1/8

2/8

RO 116504 B
Invenia se refera la o metoda dinamico- elastic si un aparat pentru
determinarea duritii materialelor metalice.
Sunt cunoscute mai multe metode dinamoco- elastice pentru
determinarea duritii materialelor elastic cea mai apropiat ca principiu
de metoda dinamico elastica , conform inveniei , fiind metoda de
ncercare Shore STAS 8315 -81.
ncercarea de duritate Shore STAS 8315 -81 const n ricoarea la o
anumita nlime a unui penetrator, care cade liber pe suprafaa piesei de
ncercat , de la o nlime dat.nlimea de ricoare este proportional cu
duritatea Shone exprimat n unitile convenionale.
Dezavantajul metodei Shone const n incertitudinea aparatelor de
msurat, incertitudinea datorata faptului c dispozitivul de msurare a
nlimii de ricoare este un dispozitiv mecanic cruia pot avea loc frecri
i in timp acestea pot duce la apariia de jocuri si abateri dimensionate ale
pieselor componente, ce conduc inevitabil la denaturarea rezultatelor
msurtorilor.
Metoda dinamico elastic pentru determinarea duritii materialelor
metalice,conform inveniei, se bazeaza pe msurarea recului elastic al
unei bile percutoare , prin cronometrarea electronica a timpului de urcare
al bilei percuratoare dup ace aceasta cade si loveste suprafata piesei de
incercare.
Avantajele metodei dinamico elastice si al aparatului pentru
determinarea duritii metalice, conform inveniei , fa de meetoda
Shone, consta in precizia ridicat de msurare a duritii,ntruct
dispozitivul de msurare este electronic eliminndu-se complet
posibilitatea apariiei frecrii i incplicit elimin riscul de apariie a jocului
i uzurilor de natur mecanic ce conduc in timp la denaturarea
rezultatului msurtorilor.Un alt avantaj este dat de faptul c numrtorul
electroniv lucreaz la o frecven relative mare ( de ordinal KHz) ce
permite detectarea unor diferene foarte mici dintre timpii de urcare
corespunzatori unor diferene mici de duritate (de ordinal unitilor i
subunitilor).De asemenea un avantaj important faa de metoda Shone il
reprezint faptul ca greutatea bilei percutoare,conform inveniei este de
0,5 +/- 0,1 g faa de greutatea bilei percutoare in cazul metodei Shone,
care este de 2,3 +/- 0,5( parat Shone tip C) sau 36,0 +/- (parat Shone tip
D) conform STAS 8315 -81, acesta conducnd la o precizie mai mare de
msurtoare, ntruct se reduce ecruisarea materialului in zona de cdere
a bilei percutoare i de asemenea permite efectuarea de msurtori de
duritate pe piese cu o greutate si o grosime mult mai reduse dect in cazul
metodei Shone.
Aparatul cu care se msoara timpul bilei percutoare pentru
determinarea duritii materialelor metalice, conform inveniei este
prezentat in fig. 1.Funionarea aparatului se caracterizeaz prin aceea
c,se msoara timpul de urcare al unei bile percutoare,dup ce aceasta
lovete in cdere libera suprafaa materialului de ncercare B, timp de
urcare msurat cu ajutorul uni cronometru D, care primete comenzile de
start i stop numratoare, prin intermediul conexiunii electrice C, de la
bacteria optic E cu care este prezzut percutorul A.
Desenul de ansamblu al percutorului A este present in fig. 2.
Schema bloc a aparatului electric care msoar timpul de urcare este
prezentat in fig. 3.
Metoda dinamico-elactic pentru determinarea duritii materialelor
metalice, conform inveniei,este prezentat in fig. 4.
Msurarea duritii prin aceasta metod si cu acest aparat se face
dup o diagram de coresponden a timpilor de urcare a bilei percutoare si
duritate HDO sau IIV,sau HR sau HRR, n funcie de etaloanele de duritate
cu ajutorul crora se traseaz diagram de coresponden.
Un exemplu de diagram de coresponden dintre timpul de urcare a
bilei percutoare si duritatea este prezentat in fig. 5.
Se d , n continoare , un exemplu de realizare a inveniei.
n figura 2 este prezentat percutorului A este compus din bila
percutoare B sub forma unei bile din material ultra dur(carbora de
wolfram).
Bila percutoare B cade n toate cazurile de la aceeai nlime datorit
dispozitivului de eliberare format din butonul de apsare 1, tifrul 2,
penseta de ubiere 3,acul 4 pentru tensionare pensetei,capacul superior
5,aiba plat 6 i contrapenseta 7. Cderea bilei percutoare B se face in
interiorul tubului 9,acest tub 9 avnd in partea inferioar 13.Inelul 10
constituie suportul pentru bariera obtic ce d semnalul de start la

cronometrul D in momentul cderii bilei percutoare si stop nhibare

numrtoare a reculului elastic.fasciculul luminous 12 produs de LED-ul 14
i care cade la fototranzitoruk 11 reprezint bariera optic.
n fig. 8 este prezentat schema bloc a aparatului electric.
Blocul optic BO primete semnalul de la fascicolul luminous 12,
semnalul trece printr-un circuit trigger T i este trimis mai departe la blocul
star-stop- nhibare SSI.
Blocul star-stop- nhibare SSI permite numrtorului NUM s numere
inpulsurile provenite de la oscilatorul Os numai pe perioada dintre cderea
bilei si urcarea ei, ignornd celulele impulsuri produse de recderea bilei.
Blocul BTC este o baz de timp folosit la calibrarea oscilatorului Os.
Blocul STS reprezint sursa de tensiune stabilit, ce alimenteaz
aparatul.

3/8
RO 116504 B
Se prezint, n continuare, fig. care explic metoda dinanico-elastic i
modul de funcionare a aparatului pentru determinarea
duritiimaterialelor metalice.
Se recoteaz numrtorul Num si blocul start-stop-nhibare SSI, dupa
care se opereaz percutorul A cu talpa de aezare 13pe suprafaa piesei
de ncercat,n poziia vertical: faza 1:se apas butonul de apsare 1 i n
acest moment bila percutoare 8, fiind eliberat, cade liber spre suprafaa
de ncercat.n timpul cderii, bila percutoare 8 ntrerupe fasciculul luminos
12, Faza 2, blocul star-stop- nhibare SSI primete primul impuls de la
blocul optic BO i d start numrtorului NUM care ncepe s numere
impulsurile provenite de la oscilatorului Os.
Numrul de impulsuri numrate in timpul cderii bilei percutoare 8
este acelai pentru toate materialele.Dup ce bila percutoare 8 lovete
suprafaa de ncercare, n faza 3, ncepe urcarea sa,in faza 4, cu o vitez
de la caz la caz, n funcie de elasticitatea suprafeei pe care a czut , bila
urc. Ca urmare a coeficienilor, diferii, a energiei cinetice de impact,
rezult timpi de urcare a bilei percutoare 8 diferii pentru diferite duriti.n
momentul n care bilei percutoare 8 ntrerupe a doua oar(n urcare)
fasciculul luminos 12, n faza 5, blocul star-stop- nhibare SSI primete un
al doilea impuls de la blocul optic BO i d comanda stop la numrtorul
Num.De asemenea, acest al doilea impuls va bloca blocul star-stopnhibare SSI pentru urmtoarele impulsuri date de blocul optic BO ca
urmare a recderii bilei percutoare 8.Numrul de impulsuri numrate de
numrtorul Num este imvers proporional cu duritatea stratului
superficial al plcii de ncercat,deoarece o pies cu duritatea ridicat va
restitui energia cinetic de impact ntr-un procent ridicat,deci viteza de
urcare a bilei percutoare 8 va fi mare,deci timpul de urcare scurt i
numrul de impulsuri numrate redus.
Diagrama de coresponden, dintre timpul de urcare a bilei percutoare
si duritate prezentat in fig. 5, se obine experimental prin msurtori
efectuate pe etaloane de duritate, cu ajutorul aparatului pentru
determinarea duritii, conform inveniei.
Revendicri
1. Metoda dinamico-elastic pentru determinarea duritaii
materialelor metalice, folosind o bil metalic(8) din material
ultradur care cade liber, de la o anumit nlime, pe o suprafa
de ncercare, caracterizat prin aceea c, ntr-o prim faz, n
timpul cderii, bila percutoare (8) ntrerupe un fascicol
luminos(12), moment n care se declaneaz numratorul NUM,
care ncepe s numere impulsurile provenite de la oscilator (Os),
intr-o a doua faz, dup ce bila a lovit, suprafaa de ncercat i se
afl n urcare,ntrerupe a doua oar fasciculul luminos (12),
moment n care numrtorul (Num) se blocheaz, iar numrul de
impulsuri numrate de numrtor , invers proporional cu
duritatea stratului superficial al piesei de ncercat, d o valoare a
timpului total care cuprinde timpul de coborre,de valoare
constant si ttimpul variabil de urcare a bilei, dup care, ntr-o
ultim faz, se obine valoarea duritii dintr-o diagram de
corespondene duritatea convenional-timp de urcare
cronometrat, diagrama obinut experimental,prin msurri
efectuate pe etaloane de duritate.
2. Aparat pentru aplicarea metodei conform revendicrii 1,
caracterizat prin aceea c este alctuit dintr-un percutor (A),
prevzut cu o barier optic(E) i un cronometru numeric
(D)_aflat in legtur, printr-o conexiune electric (C), cu barier

optic.
3. Aparat conform reventicrii 2,caracterizat prin aceea c
percutorul (A) este alctuit dintr-un dispozitiv de eliberare a bilei
percutoare (8), compus dintr-un buton de apsare (1) un capac
superior (5), o aib plat (6) i o contrapenset (7), cderea
bilei percutoare (8) fcndu-se n interiorul uni tub (9) prevzut n
partea interioar cu o talp de aezare (13) i mai cuprinde un
inel (10) care constituie un suport pentru bariera optic (E),
format dintr-un LED (14) i un fototranzistor (11).
4. Aparat conform reventicrii 2, caracterizat prin aceea c n
alctuirea cronometrului numeric (O) intr un bloc optic (BO),
care primete semnalul de la fototranzitorul (11),un circuit trigger
(T), un bloc star-stop- nhibare SSI, care permite decla;area unui
num[rator ( Num), care numr impulsurile venite de la un
oscilator (Os) numai pe perioada dintre trecerea bilei prima
oar[ in coborrea prin fascicolul luminos ( 12) i a doua oar n
urcare prin acelai fascicol,ignornd celelalte impulsuri produse
de recderea bilei (8) i o baz de timp (BTC) pentru calibrarea
oscilatorului.

4/8

5/8

6/8

7/8

8/8