Sunteți pe pagina 1din 5

drd. arh.

Stefan Mihailescu
SITT, an I, 2011-2012

CHRISTIAN NORBERG -SCHULZ


GENIUS LOCI - TOWARDS A PHENOMENOLOGY OF ARCHITECTURE
Rizolli, New York, 1979
Recenzie
Localitatile devin lipsite de caracterul lor cultural, istoric si geografic si sunt reintegrate intr-o
retea functionala, introducand un spatiu fluid care se substituie spatiului locurilor. (Castellas,
1996; 375) trad. proprie
Am inceput aceasta recenzie cu un citat al anilor 1996, pentru ca acesta vine sa intareasca
observatiile lui Christian Norberg-Schulz de la sfarsitul anilor 1970, dupa apogeul miscarii
moderniste care avea sa reconfigureze marea majoritate a oraselor. Modernist convins, NorbergSchulz prezinta principalele conceptele ale miscarii modern si motivul pentru care rezultatele nu
au fost la inaltimea asteptarilor. El propune ca directia de dezvoltare a arhitecturii sa fie data de
nevoile si traiul zilnic al oamenilor (intelegerea relatiilor de baza dintre om si mediul
imconjurator), si de analiza spatiului existential. Aceasta cale are nevoie de educarea imaginatiei
si a simturilor. El realizeaza in aceasta carte o explicare a necesitatii studiului fenomenologiei,
pornind de la conceptual de loc si ajungand la nevoia omului de a duce o viata plina de intelesuri.
De-a lungul istoriei, genius loci a facut parte din realitatea traita, desi nu a fost numit in mod
expres astfel (Norberg-Schulz, 1979; 15) trad. proprie
Intreaga lectura are ca cheie de bolta conceptul ca locuirea implica stabilirea unui raport
semnificativ intre om si mediul inconjurator. O data cu stabilirea raportului, omul poate sa-si
insuseasca lumea, iar finalul acestui proces este acela de descoperire de sine si de definire al
existentei sale in lume.
Intelesul (meaning)
In cadrul textelor elaborate de Norberg-Schulz, se desprinde ideea ca pentru a intelege un obiect
(lucru), trebuie sesizata relatia sa cu celelelate obiecte in cadrul unui procesului de adunare
(inlantuire- compunere). Autorul alatura intelesului si termenul de structura, privita ca o realatie
intre totalitatea proprietatilor formale.
Din acest punct de vedere, putem sesiza ca doar in urma relationarii intre subiect si obiect poate
sa apara si procesul de identificare, iar dupa aceasta se poate ajunge pana la apartinere (luare in
posesie). Ordinea fireasca, este observarea, identificarea si aplicarea de intelesuri, iar daca ne
referim la intelesuri naturale, ele se impart in cinci categorii:
Lucrul (munte, apa, copac)
Ordinea cosmica (anotimp, puncte cardinale)
Caracterul lucrurilor
Lumina
Timpul
Specific omului, in opinia autorului este sa adune lucruri preluate din natura (mijloace abstracte)
care sa formeaza prin asociere un alt inteles, care este specific omului si are un caracter personal
stabilit in raport cu natura. Din acest punct de vedere, spatiul natural si spatiul amenajat sunt
structurate similar ca spatiu si caracter, formele create de om au un caracter distinct, ele nu imita
direct ci au proprietati structurale comune, ele simbolizeaza prin interpretare si translatie.

drd. arh. Stefan Mihailescu


SITT, an I, 2011-2012

Intelesurile revelate in anumite spatii naturale, sunt incorpotate in elemente constructive sau
structurale si apoi decorative, in cladiri, care apoi sunt amplasate in orase.
Lucrurile produse de om sunt privite ca avand o puternica relatie cu pamantul si cerul (teorie
preluata din scrierile lui M.Heiddeger) si trebuie sa se manifeste :
Romantic ( legat de pamant)
Cosmis (legat de bolta cereasca)
Clasic (raport in mare masura egal intre pamant si cer)
Pentru o locuire intre cer si pamant, omul trebuie sa inteleaga aceste doua elemnte, precum si
interactiunea dintre ele (Norberg-Schulz, 1979; 23) trad. proprie
Pe langa posibilitate de a face parte dintr-un ansamblu, dintr-o adunare, lucrurile au pentru om
si rol de a revela:
Intelesurile proprii pentru lucruri facute de om
Reflectii ale intelesurilor naturale
Adunarea lucrurilor preluate din natura (mijloace abstracte) formeaza prin asociere un alt inteles,
specific omului si relatiei sale cu natura. Pentru a avea inteles, totusi , inventiile omului trebuie
sa aiba proprietati formale care sa fie structural similare cu alte aspecte ale realitatii, si in final
cu structurile naturale (Norberg-Schulz, 1979; 169) trad. proprie. Intelesurile revelate in
anumite spatii naturale, sunt incorpotate de elemente ale cladirilor, care apoi sunt amplasate in
orase. Urban genius nu este doar local, intelegerea avand loc in raport cu nevoile si valorile
societatii.
Autorul ne prezinta o alta definitie a termenului de cultura. Cultura se bazeaza pe abstractizare si
concretizare iar intelesul apare din intelegerea lumii si este adus in cadrul sociatetii. Astfel cand
lucrurile se aduna, lumea isi poate arata adevarul. Rolul omului este a trece prin viata, de a
observa si de a-si realiza (fabrica) propriile sale intelesuri. Inmagazinarea acestor intelesuri in
obiecte concrete care sa fie prezentate pe intelesul celorlalti, sta in puterea nostra si este o
obligatie, iar esenta arhitecturii, este de a revela si a valorifica prin amplasare un anumit spatiu.
Arhitectura poate sa contribuie direct la imbogatirea culturii, in special in sensul prezentat mai
sus.
Arhitectura are rolul de a arata intelesuri concrete prin cladiri, care simbolizeaza si vizualizeaza,
prin adoptarea unui limbaj formal, a unui stil. Intelesul este suma dintre simbol (o interpretare
abstracta) si genius loci, si trebuie citit si prezentat public prin arhitectura.
Este adus in discutie si conceptul de locuire, a esentei umane, in mod similar modului in care
acesta este prezentat si de Haidegger in 1954 (Bauen Wohnen Denken). Desi termenul de
fourfold nu este explicat in mod clar, suntem lasati sa intelegem ca adevarata locuire prin lume
trebuie privita prin prisma a patru elemente ce interactioneaza in permanenta: cerul, pamantul,
caracterul si spiritul (geviert).
Identitatea
Omul cauta in lume spatiu definit sau spatiu cu semnificatii si apoi incepe sa adune aceste spatii:
Spatiul definit (vizualizare, care se realizeaza prin adaptare, punctarea centrului, trasarea de
axe)
Spatiul cu intelesuri (abstractizare si simbolizare)
Structurarea localitatilor are loc si pe baza identificarii cauzate de relief, fapt studiat de
fenomenologie. Orasul apare prin abstractizare si simbolizare, iar identitatea este data de
caracter. Pentru ca functia centrului sa existe, acesta trebuie sa contina acele cladiri care creaza
un manifest al intelesurilor adunate in acel loc. Drumurile si pietele (deschiderile) sunt marginite

drd. arh. Stefan Mihailescu


SITT, an I, 2011-2012

de cladiri cu inteles pentru oras, iar cladirile stau (romantic pe sol, clasic pe o baza sau cosmic
ridicate de la sol), se ridica (deschise vertical, se opresc in volumul acoperisului sau creaza un
spatiu neutru) si se deschid (functie de dimensiune, forma si distributia golurilor).
Caracterul puternic al unei constructii poate sa creeze genius loci sau spatiul natural inconjurator
poate realiza acelasi lucru (atunci cand natura domina).
Autorul prezinta doua corespondente intre cladiri si spatiul natural:
Adaptatea vernaculara
Interpretarea urbana (functie de caracterul locului, circumstantele istorice si deschisa
interpretarilor personale). Intelesurile sunt in general comune, posibilitatea de expresie
individuala sunt date de variatie si tema (stil).
Istoria
Astazi viteza este prezenta agresiv in viata nostra, motiv pentru care multi oameni si-au dezvoltat
anticorpi, insa pentru perioda in care a fost publicata lucrarea lui Norberg-Schulz, viteza era un
factor destul de nou. Un rezultat vizibil al asa numitei adaptari a omului la viteza au fost si raman
lipsa de orientare si de identificare.
Acesta este si motivul pentru care autorul afirma ca dezvoltarea omeneasca trebuie sa se produca
lent si nu rapid. Vorbim despre nevoia de a prezerva identitatea, sub presiunea schimbarilor
istorice, aducand termenul de Stabilitatis Loci ca nevoia umana de baza.
Schimbarile au implicatii in mediul construit si natural, iar prin nerespectarea genius loci, locul
isi poate pierde identitatea. Identitatea unui loc este determinata de locatie, configuratia spatial
generala si articulatiile caracteristice (Norberg-Schulz, 1979; 180) trad. proprie. Schimbarile
prezentate in text sunt: practice, sociale, culturale.
Participarea creativa este sociala ( adunarea intelesurilor personale) si publica ( adunarea
intelesurilor publice si a valorilor sociale). Relatia dintre interior si exterior poate sa fie variata
functie de mediul in care omul se manifesta ( casa nordica, casa din desert si casa europeana). In
acest context problemele legate de constanta si schimbare primesc un raspuns prin conceptul de
tema si variatie, iar tema comuna pentru spatiile individuale si cele publice sunt elementele cu
intelesuri adunate intr-un context social.
Pentru a face fata nevoilor de schimbare, omul are nevoie de interpretari noi (inclusiv traditia),
autorul afirmand ca pe plan local oamenii apreciaza constanta si nu schimbarea. Autorul este un
admirator al lumii antice si mediavele. Acesta este motivul pentru care considera ca schimbarile
pot avea loc pe o perioda lunga de timp, permitand schimbari functie de valorile locale. Din anii
1970 si pana astazi insa, schimbarile au loc pur si simplu, avand o minima legatura cu locul.
Participarea creativa se poate concretiza datorita intelesurilor de baza, sub fiecare perioada
istorica, iar elementul care leaga aceste perioade este cultura. Cultura se bazeaza pe abstractizare
si concretizare iar intelesul apare din intelegerea lumii si este adus in cadrul sociatetii.
In perioada prezentata de autor, noile orase sufera de lipsa de limite si o densitate scazuta.
Planurile de urbanism realizate pe plansetele de proiectare, concepute dupa principia bine
sustinute teoretic (miscarea moderna) presupun cladirile amplasate liber ca si intr-un parc.
Urmarea fireasca este ca au disparut fronturile de strazi si pietele clasice marginite de ziduri. Din
acest punct de vedere se manifesta o intrerupere a continuitatii de peisajul urban. Tesutul urban
rezultat dupa conform noilor norme de proiectare este deschis, continuitatea zidului fiind
intrerupta iar din punctual de vedere al autorului, coerenta lipseste. Majoritatea cladirilor

drd. arh. Stefan Mihailescu


SITT, an I, 2011-2012

moderne exista nicaieri, ele nu relationeaza cu peisajul, si nici cu tesutul urban coerent, ele au o
viata abstracta intr-un spatiu tehnologic si matematic in care cu greu poti sa faci diferenta intre
sus si jos. (Norberg-Schulz, 1979; 190) trad. proprie Orasul sufera pt ca-si pierde imaginea,
iar punctele importante precum nodul, trecerile si districtele isi pierd identitatea.
Lipsa de identitate a diferitelor parti de oras conduce spre monotonie.
Celebrii pereti cortina in care apar reflexii sunt de fapt lipsiti de simboluri, de stimuli pentru cel
ce observa, ducand la lipsa de caracter. Are loc a pierdedere a centrului, ca punct de coagulare.
Lipsa intelesurilor complexe duce la disparitia locurilor si a sublocurilor ca spatii comunitare. La
aceasta fapt isi aduce contributia si proiectarea urbanistica care proiecteaza centrul care nu este
delimitat de cladiri, si nu mai este privit ca loc de adunare. Astazi cladirile sunt pozitionate
matematic dar intamplator intre cer si pamant, deci nu mai au un sens (din punct de vedere
fenomenologic), aparand ca suparafete plane, lipsite de identitate si semnificatii lizibile.
Aceasta lipsa de stimuli conduce la pasivitate si lipsa de activitate intelectuala. Identitatea umana
se poate realiza in spatii cu un character definit, sustine autorul.
Autorul face parte din miscarea moderna, drept urmare se simte dator sa prezinte istoricul
orasulul verde ( green city), sa prezinte ideeli de inceput, greselile de parcurs dar si reusitele
acestui fenomen cunoscut ca miscare moderna.
Spiritul CIAM apare ca pentru a satisface mai mult decat nevoile fizice ale omului noi,
industrial. Arhitectura trebuia sa mearga in paralel cu dezvoltarea organica a existentei umane.
La baza, omul modern trebuie sa poata duce o viata adevarata si plina de intelesuri. Arhitectura
nu trebuie sa se mai bazeze pe dogme si reguli, ea trebuie sa se cladeasca pe aspectele de zii cu
zii, ca o expresie a intelegerii dintre om si natura.
Primul care a dat raspuns acestui aspect este Frank Loyd Wright, pentru el casa este un refugiu al
omului si al familiei, in cadrul careia se poate crea o noua interactiune intre interior si exterior.
Prelungirea peretilor are rolul de a directiona si unifica spatiile care de altfel sunt libere. Casa
devine punct fix, un reper mai mult decat un refugiu, din care omul poate sa experimenteze o
noua libertate.
Motive pentru pierderea spatiului:
Pierderea structurii spatiale din cadrul localitatilor si lipsa acestora de identitate. Planul
deschis al casei nu se potriveste pentru model urban. Cartierele si orasele sunt proiectate ca
planuri largi si deschise, aici intervenind o greseala de scara. Acesta modalitate de deschidere
care functioneaza foarte bine la nivelul unei case nu se poate aplica direct la nivel urban.
Stilul international. Conforma arhitecturii moderne stilul trebuie sa satisfaca nevoile estetice /
de suflet prin forme produse in masa. Autorul o numeste arhitectura a excluderii (NorbergSchulz, 1979; 194) trad. proprie. Exemplele vilelor Savoy si Tugendhat sunt considerate
pozitive din punct de vedere al volumetriei compozitionale si integrarii in contextul perioadei,
insa au lipsuri din punct de vedere al lipsei de substanta si aspectului de nou (imposibilitatea
antichizarii).
La nivel urban less is more devine monoton. (Norberg-Schulz, 1979; 195) trad. proprie
Esenta unei asezari este de a aduna (grupa) diferite intelesuri, dar arhitectura moderna este
deschisa, iar deschiderea nu se poate aduna. Deschiderea inseamna plecare, adunarea inseamna
intoarcere, stabilitate.
Arhitectura moderna incerca totusi sa dea cladirilor si locurilor individualitate, avand in vedere
spatiul si caracterul locului, printr-o serie de arhitecti de mare valoare.

drd. arh. Stefan Mihailescu


SITT, an I, 2011-2012

Alvaro Aalto adapteaza structura cladirii dupa tiparul existent al terenului la care adauga la nivel
de finisaje aspectul local. Apare astfel finnish genius loci.
Corbusier recunoaste caracterul natural de adunare al asezarilor urbane si nevoia de centru (de
a contine elemente importante pentru comunitate).
Louis Kahn are ca principiu de lucru sintagma: cum vrea cladirea sa arate (Norberg-Schulz,
1979; 197) trad. proprie. Spatiul si caracterul cladirilor sunt realiazate prin mai multe elemente
de compunere: alternanta de spatii inchise si deschise, grupari si separari, simetrie si asimetrie,
noduri si trecereri. Zidul redevine o trecere (prag) intre interior si exterior, motiv pentru care
autorul este incantat. In cazul arhitecturii propuse de Louis Kahn, caracterul este dat de
urmatoarele elemente: proprietatile spatiale si modul de iluminare.
Societatea are o mare inertie iar elemntele dinamice, cu interese economice nu reactioneza decat
dupa ce se conving ca noua solutie se poate vinde bine. Intelegerea problemelor legate de mediu
se poate rezolva prin educarea pe baza teoriei locurilor, acesta putand rezolva relatia dintre om si
mediu si da o directie de urmat pentru arhitectura (descoperirea locului). Autorul revine asupra
ideei ca directia de dezvoltare este data de intelegerea relatiilor de baza dintre om si mediul
imconjurator. Pentru aceasta este nevoie de educarea imaginatiei si a simturilor.
Educatia prin arta poate reface posibilitatea omului sa locuiasca poetic, astfel incat omul sa
acorde atentie lucrurilor pentru a intelege si a interactiona cu ele, iar apoi sa concretizeze
intelesurile printr-un limbaj arhitectural.
Intre finalul textului publicat in 1979 si citatul de inceput, publicat in 1996, diferenta este data
doar de suprapunerea retelei tehnologiei informatice , peste reteau descompusa a orasului.
Lipsurile vietii cotidiene si pericolul de alienare razbat in mod egal din ambele scrieri, textul lui
Norberg-Schulz precizand in final ca unica posibilitate de a rezolva problemele prezentului este
de a studia profund legatura om si natura (natura ca sursa de inspiratie primordiala).
Astazi natura lipseste din oras, drumul deschis este inlocuit cu autostrada ( mascata pe ambele
parti) si parcursa cu viteza maxima iar majoritatea oraselor nu mai sunt traversate ci ocolite pe
centura. Omul este indepartat de intelesurile la care avea acces cu usurinta , si acum trebuie sa se
cultive (sa faca un efort) pentru a recastiga o legatura care a existat de la inceputuri.
Concluzia trista dupa 25 de ani este ca orasele nu au avut parte de imbunatatiri vizibile,
majoritatea optand pentru a introduce elemente de impact maxim, mai mult decat a proiecta
spatiul pentru a raspunde nevoilor de identificare si orientare ale omului.
Bibliografie:
Manuell Castells: The Rise of the Network Society, Oxford, 1996
Christian Norberg-Schulz: Genius Loci. Towards a Phenomenology of Architecture,
Rizolli, New York, 1979