2.1.

Scurt istoric al companiei Coca-Cola HBC

nceputul din Atlanta 1886-1892

Era 1886 i n New York Harbor muncitorii construiau Statuia Libertii. La opt sute

de mile deprtare, un alt mre simbol urma s fie descoperit. Precum muli oameni care au
schimbat istoria, John Pemberton, veteran al rzboiului civil i farmacist n Atlanta, a fost
inspirat din simpla curiozitate.
Pentru c i plcea s se joace cu formule medicinale, ntr-o sear, cutnd un leac
rapid pentru o durere de cap, a amestecat un lichid de culoarea caramelului ntr-un vas. Cnd a
terminat, l-a dus la o farmacie local. Aici amestecul a fost combinat cu sifon i probat de
clieni care au recunoscut cu toii: aceast nou butur era special.
Farmacia a nceput s vnd amestecul cu 5 ceni paharul. Contabilul lui Pemberton,
Frank Robinson, a numit amestecul Coca-Cola i a notat numele ntr-un manuscris. Pn n
ziua de azi, Coca-Cola se scrie la fel. .
Considernd ca "cei doi C vor arata bine in reclame" Frank Robinson, partenerul si
contabilul doctorului Pemberton, a sugerat numele si a scris cu acest scris unic marca
inregistrata "Coca-Cola", ce este acum renumita. Primul anunt publicitar pentru "Coca-Cola",
a aparut curnd n The Atlanta Journal. Acesta invita cetatenii insetati sa incerce "noua si
populara bautura carbonatata". Pe copertinele magazinelor au aparut bannere pictate de mna
cu sugestia "Consumati", ce era adaugata pentru a informa trecatorii ca noua bautura era
racoritoare. n timpul primului an vnzarile au atins, in medie, cifra modesta de noua portii pe
zi. Dr. Pemberton nu si-a dat niciodata seama de potentialul bauturii pe care o crease . Un
secol mai trziu, Coca-Cola Company a produs peste 10 miliarde de galoane de suc. Din
nefericire pentru Pemberton, el era mai mult un inventator dect un om de afaceri, i nici
mcar nu bnuia c a inventat unul din cele mai de succes produse din lume.
De-a lungul anilor, ntre 1888 i 1891, Pemberton a vndut firma unui afacerist din
Atlanta pe nume Asa Griggs Candler pentru un total de 2300$. Candler a devenit primul
preedinte al firmei i primul care a adus viziune de afaceri companiei.
CANDLER
La data de 1 mai 1889, Asa Candler a publicat o reclama de o pagina n The Atlanta Journal
si si-a declarat firma sa (firma de vnzari en-gros si en-detail) ca singura proprietara a CocaCola "Delicios. Racoritor. Antrenant. Tonic". Titlul exclusiv de proprietate, pe care domnul
Candler l-a obtinut n 1891, a costat n total 2.300$.Pna n anul 1892, flerul de comerciant al

domnului Candler a impulsionat vnzarea de sirop Coca-Cola, facnd-o sa sporeasca de

aproape zece ori. Curnd dupa aceasta si-a lichidat farmacia "Jacobs" si si-a ndreptat
ntreaga atentie spre bauturi racoritoare. mpreuna cu fratele sau John S. Candler, cu Frank
Robinson, fostul partener al lui John Pemberton, si cu alti doi asociati, domnul Candler a
format n Georgia o corporatie cu numele de The Coca-Cola Company. Capitalul initial a fost
de 100.000$.Marca nregistrata "Coca-Cola", folosita pe piata din anul 1886, a fost
nregistrata la Biroul de Inventii al Statelor Unite la data de 31 ianuarie 1893 (nregistrarea a
fost renoita periodic).
Aa Candler, un vnztor nscut, a transformat Coca-Cola dintr-o invenie ntr-o
afacere. tia c exist oameni nsetai i Candler a gsit ci inovative de a le prezenta acest
nou produs. A distribuit cupoane pentru a ncerca gratis noua butur rcoritoare i i-a
mbrcat pe farmaciti n haine imprimate cu Coca-Cola.
Stilul agresiv de promovare a funcionat. Creznd cu fermitate n publicitate, domnul
Candler a dezvoltat eforturile depuse de doctorul Pemberton n domeniul marketing-ului,
distribuind mii de cupoane pentru o sticla de Coca-Cola gratuita. A promovat continuu
produsul, distribuind suveniruri, calendare, evantaie, ceasuri, urne si multe altele, toate cu
marca nregistrata Coca-Cola.
n 1895, la trei ani dupa nfiintarea Companiei Coca-Cola, domnul Candler a anuntat
n raportul sau anual catre actionari: "Coca-Cola se bea acum n fiecare stat si teritoriu din
Statele Unite".Pe masura ce a crescut cererea de Coca-Cola, The Coca-Cola Company, si-a
dezvoltat rapid capacitatea de productie. O cladire noua, ridicata n 1898 pe Edgewood
Avenue la College Street (care mai trziu a devenit "Coca-Cola Place"), a fost primul sediu
dedicat exclusiv productiei de sirop si conducerii afacerii. Domnul Candler a salutat noua
structura cu trei etaje si a declarat-o "suficienta pentru toate necesitatile noastre de acum
ncolo". Ea a devenit nsa nencapatoare dupa numai un deceniu.
Pn n 1895, Candler a construit fabrici n Chicago, Dallas i Los Angeles.
Inevitabil, succesul buturii a condus la modificarea modalitii de mbuteliere. n 1894, un
om de afaceri din Mississippi, Joseph Biedenham, a fost primul care a pus butura n sticle. A
trimis 12 sticle ctre Asa Candler, ns acesta nu a fost impresionat. n ciuda faptului c era un
foarte abil om de afaceri, nu a realizat c Coca-Cola ii va realiza adevratul potenial cnd va
putea fi cumprat la sticl. Nu a realizat acest lucru nici mcar 5 ani mai trziu cnd 2
avocai, Benjamin F. Thomas i Joseph B. Whitehead, au cumprat dreptul exclusiv de a
mbutelia i vinde butura pentru suma de 1 dolar. n timp ce eforturile domnului Candler se
ndreptau spre impulsionarea vnzarilor la pahar, se dezvolta un nou concept care urma sa

raspndeasca savurarea bauturii Coca-Cola n ntreaga lume. n 1894, n Vicksburg,

Mississippi, Joseph A. Biedenharn a fost att de impresionat de cererea crescnda pentru
Coca-Cola pe care o vindea la pahar, nct a instalat o masinarie de imbuteliat n spatele
magazinului sau si a nceput sa vnda navete de Coca-Cola plantatiilor si fabricilor de
cherestea de-a lungul rului Mississippi. El a fost primul mbuteliator de Coca-Cola.
mbutelierea pe scara larga a fost posibila n 1899, cnd Benjamin F. Thomas si Joseph B.
Whitehead din Chattanoga (Tennessee), au obtinut de la domnul Candler drepturile exclusive
de a mbutelia si vinde Coca-Cola n Statele Unite. Cu contractul n mna s-au alaturat lui
John T. Lupton, tot din Chattanoga, si au nceput sa dezvolte ceea ce acum a ajuns sa fie
sistemul de mbuteliat Coca-Cola din ntreaga
lume.
Prima fabrica de mbuteliat dupa ncheierea noului contract, a fost deschisa n
Chattanoga n 1899 si a doua n Atlanta, n anul urmator.Realiznd atunci ca nu puteau obtine
suficient capital pentru a construi fabrici de mbuteliat n ntreaga tara, domnii Thomas,
Whitehead si Lupton au decis sa caute capital strain. Au semnat contracte cu persoane
competente, pentru a realiza fabrici de mbuteliat Coca-Cola n anumite zone geografice.n
urmatorii 20 de ani, numarul de fabrici a crescut de la doua la peste 1000, 95 la suta dintre ele
fiind n proprietatea localnicilor si cu angajati ai acestora. Odata cu dezvoltarea afacerii,
realizarea unui echipament de mbuteliat de mare viteza si a unor mijloace de transport tot mai
eficiente au permis mbuteliatorilor sa serveasca mai multi clienti, cu un numar mai mare de
produse. Astazi sistemul de mbuteliere Coca-Cola constituie reteaua cea mai mare si mai
raspndita de productie si distributie din lume.

Pstrarea brandului 1905-1918

Imitarea poate fi o form de flatare, ns Coca-Cola Company nu a fost deloc flatat

de proliferarea buturilor care o imitau din dorina de a profita de succesul originalului. Att
produsul ct i brandul trebuiau s fie protejate.
Publicitatea s-a axat pe autenticitatea Coca-Cola. n 1916, compania Root Glass din
Indiana a nceput s fabrice faimoasa sticl de Coca-Cola. Pe msur de se nainta n noul
secol, Coca-Cola Company a crescut rapid, extinzndu-i afacerile n Cuba, Porto Rico,
Frana i alte ri. n 1900 existau 2 mbuteliatori de Coca-Cola iar n 1920 existau 1.000.

Motenirea lui Woodruff 1919-1940

Probabil nici o alt persoan nu a avut un impact mai puternic asupra companiei Coca-

Cola dect Robert Woodruff. n 1923, la 5 ani dup ce tatl su Ernest a cumprat compania
de la Asa Candler, Woodruff a devenit preedintele companiei.
Dac Candler a prezentat Statelor Unite noua butur Coca-Cola, Woodruff a
prezentat-o lumii ntregi de-a lungul unei cariere de 60 de ani la carma companiei.
Woodruff era un geniu al marketingului i a profitat de toate oportunitile de
extindere. Coca-Cola a cltorit mpreun cu echipa SUA la Olimpiada din 1928 din
Amsterdam, iar logo-ul a fost imprimat peste tot, chiar i n arenele de lupte cu taurii din
Spania.
Woodruff a ncurajat toate inovaiile care i ajutau pe oameni s se bucure de CocaCola, transformnd compania nu doar ntr-un mare succes ct i ntr-o parte important din
viaa oamenilor.
Noul presedinte a pus un accent deosebit pe calitatea produsului. Domnul Woodruff a
initiat o campanie denumita "Bautura de Calitate", folosind un personal format din oameni cu
nalta calificare, pentru a ncuraja si ajuta locurile unde Coca-Cola se vindea la pahar n
vnzarea si servirea corecta a bauturii. Cu ajutorul mbuteliatorilor de frunte, conducerea
Companiei a stabilit standarde de calitate pentru fiecare faza a operatiei de mbuteliere.
Domnul Woodruff a vazut un potential urias pentru afacerea cu sticle de Coca-Cola asa ca
suportul, constnd n publicitate si marketing, a fost sporit substantial. La sfarsitul anului
1928, vnzarile de sticle Coca-Cola au depasit pentru prima data vnzarile la pahar.Robert
Woodruff a condus de-a lungul anilor afacerea Coca-Cola spre naltimi de neegalat ale
succesului commercial. Conceptele de comercializare ce sunt considerate obisnuite astazi,
erau privite ca revolutionare pe vremea cnd ele au fost introduse de catre domnul Woodruff.
Compania Coca-Cola a fost prima care a introdus, de exemplu, inovatia cartonului cu sase
sticle Coca-Cola n primii ani ai deceniului al treilea, permitnd astfel consumatorului sa
transporte mai usor Coca-Cola acasa.Cutia simpla de carton cu sase sticle, descrisa ca "un
ambalaj pentru casa, un mner ca o invitatie", a devenit unul dintre cele mai puternice
instrumente de comercializare ale industriei de bauturi racoritoare.n 1929, cartonului i s-a
alaturat un alt progres revolutionar, racitorul de metal cu capac, care a facut posibila servirea
bauturilor Coca-Cola rece ca gheata la locurile de vnzare cu amanuntul. Racitorul a fost apoi
mbunatatit cu refrigerare mecanica si actionare automata cu ajutorul monedelor. n felul
acesta fabricile, birourile si multe alte institutii au devenit locuri de desfacere pentru bauturile
racoritoare. La fel ca si sticla contur, n 1929 a fost adaptat un pahar standard special pentru

dozatoare, care a ajutat campania publicitara Coca-Cola. Aceste pahare, care se mai folosesc
si azi la multe dozatoare, sunt o dovada vizibila a popularitatii fara vrsta a bauturii CocaCola. Trgul International de la Chicago din anul 1933 a marcat introducerea dozatoarelor
automate, n care se amestecau siropul si apa carbonatata pe masura ce se turna bautura.
Operatorii dozatoarelor servisera manual Coca-Cola de la crearea acestei bauturi n 1886, iar
vizitatorii trgului erau uimiti vaznd operatorul cum servea o bautura racita adecvat numai
prin actionarea unei manete. Astazi, tehnologia moderna continua sa dozeze produsele
Companiei Coca-Cola mai rapid si mai bine dect nainte.

Rzboiul i motenirea sa 1941-1959

n 1941, America a intrat n cel de-al doilea rzboi mondial. Mii de brbai i femei au

fost trimii la lupt. Woodruff a ordonat c fiecare persoan n uniform s primeasc o sticl
de Coca-Cola cu 5 ceni, oriunde s-ar afla i orict ar costa compania.
n timpul rzboiului, europenii s-au bucurat pentru prima oar de Coca-Cola. ntre anii
40 i 60, numrul rilor n care Coca-Cola i desfura activitatea s-a dublat.
America de dup cel de-al doilea rzboi mondial era plin de optimism i prosperitate. Acest
lucru se reflect i n imaginile folosite n reclamele Coca-Cola: cupluri fericite, mame lipsite
de griji conducnd maini decapotabile.

Lumea clienilor 1960-1981

Dup 75 de ani de succes cu brandul Coca-Cola, compania a decis s-i lrgeasc

numrul de branduri: Sprite a fost introdus n 1961, TAB n 1963 i Fresca n 1966.
Prezena internaional a companiei a crescut rapid, iar reclama, ntotdeauna o parte
important a afacerii, s-a mplinit cu adevrat n anii 70. n 1978, Coca-Cola Company a fost
aleas drept singura companie care putea s vnd buturi rcoritoare n Republica Chinez.

Coca-Cola Light i noul gust 1982-1989

Anii 80 au fost o perioad de schimbri i inovaie la Coca Cola. n 1981, Roberto C.

Goizueta a devenit preedinte al consiliului de administraie i CEO a Coca-Cola Company.

Goizueta, care fugise de regimul comunist al lui Fidel Castro n 1961, a schimbat complet
strategia companiei: a organizat toi mbuteliatorii de Coca-Cola din SUA ntr-o companie
public, Coca-Cola Enterprises, a lansat Coca-Cola Light i multe altele.

n 1985, Goizueta a ncercat prima schimbare a formulei de preparare i a gustului

Coca-Cola. La teste, totul a fost bine, ns n lumea real, oamenii au reacionat cernd
formula original napoi. Criticii au numit-o cea mai mare greeal de marketing fcut
vreodat. Formula original a fost reintrodus i Coca-Cola i-a mrit avantajul asupra
competitorilor, avantaj care se pstreaz i azi.

Coca-Cola acum 1990-prezent

n 1886, Coca-Cola se vindea ntr-o mic farmacie din Atlanta. Acum, n al doilea

secol de existen, Coca-Cola Company vinde aproape 300 de branduri n 200 de ri.
n februarie 2000, Doug Daft a fost ales preedinte i CEO. Doug este un veteran n
companie, lucrnd la Coca-Cola de 30 de ani i crede c compania trebuie s opereze la nivel
local. Azi, la fiecare 10 secunde, 126.000 de oameni se bucur de un produs Coca-Cola.
COCA-COLA
ROMNIA

Bautura racoritoare Coca-

Cola este prezenta pe piata romneasca nca din anul 1991, cnd a fost nregistrat jointventure-ul Coca-Cola Bucuresti S.R.L (dintre Coca-Cola Export Corporation si CICO). Prima
sticla Coca-Cola a fost produsa o luna mai trziu, n fabrica din Bucuresti, pentru a aparea pe
piata n ultima luna a anului 1991.[16]
Unificarea tuturor mbuteliatorilor sub umbrela Coca-Cola HBC s-a realizat n
anul 2000. Doi ani mai trziu, compania si completeaza portofoliul intrnd pe mbutelierea
apei minerale, prin achizitia unui pachet de 94,5% din actiunile producatorului local Dorna
Apenim SA. Dupa investitii n marketing si productie, apele minerale Izvorul Alb, Poiana
Negri si Dorna au ajuns la o pondere de aproape 25% din volumul total de vnzari realizat de
Coca-Cola HBC Romnia n anul 2005.
Investitiile mbuteliatorului grec pe piata locala de la intrarea n Romnia se ridica
la peste 400 de milioane de euro, iar peste 70% din materiile prime necesarului de productie
(sticla, etichete, frigidere etc.) precum si servicii (agentii de media, relatii publice, transport)
sunt achizitionate din Romnia, de la furnizori romni, potrivit datelor companiei. Portofoliul
celui mai mare jucator de pe piata locala a bauturilor non-alcoolice cuprinde n prezent
bauturi carbonatate, necarbonatate, apa minerala, ceai, nectar & juice si energy drink.
Conceptul de promovare
Orict de bun ar fi un produs sub aspect calitativ, cu toata superioritatea sa fata de alte
produse similare este greu sa se impuna de la sine n fata unui cumparator neavizat, care vine
la piata pentru a cumpara produsul care-i satisface anumite necesitati.[17] Acesta se gaseste

de cele mai multe ori expus ntre zeci de alte produse care-i satisfac aceeasi necesitate iar
cumparatorul va face o alegere arbitrara. Un cumparator avizat, corect informat si care are
deja o convingere sau ncredere ntr-o anumita firma sau un anumit produs nu va actiona la
ntmplare ci va merge n cautarea produsului respectiv. ntr-o forma sau alta, diferitele
componente ale activitatii promotionale se utilizeaza ocazional.
Perioada actuala se caracterizeaza printr-o adevarata explozie de mijloace si tehnici
promotionale, de un volum tot mai marede informatii si actiuni cu scop promotional
considerate uneori de populatie sau potentialii consumatori ca fiind ofensive, abuzive sau
chiar agasante.
Cu toate remarcile critice, actiunile promotionale sunt indispensabile pentru
producatori si utile pentru consumatori. Problema care se pune este mbinarea si alegerea
celor mai adecvate mijloace si momente de transmitere catre public.
Pentru marketing promovarea este unul din modurile de actiune comerciala a firmelor
si vizeaza obtinerea unei modificari directe si imediate a cererii, a comportamentului
distribuitorilor si vnzatorilor, o modificare pozitiva si temporala a ofertei catre consumatori.
Structura activitatii promotionale
n functie de natura si rolul activitatilor promotionale se pot structura astfel:

actiuni publicitare;

promovarea vnzarilor;

relatii publice;

utilizarea marcilor;

manifestari promotionale;

fortele de vnzare.

Actiunile publicitare urmaresc informarea publicului n legatura cu produsele si

serviciile sale, cu marcile sub care acestea sunt prezentate pe piata, sa-l convinga si sa-l
determine n efectuarea actului de cumparare.
Prin obiectivele pe care le urmareste si mijloacele folosite, publicitatea influenteaza
volumul si structura consumului.[18]
Actiunile publicitare pot fi directionate catre:
produs-urmarindu-se stimularea cererii pentru un produs anume;
marca-punnd n evidenta marca sub care un anumit produs este oferit
pe

piata;
institutie-determinnd crearea unui atasament fata de firma.
n functie de aria geografica de distributie, actiunile publicitare sunt organizate:

 local-de catre departamentul marketing Coca-Cola pentru

anumite produse,

clienti, ambalaje, etc.;

national-organizate de Coca-Cola Services - biroul de reprezentanta a

The

Coca-Cola Company n Romnia;

international-organizate de The Coca-Cola Company pe plan mondial.
Tehnicile si mijloacele de publicitate sunt folosite n functie de natura mesajului ce

urmeaza a fi transmis, prin:

presa;

radio;

televiziune;

cinematograf;

publicitate exterioara: panouri, afise si reclame luminoase;

cataloage;

pliante, prospecte si brosuri.

Promovarea vnzarilor presupune folosirea mijloacelor si tehnicilor de stimulare si

crestere a vnzarilor prin:

reducerea preturilor - are un efect psihologic asupra consumatorilor;

vnzarile grupate - vnzarea simultana a doua sau mai multe produse prin

reducerea pretului sau oferirea unui premiu;

concursuri publicitare - crend un interes din partea publicului;

publicitatea la locul vnzarii - prin semnalizarea, atragerea, orientarea si dirijarea

interesului consumatorilor catre un anumit produs, raion sau oferta. Aceasta se realizeaza cu
ajutorul afiselor, preturilor, sagetilor, etc.

merchandising-ul - folosind o serie de tehnici de comercializare, tehnici care se

refera la prezentarea n cele mai bune conditii a produselor si serviciilor oferite pe piata;

cadouri promotionale - facilitati pe care producatorul le ofera cumparatorului:

obiecte sau servicii.

Relatiile publice implica din partea firmei cultivarea unor contacte directe cu diferitele
categorii de public, contacte realizate sistematic si n mod continuu n scopul onsinerii
sprijinului acestora n efortul de pastrsre si dezvoltare a intereselor
sale.

Obiectivul principal al

relatiilor publice este de a instaura n rndul unei ct mai mare parti din cumparatori o
atmosfera de ncredere n firma respectiva si n produsele sale.

Utilizarea marcilor- sunt elemente esentiale de promovare a firmei. "Deseori

suprasolicitata si exagerata, rareori ignorata, considerata adesea ca un veritabil capital, alteori
ca bunul cel mai pretios al ntreprinderii, marca este utilizata deopotriva ca mijloc de
identificare si de comunicare".
Manifestari promotionale - cuprind sponsorizarile si participarea la trguri si expozitii.
Sponsorizarea presupune sustinerea financiara a unor manifestari publice pentru care firma sasi cunoscute marcile sub care si ofera produsele pe piata. La nceput sponsorizarile s-au
efectuat doar n domeniul sportului, treptat nsa ele au intrat n sfera culturii si cea sociopolitica.
Participarea la trguri si expozitii se realizeaza prin organizarea de pavilioane sau
standuri proprii n cadrul unor astfel de maniestari. Pe lnga functia comerciala, aceste
manifestari ndeplinesc si functia de comunicare ntre partenerii de pe piata.
Cele peste 20.000 de materiale publicitare Coca-Cola si peste 4000 de echipamente
frigorifice de vnzare (de la high-technology la cele mai simple lazi si carucioare frigorifice)
ajuta sa faca din Coca-Cola cea mai omniprezenta marca din Moldova. Sustinuta de
publicitatea facuta la rdio si televiziune Coca-Cola este firma cea mai distincta si acceptabila
oriunde. Metodele de promovare utilizate de Compania Coca-Cola sunt cele mai eficiente si
care dau rezultatele cu efctul dorit.
Toate aceste metode sunt folosite pentru a informa potentialii cumparatori despre
existenta produselor, a calitatii lor si a necsitatilor pe care aceste produse le satisfac, precum si
a bucuriei de a le savura n fiecare moment.
Metodele de promovare utilizate sunt:

promovarea vnzarilor;

utilizarea marcilor;

merchandising-ul;

sponsorizarile;

propaganda n rndul tinerei generatii;

ambalajul;

sampling-uri;

publicitatea.

Promovarea vnzarilor n locul n care se ntlneste cu produsul se face cu ajutorul

afiselor, anunturilor, autocolantelor, chenarelor de vitrina, etichete de pret, vitrine si lazi
frigorifice, rafturi si semne luminoase, acestea transmitnd consumatorului mesajul dorit.

Aceste materiale influenteaza cumpararea din impuls a produselor si deci, cresterea

vnzarilor.
Merchadising-ul nseamna procesul de prezentare a produselor la punctele de vnzare
n asa fel nct consumatorii sa fie determinati sa cumpere. De asemenea, reprezinta
comunicarea cu consumatorul la locul de vnzare prin intermediul produselor noastre, al
diferitelor tipuri de materiale publicitare pentru a obtine reactia de cumparare.
Mercantizarea reprezinta totalitatea activitatilor care se desfasoara n scopul de a pune
produsul "n pericol de a fi cumparat".
Procesul de mercantizare tine cont de comportamentul consumatorului; acesta difera
de la o tara la alta, fiind influentat de:

conditiile de piata;

caracteristicile fizice ale locatiei;

standardul de trai;

stilul de viata;

obiceiurile locale.

Experienta multor tari a evidentiat existenta unor principii generale n privinta

comportamentului de care trebuie sa se tina seama:
-un consumator este ghidat n parcurgerea unui magazin de aranjamentul existent.
Raioanele principale cum sunt cele de carne, pine, lapte si fructe sunt amplasate n asa fel
nct consumatorul sa treaca pe lnga ele;
-culoarele interioare sunt mai putin frecventate dect cele care se afla pe lateral;
-produsele care sunt amplasate la nivelul ochiului si al minii se vnd mai bine dect
cele care sunt asezate mai sus sau mai jos;
-80% din cumparatori intra n magazin fara a avea o lista de cumparaturi.
S-a remarcat faptul ca, 70% din bauturile racoritoare sunt cumparate din impuls, deci,
este foarte important sa fie stabilit si sa se respecte un set de reguli de marchandising care sa
prevada liniile directoare ale modului n care produsele Coca-Cola sunt prezentate n orice
punct de desfacere.
Aceste reguli standard ajuta la marirea vnzarilor produselor de catre clienti prin:

prezentare uniforma;

accesibilitate;

prezentare frapanta;

afisarea clara a preturilor;

calitatea superioara a produselor.