curs DCI-07.04.

2016
1.Regimul daunelor-interese
Daunele-interese se pot corobora cu oricare dintre sanct prezentate pana in mom
de fata.
Regula gen: 1. pp. daunelor interese complete, in sensul ca acopera pierderea
efectiv suferita si benef sau profitul nerealizat
2. tb indeplin cdt previzibilitatii- partea in culpa nu poate solicita daune
interese superioare a ceea ce cealalta parte a prevaz sau ar fi treb sa prevada in
mom inch ctrct
exista si 2 modalit speciale de det a cuantumului de daune interese. ele se aplica in
cazul rezolut ctrct.
1. cumpararea de inclocuire sau vanz compensatorie. conventia spune: in cazul
in care ctrct este resolvit, iar cumparatorul a procedat la o cumparare de
inlocuire sau vanzatorul a procedat la o vanzare compensatorie, daunele
interese pot fi egale cu diferenta dinrtre pretul contractual si pretul
cumpararii de inlocuire sau al vanz cmpensatorii.
2. at cand marfurile au un pret curent pe piata, daunele interese pot fi egale cu
diferenta dintre pretul contractual si pretul curent in mom rezolutiunii ctrct.
Momentul transf riscurilor
Conv de la Viena reglem 2 mari situatii, fiec din ele cu 2 subsituatii:
I.

II.

cand ctrct implica transp marfurilor.

1. in cazul in care vanz este obligat sa remita marfurile transportatorului
intr-un loc deterrminat, riscurile sunt transf cumparatorului in mom
remiterii lucrului catre transportator in acel loc determinat.
2. cand vanz nu este oblig sa remita marfurile intr-un loc determinat,
riscurile sunt transf cump cand marfa este predata catre primul
transportator.
cand vanz nu implica transp marfurilor
1. cand vanzatorul este obligat sa predea marfurile intr-un alt loc decat la
sediul sau, riscurile sunt transferate cump cand predarea este facuta in
acel loc, iar cump stie ca marfurile sunt puse la dispoz sa in acel loc.
2. riscurile se transfera de la vanz catre cumparator in mom in care cump
preia marfurile sau, mai precis, in mom inn care vanz preda marfurile
catre cump.

=mom predarii marf, cu o conditie: predarea marfurilor sa se faca in termenul

contractual. daca cump nu vine sa ia marfa la t. contractual, atunci riscul se transf
oricum catre cumparator in mom in care marfa trebuia predata, dar nu a fost
predata din culpa cump.
1

pt ca riscul sa se transf de la vanz catre cump este necesar ca marfa sa fie

individualiz pt acel cumparator.
consecinta transf riscurilor: exista o regula si o execptie. Regula: transf
riscurilor care cump are drept consecinta faptul ca pierderea sau detriorarea
marfii survenita dupa mom transf riscurilor nu il elibereaza pe cump de oblig
platii pretului. Exceptia: cump nu va fi totusi obligat sa plateasca pretul in
cazul in care pierderea sau deteriorarea marfii se datoreaza culpei vanzat
insusi.

problema exonerarii de rasp.

cauza: forta majora reglem sintetic ca in dr romanist. totusi, Conventia nu foloseste
sintagma sau termenul forta majora, deoarece not aceasta nu este cun in toate sist
de dr. de aceea f. maj este reglem in cont ei fara a fi def ca atare si anume: Conv
spune: o parte, oricare parte, este exonerata de raspundere pt neexecut oricareia
dintre oblig sale daca dovedeste ca acea neexcutare a fost determinata de o
piedeica (termen fol in conventie), care indeplin urm cdt in mod cumulativ:
a) este independenta de vointa acelei parti
b) este fortuita, adica acea parte nu se putea astepta in mod rezonabil ca
acea impiedicare sa se produca
c) este imprevizibila si insurmontabila, in sensul ca partea nu putea sa o
prevada sau chiar daca ar fi prevazut-o nu putea sa ii depaseasca
consecintele.
C. de la Viena reglem si aspecte legate de anuntarrea frtei majore si consecintele
neanuntarii: Conv spune: partea care a suferit o impiedicare de tipul f. majore este
oblig sa avertizeze pe cealalta parte despre impiedicare si despre consecintele ei
asupra posibilit lui de executare a ctrct. daca nu anunta, partea care a suferit forta
maj nu este decazut din dr de invocare, ci o poate invoca oricand, mai tarziu. exista
totusi o sanct: partea care nu a anuntat va suporta toate acele consecinte pe care
ceallata parte le-ar fi putut evita daca ar fi fost anuntata din timp.
CONVENTIA DE LA NEW YORK din 1974 asupra presciprtiei in materie de vanz
internat de marfuri
este anterioara Conv de la Viena, dar in 1980 cand s-a adoptat conv de la viena s-a
adoptat si un protocol modif al C de la N.Y.pt ca cele doua conv sa fie armonizate.
aspecte legate de aplic conv de la n.y sunt la fel ca cele de la c de la viena.
Romania a aderat la Conv de la N.Y prin legea. 24/1992
PP PREVEDERI ALE CONV DE LA N.Y.
Durata termenului de prescriptie: 4 ani, cu un an mai mult ca cel dat de Ro.
este un termen mai scurt. acaesta conv mai cont de asemenea o dispoz speciala pe
care dr nostru nu o are, in sensul ca, indif de cate cauze de intrerup sau suspend ar
2

interveni, term de prescr nu poate fi peste 10 ani, din mom in care prescr a inceput
sa curga.
inceputul curgerii t. de prescr.(de cand incepe sa curga): exista o regula
generala si reguli speciale.
R. generala: incepe sa curga de la data cand act poate fi exercitata.
R. speciale: in general, cand vb de o regula speciala stim ca este una derogatorie.
aici nu e asa, ci regulile speciale nu sunt exceptii de la generala, ci sunt aplciatii ale
regulii gen in anumite cazuri concrete, cele mai frecv si importante in practica.
1. prescriptia act in rasp contractuala: o actiune rezultata dintr-o incalc a ctrct poate
fi exercit incepand cu data la care acea acceptare, acea incalcare s-a produs.
2.in cazul act in neconformit lucrului vandut pt care nu s-a acordat un termen de
garantie. conv spune: o act sprijinita de neconformit lucrului vandut poate fi
exercitata incepand cu data la care lcurul a fost in mod efectiv, remis
cumparatorului sau oferta de remitere a fost refuzata de cumparator.
3. prescr act. in neconformit lucr vandut pt care s-a acordat un termen de garantie.
daca vanzat a dat privitor la lucrul vandut o garantie valabil o durata determinata,
termenul de prescriptie a act vanzat. sprijinita pe aceaa garantie de la data la care
cump notifica vanzat neconformit lucrului vandut, car cel mai tarziiu de la data
exprirarii garantiei.
4. prescr act intemeiate pe dol. o act intemeiata/ sprijinita pe dol poate fi exercitata
incepand cu data la care dolul a fost descoperit sau trebuia in mod rational, sa fie
descoperit. asadar, ca si in dr nostru, in cazul dolului conv reglem 2 mom
alternative de la care prescirptia incepe sa curga:
a) mom. subiectiv: dolul a fost descop
b)mom. obiectiv: ar fi trebuit sa fie descoperit prin raportare la atitudinea
unei pers rezonabile aflate in aceeasi situatie
5. prescr act: cand s-a anulat. textul reglem 2 ipoteze:
a) cand declaratia de rezolut este facuta inainte de data fixata pt executare.
acaesta este rezolut anticipata. in acest caz, act intemeiata pe rezolut sau prescr
act intemeiata pe rezolut incepe sa curga din mom in care declaratia de rezolut este
adresata celeilalte parti.
b) cand rezolut este declarata dupa mom rezolut ctrct, cand rezolut este declarata
dupa mom execut ctrct sau concomtet cu data execut ctrct. in acest caz, prescriptia
incepe sa curga de la data prevaz in ctrct pt execut.

conv reglem apoi intreruperea si suspend prescriptia, in cursul curgerii prescriptiei.

in conventie nu se fol termenul de intrerupere, ci se fol termenul de incetare a
curgerii termenului de prescriptie. sunt 3 cazuri de intreruperi:
1. prescriptia se intrerupe in mom indeplnirii de catre creditor a unui act
introductiv al oricarei proceduri impotriva debitorului. procedura poate fi
judiciara, in arbitraj sau cand a inceput orice proced administrativa. in acest
caz, in dr roman, intresup este provizorie. ea se sterge cu ef retroactiv. in
cazul in care act credit este respinsa, anulata, perimata, cand credit renunta
la ea, cand proces incet din alte cauze.
2. prescr se intrerupe in cazul in care intervine o recun a oblig de catre credit.
conv spune: oblig credit tb sa fie facuta in scris sau tacita, de exemplu cand
debit a facut un act incipient de executare a oblig. de ex. a platit dobanzile, a
execut partial oblig.
3. in afara de cele 2 cazuri de intrerupere: cand credit indeplineste orice alt act
care are efecte intreruptive cf legii statului, unde debit isi are sediul. 2.
suspendarea: = prelungirea termen de prescriptie. conv de la n.y. : forta
majora, dar nu fol termenul, ci apleaza la reglem prin elem ei sintetice.
termenul de prescirptie se prelung at cand pe per scurgerii sale a intev o
imprejur care indeplin urm cdt.:
a) nu este imputabila creditorului.
b) credit nu putea nici sa o evite nici sa o invinga
c) cand credit este pus in imposibilit de a actiona
efectul exprirarii term de prescriptie. conv spune: niciun dr nu este recun si nici nu
devine executoriu. efectul presriptiei este pierderea de catre . a dr material la
actiune. conv reglem si ef. prescr asupra dr subiectiv si oblig corelative acestuia.
textul spune dupa expri term de prescr. dr subiectiv al credit nu se stinge, dar el nu
mai poate fi exercitat pe cale de act, ci numai pe cale de exceptie.
oblig corel dr debit devine dupa exprirarea term de prescr. o oblig imperfecta.
insemna ca debit nu este oblig sa o execute dupa expirarea t de prescr, dar acea
prescr nu mai poate fi repetita deoarece credit va invoca exceptia titlului sau sa
paralizeze in acest fel .
reguli speciale: 1. daca a exprirat t de prescriptie cu privire la partea pp a datoriei,
se prescrie si pretentia cu privire la dobanzi pt ca acesoriul principale.=> dc pp sa prescirs, atunci si accesoriul
2.cand prestatiile sunt succesive(esalonate in timp): in acest caz, pt fiec
prestatie curge o prescr separata, un termen de presc propriu.
problema modului de calcul al term de prescrp:
pt ca in conv sunt reglem numai termene pe ani(4 ani, 10 ani) este firesc sa se ref
numai la aceasta situatie. term de presc este calculat a.incat sa expire la miezul
noptii, al zilei a carei data coresp celei la care term de prescr a inceput sa curga.
4

daca t de prescr incepe sa curga pe 07.04.2016, expira pe 07.04.2020 la ora 24.00.

daca incepe, intamplator, intr-un an bisect pe 29 feb, expira dupa 4 ani la ora 24.00
daca nu este si acela an bisect.
REGULILE INCOTERMS 2010
uzantele codificate sau uniformiz in materia vanz internat de marfuri cf regulilor
incoterms 2010
incoterms= un acronim in-international, co- commercial, terms-reguli, clauze
regulile incoterms sunt opera cam de comert internat din paris. regulile sunt
consecinta unei evolutii istorice, primii termeni comerciali au aparut in 1928. apoi in
1953, cu modificari succesive. a fost o var de baza si in 1990, modif in 2000, iar ult
var. in 2010.
natura juridica
regulile incoterms sunt uzante, codificate, uniformizate in materia ctrct de vanzare
internat de marfuri, pe zona europeana.
obiectul regulilor: dr si oblig partilor din ctrct de vanz internat de marfuri, adica dr si
oblig vanz si cump.
incoterms reglem vanzarea. nu este mai putin adevarat ca, regulile incoterms
reglem si oblig vanz si cump dpdv al inch altor ctrcte, adiacente vanzarii cum este,
de pilda, ctrct de transp sau ctrct de asigurare, dar nu reglem cont acelor ctrct ci si
dr si oblig vanz si cump cu privire la acele ctrct
Forta juridica
nu sunt o lege, nu sunt o conv internat, asadar nu se impun partilor prin propria lor
forta, nu emanna de la un legiuit nat sau internat. de aceea, ele au unn caracter
facultativ si se aplica numai in cazul in care partile trimit la ele in mod expres sau
implicit. cand partile trimit la o regula incoterms, (retinem ca in incoterms 2010 sunt
11 reguli), acea regula este incorporata contractual. devine parte integranta a ctrct,
sau se mai spune ca este receptionata contractual. intregul pachet prevaz de
respectiva regula devine parte integrata contractual.
70-80% din vanz internat de marfuri fac ref la regulile incoterms f mult.
importanta regulilor incoterms
r. inco. prez cel putin 2 avantaje majore:
1. ele implica, produc :
* o imp economie de timp contractual si de spatiu contractual pt parti. de ce? pt ca:
partile, in loc sa negocieze clauza cu clauza ctrct, negociaza numai pe care dintre
5

cele 11 reguli le va adopta. si daca au adoptat una dintre cele 11, intreg cont devine
parte din ctrct lor.
*economie de spatiu: receptiunea contractuala a unein reguli incoterm sdse face
printr-o sg prop. ex: partile spun: livrrarea marfii se va face F.O.P. Constanta
Incoterms 2010. asta ins ca partile au convenit sa receptioneze contractual clauza
F.O.P. din Incoterms 2010
2. ele aduc:
o sporire a sigurantei circuitului comercial. de ce? => practica a dem ca pp sursa a
litigiilor dintr parti este modul diferit de interpret a clauzelor ctrct. este facuta de
experti si regulile sunt adaptate permanent, existand si ghiduri de aplicare, fiec
prevedere fiind explicata in ghid=> nu exista contradictii de text sau de
interpretare.