Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ochiul liber.
Etapa intuitiva-se intuieste existenta micro-organ si se elaboreaza teoria contagiunii(bolile erau
produse de organisme f mici, capabile de multiplicare nimite seminaria
Etapa descomp micro-organ-s-a descoperit microscopul, s-a introdus termenul de bacteriesi s-a
infirmat teoria de spontaneitati care sustinea ca bolie erau produse de organisme f mici de origine
veget divina.
Etapa dezvoltarii-in aceasta etapa au fost efectuate studii si fundamentale teorii de catre Louis
Pasteur si Robert Kock
Etapa contemporana- in acaesta etapa s-a stud noi format microbiene cum ar fi prioni si
vibrioni ; - s-a descop chimio-terapia si atibioticele care se fol in tratarea bolii microb.
Louis Pasteur, contributii imp: -a studiat bolile vinului si berii si ca aceste boli dispar la tem de
60 C; -a dem natura infectioasa a bolilor;-a stud frecmentatie lactica, butirica, a descoperit
bacteriile; -a desc vaccinul holerei aviare.
Robert Kock contributii imp: -a stud criteriile comf carora un micro-organ poate fi considerat
agentul microb al unei boli; -a pus la punct modelele si tehnicile de izolare a micro-organ in
culturi pure ; -a semnalat pt prima oara fenom de alergie si a descop prima subst revelatoare
tuberculina; -descop vaccin antirabic, holera , antrax;- a desc vaccin impotriva varilolei unane
folosindu-se ca mat infect leziunile varioriele de la nivelul ugerului la vaca.
Cultura pura-apare atunci cand pe un substrat nutritiv se dezv o singura specie bacteriana
Bolile-sunt produse de micro-organ care se transm de la un individ la altu pe difer cai de
multiplicare
Protozoarele-sunt organsim unicelulare, apartin regnului animal si au un tip de organiz
eucariota.
Fungii sau micetiisunt oraganizme unucelulare, apartin regnului vegetal .
Virusuri- snt formatiuni submicroscopice, cu structura rudimentara, cu o fiziologie aparte ,
prezinta aparat genetic format din AND sau ARN, nu au memb citoplasmatica.La aceste
diviziuni se pot incadra prionii sau viroizii care sunt agenti infectiosi ai plantelor si animalelor.
Bacteriile- sunt micro-organ unicelulare de tip procariot caracterizat prin absenta structurilor
intracelulare membranare.Bacteriile nu prezinta reticul endoplasmatic , ap golgii sau mitocondrii,
ele prezinta echipament enzimatic iar unele prezinta pe suparf lor cilii. Materialul genetic al
bacteriilor este reprezentat de o molecula mare de AND la care se adauga entitati extracromozomale mai mici de AND, numite plasmide .
Inmultirea bacteriilor-se realizeaza cel mai frecvent prin diviziune directa, mai rar prin
imugurire sau pe cale asexuata.
Formele celulei bacteriene:1 principale : a) forma de coc (sferic sau oval ); b) f bacili
( bastonas ); c) f de vibrion (bastonas incurbat cu ambele capete ascutite ) ; d) f de spirochet
( spirale largi sau mici ). 2 f intermediala : cocoida, cocobacili, secundare, ramificata , bombata,
renifosma, lanciolata .
Dimensiunea bacteriilor-lungimea poate varia de la 1-8microm, exista bacterii cu o lungime de
peste 15 microm ( genul bacilius, costridium ). Grosimea bact in jur de0,1-0,2 microm .
Gruparea bacteriilor : 1 gr diplo : diplococi ( oo) , diplobacili ( ) 2 gr strepto : streptobacili( -----) , strepto-coci (ooooo) 3 gr stafilo: stafilococi (
) 4 gr polisoda( grilaj) 5 gr
tetrada ( ) 6 gr sarcina ( ) 7 in forma de litere chinezesti ( ) 8 in forma de filament ( ) 9
gr ramificata.
Densitatea bacteriilor se apropie cu cea a apei cu val cuprinse intre 1,07 1,8, val densitatii
scade atunci cnd continutul in lipide este mai mare si creste atunci cand continutul in subst nat si
proteine este mare
Polimorfismul bacterian se refera la capacitatea bacteriilor din cadrul aceleiasi specii de a se
grupa in mod diferit sau de a prez forme si marimi diferite.. Este influmentat de mediul de
cultura si factorii externi .
Structura celulei bacteriene celula bacteriana este alcat din invelis si continut. Unele bacterii
prezinta organite de miscare numite cili si organite de aderenta pili sau fimbrii. Invelisul
cuprinde :mem citop , capsula , glicocalipsul, peretele celular ;membr citop apare la toate
speciile bacteriene, peretele celular apare la majoritatea speciilor cu exceptia micriplasmelor.
Capsula si glicocalipsul apar la anumite specii bacteriene in anumite cond de mediu.
Membrana citoplasmatica-este situata intre citoplasma si peretele celular , adera strans la
peretele celular datorita diferentei de presiune existente intre presiunea bacteriana si presiunea
din mediul exteror ,prezinta o grosime de 7-10 nan. Dpdv morflogic este alc din doua straturi
electrono-opace si un strat electrono transparent . Dpdv biochimic prezinta o structura
trilamenara formata dntr-un stat dublu de fosfo-lipide. Rol: - intervine in procesul de diviziune
celulara; -in procesul de sporogeneza; in procesul de separare a genomului .
Mezozomii- imaginari sau plieri ale memr citplas catre interor. O celula bact poate avea 1-2
mezozomi , acestia fac legatura intre nucleu si peretele celular , pot avea forma veziculara sau
tugulara.
Peretele celular este o a doua comp a invelisului , se gaseste in exter mem citop din care
adera stratul sau bazal . Are o grosime de 15-20 cm . Spre deosebire de peretele celular al
vegetalelor nu prezinta celuloza. Peretele celular la bact gram negative-prezinta o structura
elastica , mult mai complexa decat cea pozitva. Peretele celular la bact gram pozit este alct
intr-o componenta pectidica si o comp gliconica. Rol : -mentine forma celulei ; -asigura protectie
impotriva actiunii fizice , mecanice sau chimice;- asigura protectie impotriva presiunii osmotice
interne;- intervine in procesul de nutritie precum si in cele secretorii; - participa la diviziune .
Protoplastul rep o celula bacteriana la care peretele celular a fost distrus sub actiunea
penicilozei Are forma de coc . Se coloreaza in rosu gram negativ. Se divide dar nu formeaza
colonii de agar.
Speroplastii- rep cel bacteriene la care peretele celular a fost partial distrus sub actiunea
lizozimului se poate reface .
Formele L- rep variante de celule bacteriene cu perete celular modificat , apar in cazul
organismelor care sufera infectii cronice.
Capsula rep o componenta a invelisului , apare la anumite specii bacteriene si in anumite
conditii.In funct de capacitatea de aderanta exista 4 tipuri de capsulo: 1 microcapsula-nu se obs
la micr obijnuit , se intl la specii ca pasteurella, cloxidrium si are o structura fina. 2 casula
propriu zisa- este bine definta , are aceeasi dimensiune aproape egala cu cea a cel bacteriene pe
care o inconjoara. Dpdv chimic este alcatuita din substante polizaharidice, polileptridice . se intl
la baciliu-anthracis. 3 substanta mucoasa capsulara- aceasta nu adera la celula bacteriana si si
se intl la clepsiela pleumoniae. 4 zooglea- rep o substanta mucoasa in care sunt inglobate mai
multe bacterii, apare la celul bac saprofite. Capsula este conditionata de factorii fenotipici si
genoticipi; factorii genotipici- sunt reprez de mutatiile pe care le sufera bacteriile. f-actorii
fenotipici- sunt reprez de variatiile de mediu. Rolul capsulei rep un factor de virulenta; au
proprietati de adeziune
Glicocalix-rep o structura o structura asemanatoare capsulei este alcat dntr-o retea de fibre
poliglucidrice care inconjoara celula bact . Rol-ajuta bacteriile sa se fixeze pe subst nutritive si
rep un factor de virulenta , mentinand infectiile la invelisul tractului digestiv si urinar .
Continutul celulei bact este formata din mat genetic si citoplasama. Mater. Genetic
( geomul) este alcat dintr-o molec mare de ADN dublu catenar , lung 1000-1400 nn , groisme
2nn,reprez 5-16% din volumul cel bact .-Rol: asigura functii de autorepliare( presupune unei
molec noi idenrice de ADN dublu catenar ) si hetero-replicare( asigura sinteza de proteine si