Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Facultatea de Drept Simion Barnutiu

2016

CONTESTATIA LA EXECUTARE SILITA PRIN POPRIRE

1. Aspecte generale privind contestatia la poprire

In conditiile societatii contemoporane, poprirea joaca un rol important, fiind folosita tot mai
frecvent de catre creditorii care urmaresc creantele banesti datorate debitorului de catre o terta
persoana, asigurandu-si prin aceasta forma de executare silita probabilitatea realizarii creantei
intr-un mod mai sigur decat in cazul celorlalte forme de executare.
Procedura popririi debuteaza prin masura indisponibilizarii sumelor de bani, titlurilor de
valoare sau a bunurilor mobile incorporale in mainile tertului poprit care, in calitate de
supraveghetor natural1 al acestor valori, este obligat sa conserve creanta, refuzand sa faca
asupra ei orice act de plata.
Am observat ca, in cazul in care tertul poprit refuza executarea obligatiilor ce ii revin pentru
efectuarea popririi, creditorul nu se multumeste numai cu conservarea garantiei comune si adopta
o atitudine mai vehementa fata de tert, in sensul ca in cadrul procedurii validarii obtine impotriva
lui un titlu executoriu in baza caruia il poate urmari ca pe un debitor principal.
Masura de a impiedica efectuarea oricarui act de dispozitie asupra sumei pe care terul o
datoreaza debitorului poprit are un efect grav asupra patrimoniilor acestora, fie ca urmarirea a
fost pornita in lipsa unui titlu executoriu impotriva unei sume exceptate de la executarea silita
sau in alte limite decat cele prevazute de lege, fie ca tertul este urmarit pentru o suma pe care nu
o datoreaza sau pentru o suma mai mare.
Recunoascandu-i popririi caracterul unui act mixt, de conservare si executare in acelasi timp,
ca urmare a efectelor sale pagubitoare la care ne-am referit, executarea trebuie sa se realizeze
numai cu respectarea conditiilor si formelor prevazute de lege.
Garantia executarii silite cu respectarea principiului legalitatii este asigurata de mijlocul
procedural al contestatiei la executare reglementata de art. 711 NCPC, ce da posibilitatea oricarei
persoane interesate sa conteste actele de executare, deci si pe acelea indeplinite in procedura
popririi, contestatia la poprire fiind o modalitate a contestatiei la executare.2
Contestatia la poprire fiind o forma a contestatiei la executare, ii sunt proprii toate trasaturile
care definesc calitatea juridica a institutiei, ca o cale de atac speciala la indemana celor interesati
sa obtina desiintarea unor acte sau masuri de executare indeplinite cu incalcarea legii.
Natura juridica a contestatiei la executare s-a apreciat dupa cum executarea este contestata de
partile implicate in raport juridic executional, ipoteza in care imbraca forma unei cai de atat
speciale, de control al legalitatii actelor procedurale, si situatia in care executarea este contestata
de tertele persoane ce urmaresc scoaterea bunurilor de sub urmarire, caz in care contestatia nu
este decat o veritabila actiune cu caracter petitoriu.
Aprecierea diferita a naturii juridice a contestatiei in raport de persoanele ce o promoveaza a
generat opinia potrivit careia contestatia la poprire formulate de debitorul poprit, tertul poprit ori
creditor trebuie sa se faca inainte de validarea popririi. Dupa pronuntarea hotararii de validare,
dar nu mai tarziu de momentul distribuirii sumei poprite, posibilitatea de a formula contestatie la
executare este recunoscuta numai persoanelor cu totul straine de poprire.3
1 J. Vincent, J. Prevault, op. cit. p. 196.
2 S. Zilberstein, V.M.Ciobanu, Tratat, p. 205.
3 Em. Dan, op. cit., nr.24, p. 679.
2

Fiindca legea nu face nicio distinctie cu privire la persoanele care pot contesta executarea
prin poprire, problema caracterului obligatoriu sau facultatie al acesteia prezinta interes pentru a
fi supusa cercetarii.
Potrivit actualei reglementari, in principiu, poprirea nu mai presupune ca faza obligatorie
validarea, fiindca prin adresa executorului judecatoresc, tertul poprit are obligatia nu numai sa
indisponibilizeze sumele sau titlurile datorate debitorului, dar si obligatia de a le pune la
dispozitia executorului judecatoresc in vederea platii sau distribuirii sumei catre creditor.
Adresa de infiintare a popririi care inlocuieste ordonanta pronuntata de instant din vechea
reglementare constituie primul act de executare fata de debitorul poprit care poate fi contestat.4
Primul interest sa conteste adresa de infiintare a popriri este debitorul, pentru motivele la care
ne vom referi in sectiunea urmatoare.
Fata de tertul poprit adresa de infiintare a popririi nu are semnificatia unui act de executare,
fiindca impotriva sa creditorul nu are inca un titlu executoriu, motiv pentru care legiuitorul l-a
sustras de la controlul legalitatii prin intermediul contestatiei la executare.
In aceasta faza procesuala, putem spune ca tertul poprit se incadreaza in categoria acelor
persoane straine de raportul juridic dintre creditor si debitor, caruia legea nu ii mai recunoaste in
mod expres dreptul de a formula contestatie impotriva actelor de executare.
Referindu-se la persoanele cu legitimitate procesuala, legiuitorul foloseste expresia generala
de cei interesati sau vatamati prin executare. La prima vedere, din aceasta sintagma si din
contextul dispozitiilor art.711 NCPC s-ar putea interpreta ca au fost exclusi tertii care justifica un
interes, fiindca cei interesati de refuzul executorului de a porni executarea silita, de lamurirea
intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu sau de conditiile de valabilitate a incheierii
de incuviintare a executarii silite nu pot fi decat creditorul si debitorul, parti in raportul juridic de
executare silita.
Daca din modul de redactare a obiectului contestatiei nu rezulta un mod clar ca si tertilor le
este recunoscuta legitimitatea procesuala in contestatia la executare, din redactarea termenului in
care se poate formula nu mai exista nicio indoiala ca actualul cod a restrins sfera persoanelor la
partile raportului juridic executional.
Potrivit art. 714 alin (4) NCPC, tertul care pretinde un drept de proprietate sau un alt drept
real asupra bunului urmarit poate sa formleze contestatie in tot cursul executarii, dar nu mai
tarziu de 15 zile de la predarea sau vanzarea silita a bunului.
Recunoscand dreptul debitorului de a contesta adresa de infiintare a popririi, se pune
intrebarea daca acesta poate sa aleaga intre procedura contestarii masurii de infiintare a popririi
in cadrul contestatiei la executare sau apararii privind legalitatea actului de executare pe care sa
le invoce direct in procedura validarii.
In legatura cu aceasta chestiune, anterior adoptarii noului cod de procedura civila s-a
exprimat opinia ca debitorul si tertul poprit nu sunt obligati sa formuleze contestatie la executare
impotriva adresei de infiintare a popririi, caracterul contestatiei fiind unul facultativ, fiindca
acestia au posibilitatea sa se apere in procedura popririi, numai ca in ipoteza formularii
contestatiei instanta este obligata sa suspende procedura validarii pana la solutionarea
contestatiei.5
Urmare a continutului procedurii validarii, acela de verificare a conditiilor popririi, intradevar contestatia la poprire este numai facultativa, debitorul avand posibilitatea sa invoce
imprejurari de natura a demonstra lipsa conditiilor popririi, a diminuarii sau stingerii datoriei
4 I.C.C.J., s.civ., dec. nr. 52250/2003, in Culegerea de practica judiciara 2003, Ed. All
Beck, Bucuresti, 2004, p. 125.
3

dupa obtinerea titlului executoriu si in raport de acestea sa se obtina desfiintarea in tot sau in
parte a masurii de executare.
Reglementarea actuala a popririi face ca procedura validarii sa depinda numai de atitudinea
tertului poprit fata de obligatiile impuse prin adresa executorului judecatoresc in sensul ca
procedura se va declansa numai daca se refuza executarea acestor obligatii. In termenul de 5 zile
de la comunicarea adresei de infiintare a popririi sau de la scadenta sumelor datorate in mod
succesiv, tertul poprit este obligat sa consemneze sumele de bani ori sa indisponibilizeze bunurile
mobile incorporale poprite la dispozitia creditorului, confirmand executarea obligatiei prin
recipisa depusa la executorul judecatoresc.
Consemnarea sumei la dispozitia creditorului are ca efect incetarea popririi, ca si in cazul in
care consemnarea o face debitorul cu afectiune speciala, dand posibilitatea acestuia dinainte sa-si
indestuleze creanta.
Dupa infiintarea popririi tertul poprit plateste direct sumele retinute pentru plata unei
obligatii de intretinere, alocatie pentru copii, sume datorate pentru repararea pagubelor cauzate
ca urmare a decesului persoanei, excutarea obligatiei de catre tert avand ca efect stingerea
popririi.
Incetarea popririi are loc inainte de validare si cand se urmareste o creanta fiscala, momentul
indisponibilizarii fiind concomitent cu acela al transfertului creantei ca urmare a suprimarii
procedurii validarii.
Ne-am referit la aceste situatii de incetare a popririi mai inainte de validare ori mentinere,
dupa caz, pentru a atrag atentia debitorului ca exista riscul sa suporte consecintele transferului
judiciar al creantei daca asteapta sa conteste masura executarii in procedura verificarii conditiilor
popririi si nu separat, pe calea contestatiei la executare.
Fiindca declasarea procedurii validarii depinde exclusiv de vointa tertului poprit, consideram
ca, pentru motive de diligenta, adresa de infiintare a popririi trebuie contestata de catre debitorul
poprit in termen de 15 zile de la data cand constestatorul a luat conostiinta de acest act sau cel
tarziu de la data efectuarii primelor retineri din veniturile sale periodice.
Intr-o alta ordine de idei, pentru a argumenta intersul constestarii adresei de infiintare a
popririi pe cale separata, ne vom referi la continutul procedurii validarii ori mentinerii popririi,
acela de a verifica conditiile transferului judiciar al creantei, respectiv titlul executoriu in baza
caruia s-a infiintat poprirea si raportul juridic dintre debitorul poprit si tert.
De regula, in procedura validarii ceea ce se contesta este existenta raportului juridic dintre
debitor si tertul poprit, deoarece refuzul acestuia de pe urma de a executa poprirea este
determinat de contestarea existentei in tot sau in parte a creantei.
Contestand existenta raportului juridic in baza caruia tertul datoreaza debitorului suma de
bani, nu ar exista niciun interes sa se invoce de catre debitorul poprit aparari in sensul desfiintarii
popririi pentru lipsa obiectului sau, fiindca validarea profita si acestuia prin plata indirect ape
care o face tertul, motiv pentru care el insusi poate sesiza instanta de executare in vederea
validarii popririi.
Cand ne-am referit la interesul debitorului de a contesta adresa de infiintare a popririi, nu am
intentionat sa demonstram caracterul obligatoriu al contestatiei, ci numai sa atragem atentia cu
5 I. Stoenescu, A. Hilsenrad, S. Zilberstein, op. cit.; D. Rizeanu, Din practica judiciara
in materia popririi, in L.P. nr. 12/1956, p. 1460, Trib. Suprem, col. Civ., dec. nr.
1393/1959, in C.D. 1959, p. 711; Trib. Suprem, col. Civ., dec. nr. 1128/1957. in C.D.
1957, p. 378
4

privire la folosul sau practic, acela de a inlatura cat mai rapid cu putinta efectul pagubitor al
indisponibilizarii unui element activ al patrimoniului.
Refuzul tertului de a-si executa obligatiile impuse prin adresa de infiintare a popririi
echivaleaza cu o opozitie la executare care va fi justificata numai in procedura validarii, cu riscul
suportarii unei sanctiuni a amenzii judiciare sau a obligarii la plata daunelor interese creditorului
care, ca urmare a abuzului de drept, a suportat un prejudiciu constand in executarea cu intarziere
a obligatiei de plata.
Tertului poprit i-a fost suprimat dreptul de a constesta adresa de infiintare a popririi separate
in procedura contestatiei, nu pentru ca nu ar justifica un interes, ci pentru a se evita intarzierea
procedurii executarii silite, acesta nefiind lipsit de posibilitate de aparare fata de existenta
procedurii validarii, in care poate sa invoce aceleasi aparari.
Recunoscand hotararii de validare a popririi si caracterul unui act de executare, trebuie sa
admitem posibilitatea contestarii sale in conditiile art. 711 NCPC.
Contestatia la executare a hotararii de validare prezinta unele particularitati fata de
contestatia la adresa de infiintare a popririi, atat cu privire la interesul partilor de a promova, cat
si cu privire la apararile pe care debitorul si tertul poprit le pot invoca in cursul sau.
Cand ne-am referit la interesul promovarii contestatiei la hotarea de validare a popririi, am
avut in vedere ca pentru debitorul poprit, fata de care poprirea se realizeaza printr-o singura
plata, hotararea constituie cel din urma act de executare care nu mai poate fi contestat ca urmare
a savarsirii executarii silite.
Doar in ipoteza in care poprirea se realizeaza prin plati successive, debitorul ar justifica un
interes in formularea contestatiei la executare dupa validare invocand urmarirea sumelor in cote
mai mari decat cele prevazute de lege.
Debitorul nu mai poate sa invoce in contestatia la hotararea de validare apararile invocate
intr-o alta contestatie formulate impotriva masurii de infiintare a popririi.
In cee ace priveste posibilitatea invocarii unor aparari in contestatia la executare a hotararii
de validare, nici debitorul si nici tertul poprit nu ar putea pune in discutie aspect legate de cele
doua titluri executorii in favoarea creditorului, fiindca aceste chestiuni au fost lamurite in mod
definitive in procedura validarii.6
De asemenea, nu se pot invoca aparari de fond privind hotararea de validare, pe care partile
au avut posibilitatea sa le valorifice in apel, astfel ca aceasta, avand regimul unei hotarari
judecatoresti, se va bucura de toate efectele lucrului judecat.
In doctrina si jurisprudenta s-a sustinut ca validarea popririi devine fara baza legala daca
titlul executoriu al creditorului fata de debitorul poprit s-a desfiintat din diverse motive pana la
plata facuta de tertul poprit sau daca ulterior ramanerii definitive a hotararii de validare au
intervenit cauze de stingere a datoriilor.
Incetarea cauzei in temeiul careia s-a dispus infiintarea popririi pana la plata pe care trebuia
sa o faca tertul dupa validare este un alt motiv ce poate sa fie invocate in contestatia la executare.
Pentru a se evita procedura de judecata pe care o presupune contestatia la executare, s-a
prevazut posibilitatea desfiintarii de catre instant de executare a masurii popririi, la cererea
debitorului sau e executorului judecatoresc, prin incheire executorie.
Pentru aceleasi motive, poprirea se poate desfiinta de catre executor inainte de validare,
printr-o adresa pe care o comunica tertul poprit.
2. Subiectele si obiectul contestatiei la poprire
6 Em. Da, op. cit., nr. 24, p. 620
5

Calitatea de subiect al contestatiei la executare depinde de existenta unui interes justificat de

vatamarea ce s-a produs prin actul de urmarire, potrivit formularii generale cuprinsa in art 711
NCPC.
Cei interesati sa formuleze contestatie la executare prin poprire sunt persoanele implicate in
acest raport juridic, debitorul si creditorului, mai putin tertul poprit care pentru argumentele
aratate a fost exclus din sfera persoanelor carora le-a fost recunoscuta legitimitatea procesuala.
Debitorul poprit are interes sa conteste poprirea fie pentru a obtine un ragaz de timp in
vederea efectuarii platii, urmarind astfel temporizarea executarii prin invocarea unor motive ce
privesc neregularitatea procedurilor executionale, fie pentru evitarea unor pagube ce s-ar produce
in patrimonial sau ca urmare a unei urmariri gresite, pornita in baza unui titlu viciat ori impotriva
unei sume pe care legea o declara neurmaribila sau ce poate fi urmarita nmai intr-o anumita cota.
La randul sau, creditorul are interesul sa-si realizeze creanta, cat mai rapid cu putina, motiv
pentru care prin contestarea actelor de executare el nu va urmari temporizarea executarii silite, ci
dimpotriva, relizarea cu celeritate a creantei. Ca urmare a acestui interes, pe calea contestatiei la
executare creditorului poate sa conteste refuzul executorului judecatoresc de a emite adresa de
infiintare a popririi sau de a indeplini orice act de executare in cursul acesteia7.
Refuzul executorului de a indeplini un act de executare poate fi contestat si de catre debitorul
poprit, fiindca trebie sa recunoastem in principiu intersul comun al acestora de a obliga tertul
poprit la plata sumei urmarite8.
Calea contestatiei la executare este deschisa si creditorilor care urmaresc aceeasi suma,
scopul lor fiind de a participa la distribuire potrivit rangului creantei, astfel ca aceasta categorie
nu poate fi asimilata tertilor, fiind deja implicate in executarea silita.
Concursul de popriri asupra aceleasi creante se naste pana la ramanerea definitiva a hotararii
de validare, cand fiecare creditor poate infiinta o noua poprire aspra aceleasi sume, primul
popritor neputand invoca in favoarea sa vreun privilegiu numai ca poprirea sa este cea mai
veche.
In cazul infiintarii popririi asupra prestatiilor periodice, efectele validarii se intind numai
pentru sumele scadente, astfel ca cele care nu sunt inca exigibile sunt considerate elementele
garantiei comune a debitorului pentru creditorii sai chirografari, putand servi in indestularea
creantelor, ipoteza in care se poate crea un concurs de popriri si dupa prima validare9.
Creditorii concursuali au interes sa conteste actele de executare si pentru a evita un concurs
de urmariri ce nu ar putea asigura executarea integrala a creantei in urma distribuirii sumei, ca
urmare a cuantumlui sau inferior. Scopul urmarit de catre creditorii concursuali face ca actiunea
sa aiba un caracter conservatoriu, urmarind pe aceasta cale, ca si in cazul actiunii oblice,
preintimpinarea pierderii unui element al garantiei comune din patrimoniul debitorului sau, nu
numai in cazul in care acesta manifesta dezinteres, dar si atunci cand debitorul insusi a formulat
contestatie la poprire, creditorul putand interveni fie in interesul contestatorului, fie in interes
propriu10.
7 Jud. Sect 3 Bucuresti, sent civ nr 1837/2004, nepblicata
8 J. Vincent, J. Prevault; op.cit. p 187
9 Gr. Porumb, Teoria generala a executarii silite si unele procedure special, p . 322
6

In contestatia de executare, creditorul concursual ar putea invoca toate obiectiunile pe care

le-ar puea invoca si debitorul sau, mai putin pe acelea privind inopozabilitatea titlului executoriu
fata de pozitia lui de avand-cauza, in raport de care toate actele ulterioare creantei ii sunt
opozabile in masura in care nu au un caracter fraudulos.
O alta categorie de terti ce ar putea justifica un interes in promovarea contestatiei la
executare prin poprire ar fi aceia care au incredintat spre depozit un titlu la purtator, susceptibil
de urmarire prin poprire, unei banci sau unui agent de schimb.
In aceasta ipoteza, interesul tertlui este sa scoata de sub urmarire titlul de valoare, facand
dovada dreptului sau de proprietate11.
Acelasi interes il justifica si tertul care invoca asupra sumei urmarite, a titlui de valoare, un
drept de coproprietate indiviza sau codevalmasa, urmarind pe calea contestatiei partajarea, astfel
ca partea din creanta ce i se cuvine sa nu fie urmarita de creditorul popritor12.
Legitimitatea procesuala este recunoscuta si procurorului, potrivit dispozitiilor generale
cuprinse in art. 92 NCPC, in sensul ca in cazurile in care ii este recunoscuta legitimitate
procesuala, poate sa solicite si executarea silita. Dreptul de a solicita executarea silita implica in
mod necesar si dreptul de a formula contestatie, in caz contrar acest drept nu ar avea nici o
finalitate daca s-ar obtine in conditii de legalitate executarea titlului executoriu.
Contestatia la executare este cadrul procesual in care partile interesate sau vatamate in
drepturile lor prin actele de executare indeplinite cu neobservarea conditiilor si formalitatilor
prevazute de lege pot solicita instantei de executare desfiintarea sau indreptarea acestora fara a se
declansa o noua judecata in fond a cauzei, obiectul contestat fiind executarea silita insasi sau
titlul executoriu.
Contestatiile care au ca obiect urmarirea insasi sunt cunoscute in doctrinca si jurisprudenta
sub denumirea de contestatie la executare propriu-zisa, fiind cele mai des intanite in practica, pe
calea lor invocandu-se orice neregularitate procedurala savarsita in cursul urmaririi silite.
In cadrul contestatiei la poprire s-a invocat compensarea creantei din biletul la ordin care
constituia titlul executoriu intre emitentul sau si beneficiarul initial, lipsa contului la banca
contestatoare, distribuirea gresita a sumelor obtinute in urma valorificarii unui titlu de credit sau
urmarirea salariului intr-o alta cota decat cea prevazuta de art . 728 NCPC, respective urmarirea
unor sume pe care legea le declara insesizabile.
Cele mai des motive de contestatie la executarea propriu-zisa sunt in legatura cu modul de
infiintare a popririi. In procedura contestatiei la executare debitorul poate contesta adresa
executorului jdecatoresc pentru neindeplinirea regulilor procedurale privind conditiile de forma
impuse pentru declansarea procedurii si a emiterii primului act de executare. In acest sens se
poate invoca punerea in executare a uni titlu care nu indeplineste conditiile prevazute de art 632
NCPC pentru a putea constitui temeiul executarii silite sau pornirea executarii de catre un
executor judecatoresc necompetent. Lipsa incheierii de incuviintare a executarii silite, a
10 G. Coucheze, op. cit., p. 128; D. Parisot, A.Janffret, op. cit. , p. 216
11 J.Piegai, La Protection du debiteur et des tiers dans la nouvea droit sequester,
These de licence et de doctorat, presentee a la Faculte de Droit dUniversite de
Lausanne, 1997, p.109
12 C.A. Iasi, dec. civ. Nr. 1408/1999, in Culegere 1999, p. 225; Jud. Sect 5 Bucuresti,
sent. Civ. Nr. 854/2003, nepublicata.
7

instiintarii despre masura infiintari popririi prin comunicarea unei copii de pe adresa executorului
sunt alte motive de contestatie pe care l-ar putea invoca debitorul poprit.
Noul Cod de procedura civila cuprinde o reglementare generala a termenului inauntrul caruia
se poate formula contestatia la executare, acesta fiind de 15 zile potrivit art. 714, si avand
momente diferite de la care sa curga, spre deosebire de vechea reglementare ce da posibilitatea
formularii contestatiei pe tot parcursul urmarii silite, pana la cele din urma act de executare.
Doar contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se
poate face oricand inauntrul termenului general de prescriptie privind executarea silita, precum si
contestatia formulata de terti care se poate formula oricand in cursul executarii, dar nu mai tarziu
de 15 zile de la efectuarea vanzarii silite sau de la predarea bunului.
Scopul contestatiei la executare este acela de a desfiinta sau indrepta actul de urmarire silita
indeplinit fara respectarea formelor procedurale, lipsind-l ca urmarea a sanctiunii ce se va aplica
de toate efectele.
Incidenta actelor de urmarire silita este determinata de nulitatea acestora, sanctiunea avand
un regim juridic diferit in raport de natura normelor de drept incalcate.
Potrivit art 178 alin (1) NCPC, nulitatile de ordine publica se pot invoca de oricine are
interes, precum si de instanta din oficiu, in orice faza a judecatii, pe cand nulitatile relative
determinate de incalcarea normelor cu caracter dispozitiv nu pot fi invocate decat de partea in
favoarea careia norma procedurala a fost edictata si numai la prima zi de infatisare sau imediat ce
s-a ivit cauza nulitatii.
Infiintarea popririi in baza unui titlu care nu indeplineste conditiile pentru a fi executoriu
presupune incalcarea normelor imperative prevazute de art. 632 NCPC, ceea ce atrage dupa sine
sanctiunea nulitatii absolute care potrivit regimului sau se invoca de catre oricine are interes si
oricand , respectiv si in procedura executarii silite.
Dispozitiile art 781 alin (1) si (2) NCPC regelementeaza o competenta teritoriala a
executorului judecatoresc in favoarea debitorului si tertului poprit, potrivit careia creditorul se
poate adresa cu cererea de poprire, la alegere, executorului judecatoresc al carui birou se afla in
circumscriptia curtii de apel unde isi are sediul ori domiciliul debitorul sau tertul poprit.
Executorul judecatoresc este organul de executare cu plenitudinea de competenta in
executarea oricarui titlu, legea reglementand atat sfera atributiilor sale in cadrul competentei
materiale, precum si limita circumscriptiei teritoriale in care isi exercita atributiunile.
Caracterul facultativ al contestatiei la executare rezulta din prevederile art. 711 NCPC
potrivit sintagmei contestatia se poate face, insa nerespectarea termenului impiedica partea
intersata sa mai constate actul in aceasta procedura ca urmarea a sanctiunii decaderii,
posibilitatea realizarii dreptului afectat de masura executarii pe cale separata fiindu-i recunoscut
numai tertului, altul decat tertul poprit potrivit art. 714 alin (5) NCPC.
Cea de-a doua categorie a contestatiei la executare are ca obiect insusi titlul exectoriu, atunci
cand nu este suficient de clar, dispozitiile sale fiind susceptibile de mai multe interpretari, facand
necesara explicitarea pentru a se putea pune in executare.
Contestatia la titlu este mai putin folosita in practica, instantele avand grija ca hotararile pe
care le pronunta sa indeplineasca si conditia executabilitatii, exigenta pe care o au in vedere si
partile atunci cand materializeaza raportul lor juridic intr-un alt titlu decat o hotarare
judecatoreasca.
In cazul celorlalte titluri executorii, altele decat hotararile judecatoresti, partile pot invoca
aparari cu privire la existenta, intinderea ori valabilitatea creantei numai cu conditia ca pentru
desfiintarea acestora sa nu se prevada, printr-o dispozitie speciala, o alta cale de atac.
8

Prin dispozitiile art 712 alin (2) NCPC, legiuitorul a dorit sa impiedice o noua verificare a
starii de fapt si in cazul acelor titluri executorii pentru contestarea caror se prevede o procedura
administrativ-judiciara, cum ar fi cazul titlurilor de creanta fiscala impotriva carora se poate
formula contestatie potrivit regulilor special cuprinse in Titlul IX al Codului de procedura fiscala.
Competenta solutionarii contestatiei la titlurile fiscale o au, in raport cu obiectul acestora,
organele fiscale care solutioneaza cererea intr-o procedura jurisdictionala printr-o decizie
impotriva careia partea nemultumita poate formula plangere la instantele de contencios
administrativ.
Un titlu executoriu nu mai poate fi contestat in ceea ce priveste valabilitatea sa intr-o
contestatie la poprire, fiindca debitorul a avut posibilitatea sa-l conteste dupa regulile speciale,
singurele motive de contestatie fiind aceleasi ca si in cazul hotararilor judecatoresti legate de
forta executorie a actului.
Contestatia obligatiei pentru alte motive decat cele extinctive si ulterioare pronuntarii titlului
executotiu este inadmisibila nu numai atunci cand partea interesata ar putea uza de o cale
speciala de desfiintare sau modificare a actului, dar si atunci cand pentru modificarea dreptului
de creanta are la indemana calea unei actiuni de drept comun.
Prin modificarile aduse de noul Cod de procedura civila, a fost extinsa sfera contestatiei la
exectare si la refuzul executorului de a indeplini un act de executare in conditiile legii.
Impotriva refuzului nejustificat al executorului judecatoresc de a intocmi un act, partea
interesata poate introduce plangere in termen de cinci zile de la data cand a luat cunostinta de
aceasta, la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul.
Potrivit atributiunilor reglementate in art. 43 si urm. din Legea 188/2000, nu toate actele
indeplinite de executorul judecatoresc sunt acte de executare, cum ar fi: notificarea actelor
judiciare si extrajudiciare, recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante, intocmirea procesului
verbal de constatare in cazul ofertei reale urmata de consemnarea sumei.
3. Competenta instantelor in solutionarea contestatiei la poprire
Instanta de executare este de regula competenta sa solutioneze contestatia la executare.
In cazul urmaririi prin poprire,nu se mai aplica intotdeauna aceasta regula, ci criteriul in
raport de care se stabileste competenta teritoriala a instantei de executare este acela al
domiciliului ori sediului debitorului poprit.
Potrivit art 713 alin (2) NCPC, daca domiciliul sau sediul debitorului se fla in circumcriptia
unei alte curti de apel decat aceea in a carei raza teritoriala se afla instant de executare, exista
posibilitatea de optiune intre instant de executare si judecatoria in a carei raza se afla debitorul.
Contestatorul, indeiferent de calitatea sa in raportul juridic ce se executa silit, are o
legitimitate procesuala active si ca oricarui reclamant ii este recunoscut dreptul de optiune intre
doua sau mai multe instante deopotriva de competente territorial.
De asemenea cand contestatia este formulate de catre un tert, cererea sa are caracterul nei
actiuni petitorii, potrivit art 714 alin (4) NCPC, si trebuie formulate la instant in a carei raza
teritoriala are domiciliul sau sediul debitorul care se afla in posesia bunurilor urmaribile.
O alta regula in materia contestatiei la executare este si aceea ca cererea de lamurire a
intelesului, intinderii sau aplicarii dispozitivului unei hotarari judecatoresti cand este titlu
executoriu este de competenta instantei care a pronuntat-o.

In materie civila, executorului judecatoresc i-a fost data plenitudinea competentei de

executare, intreaga sa activitate desfasurandu-se sub controlul judecatoriei in a carei
circumscriptie are loc urmarirea silita.
Supravegherea exercitata de catre instant sub aspectul legalitatii actelor de urmarire justifica
competenta acesteia in solutionarea oricarei contestatii ce s-ar face in legatura cu executarea, in
acest caz competenta determinadu-se dupa instant de executare si nu dupa instant care a pronntat
titlul executoriu.
Practica judiciara mai veche s-a pronntat in sensul ca in tate cazurile trebuie sa se recunoasca
competenta solutionarii contestatiei la executare instantei de fond care investeste titlul cu
formula executorie si care incuviinteaza executarea.
Pentru executarea deciziilor care au evocat fondul in caile de atac, competenta exclusive de a
verifica conditiile formale ale titlului executoriu o are numai judecatoria in circumscriptia careia
se afla biroul executorului judecatoresc care face executarea, potrivit art 650 alin (1) NCPC.
In practica judecatoreasca au fost pronntate solutii care au recunoscut judecatoriei
competenta de a solutiona o contestatiei la executare impotriva actelor emise in baza hotararii
tribunalului privind drepturile salariale chiar daca investirea cu formula executorie s-a facut de
aceasta instant care a solutionat pe fond cauza.
In procedura popririi tertii justifica interesul de a formula contestatia la poprire atunci cand
invoca un drept propriu asupra conturilor, titlurilor de valoare sau a bunurilor mobile
indisponibilizate prin infiintarea popririi.
Fiindca de regula tertii urmaresc scoaterea de sub urmarirea silita a valorilor
indisponibilizate, acestia nu a interesul sa solicite pe calea contestatiei lamurirea titlului
executoriu, ci dimpotriva inlaturarea lui ca inopozabil, ceea ce duce la concluzia ca instanta de
executare este competenta sa solutioneze contestatia la poprire ca pe un ace priveste actele de
executare.
Instanta care a pronuntat hotararea pusa in executare este competenta sa solutioneze o
contestatie la poprire numai atunci cand i se cere sa lamureasca dispozitivul titlului executoriu,
fiind singura in masura sa inlature ambiguitatile care fac titlul inexecutabil.
In stabilirea competentei solutionarii contestatiei la titlu, legiuitorul a facut distinctie intre
titlurile care constau in hotarari judecatoresti sau cele cee mana de la un organ jurisdictional si
toate celelalte iscrisuri care, potrivit legii, pot servi ca titlu executoriu.
Cu privire la toate celelalte inscrisuri care potrivit legii pot servi ca titluri executorii, s-a
stabilit in favoarea instantei de executare competenta lamuririi titlului, dar nu s-a spus nimic cu
privire la titlurile ce emana de la un organ jurisdictional, lasand sa se inteleaga ca aceste titluri
sunt assimilate hotararilor judecatoresti.
Daca titlurile ce emana de la organul cu activitate jurisdictionala sunt assimilate hotararilor
judecatoresti, se pune problema procedurii dupa care se vor lamuri.
In doctrina, s-a exprimat opinia potrivit careia lamurirea titlurilor ce emana de la un organ
jurisdictional trebuie sa se faca de catre organul emitent, ca si in cazul hotararilor judecatoresti,
fiind aplicabile prin analogie dispozitiile art 713 alin (3) NCPC.
Este adevarat ca organul emitet al titlului este in masura sa-l mareasca, dar ne punem
intrebarea dupa ce procedura, avand in vedere procedura dupa care se solutioneaza contestatiile
impotriva unui act administrativ fiscal.
Deciziile de impunere, precum si celelalte acte administrative fiscal pot face obiectul
contestatiei care se solutioneaza intr-o procedura administrative de structure specializate din

10

cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene sau de catre autoritatea emitenta, dupa
caz.
Organul competet sa solutioneze contestatia in functie de motivele invocate se pronunta
printr-o decizie, potrivit art 209 alin (1) lit a) C. proc. Fiscal., in baza careia se va emite un alt act
fiscal care poate fi pus in executare.
Procedura adiministrativa in cadrul careia se fac verificari de fapt si de drept privind actul
fiscal are caracterul unei proceduri jurisdictionale, structurii specializate pentru solutionarea sa
fiind-i recunoscute competente in acest sens.
Potrivit art 713 alin (3) NCPC, contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau
aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. Daca
o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie,
competenta de solutionare apartine instantei de executare.
Din aceasta reglementare rezulta ca, in toate cazurile in care titlul executoriu emana de la un
organ cu atributii jurisdictionale, competenta de a-l lamuri il are acesta si nu instanta de
executare.
Solutia este diferita pentru ipoteza in care titlul a fost modificat in urma controlului
judecatoresc de catre instant de contencios administrativ, cand competenta lamuririi intelesului,
intinderii sau aplicarii sale o are numai instanta de contencios administrativ.
4. Termenul pentru exercitarea contestatiei la poprire
Termenul pentru exercitarea contestatiei la poprire prevazut de art 714 alin (1) NCPC este
de 15 zile si curge de la data cand contestatorul a luat la cunostinta de actul de executare pe care
il contesta.
In cazul popririi, termenul curge de la data cand debitorul a luat cnostinta de adresa de
infiintare a popririi trimisa de executorul judecatoresc in copie. Cand poprirea a fost infiintata
asupra unor venituri periodice, termenul curge cel tarzide la data efectuarii primelor retineri din
sumele poprite de catre tertul poprit.
Incheierile executorului judecatoresc care nu sunt definitive fac obiectul contestatiei la
executare, iar termenul incepe sa curga de la comunicarea lor, fiind numai de 5 zile.
Pentru lamurirrea titlurilor executorii, contestatia la executare se poate formula oricand in
termenul general de prescriptie a executarii silite.
Un termen diferit pentru contestatia la executare este reglementat in cazul tertilor, care pot
contesta executarea in tot cursul sau, dar nu mai tarziu de 15 zile de la predarea sau vanzarea
silita a bunului urmarit.
Nu exista nicio indoiala ca termenul reglementat de art 714 NCPC este un termen imperativ
inauntrul caruia cel interest poate exercita un drept procedural, acela de a contesta executarea
prin poprire, nerespectarea lui fiind de natura sa sanctioneze titularul dreptului de decadere.
Potrivit acestei sanctiuni procedurale, daca de la data comunicarii ori instiintarii despre
infiintarea popririi au trecut mai mult de 15 zile fara ca partea interesata sa cinteste masura de
executare, acesta nu mai are posibilitate sa formuleze contestatia ca urmare a decaderii.
Din reglementarea cuprinsa in art 714 alin (1) pct.2 NCPC, s-ar putea crede ca doar adresa
de infiintare a popririi constituie obiect al contestatiei la executare, fiindca incalcarea termenului
de 15 zile impiedica partea interesata sa mai conteste actele de executare.
Adresa de infiintare a popririi nu este decat un act incepator de executare si este urmata de
alte acte de urmarire silita pana la realizarea creantei, eliberarea ori distribuirea sumei de catre
executorul judecatoresc, fiind apreciata tot ca un act de executare.
11

Daca am accepta idea ca sanctiunea decaderii impiedica partea interesata sa formuleze

contestatie la poprire, ar insemna ca toate actele de urmarire ce premerg adresei organului de
executare sa fie sustrase controlului instantei, contrar dispozitiilor art 711 NCPC, care prevede
contestarea oricarui act de urmarire silita.
Reglementarea termenului de exercitare a contestatiei la executare are scopul de a disciplina
conduit partilor, pe care le oblige sa indeplineasca actele de executare in termen in vederea
executarii creantei fara intarziere, depasirea duratei rezonabile a procesului civil fiind cauzata si
de durata executarii silite.
5. Incidente procedurale in cursul contestatiei la poprire
Debitorul si tertul poprit au interesul de a invoca orice imprejurare de natura sa opreasca
definitiv sau temporar cursul executarii silite, invocand pe aceasta cale prescriptia, perimarea
executarii silite sau suspendarea.
Suspendarea popririi reprezinta o masura cu efectul intreruperii cursului executarii pentru
o anumita perioada de timp, dispusa de catre instanta de executare in mod justificativ la cererea
debitorului si a tertului poprit.
Cadrul procedural in care se dispune suspendarea il reprezinta calea de atac a apelului sa
contestatia la executare.
Titlurile executorii in baza carora se porneste executarea silita prin poprire sunt de regula
titluri care privesc obligatia debitorului de plata a unei sume de bani, aceasta avandu-si izvorul
intr-un act sau fapt juridic.
Cand titlul executoriu consta intr-o hotarare judecatoreasca, executarea sa poate avea loc
si inainte de ramanerea definitiva daca pentru creantele la care se refera se prevede executarea
provizorie de drept.
Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect plata salariilor,
obligatii de intretinere, alocatii pentru copii, despagubiri pentru accidente de munca sau
despagbiri pentru repararea prejudiciilor cauzate ca urmare a decesului persoanei, vatamarea
integritatii ori sanatatii persoanei.
Toate aceste creante se executa in procedura popririi, in sensul ca dupa infiintarea
masurii, in termenul prevazut de art 786 alin (2) NCPC tertul poprit este obligat sa le plateasca
direct creditorului, chiar daca hotararea nu este definitiva, avand in vedere caracterul sau
executoriu potrivit art 448 NCPC.
Cu privire la executarea silita prin poprire a acestor categorii de titluri executorii, este
prevazuta suspendarea executarii in cadrul apelului.
In cadrul contestatiei la executare se poate dispune suspendarea popririi la cererea
debitorului ori tertului poprit pentru motive temeinice asupra carora instanta se va pronunta
printr-o incheiere ce se ataca numai cu apel, potrivit art 718 alin (6) NCPC.
Suspendarea unui titlu executoriu in contestiatia la poprire este de drept si judecatoreasca.
Suspendarea executarii este obligatorie si fara plata vreunei cautiuni in toate cazurile in
care s-a pus in executare un titlu care potrivit legii nu este executoriu sau printr-o hotarare
definitiva a fost declarat fals. Obtinerea de catre debitor a unui termen de esalonare a platii
confirmat printr-un inscris autentic suspenda de drept executarea, ca si in situatia urmaririi silite
a unor bunuri suspuse pieirii, degradarii sau deprecierii.
Porivit art 718 alin (2) NCPC cu exceptia cazurilor de suspendare obligatorie partea care
solicita suspendarea este obligata sa plateasca o cautiune al carei cuantum se stabileste in raport
12

de evalauarea obiectului contestatiei si care se depunde de regula in numerar la Trezoreria

Statului, la CEC Bank SA sau la o alta institutie de credit care face asemenea operatiuni.
In cazul in care la executarea silita participa mai multi creditori si mai multi debitori,
suspendarea executarii obtinuta la cererea unuia dintre ei profita si celorlalti, iar cautiunea
depusa constituie o garantie comuna tuturor creditorilor.
Un alt motiv de suspendare a executarii silite prin popriere il constituie moartea
debitorului.
Suspendarea executarii silite pentru moartea debitorului este una legala potrivit art 688
NCPC, in sensul ca executarea nu se va mai continua decat dupa in cunostintarea mostenitorilor
care se vor cita printr-o instiintare colectiva facuta pe numele mostenirii la locul deschiderii
succesiunii. Pana la introducerea in procedura popririi a mostenitorilor, executorul judecatoresc
poate solicita instantei numirea unui curator special in conditiile art 58 NCPC.
Ca si in cazul suspendarii judecatii, suspendarea executarii silite poate fi si expresia
vointei creditorului, manifestata la cererea sa potrivit art 700 alin (2) NCPC sau tacit sub
sanctiunea perimarii daca de la data ultimului act de executare a lasat sa treaca sase luni fara a
mai continua si alte acte de urmarire, mai putin in cazul in care creanta urmarita este una fiscala.
Creditoul popritor, potrivit principiului disponibilitatii, poate renunta la executarea silita
prin poprire, actul sau de dispozitie avand ca efect nu numai respingerea contestatiei ca ramasa
fara obiect, dar si incetarea masurii indisponibilizarii fara ca debitorul sau tertul poprit sa
justifice un interes in a se opune la aceasta renuntare.
Masura suspendarii executarii popririi are numai un efect provizoriu si nu definitiv
opreste executarea pana cand obiectiunile aduse legalitatii ei vor fi solutionate in cadrul
contestatiei, sumele de bani, titlurile de valoare, alte bunuri mobile corporale ori incorporale
ramanand la dispozitia organului de executare.
6. Hotararea in contestatie la poprire
Regulile generale cuprinse in art 717 alin (1) si (2) NCPC cu privire la regimul juridic al
hotararii pronuntate in contestatia la executare silita sunt aplicabile si procedurii popririi, atat in
cee ace priveste calea de atac, cat si efectele sale.
In privinta caii de atac s-au urmarit asigurarea unei executari rapide a hotararii prin
suprimarea recursului, regula generala stabilita fiind aceea ca hotararea pronuntata in contestatia
la executare este susceptibila numai de apel, mai putin in cazurile in care, pe calea contestatiei,
insanta se pronunta asupra impartirii bunurilor comune sau cand cererea este introdusa de un tert,
actiunea fiind asimilata uneia introductive de instanta, iar hotararea fiind supusa atat atacului, cat
si recursului, dupa caz.
Efectele hotararii pronuntate in contestatia la poprire depind de scopul urmarit de
contestator, cel mai frecvent motiv invocate fiind acela al anularii sau indreptarii actuli de
urmarire silita.
In ipoteza in care insanta de executare admite contestatia si dispune desfiintarea adresei
de infiintare a popririi, cel mai importan efect al hotararii este acela al deblocarii sumelor de
bani, titlurilor de valoare sau bunurilor mobile asupra carora debitorul si tertul poprit pot face in
mod liber acte de dispozitie. Daca s-a urmarit numai indreptarea actului, instant il va modifica in
raport de motivil invocate de contestator.
Actul de infiintare a popririi va inceta sa-si mai produca efectele ca urmare a admiterii
contestatiei la poprire si atunci cand s-a desfiintat titlul executoriu in baza caruia s-a pornit
13

urmarirea silita sau va putea fi modificat in functie de lamurirrea pe care o da instant de

executare intelesului, intinderii si aplicarii dispozitivlui, atunci cand contestatia este una la titlu.
Cand contestatia a fost formulata de un tert, admiterea ei are ca efect desfiintarea actului
popririi, urmand ca in baza titlului executoriu, creditorul sa inceapa o alta urmarire impotriva
debitorului.
In ipoteza respingerii contestatiei la poprire, executarea isi urmeaza cursul sau firesc, iar
atunci cand s-a dispus si suspendarea, masura va inceta de drept.

Bibliografie:
-

Ion Rebeca , Popirea in noul cod de procedura civila, Ed. Hamangiu, 2013
Codul de Procedura Civila - Cartea V- Despre executarea silita
Deleanu.I.- Tratat de procedura civila, vol. II, ed. All Beck, Bucuresti, 2005

14