JOCUL IELELOR DE CAMIL PETRESCU

Scrie un eseu argumentativ, de 2-3 pagini,despre drama

JOCUL IELELOR DE CAMIL PETRESCU

Scrie un eseu argumentativ, de 2-3 pagini,despredrama,pornind de la ideile
exprimate in urmatoarea afirmatie:"Ea[drama]va ocupa locul lasat de defuncta
tragedie si va ingloba ceea ce a mai ramas: dramatismul conflictului,maretia
caracterelor,etc.Ceea ce se pierde definitiv este suportul metafizic al conflictului
tragic.Conflictele dramei nu implica decat individul si destinul sau
terestru,fortele care i se opun sunt cunoscute si explicabile,iar fiorul
necunoscutului dispare.Impasul nu este absolut,eroul poate sa-l
depaseasca."
(Doina Comlosan,Dictionar de comunicare)
In ciuda multitudinii domeniilor artistice si a celor conexe in care s-a
impus deopotriva,Camil Petrescu ramane,in primul rand,un om de teatru,autorul
modern continuandu-i pe Bog 818j92i dan Petriceicu Hasdeu si Ion Luca
Caragiale,creatia lui dominand perioada interbelica.Din gama operelor
camilpetresciene se detaseaza net "Jocul ielelor",care isi demonstreaza statutul
de veritabila drama prin faptul ca este o specie a genului dramatic in
proza,caracterizata prin ilustrarea vietii reale intr-un conflict complex si puternic
ce "nu implica decat individul si destinul sau terestru",in desfasurarea caruia se
urmareste conturarea trasaturilor personajului dramatic.Aceasta specie este
rezultatul unei mari libertati de creatie datorita imbinarii accentelor tragice cu
cele comice si,dupa cum afirma Doina Comlosan,"ea va ocupa locul lasat de
defuncta tragedie si va ingloba ceea ce a mai rams:dramatisnul
conflictului,maretia caracterelor".Caracterul modern ce ii asigura lui Camil
Petrescu rolul de initiator al dramei de idei consta in tema urmarita pe parcursul
diegezei dramatice,in tehnicile de reprezentare si validare dramatica a
personajelor,precum si in arta minutioasa a scriitorului in elaborarea discursului
dramatic prin procedee care uzeaza de elemente din cele mai moderne.
Primul argument in statutarea operei "Jocul ielelor" drept drama
moderna de idei il constituie tema urmarita pe parcursul discursului dramatic,si
anume drama de constiinta a personajului principal,izvorata dintr-un conflict in
planul ideilor absolute pa care eroul vrea cu obstinatie sa le aplice in realitatea
concreta cu care sunt incompatibil.Actiunea este plasata in "mai 1914,in
Bucuresti" si debuteaza cu stirea pe care ziarul "Dreptatea Sociala" o primeste
de la unul din redactorii sai aflati la Paris,si anume ca un cunoscut ziarist francez

a publicat scrisorile de dragoste ale sotiei ministrului de justitie catre amantul

ei,ceea ce a determinat-o pe aceasta sa-l astepte pe directorul ziarului trei ore sis
a-l omoare cu sase focuri de pistol.Pe fondul acestei stiri sunt prezentate o serie
de intamplari despre directorul ziarului,Gelu Ruscanu,care il ameninta pe
ministrul justitiei,Serban Saru Sinesti,cu dezvaluirea unui aspect zguduitor al
vietii sale,daca acesta nu demisioneaza din functie,fapt ce constituie
intriga.Desfasurarea actiunii adduce in prim plan discutia dintre Gelu si
Praida,in care cel dintai povesteste intamplarea care l-a determinat sa initieze
campania impotriva lui Sinesti,si anume moartea suspecta a batranei
Manitti,urmata de inlocuirea bunurilor de valoare ale acesteia cu unele
neimportante.Toate aceste fapte sunt relatate de Maria Sinesti intr-o scrisoare
adresata amantului sau,Gelu Ruscanu.
In seara in care trebuia dat la tipar documentul incriminator,matusa lui
Gelu il viziteaza la redactie,rugandu-l sa renunte la intentia sa si cu greu ii
marturiseste ca tatal sau,jucator inrait de carti,pierzand u suma considerabila de
bani,a fost ajutat de Sinesti.Gestul tatalui sau zdruncina imagine ape care Gelu io purta,dar nu si hotararea de a publica scrisoarea,insa accepta amanarea cu o
zi.Maria Sinesti ii face o vizita lui Gelu,lasand un revolver pe masa,pe care
barbatul il arunca intr-un sertar al biroului,nestiind scopul cu care a fost
adus.Dupa plecarea acesteia,Serban Sinesti isi face aparitia in biroul lui
Gelu,incercand in santaj sentimental prin intermediul scrisorii prin care tatal sau
ii solicita ajutorul,insa directorul ziarului nu abdica de la hotararea de a publica
documentul.La plecare,apparent intamplator,Sinesti ii dezvaluie lui Gelu ca tatal
sau s-a sinucis din cauza unei actrite vulgare si fara talent si nu a murit intr-un
accident de vanatoare,fapt ce constituie punctual culminant.Deznodamantul
marcheaza ratarea personajului atat pe plan professional,el renuntand la postul
de director,cat si in planul ideilor,ceea ce il face san u-si mai gaseasca rostul
existentei sis a se sinucida cu pistolul adus de Maria Sinesti.

Al doilea argument ce suntine apartenenta operei "Jocul ielelor" la

drama moderna de idei il constituie modul de individualizare a
personajelor,remarcandu-se Gelu Ruscanu,ca instanta dramatica fiind personaj
principal,regasindu-se in toate secventele dramatice,protagonist,actiunea
polarizand in jurul sau,si rotund,portretul sau intregindu-se pe parcursul
diegezei.Ca referent uman,el dispune de un portret fizic bazat pe caracterizarea
indirecta,prin intermediul didascaliilor:"Gelu e un barbat ca de 27-28 de ani,de o
frumusete mai curand feminine,cu un soi de melancolie in privire,chiar cand
face acte de energie.Are nervozitatea instabila a animalelor de rasa.Priveste
intotdeauna drept in ochi pe cel care vorbeste si asta-I da o autoritate
neobisnuita.Destul de elegant imbracat,desi fara preocupari anume.",infatisarea

sa sugerand si cateva
meditatie,onestitatea.

trasaturi

morale

precum

inclinatia

spre

Ca toti eroii camilpetrescieni,intelectuali lucizi insetati de

absolute,inflexibili si inadaptati superior,orgoliosi in aspiratii,Gelu Ruscanu este
un invins,fiind devorat spiritual de propiile idealuri ce nu puteau fi concretizate
in realitatea sociala.Traind in lumea ideilor pure,este incapabil sa ramana
nepasator la imperfectiunile vietii pline de compromisuri,fiind dominat de un
"hybris" cu totul iesit din comun.Acest orgoliu excesiv ii conduce destinul catre
iluzii pe care le sustine cu obstinatie,facandu-l opac la orice solutie
reala.Conceptia literara a lui Camil Petrescu,reflectata atat in proza cat si in
dramaturgie,poate fi concentrata in replica personajului principal referitoare la
drama intelectualului lucid:"Cata luciditate,atata existenta si,deci,atata
drama".Incatusat de absolute,nascut din framantari si skepticism,Gelu
mosteneste de la tatal sau aceeasi "nebunie a absolutului" si sufletul tulburat din
cauza imperfectiunilor vietii reale.Prin monolog interior,asezat in fata "mastii lui
Voltaire" eroul imagineaza o convorbire cu acest uitat "alter ego",Gelu
rememorand toate greselile facute in viata si constientizand faptul ca a fost
inconsecvent in respectarea principiilor absolute.Eroul lui Camil Petrescu este
invins astfel de propiul lui ideal,traieste drama destinului tragic,prin plasarea lui
intr-o lume abstracta,plina de ambiguitate si de perceptie falsa a societatii
concrete.Ruscanu recunoaste ca "s-a destramat hora ielelor" si se sinucide cu
pistolul adus de Maria,esuand astfel pe plan social,familial,erotic,moral si
intelectual.
Al treilea argument in statutarea operei drept drama moderna de idei
consta in procedeele uzitate in construirea discursului dramatic,procedee
subordinate stilului anticalofil al lui Camil Petrescu,ce se particularizeaza prin
formule estetice moderne,concretizate prin interesul pentru starile difuze ale
eroilor,de exaltare a trairilor,sondare pana in zonele cele mai adanci ale
subconstientului,echilibru si simetrie,claritatea limbajului analitic si ezitarea
verbului intelectual.Didascaliile,indicatii scenice regizorale ce vizeaza elemente
de comunicare paraverbala sau nonverbala,raportate la personaje ,la elemente de
decor si orice alte interventii ale unor factori externi,valideaza prezenta
vechiului discurs accentuat rhetoric caruia i se adauga comentariul colateral
imbinat cu reflectia profunda ,dezbaterea grava si analiza trairilor umane.
Astfel,prin talentul desavarsit de care da dovada in aprofundarea
nuantelor sufletesti,Camil Petrescu detine suprematia pe plan dramatic,reusind
sa contureze in mod impecabil destinul unui om captiv in lumea ideilor.