Angela ROMAN -CAP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale Capitolul I: iNTREPRINDERILE MICI $I MIJLOCII - PILON AL ECONOMIILOR NATIONALE 1.1, Conceptul de intreprindere si clasificarea intreprinderilor 1.2, _ Definirea intreprinderii mici si mijlocii si particularitatile acest 1.2.1 Delimitari conceptuale privind IMM-urile 12.2 Defini europeand a intreprinderilor mici si mijlocii 13. Caracteristic ale intreprinderitor mi tipuri de IMM-uri 1.4. _ Rolul economic si social al intreprinderilor mici si cil, factori de influenga si 1.1, Conceptul de intreprindere si clasificarea intreprinderilor in orice tara, intreprinderea reprezinté veriga de bazd a economiei nationale, find principala creatoare de substanja economica si, astfel, avand un rol hotarator in dezvoltarea economica si cresterea nivelului de trai al populajiei. Intreprinderea este cea mai raspandité forma organizatoried gi se defineste ca find o organizayie alcatuité din una sau mai multe persoane care desfagoar’ activitati economice, ulilizind, de reguli, mijloace economice, in vederea objinerii de profit! Dupa alte opinii?, prin intreprindere sau firma se desemneazd un grup de persoane, organizate potrivit anumitor cetinfe juridice, economice, tehnologice si manageriale, care concep si desfigoara um complex de procese de munca, folosind cel mai adesea si anumite mijloace de munca, concretizate in produse gi servicii, in vederea ‘obtinerii unui profit, de regula, e&t mai mare. Potrivit reglementArilor Comisiei Europene, intreprinderea se defineste ca find ,orice entitate angajata in activitifi economice, indiferent de forma juridied * Ovidiu Nicolescu, Ciprian Nicolescu — Intreprenoriatul si managementul intreprinderilor mici si imijloct. Concepte, abordari,studii de eae, Faitura Economic’, Bucuresti, 2008, p. 21 * Consiliul National al Intreprinderilor Mici si Mijloci - Cartea alba a IMM -urilor din Romdnia, 2009, p.ld.Angela ROMAN -CAP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nafionale de constituire”*. Aceasté formulare nu este noua gi reflectd terminologia folosit de Curtea European de Justitie in deciziile sale. Astfel, persoanele fizice autorizate, pot fi considerate Intreprinderi. Prin urmare, factorul determinant in definirea intreprinderii asociatiile familiale, parteneriatele si asociatiile angajate intr-o activitate econo este activitatea economia si nu forma juridica. in Rominia, potrivit articolului 2 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiingarit gi dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, modificaté si completata prin Legea 62 din 2014* prin intreprindere se infelege orice forma de organizare a unci activititi economice, autorizati, potrivit legilor in vigoare, s& faci activitigi de productie, comert sau prestiri de servieii, in seopul obfinerii de venituri, in conditii de concurenta, respectiv: societiti reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, societati cooperative, persoane fizice autorizate, intreprinzator titulari ai unei intreprinderi individuale si intreprinderile familiale, autorizate potrivit dispozitiilor legale in vigoarc, care desfasoara activitati economic, Importanta semnificativa a intreprinderii in cadrul economiei nationale decurge din urmatoarele cealitat Y genereazi cea mai mare parte a produselor si serviciilor Pra de care populatia unei piri nu ar supraviefui in prezent; ¥ este principala creatoare de substanta economicd, de valoare adaugata {in orice tard, fird de care societates contemporand nu poate exista; Y oferd locuri de munci pentru cea mai mare parte a populatiei; Y performanfele sale conditioneaz starea si performantele economici fiecarei piri i standardul de viaga al populatiei din cadrul sau. Rolul decisiv pe care il au intreprinderite in activitatea economica din orice fara este argumentat atat de stiinfa economica cat si de practica economicd din liferite (ari, ceea ce a impus necesitates de a centra dezvoltarea economic pe asigurarea unor intreprinderi solide. » Commission Recommendation 2003/361/EC of 6 May 2003 concerning the definition of micro, small and medium-sized enterprises, Official Journal of the European Union, n° L124, 20/05/2003, $ Monitoral Oficial al Romane, Partea Ins. 328 din 6 mai 2014 * Consilial National al intreprinderilor Miei i Mijleii - Cartea albdia IMM vitor din Rominia, 2006, p.21Angela ROMAN -CAP. |: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale Nivelul de dezvoltare si performantele unei economii nationale depind in masura mai mare decisiva de capacitatea de a determina crearea si functionarea unui numar de intreprinderi, care si furnizeze produse gi servicii de calitate, la costuri si prequri reduse si in cantitayi corespunzatoare cerinfelor piefei interne gi externe, intreprinderea nu poate si nu trebuie si fie conceputi ca o forma organizatoric& izolaté. Ea este abordati ca sistem ce prezinté anumite trasdturi definitorii, si anume: * sistem complex penteu c& incorporezd resurse umane, materiale, financiare gi informationale, fiecare dintre acestea find alcatuite dintr-o mare varietate de elemente, intre care se stabilesc legaturi multiple si semnificative; ‘sistem socio-economic intrucat, in cadrul sau, grupele de salariafi desf¥soara procese de munca generatoare de noi valori de intrebuingare, Calitatea resurselor umane de a fi principalele produc3toare de noi valori le conferi 0 pozitie centrala tn cadrul intreprinderi + sistem tehnico-material in sensul c& intre mijloacele de munc&, materiile prime si materialele utilizate in cadrul siu exista anumite legaturi, care se manifesta prin dependenta tehnologic& dintre compartimentele in cadrul carora se desfigoara activitati de productie; * sistem deschis pentru c& interactioneazi permenent si pe multiple planuri cu celelaite componente ale mediului economic din care face parte. De pilda, caracterul sau deschis se manifest prin fluxurile de intriri (utilaje, echipamente, materii prime, materiale, combustibil, energie, informayii, resurse financiare) si de iesiri (produse, servicii, informafii, resurse financiare destinate altor componente ale mediului economic). in ultimele decenii, in contextul internationalizarii activitatilor economice, asistim 1a amplificarea dimensiunii internationale a caracterului deschis al intreprinderilor; * sistem dinamic, adaptiv, in sensul c& intreprinderea se adapteazi in permanengf la modificarile mediului economic din care face parte,Angela ROMAN -CAP. I: Intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale Clasificarea intreprinderilor Intreprinderile pot fi clasificate dupa mai multe criterii, cele mai importante fiind®: tipul de activitate, sectorul economic in care activeaz3, marime, statutul juridic, forma de proprietate, caracteristicile principale ale comportamentului economic $i deschiderea spre exteriorul yiri. 1. ups tipul de act tate: © intreprinderi artizanale, caracterizate prin faptul cf nu au mai mult de 10 salariagi; * intreprinderi comerciale, care desPisoari acte de comer, cumparind ‘marfuri in scopul revanzariis © intreprinderi industriale, care desfasoari activitifi de transformare a ‘materiilor prim in produse finite sau semifinite si de vanzare a acestora; «© intreprinderi de servici, respectiv bazate pe prestarea de servicii 2. Dupi sectorul economic in cadrul ciruia igi desfisoara activitatea: " intreprinderi din sectorul primar (agriculura, ioultur’, exploatatii forestiere, industria extractiva); * intreprinderi din sectorul secundar (industria preluetatoare); " intreprinderi din sectorul tertiar (servieii de transport, telecomunicatii, de distribuy , servicii bancare si de asigurati ete). 3. Dupa marime, intreprinderile se pot clasifica, de pilda, conform criteriilor Eurostat adoptate gi de Romania, in urmatoarele clase: } microintreprinderi: 1-9 salaciati; > intreprinderi mici: 10-49 salari > intreprinderi mijlocii: 50-249 salariati: > intreprinderi mari: peste 250 de salariati 4. Dupi forma de proprietate, respectiv dup& proprietatea asupra capitalului social al intreprinderii: ¢ intreprinderi proprietate majoritara de stat, in cadrul carora se cuprind “Calin George Silag— Crediul bancar: sursd de nantare a iireprinderilor mict si mijloci, Editar Mirton, Timisoara, 2007, p. 17-18; a se vedea si Consilis] National al Inireprinderilor Cartea aibéia IMM —urilor din Romania, 2009, p. 2 4Angela ROMAN -CAP. |: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale ———_—_— intreprinderile cu capital integral de stat gi mixt (statul detine cel pufin 50% din capitalul social); ‘ intreprinderi proprietate majoritara privata, in cadrul cArora se cuptind intreprinderile cu capital integral privat, mixt (peste 50% capital social privat), integral strin, cooperatist si obstese. 5. in funcsie de caracteristicile principale ale comportamentului economic, intreprinderile se clasificd in: + intreprinderi cu activitate nefinanciara (agricole, industriale, de constructii, comer, alte servicii); ~ intreprinderi financiare, bancare si de asiguréri; - intreprinderi din administratia centrala, locala $i de securitate sociald; - organizafii neguvernamentale (respectiv administratia privat’); + intreprinzitori privati (categorie in cadrul e&reia se includ persoanele fizice independente si asociafiile familiale). 6. Dupi deschiderea spre exterior: ~ intreprind i nayionale, a caror activitate nu depaseste granifele tari; + intreprinderi multinajionale, care desfisoara activititi si in exteriorul {aril 12, Definirea intreprinderii mici si mijlocii si particularitiile acestela 1.2.1. Delimitari conceptuale privind IMM-urile Intreprinderile mici si mijlocii reprezint& forma dominanta de organizare a intreprinderilor, ele detinand, de pild’, in cazul yZrilor OCDE, o pondere cuprinsa intre 95 si 99% in numarul total de intreprinderi. Totodata, ele defin o pondere cuprinsa intre 60 si 70% din locurile de munca create in Yirile menfionate?. Prin intreprindere mica si mijlocie se infelege intreprinderea al cérei numar de salariati si cifrd de afaceri sunt inferioare anumitor limite’. Abrevicrea internationala atribuitk intreprinderilor mici si mijlocii este SMEs (Small and Medium Sized 14 de Uniunea European, Banca Mondial, Organizagia Natiunilor Enterprise), utili Unite si Organizatia Mondial& a Comerfului. Potrivit literaturii de specialitate gi practicii economice din diferite {ari nu exist © defi ie unanim acceptati a conceptului de intreprindere mica si mijlocie. Astfel, 7 OCDE — Financing and Entrepreneurs, 2007, htp:/iwww eed orgidataoeed/S3/27137704120-paf * http/ten.wikipedia.org/wiki/Small_and__medium_enterpeises 3Angela ROMAN -CAP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale locie cunoaste o multitudine de abordiri, care au ww de conceptul de intreprindere mica si jn vedere accepfiuni parfial diferite asupra marimii intreprinderii si a modalit ‘exprimare si cuantificare. in acest sens, este de mentionat analiza realizaté in 75 de {ir de Institutul de Tehnologie Georgia din Atlanta, care a evidentiat un sinopis cu SO de definiri ale intreprinderii mici si mijlocii, care a fost preluat de Banca Mondiala’, Diferitele abordari ale conceptului de intreprinderi mici si mijlocit pot fi uurm: tabelul 1 N (Cafegorii de abordir oxt_| Criterit Denumire ‘Caracteristici dominant T._| Sfera de cuprindere a | Generalizatoare Stabilese acelasi criteriu sau economiet aceleasi_criterii de definire a IMM-urilor pentru toate ramutile economiei Difereniate Stabilese diferiteertenit de definire a IMM-urilor in functie de domeniul lor de activitate (industrie, comer, transporturi etc) 2, | Numaral —indicaforifor | Unidimensionale | Definese dimensiunea IMM-urlor seiticani ‘pe baza unui singur indicator, cel mai adesea numérul de salar ‘Multidimensionale | Definese dimensiunea IMM-urilor pe baza mai multor indicator, cel ‘mai freevent utiizagi sunt numérul de salariati, cifra de afaceri. si capitalul soci ‘Sursa: Ovidiu Nicoleseu, Ciprian Nicoleseu — Intreprenortatul si managemental intreprinderilor mici si mijlocii. Concepte, abordeiri, studi de caz, Editura Beonomic’, Bucuresti, 2008, p. 60, fn ultimii ani, din perspectiva usurintei utilizarii, se constata o tending predominanta de folosire a abordarii generalizatoare si unidimensionale. in mod coneret, se utilizeazi cu precdere definirea IMM-urilor in funcjie de numarul de salariafi, acelasi pentru toate domeniile de activitate. © asemenea abordare a fost generalizata de Uniunea Europeand, inclusiv de Roménia si de marea majoritate a it acestei abordari, intreprindere care dispune de pind la 49 de salariafi. in cadrul siu, se distinge celorlalte {ri europene. Pot intreprinderea mic& este accea microintreprinderea, care poseda intre 1 si 9 salariafi. intreprinderea mijlocie * Ovidiu Nicolescu, Ciprian Nicolescu — Mnreprenoriatul si managementulinireprinderilor mici si imijloci. Concepte, abordari, studi de caz, Editura Economica, Bucuresti, 2008, p. 60. 6Angela ROMAN -CAP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale Se dispune intre 50 si 249 de salariagi. Intreprinderile care poseda un numar de peste 250 de salariafi sunt considerate intreprinderi mari. in cadrul acestora din urma, in unele tari, se mai delimiteaza i intreprinder peste 1000 sau 2000 de salariati. Utilizarea numérului de salariati in calitate de indicator de exprimare a foarte mari, care dispun de un numér de dimensiunii tntreprinderii prezint& anumite avantaje, si anume: 4 usurina exprimarit dimensiunti intreprinderii si imelegerii sale; % permite comparabilitatea usoarii a dimensiunii intreprinderilor, chiar dacd acestea sunt din ramuri sau din {ari diferite; * raportarea sa periodica in statisticile oficiale; © evitarea modificarii aparente a dimensiunii intreprinderii, ca urmare a influenjei factorilor financiari, in special, a ratei inflayiei, cursului de schimb ete, Totodata, exprimarea dimensiunii intreprinderiiprinte-un singur indicator, respectiv numérul de salariafi, nu este suficient de riguroasi deoarece tn conditille utilizirii aceluiasi numér de salariati, datorita diferenfelor care exist in cea ce priveste profilul activitatii, gradul de inzestrare tehnica, informatizarea etc, celelalte elemente dimensionale ale intreprinder in primul rand cele de natura economic’ — cifra de afaceri, capitalul social, profitul — pot fi sensibil diferite. Tabelul 2: Definirea microintreprinderilor si intreprinderilor mici Microintreprindert ~< 100,000 USD Tatreprinderi miei <50 ‘300.000 USD | <3000.000 USD Tntreprinderi <300 <15 000.000 USD | <15 000.000 USD mijlocti ‘Mirime’ credifetor aprobate Microintreprinderi <16.000 USD. Tnireprinden mich = 100.000 USD Intreprindert 1000.00 USD mijloc (cau <2000.000 USD in cazul unos fri dezvoltae) : International Finance Corporation — The SME Banking inowledge p. 10.Angela ROMAN -CAP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale Potri Biineii Mondiale, o intreprindere este considerata microintreprindere, intreprindere mic& sau mijlocie dacd indeplineste cel puyin douk din urmatoarele 3 criterii: numarul de salariafi, valoarea activelor sau valoarea anual a cifrei de afaceri (a se vedea tabelul 2). Departamentul Piefe financiare globale din cadrul Corporatici IMM-urilor marimea creditelor deoarece unele banci nu pot si prezinte rapoarte in inanciare internationale (CIF) utilizeaz drept criteriu pentru clasificare funetie de marimea intreprinderilor. Potrivit OCDE", prin intreprindere mic& si mijlocie se desemneaza intreprinderea independenta, care utilizeazd un numar de salariafi limitat la un anumit plafon, care diferé de la 0 far’ membrit fa alta. De pild, unele j8ri au optat pentru un plafon de 200 salariati, in timp ce in SUA plafonul este de $00 salariati. Cel mai adesea, © intreprindere mica este considerati ca fiind intreprinderea care are mai putin de 50 . Microintreprinderea are cel mult 10 salariafi, iar in unele cazuri chiar 5 in publicagiile OCDE gi. uri si dezvoltare locala (Centre for Entrepreneurship, SMEs and Local Development) se in particular, ale Centrului pentru antreprenoriat, IMM- late IMMc-urilor, respectiv definitii nationale si regionale, si ale Eurostatului pentru a se asigura un anumit nivel de comparabilitate internationald. Alte definitii date IMM-urilor in diferite tari: * Canada in Canada, sectorului IMM-urilor eunoaste mai multe definitii, formulate de diverse institufii, in functie de nevoile lor, astfel!": % — Asociatia bancherilor canadiei consider’ ci 0 intreprindere este considerata de dimen 250.000 CAD: > — Seciorul Export si Dezvoltare defineste un exportator mic sau un ine micd in condifile in care poate si objin8 un credit mai mie de “exportator emergent" ca fiind o intreprindere ale cArei exporturi sunt mai mici de 1 milion CAD; ¥ Industria Canadiana utilizeaza o definitie bazata pe numarul de salariati, si anume: prin sigla ,IMIM” se desemnea7a toate intreprinderile care dispun de un numar "OCED~ SME and Entrepreneurship, Outlook, 2005 Edition, p. 17, hitp:l*browse.oeedbookshop.org/oced/pdfs/browscit'8S05011E PDF ™ Principales statistiques relatives aux petites entreprises, Juillet, 2009, p. 5, www.i.ge.ca/stt 8 vespeAngela ROMAN -CAP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale |. Prin urmare, intreprinderile care poseda 500 de salariati sau un in cadrul IMM- ‘num&r mai mare de 500 sunt cuprinse in categori treprinderilor mari. ici, respectiv intreprinderile care au mai putin de 100 salariagi sau intreprinderile prestatoare de servi are dispune de pani la 50 de salariagi Peste nivelul acestor cifre si pana la 499 de salariati, o intreprindere este considerat’ de talie mijlocie. In cadrul intreprinderilor mici se disting microintreprinderile, care dispun de un numiir mai mic de 5 salariay. = Elvetia in Elvetia!?, prin sigla IMM se desemneaza intreprinderile care dispun de un numar mai mic de 50 salariafi sau de un numér cuprins intre 50 si 100 salariati gi care genereazA o ciffi de afaceri mai mica de 5 milioane CHF sau intre 5 si 50 milioane CHF. ins, pentru publica le statistice, Elvetia utilizeazé criteriul Uniunii Furopene, potrivit cdruia sunt considerate intreprinderi mici si mijlocii acele intreprinderi care dispun de un numar mai mic de 250 salariati " SUA in SUA, Small Business Administration (SBA) defineste intreprinderea mic& ca fiind intreprinderea independent, care dispune de un numar mai mic de 500 salariati. Totodat, in SUA", pentru defi IMM urilor sunt stabilite plafoane diferite in ceea ce priveste numarul de salariafi, pe fiecare categorie din Sistemul de clasificare a industrilor. De pilda, intreprinderile mijlocii sunt cele care au 500 salari ‘majoritatea industriilor de exploatare miniera si in sectorul de fabricatie si 100 de salari fn domeniul comertului cu ridicata. + Australia fn Australia, definirea intreprinderii mici este dati de Australian Bureau of Statistics (ABS) potrivit c&ruia IMMLurile sunt intreprinderile independente care dispun de un numar mai mic de 200 salariati. Totodata, in Australia, se disting urmatoarele categorii de intreprindes = microintreprinderi, care au mai putin de 5 salariay + intreprinderi mici, care dispun intre 5 si 19 salariayi ~ intreprinderi mijlocii, intre 20 si 199 salariagi: * hep: www.kmucadmin.ch © Gouvernment of Canada - Principals laitigues sur Te financement des pees entreprises, Décembre 2009, p. 5 htps/ivaw pme-prfge.caleiistesme fdi-pr? pme.ns {rath 02169.html 9Angela ROMAN -CaP. I: intreprinderile mici i mijlocii- pilon al economiilor nationale SS - _intreprinderi mari, care dispun de un numar mai mare de 200 salariayi. + Japonia Definirea intreprinderii mici si mijlocii se realizeaz in functie de doi indicatori, respectiv capitalul si numérul de salariati, in cazul unci intreprinderi mici, plafoanele acestor doi indicatori sunt: = 100 miliosne JPY si 299 de salariayi pentru domeniile industriel, transportului, minerit; = 30 milioane JPY si 100 de salariati pentru comertul cu ridicata; = lO milioane JPY $i 50 de salariati pentru comerful cu amanuntul $i servic * Marea Britanie in 1985, Legea Companiilor a adoptat trei indicatori pentru a defi intreprinderea mica si mijlocie, astfel: ¥ intreprinderea mic’ 1. cifra de afaceri este mai mic de 1,4 milioane GBP; numarul de angajati nu depaseste, in medie, 50 de angajati pe saptamani ae 3. capitalul nu depaseste 0,7 milioane GBP. Y int iilocie: 1. cifta de afaceri este mai mic& de 5,75 milioane GBP; 2. numarul de angajati nu depaseste 250 de angajati pe sAptimana; 3. capitalul nu depageste 2,8 mitioane GBP. Alte definiii ale intreprinderilor miei si ijlocii in diferite ari sunt prezentate in tabelul 3. ‘Tabelul 3: Definirea IMM-urilor in diverse tari Tare ‘And Definitia Tara | Avot microintreprinderilor si microintreprinderilor si IMM-urilor IMM-urilor Miero | Miel | Mijlocit Micro | Mici | Mijioci ‘Albania [2008 | 1-4 |~s.19| 20-79 | Macedonia [2008 | 09 | 1049 | 502% ‘Arabia | 2008 Nepal 2007 09 | 1059 | 60-199 0.9 | 10.49 | 50.199 Coxia Rica | 2008 [75 | 630 | aiioo | Pakistan [2008 [05 | G10 | i180 Danemarea [2007 | 1-9 | 1049 | so-249 | Rusia 2008 | 1-15 | 16-100 | 101-250 Enea [2008 | 4-9 | 1049 | 0.99 | Tanzania [2009 [Ta | S.a9 | 30-09 10Angela ROMAN -CAP. |: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale Georgia | 2008 720 21-160 | Uruguay [2007 | 14] S13] 2099 Israel 300E | TS] 10-4 | 50-100 | Uabekistan [2005 | Oe | 120 | ai-T00 Mexie | 2008 | O10 [11-50 [31-250 | Venezuela | 3009] S110 Moldova [2008 [0-9 | 10-49 | “5029 | Viemam {2002 | 09] 10-49 | so.299 ‘Sursa: World Bank - Small and Medium Enterprise Country Indicators (MSME- 2010 1.2.2. Defi ia europeans a intreprinderilor mici si mijlocii jin cadrul Uniunii Europene, piaja unici Miri frontiere interne impune ca misurile de incurajare a intreprinderilor mici si mijlocii si se bazeze pe o definifie comund, in scopul imbundtitirii consistenfei si eficacitaii lor, precum si pentru limitarea distorsiunilor si concurentei_neloiale. Aceasti problemi a devenit indispensabilé findnd cont de interacjiunea re masurile nationale si cele impuse de UE pentru sustinerca IMMC-urilor in domenii, precum dezvoltarea regionala si finantarea cercetiri In acest context, este de remarcat adoptarea, a data de 3 aprilie 1996, de catre Comisia Europeani a unei recomandari, care a stabilit prima definifie a IMM-urilor, Europene. Astfel, Recomandarea 96/280/EC defineste, la articolul | din Anexé, intreprinderile mici si mijlocii ca find intreprinderile aplicata pe intreg teritoriu Uniunii care!*: © au mai pugin de 250 angajati: © cifra de afaceri anuald si nu depiseasci 40 milioane ECU sau bilan(ul anual si nu depaseasc& 27 milioane ECU; ‘* si care respect criteriul independentei, respectiv cele care nu sunt detinute in proportie de 25% sau mai mult din capitalul sau din drepturile de vot de cAtre o ltd intreprindere sau ‘comun de mai multe intreprinderi Totodats, articolul 1 defineste intreprinderea micd ca find intreprinderea care: are mai putin de 50 angajati; Y cifra de afaceri si nu depiseasca 7 milioane ECU sau bilanful anual si nu depaseascd 5 milioane ECU; ¥ sicare respectii criteriul independentei. Commission Recommendation 96/280/EC of 3 April 1996 concerning the definition of micro, small and ‘medium-sized enterprises, Official Journal ofthe European Union, n° L107, 30/04/1996, uAngela ROMAN -CAP. |: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale een sco La data de 6 mai 2003, Comisia European a adoptat o noua definitie a IMM- urilor, finfnd seama de dezvoltarea economic a jSrilor membre ale UE incepand cu 1996. Aceasta definifie a intrat in vigoare la data de | ianuarie 2005 si este aplicats tuturor politicilor, programelor le catre Comisia Europeana. Noua defi Europeand le recomand’ atit lor, ct si Bancii Europene de Investitii si Fondului masurilor initiate pentru IMM-u1 je a IMM-urilor este voluntara pentru statele membre, ins Comisia European de Investtii, si 0 foloseascé pe scart larg’. Potrivit articolului_2 _al_anexei_din Recomandarea _361/2003/EC"S, intreprinderile mici $i mijlocii sunt considerate acele intreprinderi care: = au mai putin de 250 angajat * cifra de afaceri anual si nu depaseascd pragul de 50 mil bilan{ul anual si nu depgease4 43 milioane Euro; = si indeplineascd criteriul autonomiei, Din punct de vedere al institusiilor de credit, noua definitie data IMM-urilor prezint& importang’ deoarece permite acestora si-si adapteze tipurile si conditiile de creditare in functic de ceea ce inseamna, din punct de vedere conceptual, intreprindere mica si mijlocie. jin categoria intreprinderilor iijlocii se cuprind (a se vedea tabelul 4): ¢ microintreprinderile, respectiv intreprinderile care au pana la 9 salariati care realizeazA o cifta de afaceri anual neta sau dejin active totale de pana la 2 milioane euro; ¢ jntreprinderile mici, definite ca fiind intreprinderile care au pana la 49 salariagi si realizeaz’ o cifia de afaceri anual’ neti sau detin active totale de pind la 10 milioane euro; + intreprinderi mijlocii, care sunt definite ca fiind intreprinderile care au intre 50 si 249 de salariati si care realizeaz8 o cifra de afaceri anuala net& de pani la 50 milioane euro sau detin active totale care nu depagesc 43 milioane euro, 2 Commission Recommendation 2003/361/EC of 6 May 2003 concerning the definition of micro, small and medium-sized enterprises, Official Journal of the European Union, n° L124, 20/05/2003. 2Angela ROMAN -CaP. I: intreprinderile mici i mijlocii- pilon al economiilor nationale Categoria de Sntreprindere ~ 50 milioane EUR ‘S43 milioane EU (40 milioane EUR in 1996) | (27 milioane EUR in 1996) ‘S10 milioane EUR ‘2 milioane EUR ‘Sursa: European Commission, 2003 - Commission Recommendation af 0605/2003, Nowa defini dati IMM-urilor este rezultatul discutiilor dintre Comisia European, statele membre, organizatiile de afaceri si experti, precum si a doua consultiti directe pe internet. Modificirile aduse prin noua definigie reflect& evolutiile economice generale incepand cu 1996 si o constientizare sporitt a obstacolelor ‘intampinate de IMM-uri, Totodata, se apreciazd c& noua definifie este mai potrivita pentru diferitele categorii de IMM pentru ca ia in considerare diferitele relatii dintre Intreprinderi, ajuta la promovarea inovarii, la dezvoltarea parteneriatelor gi urmareste si asigure faptul c& doar intreprinderile ce au nevoie de ajutor vor fi tinta programelor publice. ‘Argumentele principale care au impus o noua definifie a IMM-urilor sunt"®; a) actualizarea pragurilor Evolutia preurilor si a productivitijii a ficut necesari ajustarea pragurilor financiare, Prin cresterea semnificativa a acestora se permite unui num&r important de intreprinderi si-si menfind statutul de IMM si s& se asigure cligibilitatea lor pentru programele suport. Pragurile referitoare la numirul de angajaji au ramas la nivelul mentionat in definitia din 1996 pentru c& majorarea lor ar fi insemnat diminuarea misurilor destinate IMM-urilor. b) promovarea microintreprinderilor ‘Noua definitie ia in considerare realitatea economica din Uniunea Europeana eu privire la cresterea numirului de microintreprinderi prin stabilirea de praguri financiare "" Comisia Europeans - Nona defintie a IMM-urilor. Ghidul uilizatorul $1 nou! model de declaraye, 2008, huipzec.europa.ewenterprise/policies/smeffitesisme_definition/sme_user_guide ro.paf 13Angela ROMAN -CAP. I: Intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale SS eee pentru acestea, care au drept scop incurajarea adoptirii de misuri ce se adreseaza problemelor cu care se confrunté microintreprinderile, mai ales in faza de start-up (pomire sau lansare). ©) imbunatifirea aceesului Ia capital Accesul la capital este o problema permanent cu care se confrunts IMM-urile, in special datorita faptului 4 nu pot oferi garantiile pe care fe cer, in mod obisnuit, creditorii. Pentru a rezolva aceastd problemi, noua definifie faciliteaza finanjarea egal pentru IMM-uri, prin acordarea unui tratament favorabil pentru anumiti investitori, ca de exemph fondurile regionale, companiile cu capital de rise si business angels (persoane sau grupuri de persoane cu activitate obismuita de investitii cu capital de rise, care investese capital in afaceri necotate), firB ca intreprinderile si-si piarda statutu] de IMM. Acelagi principiu se aplicé si autoritatilor publice locale, care au un buget anual de maxim 10 milioane de euro si cu mai putin de 5.000 de locuitori. Acestea pot investi int-un IMM un anumit procent ftri ca intreprinderea respectivd sii se afle intr-o situatie dezavantajata atunci cind solicit8 o finanjare nerambursabild 4) promovarea inovarii si imbunat irea accesului la cercetare si dezvoltare Recomandarea Comisiei Europene cu privire la noua definitie a IMM-urilor cuprinde revederi pentru universitay centre de cercetare non-profit, oferindwte posibilitatea s& aiba 0 contribujie financiara intr-un IMM. O asemenea colaborare este beneficd pentru ambele parji, astfel: intreprinderea poate si beneficieze de un partener financiar de ineredere si de accesul la cercetare gi dezvoltare; centrele de cereetare au und in aplicare activitatile lor de inovare. Unul dintre principalele obiective ale noii defini’ este asigurarea masurilor de susfinere pentru acele intreprinderi care chiar au nevoie de acestea. Astfel, noua definiti troduce metode de calculare a pragurilor financiare si de personal pentru a se obfine o imagine mai realists asupra situatiei economice a unei intreprinderi si ale exclude pe cele care nu sunt IMM. in acest seop, noua definitic introduce trei categorii diferite de intreprinderi: autonome, partenere si legate. Fiecare categorie din cele menfionate corespunde unui tip de relajie pe care 0 intreprindere o poate avea cu alta ‘ntreprindere. Potrivit articolului 3 al anexei din Recomandarea 361/2003/EC, o intreprindere este autonoma: 4Angela ROMAN -CAP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale a) daci nu define actiuni ale altor intreprinderi si nici alte intreprinderi nu degin actiuni ale sale sau bb) dacd define mai pujin de 25% din actiunile uneia sau a mai multor intreprinderi si alte intreprinderi detin mai putin de 25% din acfiunile sale; ©) dact alti investitori dejin fiecare intre 25% si 50% din acjiunile sale, cu con: si nu fie legati de intreprinderea in cauz& si si fie de urmitoarele tipu > societiti publice de investifii, societiti de capital de rise, persoane fizice sau grupuri de persoane fizice cu activitate frecventa de investifii in capital de rise (business angels), care investese fonduri proprii in societii necotate la burs’, cu conditia ca investijia toala a acestor investitori depigeasca 1.250.000 euro; jn aceeasi intreprindere sa nu > universitati sau centre de cercetare fra scop lucrativ; > investitori institutionali, inclusiv fonduri de dezvoltare regionala; > autoritii ale administratiei publice locale, care au un buget anual mai mic de 10 milioane euro si mai puin de 5.000 de locuitori. intreprinderile partenere sunt intreprinderile care stabilesc _parteneriate financiare majore cu alte intreprinderi, fra ca unele dintre cle sa exercite un control real direct sau indirect asupra altora. Totodata, intreprinderile partenere sunt intreprinderile legate, O intreprindere este considerata intreprindere partenerd daci define intre 25% care nu sunt autonome si ni si 50% din capitalul social sau din drepturile de vot ale uneia sau mai multor intreprinderi saw dacd acestea dejin intre 25% si 50% din capitalul social sau din drepturile de vot ale intreprinderii respective, cu conditia ca aceste intreprinderi si nu fie legate, intreprinderile legate sunt intreprinderile intre care exist una din urmatoarele tipuri de legaturi : Yo intreprindere define majoritatea actiunilor sau drepturilor de vot la o alta intreprindere: Yo intreprindere are dreptul de a numi sau demite majoritatea persoanelor din consiliul de edministratie, conducerea intreprinderii sau organismele de supraveghere ale altei intreprinderisAngela ROMAN -CAP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale ee eee Y —_contractul dintre intreprinderi sau o clauza din actul constitutiv sau statutul uneia dintre intreprinderi, permite uneia dintre intreprinderi sa exercite 0 influenga dominant asupra celeilalte; ¥ reprindere are posibilitatea prin acord de a exercita controlul asupra actiunilor sau majoritatii drepturilor de vot din cealalta intreprindere. intreprindere este considerata legati dacd mai mult de 50% din actiunile sale sunt detinute de o alti intreprindere sau dac& intreprinderea respectiva define mai mult de 50% din actiunile alteiintreprinderi {in cadrul Uniunii Europene (inclusiv in Romania), cazurile de intreprinderi mici si mijlocii legate sunt mai putin frecvente, fiind predominante IMM-urile autonome gi partenere. Pentru ca o intreprindere sé aiba statutul de IMM trebuie sé respecte obligatoriu pragurile referitoare la numdrul mediu de salariati. ins, o intreprindere micé gi mijlocie poate sé aleaga intre a respecta fie pragul referitor la cifra de afaceri dintr-un an, fie cel referitor la activele totale. Prin urmare, nu este necesara satisfacerea ambelor criterii si se poate depasi unul dintre ele fara pierderea statutului de IMM. Nowa definiti oferd aceasta alegere deoareve, prin natura lor, intreprinderile din sectorul de comert si distribute au o cifté de afaceri mai mare comparativ cu intreprinderile din sfera productici. Prin oferirea posibilitafii de a alege intre acest criteriu si cel al activelor totale, care indica bonitatea unci intreprinderi, se asigur’ un tratament egal IMM-urilor angejate in diferte tipuri de activitati economice. 13. Caracteristici ale intreprinderilor mici si mijlocii, factori de influent si tipuri de IMM-uri intreprinderile mici si mijlocii prezinti anumite caracteristici ce deriva din rmanifestirle lor specifice, si anume'”: = Motivatia Manifestarea liberei initiative este ,motorul” prineipal al seetorului privat. Pe de alta parte, sentimentul c& rezultatul activitati si al eforturilor proprii este intreprinderea face ca multe obstacole aflate in calea dezvolt unei activitii private si fie trecute cu usurinfa. "Joan Abradan, Gabriela Lobontiu, Mircea Lobongiu - MM urile i managementul lor specific, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2003, p. 62.Angela ROMAN -CAP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale © Flexibilitatea Aceasti caracteristica este considerata ca fiind principalul avantaj al IMM-urilor ‘In competitia cu intreprinderile mari. in cadul IMM-urilor, numarul de salariafi nu este mare, personalul este, in general, policalificat, iar echipamentele folosite sunt utilaje universale, cea ce face posibila modificarea rapid& a structurii de produse si reactia prompta la modificarile cererii ‘© Adaptabilitate Structurile flexibile presupun promptitudine si vitezi mare de reactie fat’ de cerinjele piefei, precum si transpunerea in practic’ a conceptului customer oriented company” (orientarea activitatii firmei spre cerinjele clientului). Adaptabilitatea se defineste ca find capacitatea organizajiei de a-si modifica rapid structura bunurilor/serviciilor, in functie de cererile punctuale ale clienjilor. * Interactivitatea intreprinderile mici si mijlocii au posibilitatea de a raspunde rapid cerinjelor Pietei, ins exista situagii cand cererea depaseste capacitatea lor de productie/prestare. in acest caz, se impune cooperarea IMM-urilor prin asociere pentru a rspunde cereri, wr inamismul intreprinderile mici si mijlocii, prin structura lor simpla, se pot adapta cu Usuringd la situayiile merew in schimbare ale piefei. Astfel, intr-un interval scurt de timp, intreprinderea mica si mijlocie poate si-sischimbe locatia, pietele, nigele pe care opereazi. Dinamismul IMM-urilor se concretizeazd si prin faptul c& ele constituie 0 practical curenta de infiingare a unei organizafii focalizata pe o afaccre”, organizatie care isi inceteaza activitatea la terminarea afacerii. Numdrul mare de IMM-uri care se ‘nfiinjeaz& intr-un an este compensat de un numar de acelasi ordin de marime de firme care se inchid, incetarea activitayii sau falimentul” fiind © component’ normal’ in ciclul de via al intreprinderilor mici si mijlocii. Trisiturile specifice IMM-urilor pot si fie evideniate si in raport cu Sntreprinderite mari, astfel*; "Joan Abnudan sali ~ Op. cit, p.64- 66 7Angela ROMAN -CAP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale ES a) Dimensiunea redusd, Aceasta reprezinta, de fapt, trasitura de baz a IMM- urilor si are mai multe implicatii, printre care: + un potential redus de bunuri si servicii, care limiteaza cota individual deyimura eo piatd; -IMM-urile actioneazi pe piefe pe care exist multe firme astfel c& sporeste concurenta, ceea ce impune firmelor mici si recurga la abordarea strategiilor de dominajie prin costurs ~ IMM-urile aefioneaz’, in multe cazuri, ca si satelti ai unor mari unitayi, carora le furnizeaza si de la care beneficiaza de produse si/sau servicii b) Demografia foarte dinamics Aceasti trasturi 2 sectorului intreprinderilor mici si mijlocii este determinata de dimensiunea redus& a acestor intreprinderi si se concretizeaz prin numarul mare de firme care sc infiinteaza intr-un an, respectiv care igi inceteaz’ activitatea. ) Specializarea Ca urmare a dimensiunii lor reduse, IMM-urile nu pot realiza o gama larga de produse, fiind in cele mai multe situafi obligate s& produc bunuri si serv ividuala redusi pe piati Desi numarul IMM-urilor este mare pe 0 anumité ‘omogene, 4) Ponderea i aA gi pot s& detina, ‘impreund, 0 cous de piaya ridicaté, Iuate individual, ele au o pondere scazuta. Astfel, pentru a putea re ta, o intreprindere mica, de cele mai multe ori, adopta strategii de lider prin costuri. ©) Dificultiti intmpinate IMM- pot si fie depaigite prin cheltuieli mari de reclama si publicitate, cheltuieli sporite pentru intrarea pe o piagi ile nou create pot s& intimpine dificultati la intrarea pe o piatd, care cercetare- dezvoltare, diferentierea produselor. 4) Potential inovational foarte ridicat Prin oferirea de produse si servicii noi sau diferentiate de cele ale firmelor concurente, IMM-urile pot s& depiseasca dificultitile intémpinate la intrarea pe o anumiti piati. Inovatia poate s& fie realizata prin cercetare si dezvoltare propric, fncheierea unor contracte de cercetare cu instituyii de cereetare si dezvoltare tehnologic’. 18Angela ROMAN -CaP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale Activitatea intreprinderilor mici si mijlocii este influentats de o serie de factori, printre care: modificirile in cererea piefei, in oferta de foryi de munca, producerea inov: tehnologice, liberalizarea si globalizarea comerjului, evolu Piefele financiare, conjunctura economica interna si extern’, Potrivit literaturii de specialitate"’, in sfera factorilor care exercité influenyi asupra activitagii IMM-urilor, un loc aparte il ocupa factorii care au un impact major supra acestor intreprinderi, conditiondndu-le insigi existenfa (a se vedea figura 1). (0) Evolutia (2) Existenya ramurit economice unor mari implicate firme FACTORI CU IMPACT MAJOR ile strategice ale = intreprinzatorului (3) Varsta 4) Ritrnul de (5) Dimensiunea firmei crestere a Sirmei firmei Figura 1: Faetori cu impact major asupra activitd il Dintre factorii prezentati in figura 1, impactul cel mai semnificativ asupra evolutiei si existentei intreprinde i au optiunile strategice ale intreprinzdtorului cu privire la domeniul de activitate unde igi infiinteaz’ intreprinderea, produscle si/sau serviciile oferite, dimensiunea intreprinderii etc. ‘Tipuri de intreprinderi mici $i mijlocii Clasificarea intreprinderilor mici si mijlocii se poate realiza dup’ mai multe criteri, printre care: '° Ovidiu Nicolescu, Ciprian Nicoleseu ~ Op. cit p62. 19Angela ROMAN -CAP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale a) in functie de numarul de angajati, se disting: microintreprinde Intreprinderi mick; intreprinderi mijlocit, b) dupa forma de proprietate: JMIM-uri private; IMM-uri publice; IMM-uri mixte; ©) in funetie de sectorul de activitate: IMM-uri indusiriale si de construct, IMM-uri comerciale si prestatoare de servicit; 4) in funetie de legitura cu mediul economic si cu firmele mari, se disting: IMM-uri independente sau concurente, care se afld in competitie cu marile firme in ceea ce priveste folosirea intensivi a capitalului si a muncii; IMM-uri dependente sau subcontractante, care ofr produse gi servicii intreprinderilor mai mari prin intermediul relajiilor de subcontractare; IMML-uri_permanente, care isi desfiigoari activitatea in cadrul unor piete de tip nis& pentru care exist o probabilitate mic& de a fi acaparate de ‘inreprinderile mati deoarece profitul si perspectiva de dezvoltare a activit prezinta interes pentru acestea; IMM-uri inovatoare, care ereeaz noi produse $i servi folosese noi tehnologi ereearA noi piee, dar care pot s& fie vulnerabile in faja ‘ntreprinderilor mari in conditille in care noile picte create si pespectivele de dezvoltare se dovedese atractive pentru acestea. ©) in funcfie de intensitatea tehnologici a activitatil, se disting: intreprinderi dotate cu tehnologie de varf, medie i redust; IMM-uri nedotate din punct de vedere tehnologie, care utilizeaza unelte gi echipamente artizanale. in ultimii ani, 0 atenjie deosebita se acorda IMM-urilor din zona tehnicii de varf, care se impart in trei categor + IMM-uri din seetoare high — tech” si media, caracterizate print-o inclinagie ridicatd spre activitiile desfsurate prin intemet: - IMM-urile nou — infiintate de ,cyberintreprinziitori”, care se focalizeaz pe exploatarea oportunititilor oferite de comertul electronic si in anumite sectoare de - IMM- urile integrate in lanturile de aprovizionare ale marilor firme si care genereazi inovatii si comercializez4 produse sub presiunea principalilor elienti, Cu raportare la Uniunea Europeand, cele trei tipuri de IMM —uri prezinti o importanta vitalé pentru functionalitatea si performantele Uniunii Europene, fiind ‘Ovidiu Nicolescu, rian Nicolescu — Op. cit, p. 62-63. 20Angela ROMAN -CAP. |: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale germenii societitii informationale si ai economiei bazate pe cunostinfe. in ultimul deceniu, s-a conturat un nou tip de intreprinderi mici si mijlocii, si anume cele axate pe cunostinje, care se individualizeaza prin urmatoarele caracteristici Y preponderenja activelor intangibile (informayii, cunostinfe, idei, valori intelectuale ale angajatilor); ‘incorporarea de activititi ce implicd o putemica densitate a cunostinjelor; utilizarea unei forte de munca pronuntat specializate; dezyoltarea intensivai a activitiilor de cercetare- dezvoltare; oferirea de produse si servicii inovative: fol jrea de tehnologii de varf; RNS KK durata scurta de viata produselor si serviciilor. 1.4, Rolul economic $i soci al intreprinderilor mi Seetorul intreprinderilor mici gi mijlocii are un rol extrem de important in cadrul Uunei economii nationale prin contributia semnificativa la dezvoltarea economicd gi social a acesteia. in Uniunea Europeand”? sunt 22.3 milioane de intreprinderi mici si mijlocii, care Micr detin 0 pondere de 99.8% in numarul total de intreprinde reprinderile defin o pondere covargitoare, respectiv 92.7% in numiirul total de intreprinderi. IMM-urile produc aproximativ 58% din valoarea adaugati a economiei UE28 $i ofera dowd treimi din totalul locurilor de munca. in medie, la nivelul UE28, exist’ o densitate de 42.7 IMM-uri Ja 1000 locuitori Totodata, este de remarcat ci intre statele membre ale UE existé anumite decalaje semnificative in ceea ce priveste dezvoltarea sectorului [MM. De pilda, in rnumai 6 ari europene (Frante, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia i Spania) isi desfisoara activitatea 64.6% din totalul IMM-urilor active in economia nefinanciar europeana (a se vedea graficul 1). 2 Ovidiu Nicolescu, Ciprian Nicoleseu~ Op. cit. p.63. European Commission - Annual Report on European SMEs 2014/2015, November, 2015, 21Angela ROMAN ~CAP. 1: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale ‘Sursa: European Commission - Annual Report on Buropean SMEs 2013/2014 — A Partial and Fragile Recovery, 2014, p. 81 Distributia IMM-urilor in cele 28 de state membre ale UE (% din total UE28) in 2013 Contributia sectorului IMM la crearea de locuri de munc’ si de valoare adaugatt prezinté diferente semnificative intre {arile membre ale Uni Europene. Astfel, ponderea locurilor de munca create de IMM-uri variaza de Ia $4% in Marea Britanie la peste 75% in Bulgaria, Lituania, Estonia, Letonia, Portugalia, Italia, Malta, Cipru si Grecia (a se vedea graficul 2), Romania ocup’ locul 8 in UE, sectorul IMM asigurand 67% din totalul locurilor de munca 2Angela ROMAN -CAP. |: intreprinderile mici i mijloci al economiilor nationale Won Re EKO MURA EH Bw OUR MO ‘Sursa: European Commission - Annual Report on European SMEs 2014/2015, November, 2015, p. 11 Graficul 2: Aportul IMM-urilor din statele membre Ja crearea de locuri de muned (%), in 2084 Prin prisma rolului IMM-urilor la ctearea de valoare adaugata, ponderea varia de la 47% in Irlanda la 77% in Malta (a se vedea graficul 3). Romania ocupa locul 27 in UE dupi aportul IMM-urilor la crearea de valoare adaugata. MN FOR mw mG me AT Se ww SM WT oe ME Sursa: European Commission - Annual Report on European SMEs 2014/2015, ‘November, 2015, p. II Graficul 3: Aportul IMM-urilor din statele membre la crearea de valoare adiiugati (%) in 2014 Sintetic, rolul IMM-urilor in economia european& poate fi evidentiat prin urmatoarele cifte: 99.8% din totalul tnereprinderilor din UE sunt IMM-uri; 2 din 3 salariati sunt angajaji in IMM; 58% din valoarea addugaté generatd in economie este realizata de IMM-uri. 23Angela ROMAN -CAP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale in Romania, similar celorlalte yari UE, IMM-urile sunt considerate motorul dezvoltarii economice si sociale, apreciere ce rezulté din faptul cA ele isi aduc 0 contributie semnificativa la crearea de valoare adaugaté si sunt 0 surs’ importanté de ereare de noi Jocuri de munca. Rolul intreprinderilor mici si mijlocii in cadrul economiei nationale poate fie lenfiat pe baza datelor din tabelul 5 si graficul 4. IMM- urile detin © pozitie majoritars (99.6%) in numarul total de intreprinderi active din Romania, similar UE-28. Prin prisma rolului la crearea de valoare adaugata, IMM-urile din Romania au o contributie de 49.6%, procent mai sczut comparativ cu media UE (57.8%). in schimb, ponderea angajatilor in sectorul IMM (67.2%) se situeaz la un nivel apropiat de media UE (66.9%). In structura intreprinderilor pe categorii de miirime, se constati c& microintreprinderile defin 0 pondere covarsitoare, respectiv aproximativ 87.1% in totalul intreprinderilor (a se vedea tabelul 5), asigur’d 22% din totalul locurilor de munca si doar 13.5% din valoarea adaugatd creat de intreprinderi, Valoare RO | 13.5% [16.1% | 20% | 49.6% adiugata (%) [EU28 [21.1% | 18.2% | 185% | $7.8% * date estimative. ‘Sursa: Comisia Europeana, 2015 - Fisa informative SBA — Romania, ht ywth/smes/husiness-friendly-environmenUperformance- teview/iles/eountries-sheets/2015/romania, ro.0dF eteprindert Velooren adiuentd creat de IMM ‘Sursa: prelucrare dupa Comisia Europeand, 2015 - Fisd informative SBA — Romania Graficul 4: Indieatori cheie ai sectorului IMM in EU28 si Romania, 2014 (dateAngela ROMAN -CAP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale Rolul IMM-uritor decurge din urmatoarele argumente”®: ¥ genereazi cea mai mare parte a PIB din fiecare tar8, de regula intre 55% - 95%; ¥ favorizeazi crearea de noi locuri de mune, respectiv contribuie la reducerea somajului. In majoritatea statelor lumii, inclusiv in UE, IMM- urile sunt singurele care, in ultimii ani, genereazsi noi locuri de munca; Y oferd loct je munca pentru majoritatea popula ocupate; Y genereazi intro mare proportie inovatiile tehnice aplicabile in economie. Studiile efectuate in SUA™ au demonstrat ci incidenja inovagiilor in randul angajatilor din firmele mici este mai mare decat cea din randul angajatilor din marile Intreprinderi. Pirmele mici produc de doua ori si jumatate mai multe inovatii comparativ ‘cu intreprinderile mai mari. Prin urmare, intreprinderile mici inoveaza intr-o masurd mai mare, mai rapid si cu costuri mai mici; ¥ prezinta cel mai ridicat dinamism in conditiile economiei de piaf’, situajie atestata de evolufia numarului lor, a volumului ciftei de afaceri sia marimii forjei de ‘mune ocupate, sensi! I superioare intreprinderilor mari; realizeazi produse si se la costuri mai reduse decat firmele mari. Factorii principali care determin’ aceasti diferenja fiind cheltuielile conventionale mai mici, volumul si intensitatea superioara a muncii in condifiile prezentei permanente a intreprinzdtorului in firma si, de regula, motivarea m: Y dovedese flexi tensa a personalului itate \daptabilitate ridicate a cerinfele si schimbirile iefel, favorizate de ensiunea mai redusi, procesul decizional rapid, specific ‘ntreprinzatorului si de implicarea sa ne: ‘in activitayile curente: ijlocit Y reprezinté una dintre principalele surse de venituri ale bugetului statului | impor taxe, contribu etc.); Y asiguré componenta principati a unui fundal economic propice ‘economiei de piafi, caracterizat prin flexibilitate, inovativitate si dinamism: Y reprezinti germenii viitoarelor firme mari, in special in domeniile noi ale economiei, in ramurile de varf bazate pe tehnica si technologie performante: ® Consitul Nafional al intrerinderilor Mici si Mijlocii- Cartea alba IMM -urilor dix Romina, 2006, p.22-23, * Toan Abrudan, Gabriela Lobonfu, Miccea Lobongiu ~ IMM ~arile gi managementul lor specifi Eaiuura Dacia, Cj Napoca, 2003, p. 41 25Angela ROMAN -CAP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale SS Y ofera posibilitatea implinirii profesionale si sociale a unei parti apreciabile a popula: special a segmentului su cel mai activ si inovator; Y tendinjele actuale de natura tehnic’, economicd si sociala favorizeazi crearea cu precidere de IMM-uri, Automatizarea, robotizarea, informatizarea, dezvoltarea comunicatiilor si transporturilor, cresterea gradului de pregatire a populatiei, reducerea rapid’ a diferentelor de condigii de viati dintre zone si localitiyi, descentralizarea admit trativa fae posibile, dar gi ‘genereazA performanfe economice superioare, in primul rand prin firme mici si mijlocii, Importanfa sectorului intreprinderitor mici si mijlocii pentru economia nafionala poate fi evidengiata si prin prisma avantajelor pe care le prezintd, printre care”: = regulator al dezechilibrelor, prin tendinja permanent& a intreprinzitorilor mici de a se implica acolo unde nu este echilibru si de a realiza o alocare mai bund a resurselor in vederea objinerii profitului; ~ potential ridicat de creare de locuri de munca. intreprinderea mici sau mijlocie poate s& constituie unul din remediile importante impotriva somajului, actiondind ca amortizor al luctuatilor de pe piata munci ~ sursi de concurenté pentru intreprinderile mari, in special pentru oligopolurile $i monopolurile existente, reducdnd capacitatea acestora de a controla piafa, de a creste preturile si de a fi ineficiente in ecea ce priveste combinarea factorilor de productie; - importanti furnizori specializai de piese, subansamble si servicii pentru intreprinderile mari, prin activitatea de subcontractare, Aceste produse si serv sunt oferite la prefuri ferioare celor pe care intreprinderile mari ar fi capabile si le asigure. Astfel, se poate aprecia c@ existenfa multor intreprind: mari, profitabile, se datoreazi prezentei IMM-urilor $i relatiilor cu acestea; - contribuie la formarea ofertei de marfuri, oferind produse pentru pieye limitate sau specifice, care nu sunt eficiente pentru intreprinderile mari sau pentru care ‘nu este satisficuta cererea numai prin intermediul intreprinderilor maris - utilizeaza factori de productie mai pufini eficienfi, carc, in alte condifii, nu ar fi folosiji in cadrul unui proces de productie (resurse locale, produse secundare ale {ntreprinderilor mari ete.) * Joan Abrudan gi altii—Op cit, p. 44-45. 26Angela ROMAN -CaP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nafionale - legiturd puternic& cu economiile locale. Prin capacitatea lor de a rispunde cererilor locale si prin informayiile de care dispun cu privire la piejele locale, IMM-ut pot sé actioneze mai eficient comparativ cu intreprinderile maris ~ potential de dezvoltare a viitoarelor intreprinderi mari. in acest sens, este de mengionat c& intreprinderi mari care exist in prezent au fost initial intreprinderi mici; = fle ilitate si rezisten{i mare in perioad de crizA i de recesiune. IMM- urile implic& eforturi mai mici de invest si adaptare, iar datorita volumului redus de factori de productie este posibila schimbarca structurii productiei/serviciilor; = pot s& asigure eresterea performantei gi a satisfactiei in munca. Datorité unui mediu de munca, in general, armonios, calitatea si satisfactiile activitayilor desfaigurate in intreprinderile mici sunt superioare celor desfasurate in intreprinderile mari. Pe lang avantaje, organizarea intreprinderilor sub forma intreprinderilor mici si mijlocii prezinta gi unele dezavantaje sau puncte ,slabe”, printre care: ~ dispun de un volum redus de resurse i -orporabile si de rezerve; = dependenja, de regula decisiva, a existentei intreprinderii de o singura persoana, intreprinzatorul; - nivelul tehnic este mai scdzut comparativ cu intreprinderile mari; ~ insuficienta luare in considerare a interesclor si caracteristicilor sale specifice de catre factorii de putere din mediu; ul falimentului este mare in = dispun de protectic sociala limitatd astfel 8 ri condifiile unci concurente putemice. {in conditiile actualei erize economice si financiare mondiale, sectorul intreprinderilor mici prezinea si alte limite, printre care”: Y ele nu pot sd-si redued dimensiunea pentru c& sunt deja mici; Y uate individual, ele sunt mai pujin diversificate din punct de vedere al activitatilor economice; s au 0 structurd financiard mai putin solida, iar capitatizarea este stab, s depind intr- 0 masurd semnificativis de credite; ¥ din punct de vedere al riscului de eredit, novarea lor este mai slaba; ® , OECD — The Impact ofthe Global Crisis on SME and Entrepreneurship Financing and Policy Responses, p.15, hp. ed ore/datacecd 403433183090 pat 27Angela ROMAN -CAP. I: intreprinderile mici si mijlocii- pilon al economiilor nationale ee eS eee Y au mai putine optiuni de finamare, ca urmare a accesului limitat pe pieyele financiare, Tindnd seama de neajunsurile pe care le prezinti organizarea IMM-urilor, Directorul Centrului de A‘ ita{i Intreprenoriale de la Harvard, Howard Stevenson, arata faptul c& spre deosebire de intreprinderile mari care yfac greseli mari, dar supraviefuiese, IMML-urile, eAnd fac greseli mari, cel mai adesea dau faliment”?”. Importanta major’ a sectorului IMM in cadrul unei economii nationale nu {nseammn subestimarea rolului intreprinderilor mari. Economia fiecdrei tari, pentru a fi performanti, necesiti si un puternic sector de intreprinderi mari, mai ales in domeniile industrial si transporturi. 0 economie este cu atit mai “sindtoasi” si mai performant, cu cét prezinti 0 structura echilibraté nu numai din punct de vedere sectorial, ci si dimensional. Realitijile economice demonstreazi existenja unor putemice relajii de interdependent intre intreprinderile mari si intreprinderile mici si Asemenea iloci relajii se concretizeazi prin diferite modalitati, printre care: contracte de vanzare — cumparare; contracte de subcontractare; alianfe strategice sub forma de francize, acorduri de cooperare pe termen, incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice ete. intreprinderile mici si mijlocii sunt importante pentru intreprinderile mari deoarcee: > IMM-urile reprezinti clientii cei mai numerosi, care achi ‘majoritatea produselor 5 serviciilor intreprinderitor maris, > IMM-urile furnizeazi intreprinderilor mari, majoritatea_pieselor, subansamblelor, ansamblelor, $i o parte apreciabili din materiile prime, materialele, energia 5i utilititile de care au nevoie; > o parte din forta de muneé utilizati in intreprinderile mari a luerat inainte in IMM-uri: > IMM-urile “absorb” majoritatea gomerilor care provin din intreprinderile mari; > IMM-urile genereazé cea mai mare parte din intreprinderile mari. La rindul lor, intreprinderile mari sunt esentiale pentru IMM-uri pentru cé: 7 Consiliul National al intreprinderilor Mici si Mijlocii - Cartea alba a IMM urilor din Roménia, 2006, p. 22-4 28Angela ROMAN -CAP. |: intreprinderile mici si mijloci al economiilor nationale pilon F furnizeazé 0 parte importanté din componentele de care IMM-urile au rnevoie, respectiv matcrii prime, materiale, combustibili, energie ete; ‘2 reprezinté clienti importanti pentru produsele si serviciile IMM-wrilor; constituie o scoald unde se formeaza si perfectioneazd 0 parte apreciabilét dintre intreprinzéitorii, manageril si specialistii din IMM-uri; © furnizeazd IMM-urllor informatii, know-how, tehnologie si cunostinje de varfi ‘© reprezintc modele manageriale si tehnice pentru numeroase IMM-uri; ‘© participa, uneori, la formarea specialistilor din IMM-uri, atunci cand au nevoie de produsele acestora. in concluzie, aga cum demonstreaza si realitatea economic’, functionalitatea si Performanjele unei economii sunt conditionate de intreprinderile sale, indiferent de dimensiunea lor, si de relatiile de conlucrare permanent, pe multiple planuri, dintre acestea, 29