www.referat.

ro

PSIHOZE AFECTIVE
Tulburararile afective periodice
Psihozele afective perioadice sunt boli ale afectivitii care pot mbrca n evoluie, fie
aspect depresiv, fie maniacal, fie combinat, iar ntre episoadele de boal pacienii sunt
sntoi din punct de vedere psihic.
Exist dou modele sindromatice afective, unul pentru manie i altul pentru depresie.
Cnd n cursul evoluiei unei psihoze afective periodice, la acelai pacient apar att episoade
maniacale ct i depresive, este vorba de o psihoz afectiv bipolar. Cnd
la acelai pacient apare periodic doar un singur episod, cel depresiv mai frecvent, se
impune diagnosticul de psihoz afectiv unipolar sau monopolar. Boala afectiv a fost
descris de Hippocrate care a utilizat termenii de manie i melancolie.

Epidemiologie
Prevalena n populaie a tulburrii afective bipolare este de aproximativ 1%, existnd
un echilibru al repartiiei pe sexe. Prevalena tulburrilor depresive unipolare este de 10% la
brbai i 20% la femei. Vrsta medie de debut la monopolarii depresivi este de 40 de ani, iar
la bipolari este de 30 de ani. Exist dou vrfuri de inciden pentru tulburrile afective:
primvara i toamna.
Etiologie - cauzele bolii si factorii care influeneaz apariia ei.

Factorii biologici
1. Factorii genetici se bazeaz pe studii familiale care spun c rudele de gradul I ale
unipolarilor depresivi prezint aproape inevitabil tulburare depresiv unipolar, iar rudele de
gr I ale bipolarilor pot prezenta fie tulburare bipolar fie unipolar.
Dac un printe are tulburare afectiv, riscul pentru copil este de 27%, iar dac ambii
prini au tulburare bipolar, riscul crete la 50-75%. S-a gsit o frecven crescut a grupei
sanguine O la bolnavii cu psihoz bipolar n comparaie cu unipolarii.
2. Factori biochimici Ipoteza catecolaminergic - se presupune c noradrenalina
sau/i dopamina din SNC ar fi n exces n manie i n deficit n depresie. Ipoteza
serotoninergic la depresivii unipolari exist a scdere a serotoninei msurat prin
metabolitul su 5HIAA (acid 5 hidroxi-indol-acetic) lombar. Ipoteza colinergic
antiparkinsonienele pot antrena euforie la subiecii normali sau pot induce virajul dispoziiei
la depresivi.
3. Factori endocrini la bolnavii depresivi a fost pus n eviden creterea
cataboliilor plasmatici i urinari ai cortizolului. De aici s-a nscut ipoteza unei
hiperreactiviti a axului hipotalamo-hipofizar la depresivi.

Factori psihosociali
Evenimentele de via stresante influeneaz debutul i evoluia psihozelor
afective bipolare. Experienele de doliu sau separare n copilrie, nainte de 17 ani, sunt
prezente la cel puin 2/3 din pacienii cu psihoze afective periodice. Situaiile psihologice
cel mai des ntlnite sunt: pierderea unei persoane foarte apropiate sau pierderea
statutului social, a locuinei sau chiar un eec.

Aspectele clinice ale tulburrilor afective

Debutul se face fie printr-un episod maniacal, fie printr-un episod depresiv.

Episodul depresiv
Se poate instala uneori brusc: de la o or la alte sau de la o zi la alta. Cel mai frecvent
se instaleaz n cteva zile sau sptmni. Simptomele cele mai des ntlnite sunt:
degradarea somnului, pierderea iniiativelor, a interesului pentru munc, hobby-uri, familie,
o stare de oboseal care nu se amelioreaz prin repaus, uneori este prezent nelinitea,
iritabilitatea, impresia dificultii de a tri. n aproximativ 25% din cazuri exist o legtur
ce evenimentele negative de via (doliu, separare). n toate formele de depresie exist un
risc suicidar ! Urgen psihiatric !
1. Episodul depresiv uor
- se caracterizeaz printr-o intensitate mic a simptomelor depresive. Tabloul clinic
poate trece uneori neobservat, pacientul reuind cu un anumit efort s fac fa cerinelor
profesionale i familiale.
- simptomul dominant este inhibiia psihomotorie nu foarte intens, exprimat prin
lentoare.
- tulburi ale instinctelor: scade pofta de mncare i scade libidoul
- apar tulburri de ritm somn-veghe: apare insomnia matinal pacientul se trezete
cu cel puin 2 ore nainte de ora obinuit de trezire.
- depresia este mai accentuat dimineaa.
- NU apar idei delirante i nici stupor.
2. Episodul depresiv mediu
- se caracterizeaz printr-o dispoziie afectiv depresiv mai intens dect n cazul
episodului depresiv uor.
- inhibiia psihomotorie este mai important
- bradilalie (ritm lent de articulare a cuvintelor) sesizabil de ctre anturaj
- tulburri ale instinctelor inapeten accentuat, iar scderea libidoului poate fi
nsoit de frigiditate la femei i impoten la brbai
- ideaia are un coninut centrat pe neputin, autodevalorizare i incurabilitate.
- hipobulie (reducere a activittii voluntare, cu scderea fortei de actiune) sau abulie
(simptom psihic caracterizat prin lips de voint, inertie, nehotrre).
- tulburri de somn trezire matinal care este acompaniat de un maximum al
depresie n acel moment - se poate asocia cu anxietate de intensitate medie.
3. Episodul depresiv sever fr simptome psihotice
- dispoziie afectiv depresiv intens
- puternic inhibiie psihomotorie, lentoare care poate merge pn la stupor (aa
numitul stupor depresiv absena oricrei activitti, pacientul fiind nemicat, necomunicativ,
nu se alimenteaz (anorexie).
- tulburri de ritm somn-veghe severe, apar trezirile matinale devreme cnd
intensitatea depresiei este maxim
- riscul suicidar este crescut ; este posibil suicidul n manier de raptus suicidal.
- se poate asocia cu anxietate de intensitate mare; aceast asociere se numete episod
anxios-depresiv sever i va conine simptome de serie depresiv i anxioas de mare
intensitate.

4. Episodul depresiv sever cu simptome psihotice: depresia delirant

- simptomul psihotic delirant este delirul: de vinovie, de inutilitate, de depreciere, de
incurabilitate, delir hipocondriac. Mai poate fi prezent i un delir paraniod care poate fi
nsoit e halucinaii n special auditive.
- sindromul depresic este sever
- riscul suicidar este important.
Simptomele tipice ale depresiei sunt:
-Dispoziie depresiv pentru cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi,
neinfluenat de circumstane, prezent continuu cel puin n ultimele dou sptmni.
-Lipsa interesului sau a plcerii n activiti care n mod normal ar fi fost plcute.
-Astenie, fatigabilitate.
Alte simptome ntlnite frecvent n tulburarea depresiv sunt:
-Reducerea capacitii de concentrare i a ateniei;
-Reducerea stimei i ncrederii n sine;
-Idei de vinovie i lips de valoare;
-Viziune trist i pesimist asupra viitorului;
-Idei sau acte de auto-vtmare sau suicid;
-Somn perturbat;
-Apetit diminuat ;

Episodul hipomaniacal
Reprezint un grad mai diminuat al sindromului maniacal. Se caracterizeaz prin
dispoziie afectiv euforic, cu energie crescut i hiperactivitate. Aceast stare poate
conduce a performane profesionale importante.
Acest episod are o intensitate subclinic i nu necesit internarea. Pacientul este
optimist, cheltuiete mult, se apouc de multe activiti pe care nu reuete s le finalizeze n
totalitate. Durata somnului se scurteaz mult.

Episodul maniacal
Poate surveni fie spontan, fie n continuarea unui episod hipomaniacal sau depresiv.
Dac survine n continuarea unui episod depresiv incrimineaz efectul chimioterapiei
antidepresive. Dispoziia afectiv este euforic, apare o hiperactivitate care scap de sub
control, pacientul ncepe o mulime de activiti pe care nu le finalizeaz, este logoreic,
cheltuitor, poate avea tot felul de aventuri erotice la ntmplare (crete libidoul), consum
abuziv alcool. Ritmul somn-veghe este grav perturbat, pacientul prezint insomnii care pot
dura mai multe zile, fr s simt oboseala.
Exist dou forme clinice de episod maniacal:
1. Mania fr simptome psihotice corespunde descrierii episodului maniacal de mai
sus cu meniunea c nu apar ideile delirante. Ca variant de manie fr simptome psihotice
se descrie mania agitat (acut) care are o intensitate foarte mare iar dispoziia afectiv este
predominant iritabil. Tabloul clinic este dominat de agitaie psihomotorie cu caracter
heteroagresiv. Pacientul ajunge cu uurin la accese de furie cu un grad mare de
periculozitate, aceast form fiind cunoscut sub numele de furor maniacal.
2. Mania cu simptome psihotice (mania delirant) se asociaz simptome de serie
maniacal cu simptome psihotice delirante. Delirul poate fi: megaloman sau de persecuie.
De obicei persecuia pornete de la o premiz megaloman (obsesia mririi, a gloriei, a
grandorii). Pot fi prezente halucinaii auditive alturi de delirul paranoid.
3

Episodul afectiv mixt

Se caracterizeaz fie printr-o mixtur de simptome depresive, hipomaniacale sau
maniacale, fie printr-o alternan rapid (ore, zile) a simptomelor maniacale i depresive.
Astfel se difereniaz:
- stri mixte concomitente n care coexist simultan simptome de serie
maniacal sau hipomaniacal i depresiv. De exemplu, n timp ce pacientul relateaz ceva
trist, stilul expresiv este euforic.
- stri mixte alterne episoadele depresive i maniacale sau hipomanicale alterneaz
rapid i nentrerupt.
Clasificare:
Psihoza afectiv bipolar presupune alternana episoadelor maniacale cu cele
depresive.
Exist mai multe tipuri.
1. Psihoza afectiv bipolar tip I
Se caraterizeaz prin alternana de episoade maniacale i depresive separate de
intervale libere. Ambele episoade, i cel depresiv i cel maniacal sunt de intensitate clinic i
necesit spitalizare. n acest context pot fi identificate dou tipuri de cicluri regulate:
- cicluri depresie manie interval liber. Boala este inaugurat de episodul depresiv,
urmat de episodul maniacal care precede intervalul liber. Dup intervalul liber survine un
nou episod depresiv i ciclul se reia.
- cicluri manie depresie interval liber. Boala este inaugurat de episodul maniacal,
urmat de episodul depresiv care precede intervalul luber. Dup acest interval liber survine un
nou episod maniacal.
2. Psihoza afectiv bipolar de tip II
Este caracterizat de episoade depresive de intensitate clinic urmate de episoade
hipomaniacale (subclinice) pentru care pacientul nu necesit internare.
3. Psihoza afectiv bipolar de tip III
Desemneaz prezena doar a episoadelor depresive clinice dar cu istorie familial de
bipolari.
Domeniul psihozelor. Conform Dicionarului de psihiatrie, psihoza este o boal
mental grav care vatm n mod global personalitatea pacientului i cel mai adesea
justific o luare n sarcin terapeutic intensiv, uneori cu necesitatea spitalizrii contra
voinei pacientului.
Psihozele constituie cea mai complex form de manifestare psihopatologic, care
afecteaz personalitatea individului n totalitatea ei. Prin natura i gravitatea sa, psihoza ne
apare ca o fatalitate, ca un destin patologic al omului. Ea confer persoanei o anumit
manier de a fi, un stil de via, o form de existen durabil, esena unei personaliti
aparte cu un echilibru precar (P. Wiener).
Perturbarea profund a relaiei subiectului cu realitatea este criteriul esenial al
psihozei, n special pentru psihanaliti, care vor repera, pe urmele lui S. Freud, mecanisme
psihotice specifice, pentru a o explica: n primul rnd proiecia delirului, care urmeaz
refulrii i prin care bolnavul va proiecta n afara sa ceea ce refuz s recunoasc drept
realitate psihic proprie. Din punct de vedere psihopatologic, psihoza este o manifestare
foarte complex a fenomenelor psihice morbide. Ea nu se reduce doar la boala psihic, ci
4

pune probleme legate de organizarea i dinamica personalitii bolnavului. n acest sens, P.

Wiener distinge urmtoarele aspecte:
- structura psihotic desemneaz acele caracteristici ale personalitii care autorizeaz
medicul psihiatru la a decela psihoza nc dintr-o faz clinic latent;
- procesul psihotic desemneaz evoluia temporal a psihozei;
- boala psihic este reprezentat prin specificitatea tabloului clinic al psihozei, n
raport cu funciile psihice afectate i cu modelul de evoluie clinico psihiatric al acesteia
(periodic, continuu, acut, cronicizant etc.)
Psihozele nu constituie un grup psihopatologic unitar. Din punct de vedere clinicopsihiatric, ele sunt difereniate n raport cu factorii etiologici care le produc. n acest sens, se
disting:
- psihoze exogene determinate de cauze externe care acioneaz asupra sistemului
nervos (traumatisme, infecii, intoxicaii, tumori cerebrale, tulburri metabolice sau
endocrine);
- psihoze endogene cauzate de factori constituionali, de predispoziii interne, genetice
(psihozele afective, psihozele din grupa schizofreniei, psihozele schizo-afective, delirurile
cronice sistematizate simple sau halucinatorii).
Psihozele endogene pot fi difereniate n:
- psihoze hipertimice (afective)
Aspectele principale ale psihopatologiei vieii afective sunt: strile anxioase, strile
depresive, psihoza maniaco-depresiv, suicidul.
- psihoze hipotimice (schizofrenii)
psihoze delirante paralogic sistematizate
(paranoia i parafrenii). Definiia bolii i evoluia studiului psihozei maniaco-depresive
Psihoza maniaco-depresiv este o psihoz endogen de tip bipolar, caracterizat
printr-o alternan succesiv de accese depresiv melancoliforme i accese maniacale,
ntrerupte de faze de remisiune.
Termenul a fost introdus n Frana, n 1907, de ctre Deny i Camus. Relund
ansamblul cercetrilor lui E, Kraepelin, ei definesc psihoza maniaco-depresiv astfel: Este
o psihoz constituional, esenialmente ereditar, caracterizat prin repetiia, alternana,
juxtapunerea sau coexistena unor stri de excitaie i de depresie.
Diferitele stri care sunt ncadrate n psihoza maniaco-depresiv erau cunoscute nc
din antichitate. Termenii de manie i melancolie, folosii nc de Hippocrat, defineau
complexe fenomenologice aproximativ identice cu cele de care sunt legate i astzi aceste
denumiri.
Sindromul maniaco-depresiv se difereniaz ca o particularitate clinic n cadrul
psihozelor hipertimice endogene, prin evoluia succesiv (periodic, intermitent, altern sau
continu) a crizelor maniacale i melancolice, care se dezvolt, de obicei, pe un fond
ciclotimic constituional. Terenul somatopsihic pe care se grefeaz psihoza maniacodepresiv este reprezentat aadar de constituia picnic, corespunztoare temperamentului
ciclotim. Ciclotimia reprezint o anumit constituie somatopsihic, cu alternana strilor de
euforie productiv i disforie asteno-depresiv, alternan care nu depete ns limitele
normalitii ideo-afective. Limitele ciclotimiei circumscriu un spaiu larg ntre normalitate i
psihoza maniaco-depresiv, spaiu ce include pe lng diversitatea aspectelor comune i
numeroase personaliti excepionale, ca de exemplu: Byron, Schuman, Verlaine, Musset,
Goethe, Rossini, Eminescu, Clinescu etc., alternana ciclotimic determinnd speculaiile
despre aa-zisa corelaie dintre geniu i nebunie.Dei constituia ciclotimic nu implic
decompensarea psihotic obligatorie, se ntlnete totui de obicei ca fond premorbid n
5

cazul bolnavilor afectai de sindromul maniaco-depresiv.Trecerea de la ciclotimia

constituional la psihoza maniaco-depresiv o marcheaz exaltarea hipertimic euforic sau
disforic, concomitent cu alterarea discernmntului asupra propriei persoane i a
interrelaiilor sociale.

Crizele maniacale i depresiv melancoliforme

Din punct de vedere clinic, psihoza maniaco-depresiv se caracterizeaz prin prezena
a dou tipuri de episoade sau crize:
1. maniacale sau expansive;
2. depresiv melancoliforme.

1.Crizele maniacale sau expansive

Termenul manie este utilizat din antichitate spre a desemna o stare de excitaie.
Debutul este adesea brusc, bolnavul devenind exuberant, hiperactiv i insomniac. Accesul
maniac este uneori precedat de un semn premonitor.
Sindromul maniacal, ca i cel depresiv, poate fi ntlnit n cadrul mai multor tulburri
psihice, stri toxice sau neuroinfecii. Din punct de vedere psihopatologic, strile maniacale
sunt caracterizate prin urmtoarele tipuri de tulburri:
- tulburri psihice caracterizate printr-o exaltare general, interesnd urmtoarele
sectoare ale vieii psihice:
- mimic mobil, privire strlucitoare, expresie jovial i euforic, atitudine amical;
- comportamentul se caracterizeaz printr-o mare labilitate psihomotoare, putnd
atinge formele agitaiei psihomotoare cu manifestri violente, antisociale;
- limbajul se caracterizeaz prin logoree, strigte, vociferri;
- dispoziie afectiv euforic, bun dispoziie nsoit de strigte, gesticulaie larg,
adesea dezordonat;
- tulburri de ordin intelectual manifestate prin atenie distributiv, de o mare
labilitate, dar incapabil de a se fixa pe ceva anume, o exaltare a memoriei, fug de idei,
imaginaie bogat.
- tulburrile somato-fizice se caracterizeaz prin urmtoarele tipuri de manifestri:
insomnii, scderea sau creterea apetitului alimentar, scdere n greutate, tulburri endocrine.
Toate fenomenele care intr n tabloul strii maniacale prezint caracterul unei
excitaii psihice care cuprinde deosebit de puternic sfera afectiv, emoional. Pe primul plan
gsim o stare subiectiv neobinuit de bun, o bucurie care se revars fr cauze, cu o
desfurare nlesnit a reprezentrilor, cu slbirea reinerilor, ceea ce face foarte uoar
trecerea la aciune. Putem aprecia cele trite sufletete de bolnavi dup descrierile pe care le
fac dup vindecare. Se capt impresia c cele trite n starea maniacal pot fi excepional de
plcute, cum nu se pot ntlni ntr-o stare obinuit, chiar dac situaia din via se prezint
excepional de favorabil. n plus, aceste triri se disting totdeauna printr-o pregnan
deosebit. Acest lucru devine deosebit de evident n cazurile n care cel care se mbolnvete
de psihoz maniaco-depresiv este un scriitor sau un pictor sau, n genere, o persoan care
posed o bogie de mijloace de expresie .
Este caracteristic faptul c bolnavii maniacali care posed o atenie foarte vie, cu
nclinaie spre difuziune, remarc totul pn n cele mai mici amnunte i trag repede
concluzii corespunztoare, care ne uimesc prin perspi8cacitatea i spontaneitatea lor. Este
drept c deseori concluziile lor sunt prea pripite, insuficient gndite i nu totdeauna juste,
deoarece ele nu se bazeaz pe toate datele care urmeaz s fie analizate.
6

Starea subiectiv euforic ne face s nelegem de ce la ei apar deseori idei delirante

de grandoare. De cele mai multe ori se poate vorbi numai de o exagerare patologic,
morbid, a situaiei, frumuseii i talentelor bolnavului. Prin coninutul lor, ideile delirante se
situeaz n limitele posibilului, dar nu corespund situaiei reale a bolnavilor.Bolnavii maniaci
i enun ideile aparent n glum, ca o fantezie, iar dac sunt ntrebai cu insisten ei pot
renuna uneori la ele.O alt caracteristic a acestor bolnavi este hipersexualitatea. n cazurile
uoare lucrurile se limiteaz la o cochetrie special, la tendina de a se mbrca iptor, de a
se mpodobi cu tot ce cade sub mn i la discuii cu subiect erotic i uuratic.n cazul unui
grad mai pronunat de excitaie, hipererotismul se traduce prin tendina de a stabili cu
uurin legturi cu persoane puin cunoscute sau complet necunoscute. Cnd sunt tulburri
psihice foarte pronunate, se nregistreaz totdeauna tendina de a se dezgoli fr a fi jenai
de prezena altora.Dac lucrurile nu ajung la o stare de excitaie prea pronunat, muli
bolnavi recunosc ei nii caracterul morbid al tendinelor lor sexuale i acestea sunt
chinuitoare pentru ei.Unul din simpomele cele mai caracteristice la bolnavii maniacali este
creterea tendinelor i n primul rnd tendina marcat la activitate. De ndat ce se
instaleaz o stare de agitaie ct de puin pronunat, bolnavii nu stau nici un minut n
repaus. Excitaia nu mbrac un caracter convulsiv, ci se compune din executarea unui ir de
acte n vederea unui scop.Creterea tendinelor se manifest prin accentuarea poftei de
mncare. Cum prezint deseori crize de iritaie, accese de mnie, ei pot comite agresiuni, pot
insulta i prezint n general diverse manifestri de agresivitate.Din punct de vedere
psihopatologic, crizele maniacale s-ar caracteriza prin urmtoarele tipuri de tulburri psihice:
dispoziie euforic, mimic mobil;
logoree, limbaj n versuri sau moriatic;
polipragmazie;
agitaie psihomotoare;
fug de idei, asociaii ideative prin asonan;
hipersexualitate, agresivitate.
Bolnavul maniaco - depresiv nu contientizeaz modificrile semnificative ale
conduitei sale i refuz orice tratament, considerndu-se sntos i ntr-o form fizic i
psihic excepional.

2.Crizele depresiv melancoliforme

Sindromul depresiv const ntr-o scdere trectoare sau durabil a dispoziiei psihice
sau a tonusului psihic. n cadrul sindromului depresiv se noteaz existena a dou
componente clinice: Componenta fizico-somatic se caracterizeaz prin activitate redus,
gesturi limitate i puine , mimic precar cu aspect trist, bolnavul se mic ncet , puin sau
prefer s stea n pat , inert cu privirea n gol , inexpresiv.
Este acuzat o stare de oboseal general inexplicabil, insomnii. Se noteaz prezena
unor tulburri de ordin neuro vegetativ , cum ar fi :scderea ponderal inapeten stare
sabural, constipaie hipotensiune arterial. Componenta psiho-afectiv se caracterizeaz
printr-o scdere general a tonusului psihic. Se noteaz urmtoarele aspecte
psihopatologice:astenie fizic, scderea randamentului intelectual, slbirea ateniei,
dificulti de evocare mnezic, oboseal rapid la cel mai nensemnat efort, slbirea voinei,
dispoziie trist, senzaie de apsare sufleteasc, depresivitate de diferite intensiti ,
sentiment de inferioritate, nelinite anxioas, durere moral, sentiment de culpabilitate, o
atitudine de pesimism i dezndejde legat de viitor. La aceste tulburri cu caracter afectiv se
adaug adesea tulburri din sfera gndirii, de tipul unui delir melancolic idei de
culpabilitate, idei de ruin, srcie, doliu.
7

Din punct de vedere psihopatologic , sindromul depresiv poate lua aspecte clinicopsihiatrice diferite, n raport cu coninutul. n sensul acesta, se descriu urmtoarele tipuri.
- sindromul melancolic, caracterizat prin depresie grav , imobilitate motorie,
anxietate, delir melancolic, sindromul Cottard.
- sindromul depresiv-anxios, forma n care , din punct de vedere psihopatologic,
predomin, alturi de depresivitate, o stare marcat de nelinite anxioas.
- sindromul ipohondriac, marcat de asocierea la starea depresiv a cenestopatiilor i
ideilor ipohondriace.
- sindromul asteno-depresiv, forma care asociaz depresivitii o stare marcat de
astenie cu bradikinezie i bradipsihie.
- sindromul de depersonalizare, tulburarea psihopatologic ce asociaz depresiei
tulburri de depersonalizare, idei de imortalitate i suferin moral.
- sindromul depresiv-obsesiv, care asociaz n acelai tablou clinic depresia cu
preocuprile obsesive. n ceea ce privete cauzele sindromului depresiv , acestea pot fi
numeroase:
- cauze exogene, de natur psiho-traumatizant emoional, aa cum apar ele n cazul
nevrozelor sau al reaciilor depresive.
- cauze endogene , cum sunt formele psihotice de depresie boala afectiv, PMD.
- depresia de involuie din perioada de climacteriu.
- depresia vascular din cursul hipertensiunii arteriale sau al arteriosclerozei
cerebrale, legat de un fond organic cerebral vascular.
- depresia de origine organic cerebral din cursul PGP, neurosifilisului, encefalitelor,
tumorilor cerebrale, traumatismelor cerebrale
- depresia secundar consecutiv unor afeciuni somatice de natur infecioas,
toxic, endocrin, metabolic.
Psihoza maniaco-depresiva denumita si tulburarea bipolara sau psihoza periodica
reprezinta o tulburare mintala ce consta in modificarea anormala a starii psihice, energiei si
abilitatii de functionare a unei persoane. Astfel, apare succesiunea episoadelor depresive cu
episoadele maniacale. Spre deosebire de variatiile starii psihice ale unei persoane normale
de-a
lungul
vietii,
simptomele
acestei
boli
sunt
mult
mai
severe.
Ca urmare a acestei variatii de afectivitate, individul cu aceasta tulburare nu poate mentine
relatiile de prietenie, are probleme la serviciu, performante scazute, putand ajunge chiar la
suicid .
Tipic, tulburarea bipolara debuteaza in adolescenta sau la adultul tanar. Uneori insa, se
poate dezvolta inca din copilarie sau chiar mai tarziu.

Simptome
Conceptul de tulburare bipolara a fost extins de la modificari subtile cu variatii
normale ale dispozitiei pana la modificari majore, patologice ale dispozitiei. Exista astfel
trei tipuri de tulburare bipolara:
I- Se caracterizeaza printr-unul sau mai multe episoade maniacale sau mixte ,
companiate de regula de episoade depresive majore
II- Unul sau mai multe episoade depresive majore, acompaniate de un episod
hipomaniacal
III- tulburare pseudo-unipolara - grup heterogen de pacienti care experimenteaza
episoade recurente de depresie unipolara si elemente clasice care pot sugera ca pacientul este
pe cale sa aiba un episod maniacal; acesti pacienti pot avea istoric familial de tulburare
bipolara, frecvent vireaza spre episoade hipomaniacale.
8

Formele usoare par a fi frecvente si pot deveni severe datorita unor factori ce le
determina gradul de evolutie. Factorii declansatori pentru o astfel de evolutie pot fi mediati
social, prin medicamente sau hormonal. Este vorba despre o interactiune complexa intre
predispozitia genetica, personalitate, stres, evenimente de viata, modificate de
susceptibilitatea comportamentala.

Semne si simptome ale maniei:

dispozitie iritabila / euforica, violenta verbala si fizica ce dureaza de cel putin o
saptamana la care se adauga 4 (daca e iritabil) respectiv 3 simptome cardinale ale maniei
insomnie- scade nevoia de somn, pacientul nefiind afectat de nivelul energetic care este
chiar crescut ( diferit de depresie in care nivelul energetic este scazut, scade durata somnului
cu oboseala consecutiva ) sentimente de marire, grandoare care sunt consecinta inflatiei
autostimei - variaza de la incredere crescuta in fortele proprii pana la delirul grandomanic
fuga de idei hiperactivitate (sociala, sexuala, profesionala) logoree (vorbeste mult)
dezinhibitie (verbala, sexuala, in maniera de a sofa, cheltuie mai mult, initiative neasteptate
in a initia calatorii) abuz de droguri - in special cocaina, alcool, sedative Accesul maniacal
poate debuta brusc, exploziv sau precedat de simptome prodromale: indispozitie, tulburari
digestive, tulburari respiratorii sau tulburari psihice care, la acelasi bolnav, de obicei sunt
aceleasi (simptom semnal"). In perioada manifestarilor efective, tulburarile afective domina
tabloul psihic, aparand o crestere a tonusului afectiv, euforia: bolnavul este intr-o exagerata
buna-dispozitie, vesel, canta, danseaza, intra repede in relatii cu cei din jurul sau, este dispus
la glume, ironii. Ritmul ideativ creste ca un torent, bolnavul este logoreic, schimband
subiectul prin asociatii repezi (fuga de idei"), care se realizeaza prin rima, ritm, contrast,
continuitate. Aceasta fuga de idei efervescenta poate duce chiar la incoerenta, prin scaderea
legaturilor logice. Buna-dispozitie a maniacalului poate dezlantui in salonul de bolnavi o
adevarata contagiune psihica, dispunand pe cei din jurul sau. Atentia spontana este
exagerata, in dauna atentiei provocate, a tenacitatii si concentrarii. Memoria faptelor si
evenimentelor vechi si recente este crescuta, realizand chiar o hipermnezie. Evocarile sunt
etalate cu lux de amanunte, bolnavul vorbeste si scrie mult ( graforee ). Datorita
superficialitatii perceptiior, din cauza hipervigilitatii atentiei, apar si iluziile, in special
iluziile de persoana: bolnavul confunda usor o persoana cu alta, prin scaderea posibilitatii de
diferentiere. Pe planul gandirii este de subliniat aparitia ideilor delirante avand continut
expansiv, a ideilor de marire, de autosupraapreciere. De exemplu, in plin puseu maniacal, o
pacienta sustinea ca sotul sau, sublocotenent, a fost ridicat la grad de general, iar ea va
deveni in curand prim soprana pe scena Operei. Delirul expansiv al maniacalilor este insa
instabil, fugitiv, modificandu-se si renuntand la el de la o zi la alta. Limbajul gesticulat al
bolnavului in puseu maniacal este bogat, iar tinuta, imbracamintea este multicolora,
ornamentala, femeia se fardeaza exagerat, iar tendintele spre exhibitionism si
hipersexualitate sunt frecvente. Netratat, accesul maniacal poate dura luni de zile.
Remisiunea
survine
dupa
cateva
zile
sau
saptamani
de
tratament.

Semne si simptome ale depresiei:

dispozitie trista, anxietate, accentuate dimineata idei de inutilitate, culpabilitate ,
neajutorare scaderea interesului pentru activitatile zilnice fatigabilitate, scaderea
randamentului util dificultati de concentrare, de a lua decizii scadere memoriei
neliniste,
iritabilitate
insomnii
sau
hipersomnii,
vise
cu
cosmaruri
cresterea sau uneori scaderea apetitului cu modificarea greutatii scaderea stimei de sine,
tendinta de devalorizare, aprecieri negative a calitatilor fizice si psihice acuze somatice diverse dureri care nu sunt de cauza organica ( palpitatii , dureri de inima ) idei autolitice
de suicid , idei de culpabilitate.Accesul depresiv, numit si melancolie, este o alta manifestare
9

a psihozei periodice, care poate surveni imediat sau dupa un interval de la remisiunea
accesului maniacal sau a altui acces depresiv. Tabloul clinic al melancoliei este situat la
polul opus maniei. Dispozitia trista, ideatia incetinita, aparitia unei senzatii neplacute, cu
lipsa poftei de mancare, lipsa de imbold in activitate sunt simptome ce preceda uneori
tabloul melancolic. in perioada manifesta, melancolicul este abatut, trist, abulic, adica nu are
initiativa si nici placerea de a fi activ. Bolnavii vorbesc in soapta, raspunzand monosilabic la
intrebari. Acestei inhibitii a functiilor psihice ii corespunde si o inhibitie motorie; stau pe
marginea patului, cu capul plecat pe piept, cu mainile incrucisate, cu mimica exprimand o
adanca durere morala, se plang ca nu mai pot simti aceleasi sentimente, ca nu mai pot
participa la viata (anestezie psihica dureroasa"). Cand depresiei i se adauga teama
( anxietatea ), melancolicii devin nelinistiti, se plimba agitati de la un capat la celalalt al
camerei, isi frang mainile, implora de la cei din jur ajutor sau cer sa li se curme viata.
Halucinatiile si iluziile auditive apar rar si au caracter depresiv. Nu rareori, gandurilor li se
adauga idei delirante, avand continut depresiv. Intr-o forma mai grava, melancolia imbraca
forma stuporoasa: melancolicul ramane la pat, refuza alimentatia, nu comunica cu nimeni,
nu se misca din pat, nici chiar pentru indeplinirea unor necesitati fiziologice ( urineaza in pat
). Acesti bolnavi, dupa un timp, din stupoare, pot trece la acte impulsive bruste ( se
automutileaza, se dau cu capul de pereti, se pot chiar sinucide ). Dupa cum vedem,
melancolia este o mare urgenta de asistenta psihiatrica. Sinuciderea survine cu o frecventa
maxima, de obicei la iesirea din inhibitia motorie sau in perioadele de iesire din acces. Ca si
in sindromul maniacal, si in sindromul melancolic intalnim simptome de ordin somatic.
Maniacalii se alimenteaza superficial, avand un metabolism bazal crescut, scad in greutate,
au un puls crescut si uneori tranzitul gastrointestinal crescut.

Hipomania
Hipomania este un nivel mediu de manie care-l face pe omul ce experimenteaza
aceasta tulburare sa se simta bine, este asociata cu o buna functionare si productivitate
crescuta.
De aceea, cand familia sau prietenii invata sa recunoasca aceste modificari in
comportament, pacientul poate nega existenta oricarei probleme. Fara tratament adecvat,
hipomania se poate transforma in manie severa sau chiar in episod depresiv. Uneori,
episoadele maniacale sau depresive pot contine elemente psihotice - halucinatii auditive,
vizuale sau tactile, simte prezenta unei persoane care nu este de fapt in apropiere; sau delir
de grandoare - nejustificat de situatia reala a individului, de exemplu, crede ca este
presedinte sau ca ar avea puteri supranormale in manie, sau idei de vinovatie sau ruinare
in depresie.Uneori, aceasta tulburare se confunda cu schizofrenia datorita elementelor
halucinatorii.
Simptomele de manie si cele de depresie pot surveni in acelasi timp. In acest caz se
numeste stadiul bipolar mixt.

Simptomele tulburarii mixte:

-agitatie tulburari hipnice ( de somn ) modificari ale apetitului psihoza ganduri de
suicid
Persoanele cu astfel de tulburare pot avea o dispozitie deosebit de trista, neajutorata si in
acelasi timp se pot simti extrem de plini de energie.Tulburare bipolara poate apare si in cazul
consumului de alcool sau abuzului de droguri, performantelor scazute la scoala sau relatiilor
interpersonale neadecvate. Astfel de probleme pot accentua simptomele unei tulburari
neexprimate clinic inca.

10

Tulburarea unipolara falsa

Termenul de unipolar fals este aplicat depresiei recurente clasificata initial ca
unipolara, dar care dezvolta ulterior episoade maniacale sau hipomaniacale, necesitand
reclasificarea ca tulburare bipolara.

Frecventa ciclica
Frecventa ciclica a variatiei dispozitiei in tulburarea bipolara poate cuprinde perioade
de remisiune cu durata de ani, apar schimbari multiple ale dispozitiei in cursul unui an, pana
la o forma extrema a variatiei dispozitiei care survine in decurs de ore sau minute. Trecerea
de la un episod la altul este favorizata de diversi factori ( stres, intreruperea tratamentului ).
A fost elaborata o subclasificare determinata de variatia dispozitiei ca frecventa ciclica in
evolutia acestei conditii:ciclizare rapida - 4 sau mai multe episoade de perturbare
semnificativa a dispozitiei intr-un an ciclizare ultrarapida - episoade ce survin in saptamani
sau zile ciclizare ultradiana - variatii semnificative ale dispozitiei in cursul unei zile ciclizare
continua - absenta intervalelor de remisie Ciclizarea rapida este asociata cu risc crescut de
suicid. Stari afective mixte in care simptomele depresive si maniacale alterneaza atat de
rapid incat se ajunge sa nu se mai poata face distinctia intre ele sau chiar coexista. Abuzul de
substante psihoactive si antidepresive a fost implicat in dezvoltarea ciclizarii rapide si pare a
fi o complicatie a tulburarii bipolare tip II. Alti factori organici, incluzand anomaliile
pragului convulsivant, disfunctia hormonilor tiroidieni, pot avea legatura cu dezvoltarea sau
accelerarea ciclurilor dispozitiei. Ciclizarea rapida din tulburarea bipolara tip II indusa de
agentii farmacologici poate fi confundata cu stari mixte si poate duce la clasificari gresite.

Evolutie
Tulburarea bipolara este recurenta, fapt pentru care, dupa remisiunea episodului
maniacal, tratamentul de intretinere va fi mentinut pe termen lung. In evolutia acestei boli
exista o relatie sezoniera, episoadele maniacale aparand vara iar cele depresive iarna. Cand
episoadele apar exclusiv in relatie cu anotimpurile, vorbim de tulburare afectiva sezoniera.
Cand succesiunea episoadelor este: depresie-iarna si hipomanie-primavara, tulburarea
afectiva sezoniera se incadreaza in criteriile tulburarii bipolare de tip II. Remisiunea este de
obicei completa intre episoade.
Episoadele netratate se pot prelungi pana la 6-12 luni, spre deosebire de cele tratate ce
dureaza 3-6 luni. Pacientii care au exclusiv manie sunt rari, cei mai multi sufera cel putin un
episod de depresie, fiind diagnosticati cu tulburarea bipolara. Asocierea cu abuzul de
substante psiho-active determina un debut mai precoce, evolutia mai trenanta, remisiuni
scurte, comorbiditate mai crescuta.

Prognostic
Boala este incapacitanta profesional si familial.Pot avea copii sau adolescentii psihoza
maniaco-depresiva (tulburare bipolara)? Atat copii cat si adolescentii pot suferi de aceasta
boala. Este foarte probabil ca acestia sa provina dintr-o familie in care unul sau ambii parinti
sa prezinte simptomele acestei tulburari. Spre deosebire de adulti, la care simptomele sunt
mai bine definite, copiii prezinta frecvente modificari ale starii afective, penduland intre
manie si depresie de mai multe ori in cursul aceleiasi zile. Copii cu manie devin mai degraba
iritabili si distructivi decat veseli si expansivi. Unii dintre ei, insa, pot avea episoade tipice
asemenea adultilor insa tulburarea este mai greu identificata datorita multitudinii
problemelor specifice varstei.

11

Tratamentul psihozei maniaco-depresive

Majoritatea bolnavilor cu tulburare bipolara, chiar si aceia cu forme severe pot obtine
o stabilizare substantiala a statusului psihic. Deoarece aceasta tulburare este de natura
recurenta, tratamentul urmareste in fazele acute ale episoadelor remisiunea lor iar in
perioadele intercritica, mentinerea remisiunilor si prevenirea recaderilor printr-un
stabilizator al dispozitiei pe termen lung. Tratamentul stabilizator al dispozitiei
( timostabilizator ) este de obicei prescris pentru controlul tulburarii bipolare . In general,
oamenii cu tulburare bipolara continua tratamentul timostabilizator pe o perioada foarte
lunga (ani). Alte medicamente sunt adaugate daca este necesar, pentru perioade scurte de
timp pentru a trata episoadele de depresie sau manie survenite in ciuda tratamentului
timostabilizator. Litiul a fost primul timostabilizator aprobat de FDA (Food and Drug
Administration) pentru tratamentul maniei si adesea s-a dovedit foarte eficient in controlul
maniei si prevenirea recurentelor episoadelor depresive cat si a celor maniacale.
Utilizarea in mania acuta este limitata de faptul ca necesita, de obicei, cel putin o saptamana
pentru realizarea unui raspuns iar coadministrarea dozelor ridicate de antipsihotice potente
creste riscul de efecte secundare neurologice. Deasemenea, litiul constituie un adaos util la
un antidepresiv la un pacient cu episoade depresive acute care se dovedesc dificil de tratat.
Litiul se foloseste, de asemenea, in profilaxia tulburarii bipolare, in care reduce atat numarul
cat si severitatea recaderilor, oferind in acelasi timp si o anumita protectie fata de episoadele
de hipomanie induse de antidepresive. Medicamentele anticonvulsivante - Valproatul sau
carbamazepina , pot avea deasemenea efecte timostabilizatoare si pot fi folosite in mod
special in tratamentul tulburarii bipolare. Alte anticonvulsivante precum Lamotriginul ,
Gabapentin sau Topiramatul sunt studiate pentru a stabili in ce masura sunt eficiente in
stabilizarea dispozitiei.
Pentru un efect mai bun se pot combina mai multe medicamente anticolvunsivante sau
acestea se pot asocial cu litiul. Copiii sau adolescentii sunt de obicei tratati cu litiu insa se
poate folosi si carbamazepina sau valproatul. Numeroase cercetari au evaluat siguranta si
eficacitatea acestor medicamente psihotrope folosite la adolescenti si copii. Astfel , s-a
demonstrat faptul ca valproatul poate determina modificari hormonale la adolescente sau
ovar polichistic la femeile care au inceput tratamentul inaintea varstei de 20 ani . De aceea,
trebuie monitorizat foarte atent nivelul valproatului la pacientele tinere aflate in tratament cu
acest medicament.
Femeile cu tulburare bipolara care doresc sa ramana insarcinate sunt supuse unei mari
provocari datorita efectelor negative ale acestor medicamente asupra fetusului. De aceea,
trebuie puse in balanta efectele benefice ale medicatiei cu cele negative. Sunt in cercetare
alte medicamente cu riscuri posibile mai mici. Medicamente antipsihotice atipice, printre
care Clozapina, Olanzapina, Risperidona sau Ziprasidona sunt in studiu ca posibil tratament
pentru tulburarea bipolara. Numeroase studii demonstreaza ca Clozapina poate fi utila ca
timostabilizator pentru cei care nu raspund la tratamentul cu litiu sau anticonvulsivante. Alte
studii au demonstrat eficacitatea Olanzapinei in episodul acut de manie, fapt pentru care a
primit aproparea FDA. Olanzapina poate, deasemenea sa fie folositoare in depresia
psihotica. Daca insomnia este o problema, se pot utiliza benzodiazepine cum ar fi
clonazepamul sau lorazepamul pentru a asigura un somn mai odihnitor. Datorita faptului ca
acestea creaza dependenta, trebuie folosite numai in cazuri selectate si pe termen scurt.
Deasemenea, pot fi folosite alte tipuri de sedative cum ar fi zolpidem. In timpul
tratamentului se pot schiba medicamente sau doze, insa toate schimbarile pot fi facute doar
de catre medicul psihiatru. Acesta trebuie sa stie despre orice alta medicatie luata
concomitent caci interactiunile medicamentoase pot cauza reactii adverse neplacute.
Numeroase studii au demonstrat faptul ca se poate vira spre manie hipomanie sau
ciclizare rapida in timpul tratamentului antidepresiv, de aceea trebuie data o medicatie
12

stabilizatoare a dispozitiei, singura sau impreuna cu medicatia antidepresiva pentru a proteja

pacientii de aceste schimbari. Dintre cele mai utilizate stabilizatoare sunt litiul si acidul
valproic.

Efecte adverse ale medicatiei

Efectele adverse ale terapiei la pacientii cu tulburare bipolara pot fi reprezentate de
crestere in greutate, greata, tremor, reducerea performantelor sexuale, anxietate, caderea
parului, probleme de mers, uscarea limbii. In caz ca apar aceste efecte anuntati imediat
medicul care este singurul in masura sa schimbe dozele sau medicatia.

Tratamentul psihosocial
Tratamentul psihosocial cuprinde anumite forme de psihoterapie pentru sprijinirea si
educarea pacientilor cu tulburare bipolara si familiilor acestora. Cele mai folosite metode de
acest gen folosite in psihoza maniaco-depresiva sunt: Terapia cognitiv-comportamentala
invata pacientii sa inlature pattern -ul inadecvat asociat cu boala.
Psihoeducatia - implica informarea bolnavilor cu psihoza maniaco-depresiva despre
implicatiile acestei boli si tratamentul sau. Psihoeducatia este, de asemenea, importanta
pentru familie.
Terapia de familie foloseste strategii pentru a reduce stresul ce apasa familiile acestor
pacienti. Terapia interpersonala si sociala ajuta oamenii cu aceasta boala sa-si
imbunatateasca relatiile interpersonale si sa-si stabileasca un program regulat.

Alte tratamente:
In anumite situatii, tratamentul psihosocial, medicamentele sau nici una din
combinatiile lor nu se dovedesc a fi eficiente sau dau rezultate prea greu, ca in cazul
simptomelor suicidare, asa incat se poate lua in considerare terapia anticonvulsivanta (ECT).
ECT poate fi luata in considerare deasemenea si pentru tratarea episoadelor acute cand
conditiile medicale, inclusiv graviditatea, sunt prea riscante. ECT este foarte eficienta si in
tratamentul episoadelor depresive severe, maniacale, sau mixte. Suplimentele naturiste, cum
ar fi, ceaiul de sunatoare nu au fost suficient studiate si se stie foarte putin despre efectele lor
in tratamentul tulburarii bipolare. De aceea, este bine inainte de a le folosi sa dicutati cu
medicul. Aceste suplimente naturiste ar putea reduce eficacitatea celorlate medicamente.
Deasemenea, ceaiul de sunatoare poate determina virarea catre manie, in special daca nu se
administreaza stabilizatori de dispozitie. Acizii omega-3 din uleiul de peste este studiat ca
fiind folositor in acesta boala insa nu sunt suficiente date referitoare la acest lucru.

13

BIBLIOGRAFIE
1. BRNZEI, P.- Itinerar psihiatric, Ed. Junimea, Iai, 1979;
2. ENCHESCU, C. - Tratat de psihopatologie, Ed. Polirom, Iai, 2005;
3. GHILIAROVSKI, V.A. - Psihiatria, Ed. Medical, Bucureti, 1956;
4. POSTEL, J.- Dicionar de psihiatrie, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureti, 1998;

14