Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE


SPECIALIZAREA: MEDICINA DENTARA

EXPLORRILE IMAGISTICE I
ROLUL LOR N MEDICINA DENTAR

STUDENT:
Medicin Dentar Anul I, Grupa 1

ORADEA,2016

INTRODUCERE
Imagistica medical este o specialitate tiinific recent, care reunete o larg varietate de tiin e n
scopul studierii modului n care se formeaz, nregistreaz, transmit, analizeaz, proceseaz, percep i se
stocheaz imagini ale organelor sau esuturilor, prin diferize tehnici, cu scopul de a le folosi pentru a
diagnostica bolile
Radiografia este un element important n evaluarea i alegerea procedeului de tratament, oferind
informaii preioase medicului dentist n legtur cu dinii, maxilarele i esuturile dure nvecinate.
Radiografia dentar este o imagine a esuturilor dure ce rezult prin expunere la radiaii electro
magnetice. Razele X au proprietatea de a ptrunde prin esuturile umane i sunt nglobate n diferite
grade, n funcie de densitatea esutului. Astfel, esuturile cu o densitate mare sunt reprezentate cu alb,
esuturile moi cu nuane de gri, iar cavitile cu negru, radiografi ile putnd fi considerate ca negative ale
fotografi ilor.
Radiografiile dentare reprezint o metod eficace de evaluare a sntaii cavitii orale, ndeosebi
pentru pacienii care se ncadreaz n grupe de risc, i anume pacienii cu o carioactivitate crescut, cei
care prezint multiple obturaii sau lucrri protetice complexe, pacienii care sufer de boli parodontale,
fumtorii sau cei care sunt depistai cu xerostomie sau hiposalivaie.
Radiografiile dentare sunt deosebit de eficiente i la copii, mai ales pentru a se depista din timp even
tuale neconcordane n spaiul cavitii bucale ntre structurile dentare i cele osoase. Astfel, se poate
anticipa dac este spaiu sufi cient pentru erupia tuturor dinilor unei arcade sau pentru a se putea lua
msuri n cazul lipsei de spaiu i al unor erupii n malpoziii n consecin, sau al dinilor care ar putea
rmne inclui.
Anatomia radiologica are ca obiect studiul organismelor pluricelulare cu ajutorul razelor X. Este una
dintre metodele curente de explorare in practica medicala.
Radiologia/Imagistica medical folosete metode fizice pentru a diagnostica bolile.
Subramuri
a) Radiologia Diagnostic
- Radiologie convenional (folosete raze x). Cel mai simplu exemplu: controlul periodic necesar la
angajare se realizeaz prin radioscopie.

- Ecografia (sonografia): folosete un emitor-receptor de ultrasunete. Nu iradiaz (avantaj fa de


radiologia convenional) ns are limite
- Radiologia Osteo-articular
- Radiologie Pediatric (patologia copilului)
- Radiologia Sistemului Nervos
- Senologia
b) Radiologia Intervenional
- Angiografie (vase de sange)
- Histero-salpingo-grafie (aparat reproductor feminin)
2.TIPURI DE RADIOGRAFII
Examene complementare: studiul descrie tipuri de radiografii, ortopantomografii, CT i CBCT.
Radiografia este un element important n evaluarea i alegerea procedeului de tratament.

Ortopantomograma reprezint o variant de investigare imagistic indispensabil n conduita de


tratament stomatologic, ct i n diagnosticarea afeciunilor orale. Aceasta poate fi i un ghid n selectarea
tipului de radiografi e ulterioar, ajuttoare n stabilirea diagnosticului de specialitate.

T
omog
rafiile

computerizate permit chirurgului i medicului specializat n stomatologia reparatorie s creeze i s


poziioneze implanturile dentare n mod optim. Utilizrile i beneficiile aduse de aceste tomografii sunt
prezente pe durata ntregului proces, de la diagnoz la tratament i apoi la examinrile post-operatorii.
Toate beneficiile sunt sporite att de mult nct chirurgul poate aborda fiecare caz cu o ncredere ce vine

din sigurana c au fost folosite cele mai bune tehnologii i informaii vizuale existente pentru garantarea
succesului.
Tomografia computerizat ce folosete fasciculul conic permite o mai bun diagnosticare, planificare
a tratamentului i monitorizare, precum i o analiz mai bun a rezultatelor dect era posibil n cazul
imaginilor convenionale bidimensionale. Mulumit acestei noi tehnologii imagistice revoluionare,
mpreun cu nelegerea mai bun a proceselor biologice ale creterii i dezvoltrii maxilo-faciale, putem
crea i interaciona cu modele virtuale ale din telui i ale structurilor maxilarului pacienilor, care ne
permit s oferim un nivel mult mai bun al tratamentului dect pn acum.
CT cu fascicul conic (CBCT) reprezint o examinare imagistic foarte util pentru implantologie.
Toate aparatele CBCT furnizeaz o imagine de nalt calitate care trebuie s asigure chirurgului
informaiile dorite. Prezentrile tipice de imagine ale acestor aparate sunt vizualizri n planurile axial,
coronar i sagital, cu alte vizualizri posibile prin reproducerea secundar a datelor.
Computerul tomograf convenional folosete un echipament pe care pacientul este poziionat n
decubit dorsal. n aceast poziie, esuturile moi au tendina s se deformeze. Astfel, aceste date sunt utile
pentru medicul dentist, care ar putea anticipa deformrile esuturilor moi ce pot aprea din deplasarea
esuturilor osoase i a dinilor. Computerul Tomograf cu Fascicul Conic (CBCT) realizeaz investigaiile
cu pacientul n poziia ortostatic, oferind astfel informaii de o mare precizie, deosebit de utile pentru
medicul dentist.
Computerul tomograf convenional, folosit pentru investigaiile n sfera maxilo-facial, poziioneaz manual capul pacientului nclinat pentru a surprinde seciunile solicitate, deosebit de utile pen
tru medicul stomatolog. Dac intervine ns ncordarea musculaturii, care afecteaz confortul pacientului,
acesta se poate mica, modifi cnd astfel rezultatul investigaiei.
Radiografiile dentare retroalveolare i ortopantomogramele sunt radiografii bidimensionale ale
structurilor dure dentare i osoase, aceste dou dimensiuni fiind reprezentate de lime i nlime. Aceste
tipuri de radiografii nu furnizeaz informaii privind adncimea esuturilor dure, structurile fiind de cele
mai multe ori distorsionate i cu suprapuneri, din cauza desfurrii acestora pe o imagine plan.
Pentru efectuarea Computerului Tomograf cu Fascicul Conic (CBCT) se realizeaz scanarea
structurilor, rezultand seciunile care sunt apoi recompuse rapid prin evaluare imagistic ntr-o singur
structur. Computerul Tomograf cu Fascicul Conic nu realizeaz distorsiuni, rednd forma i
dimensiunile la scara de 1:1 a elementelor anatomice i realiznd msurtori precise ale celor trei
dimensiuni: nlime, lime i grosime, utile pentru stabilirea poziiei ulterioare a implanturilor dentare.

CBCT ofer informaii i msurtori precise i pentru densitatea osoas, putnd stabili un diagnostic
diferenial pentru patologia oaselor maxilare. Stabilirea densitii osului preoperator ajut medicul s
opteze pentru tehnica chirurgical cea mai efi cient i tipul de implant potrivit.

3.AVANTAJE I RISCURI ALE TOMOGRAFIEI

3.1Avantaje generale
CT-ul dentar, spre deosebire de radiografiile clasice, ofer informaii deosebite ntre diferite structuri
antomice: esuturi dure osoase i dentare, ct i informaii referitoare la esuturile moi. Explorrile
efectuate cu CT-ul dentar realizeaz explorri imagistice neinvazive, care pot exclude uneori metodele
chirurgicale exploratorii ca punc- iile i exciziile biopsice.
Aceste explorri se realizeaz prin scanri efectuate ntr-un timp foarte scurt, aproximativ 8,3
secunde, puin mai mare ns dect n cazul radiografi ilor panoramice digitale, dar mai mic dect la cele
pe fi lm, pacientul fi ind astfel supus unor radiaii foarte sczute, dar oferind totodat informaii
tridimensionale foarte utile medicului dentist.
CBCT-ul ofer, de asemenea, informaii privind patologia afeciunilor oro-maxilo-faciale, precum in
fecii sau tumori, dar i efecte ale acestora. CBCT-ul este astfel o explorare de mare interes i pentru
chirurgi, prin reprezentarea imagistic tridimen sional de mare precizie a tuturor zonelor
anatomicedentare i maxilo-faciale i a posibilelor patologii aferente.

3.2Avantaje locale ale CBCT n implantologie


1. Efectueaz msurtori la scara de 1:1 i ofer posibilitatea de a opta pentru varianta de tratament
potrivit, dar i de a alege dimensiunea i lungimea implantului.
2. Evalueaz complet i 3D structurile anatomice, pentru optimizarea planului de tratament.
3.

Localizeaz zonele anatomice cu probleme i ofer date precise cu privire la eventualele

augmentri osoase i sinusale.

4. Realizeaz imagini 3D cu o claritate deosebit i n cazurile de molari inclui i ale raporturilor


acestora cu zonele nvecinate, dar i n situaiile dinilor supranumerari.
5. Realizeaz imagini 3D pentru analizarea struc turilor i micrilor articulaiilor temoporoman
dibulare.
6. Analizeaz cile respiratorii i cavitile anatomice nvecinate cavitii bucale, pentru a stabili
tratamentul adecvat.
7. Msoar cu mare precizie dimensiunile esuturilor dure pentru stabilirea diagnosticului.
8. Realizeaz o imagine 3D la scar real a canalului nervului mandibular.
9. Obine msurtori la scar real a canalului nervului mandibular.
10. Vizualizez vecintatea cu structurile vitale.
11. Furniznd date precise, manoperele chirurgicale sunt mai de scurt durat i au caracter minim
invaziv.
12. Localizeaz i diagnosticheaz structurile ana tomice critice.
13. Evalueaz structurile osoase i depisteaz patologia acestora: chisturi, tumori.
14. Localizeaz i investigheaz sinusurile paranazale.
15. Evalueaz implantele preoperator i postoperator.
3.3Riscuri ale CBCT
CBCT utilizeaz radiaiile ionizante i constituie, astfel, un eventual risc pentru pacieni. Are ns
avantajul incontestabil de a oferi informaii deosebit de preioase medicului dentist pentru determinarea
diagnosticului i stabilirea planului de tratament.

4.CUNOTINTE DE BAZ INCLUSE N PROGRAMUL DE PREGTIRE


1. Stiinte fundamentale
-

fizica radiatiilor;

radiobiologie;

bazele fizice ale formarii imaginii, incluzand radiologia conventionala, CT, IRM, ultrasonografia
si medicina nucleara;

controlul calitatii;

radioprotectie;

notiuni de anatomie, fiziologie, biochimie si tehnica legate de procedurile radiologice;

biologie celulara, ADN, ARN;

farmacologia si aplicatiile substantelor de contrast;

bazele informaticii, postprocesarii, arhivarii si transmiterii imaginii, teleradiologia;

2. Morfopatologie, fiziopatologie notiuni legate de diagnosticul imagistic si procedurile


interventionale;
3. Practica clinica curenta
- cunostinte de baza despre practica clinica in corelatie cu radiologia clinica; competente in
elaborarea unui raport radiologic si comunicarea cu clinicienii si pacientii;
4. Radiologia clinica cunostinte avansate despre radiologia clinica, structurate pe:
-

specialitati bazate pe sisteme si organe (radiologie cardio-vasculara, pulmonara, ORL,


gastrointestinala, etc.);

specialitati legate de varsta (radiologia pediatrica);

proceduri interventionale de baza;

radiologia de urgenta.

5. Administratie si management
Principii de administratie si management aplicate la departamentele clinice cu personal
multidisciplinar si echipamente cu costuri mari;
6. Cercetare
Notiuni de baza despre metode stiintifice de cercetare, baze de date si statistica necesare pentru
analiza critica si intelegerea publicatiilor in domeniu, precum si pentru promovarea cercetarii
personale;
7. Medicina legala
-

implicatiile medico-legale ale practicii radiologice; incertitudini si erori in radiologie, precum si


metodologia invatarii din greseli.

5.DATE GENERALE DESPRE PROGRAMUL DE PREGTIRE

2.1 Radiologia include toate aspectele imagisticii medicale, care ofera informatii asupra morfologiei,
functiei si activitatii celulare, precum si radiologia interventionala si terapia minim invaziva care sunt
efectuate in serviciile de radiologie;
2.2 Experienta clinica radiologii sunt clinicieni si au nevoie de o baza solida de cunostinte clinice in
alte discipline. Radiologul care si-a completat pregatirea trebuie sa fie capabil sa faca fata independent la
majoritatea problemelor clinice. In special, cei care efectueaza proceduri de radiologie interventionala
trebuie sa aiba suficiente cunostinte clinice pentru a analiza indicatiile si a efectua procedurile atat in
conditii de ambulator, cat si de internare;
2.3 Un radiolog trebuie sa aiba cunostintele de baza din curricula de pregatire pentru a intelege toate
necesitatile unui serviciu de radiologie generala;
2.4 Pregatirea in radiologie trebie sa se bazeze pe sisteme clinice si nu pe modalitati de examinare ( CT,
IRM, US). Intelegerea valorii si utilitatii acestor metode in diferitele patologii este parte componenta a
modulului bazat pe sisteme.
2.5 Rezidentii trebuie sa fie disponibili full-time pe durata celor 4 ani de pregatire.
2.6 Pregatirea de baza in radiologie
Pregatirea trebuie sa asigure toate cunostintele de baza din curricula, precum si intelegerea si
implementarea procesului de justificare si optimizare a practicii, asa cum sunt prezentate in directiva
EURATOM 97/43.
Rotatiile modulelor trebuie sa se bazeze pe pregatirea pe sisteme, incluzand utilizarea tuturor
modalitatilor de diagnostic relevante si integrate intr-un program ce acopera toate aspectele radiologiei.
Timpul afectat modulelor de baza trebuie sa reflecte complexitatea si relevanta in practica clinica
generala, sistemele importante (ex. musculoscheletal, torace si cardiovascular, gastrointestinal, sistem
nervos central) avand alocate o perioada echivalenta.
Rezidentii trebuie sa participe la toate activitatile radiologice, complexitatea acestora crescand
progresiv pe masura acumularii experientei. Ei trebuie sa inteleaga principiile de utilizare ale tuturor
metodelor imagistice: radiologie conventionala (inclusiv procesarea si arhivarea filmului), fluoroscopie,
ecografie, CT, IRM, medicina nucleara.
Rezidentii trebuie sa fie implicati in examinarile imagistice din departamentul de urgente si trebuie
sa fie capabili sa evalueze corect pacienti cu patologii severe sau critice. Un rezident nu trebuie sa intre in

serviciul de garda ce implica responsabilitati clinice decat dupa ce termina primul an de pregatire.
Rezidentii trebuie supravegheati constant pe durata pregatirii lor de un radiolog calificat.

6.EXAMENUL RADIOLOGIC N BOALA PARODONTAL

Examenul radiologic este principalul examen complementar utilizat n parodontologie. Examenul


radiografic este indispensabil, nu numai pentru precizarea diagnosticului i stabilirea planului de
tratament, dar i ca imagine de referin dar i pentru urmrirea evoluiei cazurilor n timp.
Dezvoltarea vertiginoas a imagisticii medicale, mai ales n ultimele 3 decenii, a deschis calea
utilizrii n explorarea patologiei orale i maxilo-faciale, a 4 metode imagistice, toate aceste tehnici fiind
complementare: - radiologia convenional,
- computer-tomografia (CT),
- imagistica prin rezonan magnetic (IRM),
- ecografia.
Metodele imagistice pot fi invazive i neinvazive.
Metodele,,invazive folosesc radiaii ionizante ca surs de energie, potenial periculoase biologic
(doze nocive):
- razele X sunt utilizate n Rntgendiagnostic,
- izotopii radioactivi (radiotrasori), utilizai n Medicina nuclear.
Metodele,,neinvazive folosesc radiaii ne-ionizante:
- cmp magnetic i unde de radiofrecven utilizate n Imagistica prin Rezonan Magnetic (IRM),
- radiaia US utilizat n Ultrasonografie (US) = Echografie.
Radiografiile orale au o imens valoare n punerea diagnosticului pozitiv i diferenial. Totui, nu
trebuie fcut exces prin expunerea inutil sau excesiv la raze X. Radiografiile diagnostice trebuie
interpretate ntr-o manier sistematic i scrupuloas.

Urmrirea radiologic de rutin poate detecta patologii neprevzute, dar, de regul, trebuie privit ca
un examen complementar confirmant al procesului de diagnoz. Observaiile radiografice trebuie
ntotdeauna corelate cu datele de anamnez i examen clinic, i confirmate n urma coroborrii unor
proceduri de diagnostic.
7.TIPURI DE IMAGISTIC UTILIZATE N PARODONTOLOGIE

1. EXAMENUL RADIOGRAFIC PRIN IMAGISTIC ANALOG


Imagistica cu raze X ( Rntgendiagnostic). Razele X sunt oscilaii electromagnetice cu lungime de
und situat ntre razele UV i razele (gama) folosite n diagnostic. Producerea lor se face ntr-un tub de
raze X, prin frnarea brusc pe anod a unui fascicul de electroni rapizi emana i de un catod incandescent,
sub aciunea unui curent de nalt tensiune, aplicat tubului generator. Razele X, emise de tubul radiogen
n instalaii specializate, sunt proiectate pe regiunea anatomic de evideniat i trecnd prin corp sunt
absorbite difereniat n funcie de compoziia chimic a structurilor, densitate, grosime i distana de
emisie a fasciculului.
La ieirea din structurile anatomice studiate, fasciculul de radiaii este atenuat energetic,
neomogenitatea sa exprimnd diferenele de absorbie ale
organelor/esuturilor

strbtute.

Prin

efectul

ionizant/fotochimic, fotonii X ieii din corp vor


impresiona filmul radiografic sau ecranul fluoroscopic,
realiznd o imagine structurat. Radiologia convenional
a fost i rmne examenul iniial, care permite depistarea
celei mai mari pri din patologia maxilo-facial, inclusiv
parodontal.
Tehnicile de radiografiere cu film extraoral sunt:
Radiografia panoramic
Ortopantomografia
Tehnici de radiografiere cu film intraoral:
Radiografiile retro-dento-alveolare i bite-wing

- Incidena bite-wing (interproximal)


- Tehnica bisectoarei (metoda Cieszynski-Dieck)
- Tehnica planurilor paralele
Incidene cu film ocluzal

2. IMAGISTICA DIGITAL
a) Imagistica digital direct radioviziografia computer-tomografia
Computer-tomografia clasic CT de nalt rezoluie (CT-HR)
Computer-tomografia volumetrica (CBCT)
b)Imagistica digital indirect
imagistica digital prin scanare
imagistica indirect cu plci de fosfor fotostimulabile
c) Imagistica prin rezonan magnetic (IRM)

8.RADIGRAFIA DENTAR I RISCURILE PENTRU CORPUL UMAN

Radiografiile dentare expun pacienii la o cantitate foarte redus de raze X, astfel c nu prezint un
pericol pentru sntatea organismului uman.
Corpul uman este expus zilnic la o cantitate mai mare sau mai mic de radiaii din mediul
nconjurtor, astfel c acestea la un moment dat, prin acu mulare, pot produce liz celular; aadar,
numrul de radiografi i efectuate ar trebui limitat la indicaia medicului dentist.
Unitatea de msur a dozei de radiaii este Rem sau Sievert (1 Sievert = 100 Remi). Dar i Remii
reprezint uniti de msur prea mari pentru a msura doza de radiaii ale radiografi ilor dentare, pentru

10

acestea folosindu-se mili Remi (mRem) i mili Sieverti (mSv). Astfel, n timpul radiografiilor dentare
doza de radiaii este de 1 sau 2 mRem, doza de radiaii a unei CT complete este de 1.000-1.200 mRem,
iar doza maxim admis pe an este de 2.000 mRem.
n prezent, cabinetele de radiologie dentar dein aparatur performant, ce filtreaz radiaiile X, iar
radiografiile digitale reprezint un sistem ce reduce radiaiile cu pn la 90%.
Totodat timpul de expunere este cel mai mic posibil, iar corpul pacientului este protejat cu un or din
plumb, prevzut i cu o aprtoare pentru gt i glanda tiroid. Toate acestea reprezint msuri luate
pentru a limita ct mai mult expunerea la radiaii a pacienilor.
Precauii suplimentare sunt recomandate pentru femeile gravide i pentru cele care alpteaz, chiar
dac radiografi a dentar intereseaz doar zona superioar i restul corpului fi ind acoperit cu un or de
plumb. Aadar, acestor categorii nu le este recomandat n general efectuarea de radiografi i, mai ales n
primul trimestru al sarcinii.

9.REZULTATE I DISCUII

Explorrile imagistice evideniaz ntreg cmpul de lucru implanto-protetic, furniznd date


importante cu privire la prezena i starea dinilor restani, aspectul lucrrilor protetice existente putnd
specifica i clasele de edentaie din care fac parte cazurile clinice.
Investigaiile imagistice ofer informaii precise privind aspectul crestelor edentate, limea i nlimea osului i structura sa de conformaie osoas. n acelai timp, ne arat relaiile cu cavitile maxilare
i cu poziia canalului mandibular.
Evaluarea parodontal are la baz semnele de inflamaie gingival, metodele de sondaj parodontal
i metodele de radiografie intra-oral pentru a msura pierderea de os ct i rezultatele tratamentelor care
incetinesc/opresc pierderea osoas sau permit ctigul de os.

11

10.CONCLUZII

Examinrile paraclinice, reprezentate de explorri imagistice, au numeroase avantaje pentru pacient,


dar i pentru medicul dentist: dozele reduse de radiaii i furnizarea de informaii precise legate de
structurile anatomice interesate.

Radiologia este un element important n eva luarea i alegerea procedurilor de tratament la pacienii
cu probleme maxilofaciale i dentare. Academia American de Radiologie Oral i Maxilo-facial a
stabilit parametrii de evaluare care s serveasc la alegerea imaginii pentru diagnostic, tratament i ur
mrirea pacientului cu afeciuni n sfera oromaxilo-facial, inclusiv cele legate de articulaia tem poromandibular, patologia mandibulei i plani fi carea tratamentului cu implanturi dentare.

Dei

combinarea tehnicilor de radiologie simpl i panoramic pot fi destul de utile n varii situaii clinice,
utilizarea tomografi ei computerizate poate facilita un plus de certitudine.

Radiografie dentara digitala plana ( in doua dimensiuni ) - este cea mai noua modalitate de realizare
aradiografiei dentare. Datorita volumului redus al aparatului radiologic dar si al cantitatii de radiatii
poatefi folosit langa scaunul dentar. Acest lucru faciliteaza tratamentul si mai ales verificarea
etapelorterapeutice. Filmul dentar este inlocuit cu un senzor ce are aspect de film dentar. Acesta
capteazaimaginile radiologice si le transmite catre un calculator ce ulterior le afiseaza pe un monitor.
Avantajulmajor ale acestui tip de aparat il reprezinta ergonomia.

12

Principalul neajuns al unei radiografii dentare clasice il reprezinta vizualizarea in doua domensiuni a
unor structuri tridimensionale. In ultimii ani s-au dezvoltat sisteme de radiologie dentara digitala.Acestea
au avantajul utilizarii unor doze de radiatii mai mici dar si posibilitatea inregistrarii imaginilor in format
electronic, facilitand astfel transformarea lor in imagini 3D a zonei radiografiate.

Bibliografie
1.

Revista Romn de Stomatologie Volumul IX, Nr.3, 2013

2.

Radiologie si Imagistica Medicala Mircea Timofte

3.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Imagistic%C4%83_medical%C4%83

4.

http://www.umfiasi.ro/

5.

http://www.romedic.ro/

13