Obiectul dreptului comertului international- este comertul international.

Comertul international - este susceptibil de 2 acceptiuni:

1 - restransa stricto sensu
2. - larga lato sensu

Prima acceptiune - este totalitatea operatiunilor de import export cu marfuri ,

servicii care se desfasoara intre subiecte de nationalitate romana pers fiz /jur
profesioniste, comercianti pe o parte si subiecte de nationalitate straina sau sunt
operatiuni care privesc o marfa ce se afla in tranzit international.
Rezulta ca exista 2 criterii esentiale care definesc com int.
1 sa fie vorba despre operatiuni intre profesionisti comercianti - inseamna persoane
care indeplinesc anumite conditii si formalitati, sunt inscrisi in registrul com ca
desfasurand activitate comerciala.
2 elementul de internationalitate se caracterizeaza prin faptul ca operatiunile se
incheie intre subiecte de drept de nationalitati diferite, subiecte de drept care isi au
sediile , resedintele profesionale in state diferite sau raportul juridic priveste o
marfa aflata in tranzit international .
In tranzit international - atunci cand in drumul ei de la o parte catre cealalta ( de la
vanzator catre cumparator) marfa trece cel putin o frontiera .
Ori de cate ori se intruneste cel putin unul din criteriile -partile sa isi aiba sedii in
state diferite sau marfa se afla in tranzit international -Ne aflam in faza unui rap de
comert international.
Din punct de vedere juridic principalul contract care inglobeaza aceste
particularitati este contractul de vanzare internationala de marfuri.
Vanzarea international de marfuri este pilonul com int.
Conventie importanta la care Romania este parte- conventia de la Viena privind
vanzarea int de marfuri .
Alaturi de vanzare exista si o multitudine de alte contracte prin care se realizeaza
operatiunile - contractul de transport int de marfa, contractul de asigurare a marfii
in trafic international, de intermediere in com int agentia comerciala, exista tot
alaturi de ele operatiuni de garantii si plati internationale. Toate aceste sunt acte
juridice prin care se realizeaza operatiuni de com int.
Aceasta acceptiune restransa a com int, este acceptiunea clasica care coincide si
sensului etimologic al cuvantului comert( comert vine de la juxtapunerea a doua

cuvinte din limba latina cum merx -operatiune care se efectueaza cu marfacomercium)

2. A doua acceptiune -larga -lato sensu Cand in notiunea de comert intra si operatiunile de cooperare economica
internationala.
Cooperarea economica internationala este un ansamblu de relatii de conlucrare ,
care se realizeaza intre subiecte de drept din state diferite si care nu implica
operatiuni directe cu marfa ci constau in realizarea de activitati comune de catre
participanti (punerea in comun de valori economice) cu scopul desfasurarii unei
activitati aducatoare de profit.
Profitul este sensul existentei comerciantului. Finis mercatorum est lucrum. (Scopul
comerciantilor este profitul)
Operatiunea de cooperare internationala - sunt specifice epocii moderne si
contemporane- au aparut oadata cu operatiile de productie capitaliste.
Cea mai simpla forma de cooperare int este constituirea de societati comerciale cu
participare straina -punerea in comun a aporturilor a mai multor asociati in vederea
-desfasurarea unei activitati- in vederea realizarii unui profit
Romania este parte la numeroase conventii - acolo sunt multiple forme de
cooperare economica- pt studii de piata- marketing , public relations , management,
operatiuni bancare comune de asigurari ( sunt forme de cooperare economica
internationala).
Din punct de vedere juridic se materializeaza mai ales contractul care poate
imbraca oricare din formele mentionate , asadar poate avea un obiect vast.

Caracteristicile politicilor comerciale ale Romaniei.

Principiul fundamental care guverneaza relatiile comerciale ale Romaniei, este
astazi principiul libertatii comertului international. Trebuie comparat cu principiul
monopolului de stat, in acea perioada comertul era monopol de stat, Celelalte
subiectede drept neputand efectua activitati de com int.
Principiul monopolului de stat a fost unul dintre primele principii de esenta totalitara
care a fost abrogat dupa revolutie, in primavara anului 90 au fost adoptate legi care
au pus bazele principiului libertatii comerciale.

Doua decrete importante: au fost decretul lege 54/1990 privind desfasurarea unor
activitati economice pe baza liberei initiative si decretul lege 96/1990 privind masuri
pt atragerea investitiei de capital strain in Romania.
Aceste acte normative abrogate au pus bazele principiului libertatii comertului
international.
Acest principiu trebuie privit sub doua aspecte. Are 2 laturi.
Prima latura - privind din interior spre exterior- posibilitatea oricaror subiecte de
drept privat roman, care indeplinesc conditiile de a fi profesionist comerciant, pot
efectua operatiuni de com int.
A doua latura privita din exterior spre interior- libertatea com int inseamna
posibilitatea subiectelor de dr straine , comerciantii strainti de a efectua activitati
economice pe teritoriul tarii. Pot fi filiale, sucursale, reprezentante, alte forme prin
care comerciantii straini desfasoara activitati economice pe teritoriul tarii.

O forma de manifestare- regimul investitiilor straine in Romania.

Regimul general al comertului in Uniunea Europeana.

Romania este tara membra iar in urma aderarii, Romania a cedat o parte din
atributele suveranitatii sale catre institutiile europene.
Reglementarile la nivelul Ue influenteaza in mod direct activitatile com ale Romaniei
1 regimul general al comertului intre statele membre ale ue - comert intracomunitar
2 regimul comertului dintre Ue si statele terte , comertul extracomunitar

Intracomunitar - este guvernat de princip libertatii comertului

Art 26 din tratatul privind functionarea Ue, prevede ca piata interna cuprinde un
spatiu fara frontiere in care libera circulatie a marfurilor , a persoanelor , a serviciilor
si a capitalurilor este asigurata .
Asadar sunt cei 3 piloni ai libertatii comertului, cele 3 principii fundamentale la niv
contr:
1. Libera circulatie a marfurilor-

Uniunea europeana este o uniune vamala, asta insemana ca orice taxe la import
export sau orice masuri prohibitive cu efect echivalent sunt interzise.
Sunt interizise de asemenea contingentele, adica restrictiile cantitative la export
sau import.
2. Libera circulatie a persoanelor
Orice discriminare exercitata pe motive de cetatenie sau nationalitate este interzisa.
Aceasta se exprima prin faptul ca orice resortisant , orice pers jur/fiz rezidenta pe
teritorul unui stat membru este libera sa desfasoare pe teritoriu.
Orice restrictie este interzisa.
Aceasta inseamna ca se pot constitui filiale, sucursale in oricare dintre statele
membre.
3. Libertatii de circulatie a capitalurilor si a platilor
Art 63 din tratatul privind funct ue interzic orice restrictii, circulatia capitalurilor si
platile.
Libertatea este deplina intre statele care au adoptat moneda euro.
Moneda euro a fost creata prin tratatul de la mastricht din 1922 , a devenit moneda
de cont de la 1ianuarie 1999 adica o moneda care nu avea o circulatie era doar o
moneda de calcul, pt ca de la 1 ian 2002 sa devina o moneda de plata.

Euro este admministrata de banca centrala cu sediul la frankfurt.

Pt relatiile dintre ue si statele terte .

Ue este pers juridica de sine statatoare, are personalitate juridica . Este art 47 din
tratatul privind ue care prevede acest lucru.
Fiind pers jur distincta de statele membre care o compun, Ue are capacitatea de a
stabili relatii contractuale directe cu statele terte si chiar tarile membre au cedat
major din suveranitatea lor in acest domeniu in asa fel incat astazi, tratatele,
acordurile cu tarile terte in materie comerciala, in materie de cooperare economica
int, in materie de promovare si protejare a investitiilor se incheie la nivelul Ue, nu la
nivelul statelor membre.

Principalele instrumente ale politiciii comerciale comune a Uniunii Europene in

relatiile cu statele terte.
Primul instrument il constituie existenta unor reguli vamale comune , aceasta
inseamna ca in relatiile cu statele terte toate tarile membre ale ue aplica un tarif
vamal comun .

Sunt 3 acte normative care reprezinta pilonii politicii vamale comune a ue fata de
statele terte
- este regulamentul 450 din 2008 al parlamentului european si al consiliului de
stabilire a codului vamal comunitar , el este de directa aplicare in statele membre.
- este tariful integrat al comunitatilor europene, tarif care face parte din
regulamentul nr 2658 din 1987 privind nomenclatura tarifara si statistica si tariful
vamal comun .
- este conventia internationala privind sistemul armonizat de denumire si codificare
a marfurilor , conv incheiata la bruxelles in 1983 , sub auspiciile a consiliului de
cooperare vamala .
La aceasta conventie internationala uniunea a aderat in 1987 , iar Romania din
1996 .

Al doilea pilon (instrument), il constituie regimul comun al importurilor si

exporturilor :
2 reg : regulamentul 260/2009 privind regimul comun al importurilor si reg
1061/2009 privind reg comun al exporturilor .

Al 3 lea instrument il constituie participatia la organizatia mondiala a comertului.

Org mondiala a com a inlocuit vechiul acord general pt tarife si comert , iar ue a
devenit membru distinct in nume propriu a org mon a com in 1994.

Al 4lea instrument , incheierea de acorduri comerciale cu statele terte.

Ue are incheiate acorduri comerciale esentiale cu spatiul economic european din
care fac parte islanda , lichtenstein, norvegia. Exista si un acord bilateral cu elvetia
1972 .

Ue a incheiat de asemenea acorduri de parteneriat si cooperare economica cu

grupuri mari de state (statele din zona africiii, din zona caraibelor, zona pacificului)
Un acord important , nou, din 2013 este acordul economic si de comert cu canada .
In momentul de fata este in curs de negociere acordul transatlantic de com si
investitii cu sua ( etip)
Cand tratatul de parteneriat cu sua va fi incheiat va fi cea mai mare piata comuna a
planetei .

Principala forma de manifestare a prin libertatii comertului

Regimul investitiilor straine in Romania.

Regimul investitilor straine in Romania a fost reglementat pt prima data prin

decretul lege 96/1990 , privind unele masuri pt atragerea investitie de capital strain
in romania, care a fost abrogat prin legea 35/1991 privind regimul investitiilor
straine pt ca apoi sa fie abrogat prin reglementarea actuala si anume prin oug nr
92/1997
Oug 92/1997 a fost aprobata prin legea 241/1998 .
Odata cu oug 92 s-au clarificat cateva institutii de baza
In primul rand, notiunea de investitie straina in Romania si notiunea de investitor
strain in Romania.
Investitie straina in tara este de doua feluri.
A. Investitie straina directa
B. Investitie straina de portofoliu

Inv straina directa este acea forma de invest straina care asigura participarea
directa a investitorului strain la organizarea conducerea si controlul unei societati
comerciale din tara .

Ceea ce particularizeaza invest straina directa , este faptul ca ea creeaza legaturi

economice durabile intre investitorul strain si societatea cu sediul pe teritoriul tarii.

Definitia notiunii de legaturi economice durabile este data intr-un regulament al

bancii nationale a romaniei, reg 4/2005 privind regimul valutar.

Legatura economica durabila inseamna participarea investitorului strain cu un

procent consistent din capitalul social al unei societati din tara , de regula peste10%
si totodata participarea directa a investitorului strain in organele de conducere de
organizare functionare si control ale societatii.
Investitia straina directa este la randul sau de doua feluri.

a. Investitie in forma societara , se caracterizeaza prin aceea ca investitorul strain

participa la o societate comerciala cu sediul in tara fie prin constituirea ei fie varsa
capital fie infiinteaza in romania o filiala sau o sucursala.

Inevestie straina directa in forma societara este cea mai raspandita, frecventa.

b. Invest in forma exclusiv contractuala.

Atunci cand investitorul strain nu constituie , sau extinde o societate in romania .
Ci incheie contracte pe care legea le califica drept investitie straina.
Exista mai multe acte normative , mai multe legi care reglem mai multe forme de
investitie contractuala: legea petrolului, legea 238/2004, legea minelor 85/2003,
legea energiei electrice si a gazelor naturale 178/2010,
Aceste legi, reglem participarea investitorilor straini la un domeniu care se numeste
explorarea si exploatarea resurselor naturale a romaniei, cu implicatii economice
majore, cu contracte si litigii.

B. Investitiile de portofoliu.
Sunt cele care nu au ca scop crearea unei legaturi economice durabile intre
investitor si societate , ci investitiile de portofoliul constau in cumpararea pe piata
reglementata cumprararea de titluri, titluri de stat, actiuni, obligatiuni, titluri de stat
cu scop speculativ - Adica se cumpara cu scop de revanzare dupa o perioada de
timp si castigarea se face din diferenta de pret.
Investitiile de portofoliu sunt asadar strict legate de piata de capital.

Piata de capital este un domeniu al comertului international , exista o lege

297/2004, privind piata de capital care reglementeaza toate operatiunile care se
efectueaza pe piata, care este o piata organizata si reglementata.

O forma extrem de importanta a pietei de capital o constituie piata titlurilor de stat .

Titlurile de stat sunt emise de catre organisme statale, dar sunt emise si de catre
entitati teritoriale (de municipii, .
Sunt forme de imprumut pe care statul le lanseaza , pe care investitorii straini le
cumpara si piata titlurilor de stat este cea care da de fapt ratingul tarii de
incredere .,cu cat titlul se cumpara la o dobanda mai mica cu atat tara are
credibilitate mai mare.

Investitor strain Oug 92/1997 si in reg bancii nat 4/2005

Sunt investitori straini pers juridice care au sediul in strainatate sau si persoanele
fizice care au domiciliul in strainatate si care investesc in tara in una din formele de
investitie prevazute de lege.
Asadar , elementele de extraneitate relevante pt a defini un investitor strain sunt
sediul in strainatate pt pers jur , respectiv domiciliul pr pers fizica. Cu conditia sa
investeasca in tara.

Principiile care guverneaza regimul investitiilor straine in tara.

Sunt 3 principii majore.

1 este prin libertatii formelor si modalitatilor de investire in tara .
A. Principiul libertatii formelor
B. Prin libertatii modalitatilor
A. - se exprima prin ideea ca investitorii straini pot sa investeasca in tara in oricare
dintre formele prevazute de lege . Aceste forme sunt: in primul rand pot sa
investeasca in oricare din formele de societate prev de lege 31/1990 , pot constitui

in tara societati de persoane cu capital strain , societati de capitaluri sau soc cu

rasp limitata.
Tot o forma de investitie straina o constituie si constituirea de asociatii in
participatie.
Asociatia in partip nu genereaza o noua pers juridica, dar pt ca implica un aport
sunt o forma de investitie straina in tara.
B. Prin libertatii modalitatilor - formele de aporturi pe care investitorii straini le pot
aduce, varsa in romania.
Aporturile sunt
a. Aporturi in numerar. Poate fi si este de regula in valuta, sau poate fi un aport in
lei.
Dupa septembrie 2006 leul a devenit o moneda international convertibila. In
consecinta poate fi procurat pe piata interna sau internationala ca orice valuta
international convertibila motiv pt care o pot cumpara investitorii straini si o pot
varsa in contracte sau societati in tara.
b. Aportul in bunuri corporale. Mobile (este liber), imobile ( precizari in leg cu
proprietatea terenurilor in tara)
c. Aportul in drepturi . Aport in bunuri incorporale. Drepturi de proprietate
intelectuala , brevete de inventie , licente, know how, marci , desene , modele
industriale, drepturi de autor.
d. Aporturile in alte drepturi si valori economice. In comertul international totul este
evaluabil in bani( patrimonial), si in consecinta poate constitui aport la o investitie
straina. Conditie - sa fie cuantificabil - pot fi aporturi in servicii, aporturi in metode
de organizare si conducere,aporturi in surse de materii prime , piete de desfacere,
clientela, informatii de marketing, public relation, retele de aprovizionare si
desfacere sunt valori economice cuntificabile in bani. Aport poate constitui o
obligatie de a nu face.
Ex: obligatia investitorului strain de a nu face concurenta produselor societatii
romanesti pe o anumita piata unde el are o pozitie dominanta. Obligtie de non
facere.
Si numele comercial, este o valoare economica si simplul nume este un aport.

2. Principiul liberului acces al investitorilor straini in toate domeniile vietii

economice din romania.