrarilor si iesirilor, pentru un produs dat prin intermediul ciclului sau de
viata
intrare
material sau energie care intra intr-o unitate de proces
iesire
material sau energie care paraseste unitatea de produs
unitate functionala
performanta cuantificata a unui produs in scopul utilizarii ca unitate de
referinta in studiul de evaluare a ciclului de viata
alocare
delimitarea intrarilor sau iesirilor fluxurilor unei unitati de produs sau a unui
produs aflat in studiu.
declaratie comparativa
revendicari privind mediul referitoare la superioritatea sau echivalenta unui
produs fata de un alt produs concurent care indeplineste aceeasi functie
flux elementar
material sau energie care intra in sistemul aflat in curs de studiu, care a fost
preluat din mediu fara o transformare anterioara datorata unei activitati
umane
parte interesata
individ sau grup preocupat sau afectat de performanta de mediu a unei
organizatii
practicant
persoana sau grup care conduce o evaluare a ciclului de viata
materie prima
material primar sau secundar care este utilizat pentru a realiza un produs
limitele produsului
interfata intre un produs si mediu sau alte produse
transparenta
prezentare deschisa, cuprinzatoare si inteligibila a informatiei
deseuri
84

orice iesire a unui produs care este inlaturat

VI.1 Descrierea generala a evaluarii ciclului de viata
VI.1.1 Caracteristicile de baza ale E.C.V.
Metodologia de elaborare al unui studiu de E.C.V. trebuie sa tina seama de
respectarea unor principii si caracteristici de baza. Acestea pot fi:

Studiile E.C.V. trebuie sa trateze sistematic si adecvat aspectele de

mediu ale produselor, de la achizitia materiilor prime la eliminarea finala.
Gradul de detaliu si desfasurarea in timp a studiului E.C.V. poate varia
intr-o gama larga, in functie de definirea scopului si a domeniului de
aplicare.
Domeniul de aplicare, ipotezele, descrierea calitatii datelor,
metodologiilor si rezultatele studiilor E.C.V. trebuie sa fie transparente.
Studiile E.C.V. ar trebui sa puna in discutie si sa asigure documentatia
necesara si sursele de date, care sa fie clare si communicate
corespunzator.
Necesitatea stabilirii unor prevederi, in cazul promovarii unor E.C.V.,
pentru respectarea confidentialitatii si drepturilor de proprietate
intelectuala.
Metodologia E.C.V. ar trebui sa fie deschisa in vederea includerii noilor
descoperiri stiintifice si a imbunatatirii in domeniul tehnologiei.
Aplicarea unor cerinte specifice studiilor E.C.V. care sunt utilizate pentru
a face declaratii comparative si care nu sunt accesibile publicului.
Nu exista nici o baza stiintifica pentru reducerea rezultatelor E.C.V. la un
singur indicator general avand in vedere complexitatea si schimbarile ce
pot apare in sistemul analizat in diferite stagii ale ciclului de viata.
Nu exista o metoda unica pentru realizarea studiilor E.C.V. Organizatiile
trebuie sa dea dovada de flexibilitate pentru a implementa practic
rezultatele E.C.V., bazat pe solicitarile si cerintele specifice ale
utilizatorului.

VI.1.2 Etapele E.C.V.

E.C.V. trebuie sa includa definirea clara a scopului si domeniului de
activitate, analiza inventarului intrarilor si iesirilor, evaluarea impactului si
interpretarea rezultatelor.

85

VI.2 Cadrul metodologic pentru elaborarea E.C.V.

O cerinta generala in procesul de E.C.V. este ca definirea scopului si
domeniului de activitate sa se faca in conformitate cu prevederile
specifice ale standardelor ISO 14000. In acest sens scopul si domeniul de
aplicare a unui studiu E.C.V. trebuie sa fie clar definite si concordate cu
obiectivul fixat.
Din studiul E.C.V. trebuie sa rezulte clar si fara ambiguitati motivele tinta
(cei carora se intentioneaza sa li se comunice rezultatul studiului).
VI. 2.1 Domeniul studiului
In definirea domeniului acoperit de studiul E.C.V. trebuie sa se ia in
consideratie si sa se descrie clar urmatoarele puncte:
functiile produsului sau, in cazul studiilor comparative, cele ale
produselor;
delimitarea limitelor produsului;
procedurile de alocare;
tipurile de impact, metodologia pentru evaluarea impactului, si
interpretatrea ulterioara care va fi data acestora;
cerintele referitoare la date;
ipotezele avute in vedere;
limitarile impuse;
cerintele referitoare la calitatea datelor initiale;
tipul de analiza critica, daca exista;
tipul si formatul raportului cerut pentru studiu.
E.C.V. al produselor reprezinta o tehnica interactiva, astfel incat uneori
este necesar ca domeniul studiului sa fie modificat in timpul desfasurarii
acestuia, pe masura ce sunt colectate informatii suplimentare.

VI.2.1.1 Functia si unitatea functionala

Domeniul unui studiu de E.C.V. trebuie sa specifice clar functiile
sistemului (produsului) aflat in studiu. O unitate functionala reprezinta o
masura cantitativa a performantei intrarilor si iesirilor functionale ale
produsului. Scopul primar al stabilirii unitatii functionale este furnizarea
unui nivel de referinta la care sa se raporteze intrarile si iesirile. Aceasta
86

unitate comuna de referinta este necesara pentru a asigura posibilitatea

compararii rezultatelor E.C.V. Compararea rezultatelor E.C.V. este
deosebit de importanta atunci cand sunt evaluate diferite sisteme pentru a
fi siguri ca aceste comparari sunt efectuate utilizand o baza comuna. Un
sistem poate avea mai multe functii posibile iar functia selectata pentru
studii poate depinde de scopurile si domeniul studiului. In acest caz
unitatile functionale conexe trebuie sa fie definite si masurabile la randul
lor.
Este important de subliniat faptul ca termenul de unitate functionala i se
ataseaza intelesul de performanta. De exemplu unitatea functionala
pentru un sistem (produs) de vopsitorie poate fi definita ca marimea
suprafetei protejate prin alpicarea unei cantitati date de vopsea, pentru o
perioada de timp specificata.
VI.2.1.2 Limitele sistemului (produsului)
Inainte de inceperea studiului de E.C.V. trebuie stabilite clar limitele
sistemului analizat (interferentele acestuia), intrucat acestea determina
care dintre unitatile de produs trebuie sa fie incluse in cadrul E.C.V. Exista
o serie de factori care ajuta la determinarea limitelor sistemului analizat
printre care se pot include insasi intentia initiala care a determinat studiul,
ipotezele (prezumtiile) facute, anumite criterii eliminatorii, datele si
fondurile de care dispunem, grupurile tinta caruia i se adreseaza studiul.
Determinarea intrarilor si iesirilor, nivelul de agregare al datelor de care
dispunem, precum si modelarea sistemului in ansamblu trebuie sa fie
consecvente cu scopul studiului. Sistemul (produsul, intrarile si iesirile)
trebuie sa fie astfel modelat incat intrarile si iesirile la interfata produsului
sa reprezinte fluxuri elementare. Toate criteriile utilizate pentru stabilirea
produsului trebuie sa fie identificate si justificate in descrierea domeniului
studiului. Studiile E.C.V. in cadrul carora se face o declaratie comparativa
destinata a fi prezentata publicului trebuie sa realizeze o analiza a
fluxurilor materiale si energetice, care trebuie de asemenea prezentate si
justificate in domeniul studiului.
VI. 2 .1. 3 Cerinte referitoare la calitatea datelor
Cerintele privind calitatea datelor trebuie sa se refere la:
timp - asociat cu acoperirea geografica;
acoperirea geografica;
precizia, si reprezentativitatea datelor;
consecventa si reproductibilitatea metodelor utilizate in cadrul E.C.V.;

87

cat de complete sunt datele de care dispunem;

sursele datelor si reprezentativitatea acestor surse;
incertitudinea informatiei.

Atunci cand un studiu este utilizat pentru a realiza o declaratie

comparativa care este prezentata in public, cerintele referitoare la
calitatea datelor mentionatre mai sus trebuie sa fie satisfacute in mod
obligatoriu.
VI.2.1.4 Comparatia intre sisteme (produse)
In studiile comparative, trebuie sa fie evaluata echivalenta sistemelor care
sunt comparate inainte de interpretarea rezultatelor. Sistemele trebuie sa
fie comparate utilizand aceeasi unitate functionala sau consideratii
metodologice echivalente.Orice diferente intre sisteme referitoare la
acesti parametrii trebuie sa fie identificate si prezentate in raportul
studiului.
In cazul in care declaratiile comparative sunt prezentate in public,
aceasta evaluare trebuie sa fie condusa in conformitate cu procesul
analizei critice. O alta cerinta pentru declaratia comparativa prezentata in
public este obligativitatea realizarii unei evaluari a impactului.
VI.2.1.5 Analiza critica
Analiza critica este o tehnica care verifica daca studiul E.C.V. a indeplinit
cerintele prezentate in acest capitol referitoare la metodologie, date si
rapoarte. Necesitatea, modul in care se conduce o analiza critica, si cine
conduce analiza, trebuie sa se defineasca in domeniul studiului.
In general, analizele critice ale studiilor E.C.V. sunt optionale si pot utiliza
orice variante de analiza. O analiza critica trebuie sa fie realizata
obligatoriu pentru studiile E.C.V. utilizate pentru a face o declaratie
comparativa prezentata in public si ea trebuie sa foloseasca procesul
analizei critice .
VI.2.2 Analiza inventarului ciclului de viata
VI.2.2.1 Descrierea generala a inventarului ciclului de viata
Analiza inventarului implica o serie de proceduri pentru colectarea datelor
precum si pentru efecuarea calculelor in vederea cuantificarii intrarilor si
iesirilor unui produs. Aceste intrari si iesiri pot include aspecte legate de
utilizarea resurselor si a eliminarilor in aer, apa, sol asociate produsului.
88

Interpretarile care pot rezulta din aceste date, depind de scopul si

domeniul E.C.V. De asemenea, aceste date constituie baza pentru
intrarea in actiunea de evaluare a impactului ciclului de viata.
Procesul de desfasurare a analizei inventarului este iterativ. Pe masura
ce datele sunt colectate si se cunoaste mai mult despre sistem, pot fi
identificate cerinte noi, date sau constrangeri care pot impune modificarea
procedurilor de colectare a datelor astfel incat scopurile studiului sa fie
atinse. Uneori pot fi identificate probleme care impun chiar revizuirea
scopului sau a domeniului studiului.
VI.2.2.2 Procedurile pentru colectarea datelor si efectuarea calculelor
pentru cuantificarea intrarilor si iesirilor
Datele calitative si cantitative necesare realizarii inventarului trebuie sa fie
corelate pentru fiecare unitate de produs care se inscrie in limitele
stabilite pentru produsul analizat.
Colectarea datelor poate fi un proces consumator de resurse si intensiv.
Constrangarile practice intalnite in procesul de colectare a datelor trebuie
avute in vedere si prezentate in domeniul si documentatia raportului
studiului.
Cateva consideratii semnificative referitoare la alocarea si calculele
pentru cuantificarea intrarilor si iesirilor sunt prezentate mai jos:

Procedurile de alocare sunt necesare atunci cand avem de-a face cu

sisteme care presupun produse multiple (de ex.: produse multiple de la
rafinarea petrolului). Fluxurile de materiale si de energie ca si
eliminarile si evacuarile in mediu asociate, trebuie sa fie alocate
diferitelor produse in conformitate cu procedurile declarate, care
trebuie sa fie bine documentate si justificate.
Calcularea fluxului de energie ar trebui sa ia in consideratie diferitele
surse de combustibil si energie, inclusiv electricitate utilizate,
eficacitatea conversiei si distributiei fluxului de energie ca si intrarile si
iesirile asociate cu generarea si utilizarea fluxului de energie.

VI.2.3 Evaluarea impactului ciclului de viata

Faza evaluarii impactului unui produs de-a lungul intregului ciclu de viata
intentioneaza sa evalueze semnificatia impacturilor de mediu potentiale
utilizand rezultatele analizei inventarului ciclului de viata. In general, acest
proces implica asocierea datelor intrarilor si iesirilor cu impacturile de
mediu specifice in scopul intelegerii acestora.
89

Faza de evaluare a impactului poate include printre altele:

repartizarea datelor referitoare la inventarul intrarilor si iesirilor pe
categorii de impact (clasificare);
caracterizarea si modelarea datelor inventarului in interiorul categoriilor
de impact (caracterizarea);
posibila asociere a rezultatelor in cazuri specifice si numai cand
aceasta actiune este semnificativa (aprecierea).
NOTA: Datele dinainte de apreciere ar trebui sa ramana disponibile.

VI.2.4 Interpretarea ciclului de viata al produselor

Interpretarea este faza E.C.V. in care constatarile din analiza inventarului
intrarilor si iesirilor, precum si din evaluarea de impact sunt combinate
impreuna. In cazul studiilor inventarului ciclului de viata, sunt luate in
considerare numai constatarile analizei inventarului, consecvent cu
scopul si domeniul definit pentru a se ajunge la concluzii si recomandari.
Constatarile interpretarii pot lua forma unor concluzii sau recomandari
pentru cei care iau decizii, in stransa corelare cu scopul si domeniul
studiului.
Faza de interpretare poate implica atat procesul iterativ de analiza si
revizuire a domeniului E.C.V., cat si natura si calitatea datelor colectate,
in stransa corelatie si consecvent cu scopul si domeniul studiului.
Constatarile fazei de interpretare ar trebui sa reflecte rezultatele oricarei
analize efectuate.
VI.3 Raportarea
Rezultatele unei E.C.V. trebuie sa fie impartiale, raportate complet si cu
acuratete audientei tinta careia ii sunt destinate.
Tipul si formatul raportului trebuie sa fie definit in etapa de stabilire a
domeniului studiului.
Cand rezultatele E.C.V. sunt comunicate catre o terta parte, interesata
alta decat destinatarul sau practicantul studiului, trebuie pregatit un raport
special pentru o terta parte. Acest raport constituie un document de
referinta si trebuie sa fie disponibil oricarei terte parti cu care se
comunica.
Raportul de terta parte trebuie sa acopere urmatoarele aspecte:
a) Aspecte generale:
1) Destinatarul E.C.V., practicantul E.C.V. (intern sau extern);
2) Datele raportului;
90

3) Declaratia ca studiul a fost realizat in conformitate cu cerintele

standardului international ISO 14040.
b) Definirea scopului si a domeniului;
c) Analiza inventarului ciclului de viata;
d) Evaluarea impactului ciclului de viata;
e) Interpretarea ciclului de viata:
1) Rezultatele;
2) Prezumtiile si limitarile asociate cu interpretarea rezultatelor,
metodologia si datele conexe;
3) Evaluarea calitatii datelor.
f) Analiza critica:
1) Numele si apartenenta celor care efectueaza analiza;
2) Rapoartele analizei critice;
3) Raspunsuri si recomandari.
In cazul realizarii unor declaratii comparative, trebuie ca in raport sa se
faca referire la urmatoarele probleme:
Analiza fluxurilor materiale si energetice pentru a justifica includerea
sau excluderea lor;
Evaluarea preciziei si reprezentativitatii datelor utilizate;
Cat de complete sunt datele de care dispunem;
Descrierea echivalentei sistemelor aflate in comparatie in conformitate
cu paragraful VI.2.1.4;
Descrierea procesului de analiza critica.

VI.4 Analiza critica

VI.4.1 Descrirea generala a analizelor critice
Procesul de analiza critica trebuie sa puna in evidenta ca:
Metodele utilizate pentru realizarea E.C.V. sunt in concordanta cu
cerintele prezentate in acest capitol, cerinte ce corespund prevederilor
stndardului ISO 14040;
Metodele utilizate pentru realizarea E.C.V. sunt corecte din punct de
vedere stiintific si tehnic;
Datele utilizate sunt corespunzatoare si rezonabile in relatie cu scopul
studiului;
Interpretarile reflecta limitarile identificate si scopul studiului;

91

Raportul studiului este tansparent si in concordanta cu cerintele

prezentate in acest capitul.

O analiza critica nu poate nici valida si nici verifica scopurile care sunt
alese pentru o E.C.V., sau utilizarile date rezultatelor E.C.V.
Domeniul si tipul de analiza critica dorita trebuie sa fie dafinit in etapa de
stabilire a domeniului studiului E.C.V.
VI.4.2 Necesitatea efectuarii analizei critice
O analiza critica poate facilita intelegerea si spori credibilitatea studiilor
E.C.V. de exemplu prin implicarea partilor interesate.
Chiar daca a fost efectuata o analiza critica aceasta nu presupune in mod
automat ca declaratiile comparative bazate pe respectivul studiu E.C.V.
sunt in mod cert corecte sau aprobate.
VI.4.3 Domeniul analizei critice
Daca se realizeaza o analiza critica a unui studiu E.C.V., trebuie definit
inca in faza de stabilire a scopului si domeniului studiului si domeniul
analizei critice. Domeniul analizei critice trebuie sa identifice:
- de ce este in curs initierea unei analize critice;
- care este domeniul acoperit si pana la ce nivel de detaliu;
- cine este necesar sa fie implicat in acest proces.
De asemenea, va trebui ca in domeniul analizei critice sa se includa si
acordurile de confidentialitate referitor la continutul studiului de E.C.V.
VI.4.3.1 Participarea unui expert intern pentru efectuarea analizei critice
O analiza critica poate fi realizata folosind resurse interne ale organizatiei.
Intr-un astfel de caz, aceasta trebuie sa fie efectuata de un expert intern,
independent de studiul E.C.V.
Acest expert ar trebui sa fie familiarizat cu cerintele prezentului standard
si sa aiba pregatirea tehnica si stiintifica necesara.
O declaratie referitoare la analiza este pregatita de persoana care
conduce studiul E.C.V. si apoi este analizata la nivel intern de catre
expertul intern independent. De asemenea, declaratia referitoare la

92

analiza poate fi pregatita in intregime de catre expertul intern

independent.
Declaratia referitoare la analiza trebuie sa fie inclusa in raportul studiului
E.C.V.
VI 4.3.2 Participarea unui expert extern pentru realizarea analizei critice
O analiza critica poate fi realizata cu mijloace externe organizatiei. In
astfel de cazuri, aceasta trebuie sa fie realizata de un expert extern,
independent de studiul E.C.V.
Acest expert trebuie sa fie familiarizat cu cerintele prezentului standard
international si sa aiba pregatirea tehnica stiintifica necesara.
Ca si in cazul expertului intern, este pregatita o declaratie referitoare la
analiza de catre persoana care conduce studiul E.C.V. Uterior aceasta
este analizata de catre expertul extern independent. De asemenea,
declaratia referitoare la analiza poate fi pregatita in intregime de catre
expertul extern independent.
Declaratia referitoare la analiza, comentariile practicantului si orice
raspunsuri la recomandarile facute de cel care analizeaza, trebuie sa fie
incluse in raportul studiului E.C.V.
VI.4.3.3 Analiaza efectuata de partile interesate
Un expert extern independent este ales de catre beneficiarul initial al
studiului pentru a fi presedintele unei comisii de analiza. Bazandu-se pe
scopul, domeniul si bugetul disponibil, presedintele alege alte persoane
independente calificate pentru a efectua analiza.
Aceasta comisie poate include alte parti interesate afectate de concluziile
stabilite de studiul E.C.V., cum sunt agentiile guvernamentale,
organizatiile neguvernamentale sau concurentii.
Declaratia referitoare la analiza si raportul comisiei de analiza ca si
comentariile expertului si raspunsurile la recomandarile facute de cel care
analizeaza sau de comisia de analiza, trebuie sa fie inclusa in raportul
studiului E.C.V.

93

VII. ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU

Scopul acestui instrument de management este acela de a furniza
informatii despre un produs sau un serviciu legat de aspectele de mediu
cu caracter global sau specific al acestora.
Obiectul global al etichetelor si declaratiilor de mediu este de a incuraja
cererea si procurarea acelor produse si servicii care afecteaza cel mai
putin mediul, prin comunicarea catre clienti a unor informatii verificabile,
precise si concludente privind aspectele de mediu ale produselor si
serviciilor, stimuland astfel preocuparile pentru imbunatatirea continua a
calitatii mediului.
VII.1 Definitii
In continuare vom atribui urmatorul inteles termenilor mai des folositi:

Eticheta sau declaratie de mediu - revendicare ce indica aspectele

de mediu ale unui produs sau serviciu. O eticheta sau declaratie de
mediu poate fi realizata sub forma unei informatii, a unui simbol sau al
unui desen aplicat pe un produs, ambalaj, buletin tehnic, publicatie de
specialitate, reclama sau material de publicitate.
Revendicare de mediu - eticheta sau declaratie care indica aspectele
de mediu ale unui produs sau serviciu si care poate lua forma unor
declaratii, simboluri, grafice, desene aplicate pe un produs, ambalaj,
buletin tehnic, publicatie de specialitate, reclama sau material de
publicitate.
Revendicare de mediu auto-declarata - revendicare de mediu care
este facuta de producator, importator, distribuitor, vanzator sau oricine
altcineva, fara implicarea unei a treia parti independente, in scopul de a
beneficia de avantajele unei astfel de revendicari.
Ambalaj - material folosait pentru a proteja sau acoperi un produs in
timpul transportului, stocarii, comercializarii sau utilizarii. Ambalajul
poate fi un obiect atasat fizic sau care sa includa un produs, in scopul
comercializarii produsului sau al comunicarii unor informatii despre
produs.
Revendicare calificata de mediu - o revendicare de mediu insotita de
o declaratie explicativa care explica limitele revendicarii.

In continuare vom prezenta principiile general acceptate si aplicabile

etichetelor si declaratiilor de mediu.
94

VII.2 Principii generale avute in vedere la elaborarea etichetelor si

declaratiilor de mediu
PRINCIPIUL 1 - Etichetele si declaratiile de mediu trebuie sa fie precise,
verificabile si relevante
PRINCIPIUL 2 - Procedurile si cerintele utilizate la elaborarea etichetelor
si declaratiilor de mediu nu trebuie sa fie pregatite,
adoptate sau aplicate in vederea crearii unor obstacole
inutile in comertul international.
PRINCIPIUL 3 - Realizarea etichetelor si declaratiilor de mediu trebuie sa
aiba la baza o metodologie stiintifica care sa fie suficient
de aprofundata pentru a justifica revendicarea exprimata
si care sa produca rezultate precise si reproductibile.
PRINCIPIUL 4 - Elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu trebuie sa
ia in considerare, ori de cate ori este cazul, ciclul de viata
al produsului sau serviciului.
PRINCIPIUL 5 -

Etichetele si declaratiile de mediu nu trebuie sa

impiedice activitatile de inovare care mentin sau au
potentialul sa imbunatateasca performanta de
mediu.

PRINCIPIUL 6 - Orice fel de cerinte de tip administrativ sau informatii

referitoare la etichetele si declaratiile de mediu trebuie
sa se limiteze la acelea care sunt necesare pentru a
stabili conformarea cu criteriile si standardele aplicabile
etichetelor si declaratiilor.
PRINCIPIUL 7 - Procesul elaborarii si dezvoltariii etichetelor si
declaratiilor de mediu trebuie sa includa consultarea
deschisa a partilor interesate prin intermediul unor
eforturi rezonabile facute pentru a realiza consensul
pe parcursul intregului proces.
Principiul 8 - Informatiile privind aspectele de mediu ale produselor si
serviciilor care prezinta importanta pentru eticheta sau
declaratia de mediu trebuie sa fie disponibile clientilor.
Principiul 9- Informatiile privind procedura, metodologia si orice criteriu
folosit pentru elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu trebuie sa fie
accesibile si furnizate la cerere tuturor partilor interesate.

95

VII.3 Revendicarea de mediu autodeclarata

Conform definitiei prezentate in programul VII.1, o revendicare
autodeclarata poate fi facuta de producator, importator, distribuitor,
vanzator sau oricine altcineva care doreste sa beneficieze de o astfel de
revendicare.
De exemplu o astfel de revendicare referitoare la un produs sau serviciu
poate lua forma unor declaratii, simboluri, sau desene grafice pe
etichetele produselor sau ambalajelor acestora, in cadrul unor publicatii,
buletine tehnice, promotionale, publicitare, reclame etc.
VII.3.1 Obiectivele reglementarilor de mediu autodeclarate
Obiectivul general al etichetelor si declaratiilor de mediu consta in
comunicarea unor informatii legate de aspectele de mediu ale unor
produse sau servicii care sa fie verificabile, clare, nedescriptive si care sa
incurajeze cererea pentru acele produse sau servicii cu un impact mai
redus asupra mediului, stimuland indirect piata sa contribuie la continua
imbunatatire a calitatii factorilor de mediu.
Prin armonizarea utilizarii R.M.A. in conformitate cu prevederile
standardului ISO 14021 se poate sconta pe obtinerea urmatoarelor
avantaje:
declararea unor revendicari de mediu clare, verificabile si stimulative
(nu descurajatoare);
un potential sporit al mecanismului de piata de a stimula ameliorarea
conditiilor de mediu prin intermediul produselor, proceselor si serviciilor
de livrare;
prevenirea sau minimizarea unor revendicari lipsite de garantie;
reducerea gradului de confuzie existent pe piata;
diminuarea restrictiilor si barierelor existente in comertul international;
o mai buna posibilitate a cumparatorilor de a face o alegere in
cunostinta de cauza.

VII.3.2 Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca R.A.M.

O revendicare de mediu autodeclarata sau orice declaratie explicativa
trebuie sa indeplineasca cateva cerinte si anume:

96

sa fie clara si nedescurajanta;

sa aiba continut si sa fie verificabila;
sa fie relevanta pentru produsul sau serviciul respectiv si folosita
numai intr-un context sau imprejurari corespunzatoare;
sa fie specifica si clara in privinta aspectului particular la care se refera
revendicarea;
sa nu permita o interpretare gresita;
sa fie semnificativa din punct de vedere al impactului general de mediu
al produsului sau serviciului pe toata durata ciclului de viata;
sa fie prezentata intr-o forma care sa asigure ca revendicarea de
mediu si textul explicativ sa poata fi citite impreuna;
sa fie prezentata intr-o forma care sa nu creeze impresia ca
revendicarea este sustinuta sau certificata de o a treia parte
independenta (daca nu este asa).

O revendicare autodeclarata de mediu poate fi insotita de un simbol.

VII.3.2.1 Cerinte specifice pentru R.A.M.
Pe langa cerintele generale prezentate mai sus va fi necesar ca R.A.M.
sa indeplineasca si o serie de cerinte specifice:
informatia
furnizata de o revendicare de mediu va specifica
imbunatatirea de mediu sau aspectul de mediu al produsului sau
serviciului;
o revendicare de mediu nu va sugera niciodata direct sau indirect o
imbunatatire de mediu care nu exista si nici nu va exagera beneficiul
pentru mediu legat de un aspect al produsului sau serviciului la care
se refera revendicarea;
o revendicare de mediu care este corecta in continut dar care poate fi
gresit interpretata de cumparator sau induce in eroare prin omiterea
factorilor relevanti nu trebuie facuta;
o revendicare de mediu fara text explicativ va fi facuta numai daca
este adevarata in toate imprejurarile fara texte explicative;
orice revendicare de mediu care implica o afirmare a unei superioritati
sau imbunatatiri prin comparatie va specifica si face clara baza de
comparatie. In particular, revendicarea de mediu va pune in evidenta
cat de recent a fost facuta imbunatatirea. Comparatia va fi facuta pe
baza unui standard existent sau a unei metode test recunoscute.
Totodata comparatia se va face cu produse sau servicii avand functii
similare, furnizate de acelasi producator sau de catre un altul;

97

atunci cand revendicarea de mediu se bazeaza pe un aspect mai

vechi, revendicarea nu trebuie prezentata intr-un fel care sa-l faca pe
cumparator sa creada ca ea este bazata pe un produs sau proces
modificat recent;
o revendicare de mediu va trebui sa fie adevarata nu numai in legatura
cu produsul final dar si prin luarea in considerare a tuturor aspectelor
relevante pentru ciclul de viata al produsului respectiv;
un singur beneficiu referitor la mediu nu va fi reafirmat utilizand o alta
terminologie pentru a crea impresia existentei unui numar mai mare de
beneficii;
daca o revendicare de mediu se aplica numai produsului sau numai
ambalajului sau numai unor componente ale acestora ori legat de
prestarea unui serviciu sau a unui singur element al acestui serviciu,
acest lucru trebuie sa fie clar pentru cumparator;
o revendicare de mediu care are o relevanta minora sau nici-o
relevanta pentru un produs sau serviciu nu va fi facuta;
o revendicare de mediu bazata pe absenta unor componente sau
aspecte care nu au fost niciodata asociate cu o categorie de produs
nu trebuie facuta;
o revendicare de mediu trebuie sa fie relevanta pentru zona geografica
unde apare impactul de mediu avut in vedere;
o revendicare de mediu va face referire numai la un efect benefic
asupra mediului care exista sau este posibil sa se realizeze de-a
lungul ciclului de viata al unui produs sau serviciu.

VII.3.2.2 Cerinte in vederea verificarii R.A.M.

Procedura de verificare a R.A.M. presupune respectarea unor cerinte
cum ar fi:

metodologia de verificare trebuie sa fie astfel conceputa incat sa fie

reproductibila, repetabila si bazata pe elemente stiintifice clare;

o revendicare de mediu trebuie sa fie verificabila si sustinuta de

evidente corespunzatoare;

o revendicare de mediu care se refera la absenta unei substante

poluante se va face numai atunci cand respectiva substanta nu va
depasi prezenta unor urme comparativ cu o valoare precizata a
contaminantului respectiv.
VII.3.3 Termeni folositi uzual in R.A.M.

98

In cadrul unor revendicari de mediu se apeleaza la o serie de termeni

incetateniti. Astfel, legat de prelucrare si distributie apar si sunt folositi o
serie de termeni caracteristici cum ar fi:
Continutul de material reciclat.
Utilizarea unei cantitati reduse de resurse.
Energie recuperata.
Reducerea cantitatii de deseuri solide rezultate.
Legat de utilizarea unui produs se pot intalni adesea termeni cum ar fi:

Eficient din punct de vedere energetic.

Conservarea energiei.

Economisirea de energie.

Eficient din punct de vedere al consumului de apa.

Conservarea resurselor de apa.

Economisirea de apa.

Produs cu durata extinsa de viata.

Legat de durata de utilizare a unui produs pana in momentul cand acesta
devine practic un deseu pot fi intalniti urmatorii termeni in cadrul unei
revendicari de mediu:

Reutilizabil.

Reciclabil.

Proiectat pentru a fi dezasamblat.

Produs compostabil.

Produs degradabil/biodegradabil/fotodegradabil.

99