Sunteți pe pagina 1din 14

IP UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE

Nicolae Testemianu
CATEDRA IGIENA GENERALA

REFERAT

Tema:

Aterosclerozafactorii,predispozanti,consecinte,profilaxie.

Elaborat: studenta grupei M1421,Morari Elena.


A verificat:Conferentiar universitar ,dna Elena Ciobanu.
Nota:

Chisinau, 2015.
1

Cuprins:

Introducere.
Ce este ateroscleroza?
Date statistice.
Factorii ce produc leziunile endoteliale si in final ateroscleroza.
Manifestari sistemice ale aterosclerozei,consecinte.
Profilaxie.
Scaderea colesterolemiei.
Meniul unui stil de viata sanatos(raportul optim).
Concluzie.
Bibliografie.

Introducere.
Cind se prabuseste un avion sau un cutremur cu pierderea mai multor sute de
vieti,stirea este comentata in toata lumea zile la rind.Dar cine vorbeste despre cele
50.000 de decese de boli cardiovasculare ,care survin in fiecare zi?Cifra echivaleaza
cu numarul victimelor rezultind din prabusirea a 200-300 de avioane ,si aceasta in
fiecare zi a anului.Acum 20-25 de ani,se credea ca pina la sfirsitul sec:XX,cu ajutorul
medicamentelor moderne se poate de tratat hipercolesterolemia si prin urmare
eradicarea bolilor cardiovasculare.
Ulterior,acea prezicere optimista a trebuit sa fie revizuita.Azi,se asteapta ca,in decurs
de zece ,cincisprezece ani,bolile cardiovasculare sa devina principala cauza de deces
pe glob,datorita rapiditatii cu care creste frecventa lor in tarile in curs de dezvoltare si
datorita numarului din ce in ce mai mare al celor care sufera de obezitate si diabet din
tarile industriale.Cu toate aceste,specialistii sustin ca 80%-90% dintre bolile
cardiovasculare ar putea fi evitate prin masuri profilactice destul de simple si
necostisitoare.Caci,majoritate problemelor de sanatate nu tin de medici ,aparate
sofisticate sau calitatea spitalelor.Sanatatea noastra ,in mare masura, e determinata de
alegerile pe care le facem zi de zi.Sanatatea tine de ceea ce suntem dispusi sa facem.
[1]

Ce este ateroscleroza?
Ateroscleroza este o boala cronica ce afecteaza arterele coronare,carotide si patul
vascular aorto-femural constituind principala cauza de mobirditate si mortalitate pe
glob.Bolile cardiovasculare sunt ca ciuma in evul mediu,insa spre deosebire de ciuma,
care a fost invinsa,decesele datorate aterosclerozei sunt in crestere.Pina acum citiva
ani,ateroscleroza era considerata o boala degenerativa ,cu o evolutie inceata afectind in
special persoanele in virsta si producind simptome prin efectele ei mecanice ,de
impiedicare a curgerii singelui, in special in artrele de calibru mic,care hranesc inima
(arterele coronariene) si creierul(arterele carotide,vertebrale ,cerebrale),si in arterele
periferice.
Datorita acestei conceptii,tratamentul era chirurgical,avind ca tinta leziunile cele mai
evidente,in rest,domina credinta oarecum anihilista,ca sansele de a influenta prin alte
mijloace acest proces terminal sunt reduse.Cercetarile recente au aratat ca
ateroscleroza este un proces inflamator ,dinamic,care poate fi influentat mult prin stilul
de viata adecvat si,la nevoie,prin medicamente.Azi,cercetatorii sunt convinsi ca
ateroscleroza incepe printr-o leziune a stratului intern al arterelor(endoteliu) leziune
mecanica sau biochimica-dupa care urmeaza depunerea de grasimi si colesterol cu
micsorare lumenului vasului.Lumenul strimt ,si starea de contractie a arteriolelor
creaza o considerabila rezistenta.Intr-un anumit moment vasul se rupe prin aparitia
unor hemoragii locale si moartea celulelor in sectorul dat(necroza).[1]
Procesul evolueaza cu o viteza diferita ,in functie de persoana si de stilul de
viata.Primele depuneri de grasimi ale arterelor au loc in copilarie,la 20 de
ani,depozitele de grasime se vad cu ochiul liber,daca se dechide o artera
coronariana.Daca stilul de viata nesanatos continua ,la 30 de ani placa de aterom
3

devine si mai pronuntata.Chiar si in acest moment ,efectele aterosclerozei nu se simt


,deoarece inima nu duce lipsa de oxigen,daca artera nu e ingustata cu cel putin 50%60% din diamentrul normal.60% din decesele de infarc miocard survin brusc,inainte
de a putea administra vreun tratament.

Date statistice.
1.In SUA ,pe primul loc, la cheltuieliele medicale,se gasesc bolile
metabolice(obezitatea,diabetul,ateroscleroza),iar pe locul doi sedentarismul.[1]
2.In Germania numai 13% din populatie este suficient de activa fizic,incit efortul fizic
sa aiba un efect preventiv.[1]
3.Sedentarismul produce 22% dintre infarctele miocardice si 1,9 milioane de decese
pe an.[8]
4.Adoptarea unui stil corect de viata ,plus medicamente care scad lipidele sanguine,au
ameliorat mult circuatia coronariana si a redus cu 60% decesele prin infarc miocard,in
comparatie cu persoanele care au luat doar medicamente hipocolesterolemiante.[1]
5.In SUA angioplastia coronariana prin dilatatie cu balonul costa 25.000$,insa
restenozarea are loc in 35%-60% de cazuri,necesitind o noua interventie chirurgicala.
[1]
6.In SUA ,autopsiile efectuate la 14.000 de copii,de la virsta de 2 ani,a gasit placi
fibroase si depozite de grasime la toate grupele de virsta.[1]
7.Valorile tensiunii arteriale considerate de majoritatea medicilor si pacientilor ca fiind
normale(sistolica intre 130 si 139mmHg, diastolica intre 90 si 95 mmHg)cresc
riscul bolilor cardiovascularede 2,5 ori la femei si 1,6 la barbati.[1]
8.Numai 3-10% din populatia nordamericana si europeana prezinta un risc mic pentru
bolile cardiovasculare.La aceste persoane durata de viata este cu 5-15 ani mai mare[1]
9.Activitatea fizica zilnica de cel putin 30-60 minute alimentatia cu vegetale,fructe
proasptele,cereale,cu foarte putini acizi grasi TRANS(care
se gasesc in
margarina,lapte si grasimi prajite)si evitarea glucidelor rafinate ar putea preveni
80%din cazurile de infarc miocard.[1]
10.Un regim total vegetarian ar putea preveni 90% din cazurile de infarct miocard[1]
11.La nefumatoare ,nu exista infarct miocardic sub virsta de 40 de ani.[1]
12.In Statele Unite,bolile cardiovasculare ucid mai multe femei decit toate celelalte
boli luate la un loc.[1]
13.Riscul unei femei de a avea o boala cardiovasculara este de 4 ori mai mare decit de
a avea cancer de sin.[1]
14.In SUA ,cheltuielile produse numai de infarctul miocard saptaminal ajung la cifra
de 4 miliarde de dolari.
15.40% dintre copiii din grupa de virsta de 1-12 luni prezinta leziuni ateromatoase;toti
copii care depasesc virsta de un an prezinta leziuni si ei.[4]
16.In Japonia ,unde lipidele saturate reprezinta 3% din totalul ingestiei
calorice,colesterolemia este in jur de 160 mg%,iar rata imbolnavirilor de cardiopatie
ischemica este cea mai redusa din tarile dezvoltate sau in curs de dezvoltare.Prin
contrast,in Finlanda,unde lipidele alimentare saturate formeaza 22% din ingestia
4

calorica ,colesterolemia este peste 240mg %,raspindirea cardiopatiei ischemice este


cea mai ridicata din tarile dezvoltate sau in curs de dezvoltare.[4]
17. Ateroscleroza este cauza a decesului aaproximativ o jumatate din toata populatia
globului.[9]
18.Fiecare al 4-lea cetatean adult al Republicii Moldova are valori ridicate ale
colesterolului.[10]
19.In Republica Moldova in anul 2012 numarul bolnavilor inregistrati primar cu boli
ale aparatului circulator a fost de 69,1 mii persoane, rata incidentei constituind 1,9 mii
bolnavi la 100 000 locuitori. Comparativ cu anul 2005 numarul acestora s-a micsorat
de 1,3 ori. Circa 47 la suta din total bolnavi primari cu aceste afeciuni sint persoane
carora li s-a stabilit diagnosticul de boal hipertensiva (900 cazuri la 100 mii
locuitori). Bolile aparatului circulator sint maladii cu o durata lunga de tratament, ceea
ce se reflecta si in evoluia prevalentei prin aceste maladii. Astfel, numarul bolnavilor,
dar si rata prevalentei prin maladii ale aparatului circulator sunt preponderente in
structura prevalentei generale a populatiei, atingind n anul 2012 valoarea de 504,5 mii
persoane sau 14,2 mii bolnavi la 100 000 locuitori. Bolile cardiovasculare apar, n cea
mai mare parte, ca urmare a aciunii factorilor multipli de risc, cum ar fi tensiunea
arterial ridicat, nivel sporit al colesterolului, diabet, obezitate, fumat, etc. [11]
20.Peste 28% din totalul de decesuri sunt consecinte ale acestei afectiuni, in conditiile
in care decesele provocate de cancer sau SIDA alcatuiesc 12%, si respectiv, 6%.[5]
21. La fiecare dou secunde survine un deces ca rezultat al bolilor cardiovasculare, un
atac de cord la fiecare cinci secunde i un atac cerebral la fiecare ase secunde.
Numrul total de decese cauzate de bolile cardiovasculare se estimeaz s ajung la
aproximativ 25 milioane pn n 2020.[12]
22. Ateroscleroza a fost observat la persoane tinere cu infecie HIV, fr risc
coronarian. Terapia antiretroviral a infeciei HIV poate induce perturbri majore n
metabolismul lipidic i ateroscleroza precoce. Inflamaia cronic indus de neoplazii,
infecii oportuniste, pot fi asociate cu boala ateromatoas vascular
cronic.Deasemenea infecia cu virus hepatic C poate ajuta la definirea unui nou
factor de risc cardiovascular .

Factorii ce produc leziunile endoteliale si in final ateroscleroza.


1.Fumatul.Monoxidul de oxigen din tigara se leaga cu o afinitate mai mare fata de
eritrocite decit oxigenul. In consecinta,nivelul de oxigen din curentul sanguin e mai
mic fapt de care fumatorul nu-si da seama dar care produce leziuni ale endoteliului.In
afara de monoxid de oxigen,tutunul contine citeva mii de substante toxice. Fumatul
activ i, n parte cel pasiv, reprezint un factor de risc major pentru ateroscleroz. La
fumtori, riscul pentru cardiopatie ischemic este de 2 4 ori mai mare dect la
nefumtori. Riscul este deosebit de crescut dac fumatul ncepe nainte de vrsta de 15
ani. Efectele adverse ale fumatului se manifest att la femei ct i la brbai, i cresc
direct proporional cu durata fumatului i numrul de igarete fumate zilnic. [13]
2.Alimentatia nesanatoasa.Cantitatea marita de grasimi actioneaza ca un adeziv
,favorizind agregarea eritrocitelor care vor bloca capilarele si vor incetini circulatia
sanguina si marind lipsa de oxigen in diferite tesuturi.Pentru a preveni coagularea
5

intraarteriala ,colesterolul este acoperit de un strat fibros asemanator cu o


capsula,fiind depozitat in interiorul arterei ,ingrosindui lumenul si facindu-l mai
rigid.Cind acest depozit este intr-o cantitate excesiva, ,,capsulele se rup ,si astfel
avind loc un proces de coagulare in masa ,producind infarct.Nu tot colesterolul este
aterogen ,ci doar colesterolul oxidat.Alimentele pentru sugaci si copii mici contin de
obicei lapte praf si galbenus de ou sub forma de praf ,care se obtin prin uscare si
expunere la aer,ceea ce duce la oxidarea unei cantitati de colesterol.Iar daca stim ca
produsele cu un continut mai mare de zahar se oxideaza mai rapid,atunci intelegem
primejdia la care sunt expusi sugacii,copii mici dar chiar si adultii ,atunci cind
consuma creme cu lapte,budinci,oua si zahar,maioneza ,parmezan,cascavaluri si
inghetata.[1]
Se considera ca epidemia de ateroscleroza si boli canceroaseaparute in emisfera
vestica dupa anii 1920,se datoreaza pe linga fumat, si consumul de acizi grasi
polinesaturati,sub forma de uleiuri ieftine si a margarinei.[3]
Aproximativ 65%-70% dintre acizii grasi din uleiul de floarea soarelui si de germene
de porumb sunt reprezentati de acidul linolic,acid gras polinesaturat omega-6,care,in
cantitatile consumate de obicei,are o serie de actiuni nefavorabile:
-favorizeaza oxidarea lipoproteinelor cu densitate mica (colesterolul)si alte
lipoproteine.
-exacerbeaza procesele inflamatorii,de exemplu poliartrita deformanta.
-favorizeaza aparitia tumorilor si proliferarea celulelor tumorale.
Cercetatarile recente au descoperit, ca pe linga colesterol,placa de aterom e alcatuita
si de grasimi polinesaturate,o surpriza pentru vegetarienii care considera ca nu au de
ce sa se fereasca de uleiul de floarea soarelui care este o sursa importanta .[3]
3.Supraincarcarea cu fier stimuleaza dezvoltarea leziunilor aterosclerotice,deoarece
fierul favorizeaza transformarea colesterolului normal din singe in colesterol oxidat
prin proprietatile acestuia de a participa la reactiile de oxido-reducere.Desigur ,fierul
este strict necesar,insa,in cantitati excesive ,care se observa uneori la marii
consumatori de carne,este daunator.
Se stie ca produsele din carne sunt o importanta sursa de de fier hem.In produsele
vegetale fierul se gaseste sub forma de nehem.Fierul nehem nu favorizeaza
ateroscleroza.Deci,nivelurile de fier in singe se pot mentine si cu un regim total
vegetarian. [1]
4.Hipotiroidism.Insuficienta hormonilor T3 si T4 ai glandei tiroide se caracterizeaza
cu dereglari ale metabolismului lipidic si cresterea concentratiei de colesterol
plasmatic circulant.Insuficienta hormonilor poate aparea din cauza lipsei de iod in
alimentatie.Republica Moldova este una din tarile care are un depozit natural de iod
foarte scazut,deaceea iodul este introdus artificial in organism.Exemplu:prin folosirea
sarei iodate.[2]
5.Alcoolul.S-a observat ca folosirea a peste 60 ml etanol/zi se asociaza cu cresterea
mortalitatii prin ateroscleroza coronariana.Consumul ocazional,dar foarte crescut de
alcool are aceleasi efecte ca si consumul sitematic crescut.Alcoolul stimuleaza sinteza
6

de trigliceride la nivel hepatic si prelungeste lipemia dupa ingestia de


alimente.Deasemenea etanolul are si o actiune trombofilica.[4]
5.Factorii geografici si geologici.Numeroase cercetari epidemiologice au aratat in
mod evident frecventa diferentiala aterosclerozei in diferite
regiuni
geografice.Explicatiile au fost numeroase,fiind legate in special de proprietatile fizicochimice ale apei potabile si factorilor meteorologici.Este cunoscut faptul ca lipsa
cronica a unor oligoelemente din apa potabila,cu scaderea consecutiva a duritatii
acesteia se insoteste de o crestere a frecventei
bolilor cardiovasculare
aterosclerotice.Explicatia consta in carenta de calciu,magneziu,mangan,litiu.
Factorii de mediu nu par a fi implicati in procesul de aparitie a bolii.Ei reprezinta insa
indicatori valorosi ai riscului aparitiei unui accident coronarian major,pe fond
aterosclerotic.[4]
6.Sedentarism.Evolutia tehnico-stiintifica a civilizatiei moderne a redus la minim
efortul fizic.Ca urmare ,in tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare,sedentarismul a
devenit un atribut al noului stil de viata.Propaganda din ultimii 20 de ani pentru
reluarea activitatii fizice se bazeaza pe data statistice care arata scaderea incidentei
mortalitatii si morbiditatii prin complicatii aterosclerotice la persoanele cu un regim de
activitate fizica crescut.S-a observat ca,frecvent,persoanele sedentare prezinta
cresterea nivelului plasmatic de lipopproteine si indeosebi a colesterolului.Diabetul
zaharat intilnit la multe persoane sedentare intervine si el lezarea endoteliului arterial,
si generarea de hiperlipoproteinemii.Hipertensiunea arteriala ,asociata des
sedentarismului,reprezinta un alt factor prin care se accentueaza procesul de
aterogeneza.[4]
7.Obezitatea.Aceasta apare datorita existentei unui comportament alimentar
abuziv,si/sau sedentarismul.Comportamentul alimentar abuziv ,motivat sau
nemotivat,se intilneste in familii cu obiceiuri alimentare vicioase,la cei traumatizati
psihic sau aflati sub o continua tensiune nervoasa,la pacientii cu afectiuni ale
sistemului nervos,la persoanele prezentind anumite situatii fiziologice precum
sarcina,pubertatea sau menopauza.Durata de medie de viata se apreciaza a fi mai
scurta cu 10 ani la supraponderali. In studiile din ultimii 20 de ani,s-a observat ca
obezitatea abdominala este puternic asociata cu riscul aparitiei aterosclerozei
coronariene si a accidentelor trombotice vasculare. Sedentarismul contribuie la
aparitia obezitatii prin reducerea cheltuielilor de energie,in conditiile asigurarii unui
aport alimentar abuziv.[4]
8.Microoorganisme.Datele recente evdentiaza asocierea aterosclerozei cu infectiile
cronice ,determinate de Chlamydia pneumoniae,Helicobacter pilori,virusul
citomegalic.[5]
9.Dereglari ale metabolismului proteic.Homocisteinuria este o patologie rara a
metabolismului proteic.Nivelul inalt al homocisteinei in singe duce la dezvoltarea
afectiunilor cardio- si cerebrovasculare.Carenta acidului folic si vit. B12 este
considerat motiv al homocisteinemiei.Deci,am putea presupune ca odata cu
normalizarea
cantitatii
acestora
s-ar
micsora
incidenta
afectiunilor
7

cardiovasculare.Aceasta afirmatie este doar o ipoteza si necesita investigatii ulterioare


in continuare.[5]
Homocistena este un aminoacid,subprodus al proteinelor,produs de organismul nostru
pornind de la un alt aminoacid metionina.Printr-un mecanism,metionina se
transforma in homocisteina.In mod normal homocisteina se transforma de la sine in
cisteina sau redevine metionina,datorita actiunii unor enzime.Daca insa nu se
transforma in cisteina sau metionina,homocisteina devine factor de risc pentru bolile
cardiovasculare.[7]
Ea este cercetata abia din 1990 si numerosi specialisti o considera mai periculoasa
decit colesterolul,intrucit face ca sa creasca enorm riscul de infarct,dementa
senila,accident vascular cerebral si depresie.[6]
Cantitati mari de metionina se gseste in peste ,oua,carne,cereale integrale
etc.Legumele ,fructele si leguminoasele contin o cantitate redusa de acest aminoacid si
de aceea un stil de viata vegetarian poate fi perfect pentru scaderea plasmatica a
homocisteinei.
10.Stresul poate produce spasmul arterelor coronariene,favorizind procesul de
tromboza intravasculara.Persoanele in virsta care au avut infarc miocard si care sunt
sustinute moral,au sanse de 2 ori mai mare de a trai inca un an, decit cele care sunt
lipsite de un asemenea sprijin.[1]
11.Cafeaua lucreaza impotriva inimii.Pe linga dieta saraca in grasimi si,practic,fara
colesterol,este necesar de a stopa consumul de cofeina,cel mai raspindit drog de pe
pamint .In lumea apuseana ,consumul zilnic mediu de cofeina pe cap de locuitor este
in jur de 300 mg,majoritate provenind din surse alimentare cum ar fi:cafeaua
,ceai,bauturi de tip cola,cacao si ciocolata..Cofeina intrerupe si tulbura chimia
creierului,destabilizind echilibrul transmiterii nervoase si provocind stres la foarte
multi consumatori,iar stapinirea stresului,dupa cum am mentionat anterior, joaca un
rol foarte important in evolutia bolii coronariene.Renuntarea la cafea scade nivelul de
colesterol oxidat si al homocisteinei in organism.La femeile insarcinate ,rata
metabolismului cofeinei e de trei ori mai incet decit la o femeie neinsarcinata,rezultind
o acumulare de cofeina in organismul mamei si al fatului.[1]
12.Virsta.O mare importanta in formarea si progresiunea leziunilor ateromatoase o ae
si virsta.Astazi este bine stabilit ca primele acumulari de grasime in intima vasculara a
aortei incep in copilarie,la nou-nascuti.La nivelul arterei coronare ,depunerile de
grasime in intima vasculara apar ceva mai tirziu decit cele de la nivelul aortei
si,anume,pe la virsta de 10 ani.Ulterior ,ateroamele cresc in dimensiuni si numar
,dezvolta complicatii si provoaca ingustari arteriale,o data cu scurgerea fiecarei decade
de virsta.[4]
Dei leziunile de ateroscleroz ncep s se constituie din copilrie i adolescen, totui
ele nu produc efecte clinice dect dup 40 de ani la brbai i dup 50 de ani la femei.
[13]
14. Sexul
Mortalitatea prin boal coronar este crescut la brbaii tineri; diferenierea ntre cele
dou sexe se atenueaz n decadele de vrst ulterioare, n special cnd protecia
8

hormonal a femeilor dispare. Folosirea contraceptivelor hormonale steroidice crete


riscul pentru ateroscleroz mai ales la fumtoare, diabetice i hipertensive.[14]
15. Medicamente.
Contraceptive orale, ciclosporina, eritropoetina, cocaina.

Manifestari sistemice ale aterosclerozei,consecinte.


1.Ateroscleroza coronariana.Afectarea arterelor coronare ce asigura nutritia inimii,ce
se manifesta cu urmatoarele consecinte:
a)Angina pectorala.Afectiunea se caracterizeaza prin atacuri paroxistice de durere
sau prin senzatii de opresiune toracica,localizata de cele mai multe ori inapoia
sternului si iradiata in majoritatea cazurilor ,in regiunea precardiala si in extremitatile
membrelor superioare.Angina se manifesta clinic numai in stadii avansate ale
aterosclerozei,cind lumenul arterei coronare se reduce cu 75%.
b)Infarctul miocardic acut. Necroza (moartea tisulara)unui fragment din muschiul
cardiac provocat de reduducerea masiva si brusca a fluxului sanguin la nivelui unei din
cele 2 artere coronare sau a uneia din ramurile acesteia.
c)Aritmii cardiace.Limitarea aportului de singe in anumite regiuni ale ventriculilor.
d)Insuficienta cardiaca.Aprovizionarea deficitara cu substante nutritive si oxigen a
miocardului.[4]
2.Ateroscleroza arterelor cerebrale.
a)Ischemia cerebrala cronica.Scaderea cronica a debitului sanguin cerebral
favorizeaza instalarea de tromboze,care duc la aparitia de microinsult-uri multiple la
nivel cerebral.
b)Ischemia cerebrala acuta.Scaderea relativ rapida a fluxului sanguin intr-un anumit
teritoriu cerebral.Marea majoritate a accidentelor vasculare cerebrale se datoreaza
ocluziei totale a lumenului arterial de trombi sau embolii.[4]
3.Aterosceroza arterelor mezenterice.Aceste artere sunt ramuri din aorta abdominala
si asigura nutritia pancreasului,intestinului subtire si celui gros.Ele sunt sediul
localizarii celei mai frecvente a leziunilor de ateroscleroza din cadrul arterelor
organelor digestive.[4]
4.Ateroscleroza arterelor membrelor inferioare.Aceasta afectiune este mai des
intilnita la barbati decit la femei,deoarece barbatii au mai multe obiceiuri proaste decit
femeile: fumatul,alcoolul,consumul de carne exagerat.[4]

Profilaxie.
1.Cresterea consumului de fructe si vegetale,alaturi de scadearea consumului de cafea
,reduce colesterolul oxidat din plasma.
2.Acizii grasi mononesaturati,care se gasesc in masline,avocado,ulei de rapita,alune,
protejeaza colesterolul de oxidare.
3.S-a mai observat ca donarea regulata de singe se asociaza cu un risc mai scazut de
boala coronariana,efectul benefic al donarii fiind cu atit mai mare cu cit nivelul seric
de colesterol este mai ridicat.
4.Consumarea alimentelor bogate in vitamine antioxidante,care la fel protejeaza
colesterolul de oxidare:
9

*Vit.C
sau
acid
ascorbic:
coacaza
neagra,ardei
verde,zarzavaturi,fructe,citrice,kiwi,varza de Bruxelles.
*Vit E,sau alfa-tocoferolul: nap,spanac,bocoli,conopida,nuci,seminte,sparghel.Cu
toate ca uleiurile de floarea soarelui contin multa vitamina E,se recomanda evitarea
lor ,deoarece se oxideaza foarte repede.
*Beta-caroten: morcov,nap dovleac,pepene galben,ardei rosu ,mango.
*Flavanoide-vit.B2: ceapa ,capsuni, mere,fructe citrice,linte,mazare verde.
Exista si alte alimente care au efecte antioxidante ,spre exemplu:
*Compusi organosulfurici: usturoi,ceapa,praj.
*Seleniu: In cereale.
*Cupru: in ciuperci,legume masline,avocado,mure,kiwi,grape-fruct ,banane
,zmeura,prune,cartofi.
*Mangan: sfecla ,zmeura,ananas,mure,spanac,banane si seminte.
Atentie!Nu
trebuie
de
folosit
in
exces
suplimente
de
vitamine
antioxidante.Hipervitaminoza este la fel de periculoasa ca si hipovitaminoza.
In cadrul unor cercetari s-a demonstrat ca:
!!!Dozele mari de vitaminei C din suplimentele de comert,de catre femeile in
menopauza si suferinde de diabet,creste riscul de boli cardiovasculare.
!!!Suplimentele de vitamina B6,B12 si acid folic cresc rata stenozarii vaselor
coronariene.
!!!Dozele mari de vitamina E cresc mortalitatea.
!!!Dozele mari de vitamina A scad mineralizarea osoasa,deci favorizeaza
osteoporoza,produc leziuni hepatice,iar la femeile insarcinate ,perecliteaza sanatatea
copilului.
!!!La fumatori,preparatele cu beta-caroten,cresc riscul cancerului pulmonar.
Cunoscind acest lucru,un profesor de la facultatea de medicina
Darthmonth,SUA,scrie:Suplimentele cu vitamine nu ajuta,dar ar putea sa dauneze,de
aceea mai bine pastrati banii in buzunar.Toate vitaminele necesare organismului
uman se afla in plante,iar folosirea suplimentelor de vitamine A,C,E si acid folic sau a
altor substante nu are nici o justificare stiintifica.[1]
*Probioticele. Organismul uman nu are echipamentul enzimatic necesar pentru
degradarea total a compuilor steroizi. Speciile de bacterii lactice Lactobacillus i
Bifidobacterium au capacitatea de a metaboliza colesterolul. Efectul
hipocolesterolemiant al probioticelor poate fi atribuit abilitii tulpinilor de bacterii
lactice de a lega colesterolul la nivel intestinal. Marea majoritate a produselor
probiotice conin bacterii lactice, microorganisme considerate benefice pentru
organismele gazd. Utilizarea probioticelor poate reprezenta o alternativ suplimentar
pentru creterea i meninerea strii de sntate a organismului uman.
Produse alimentare care contin probiotice:
1.Iaurtul
2.Varza murata
3.Ciocolata neagra
4.Ceaiul Kombucha
10

5.Laptele de soia
Iaurtul.
Poate cel mai popular aliment asociat cu suplimentarea probioticelor in
organism, iaurtul aduce si o serie intreaga de beneficii organismului: imbunatateste
digestia si imunitatea organismului, previne osteoporoza si cancerul de colon etc.
Cele mai bune rezultate se obtin din consumul de iaurt natural, preparat in casa din
lapte pasteurizat, si nu din cel gasit in comert. Este de evitat mai ales iartul cu fructe
din magazine pentru ca acestea contin sirop de porumb bogat in fructoza, indulcitori
artificiali, conservanti si arome sintetice, care va aduc mai multe deservicii sanatatii,
decat o portie importanta de bacterii benefice.
i chefirul este o surs important de probiotice. Deseori considerat doar un alt fel
de iaurt, chefirul este de fapt o ciuperca ce se dezvolta in lapte producand fermenti,
enzime,vitamine, minerale si alte substante bioactive. Acest aliment are si efecte
benefice asupra tractului digestiv, fiind in acelasi timp si un bun antioxidant. [15]
Varza murata.
Acest preparat nelipsit din bucataria traditionala romaneasca este si o sursa de
probiotice ,fiind pregatita prin fermentatie ,cu ingredient naturale.
In afara de acest beneficiu adus sanatatii, culturile vii din varza murata pot fi utile si in
ameliorarea alergiilor si in plus, este o sursa excelenta de vitaminele B, A, E si C.[15]
Ciocolata neagra.
Unul dintre putinele deserturi benefice organismului,ciocolata neagra,este bogata in
antioxidanti si are effect energizant.In plus,ciocolata neagra se mai remarca prin
probioticele pe care le furnizeaza organismului.
Cata vreme are o concentratie cat mai mare de cacao si un continut cat mai mic de
zahar sau indulcitori sintetici, ciocolata neagra este un aliat de nadejde al sanatatii.[15]
Ceaiul Kombucha.
Considerat un adevarat elixir al sanatatii, acest ceai se obtine folosind culturi vii de
Kombucha in ceai verde sau ceai negru si este folosita de secole intregi pentru
cresterea nivelului de energie, imbunatatirea starii de spirit si pierderea kilogramelor in
plus.
De asemenea, bacteriile din culturile de Kombucha sunt probiotice si functioneaza in
acelasi fel ca si culturile bacteriilor active din iaurt.[15]
Laptele de soia.
Un substitut al produselor de origine animala si nu numai, laptele de soia aduce si
numeroase beneficii organismului uman. Prin continutul sau de probiotice si culturi vii
de bacterii, acesta ajuta la mentinerea unui sistem digestiv sanatos. O singura cana de
lapte de soia ofera o multime de nutrienti esentiali intaririi organismului inainte de
sezonul rece: contine 25-31% calciu, 11-31% vitamina D, 89-125 de calorii, 5 grame
de grasimi (0,4 grame grasimi saturate), 6-10 grame de proteine si este bogat in acizi
grasi esentiali omega 3, antioxidanti si vitamina E, care ajuta la combaterea infectiilor.
Desi dieta zilnica poate fi o sursa importanta de probiotice, in unele cazuri este
recomandat si este mai eficient tratamentul cu probiotice pentru a reface flora
11

intestinala
normala
si
imunizarea
organismului.
Cel mai frecvent, tratamentul cu antibiotice desi distruge infectiile, in acelasi timp
omoara si culturile de bacterii benefice organimului. Dupa o astfel de cura,
echilibrul microbian trebuie restabilit cat mai repede pentru a nu genera alte probleme.

Scaderea colesterolemiei.
1.Practicarea exercitiilor fizice.Eficacitatea eforturilor fizice este cu atita mai mare cu
cit gradul de obstructie a arterelor este mai mic.S-a observat ca aplicarea unor
programe de antrenament fizic sustinut este urmata de atenuarea actiuniii nocive a
factorilor de risc aterogeni,atit si de regresie partiala a leziunilor fibroase si
ateromatoase deja existente.Exercitiul fizic are ca scop suplinirea deficitului de singe
din teritoriile supuse ischemiei cronice.[4]
2.Dieta(timp
de
6-12
saptamini)dupa
care,daca
mai
e
nevoie,si
medicamente.Majoritatea autorilor considera ca schimbarea alimentatiei poate scadea
colesterolemia total cu 30%.[1]
3.Adaugarea a 30-40 g de proteina de soia pe zi,la regimul prescris in mod uzual
pentru scaderea colesterolemiei din singe,reduce in mod semnificativ colesterolul
plasmatic,deoarece fitosterolii din soia scad procesele oxidative din organism,inclusiv
oxidarea colesterolului,reduc agregarea trombocitelor.
Atentie!Pentru a obtine efectele dorite,este nevoie de scaderea a 44%din
colesterolemie,ceea ce se poate obtine doar prin adoptarea unui regim vegetarian total.
[1]

Meniul unui stil de viata sanatos(raportul optim):


1.Cereale si derivatele ei -36%.
2.Legume,leguminoase ,fructe-17%.
3.Grasimi alimentare-16%.
4.Lapte si derivatele ei-13%.
5.Zahar si derivatele ei-8%.
6.Carne si derivate- 7%.
7.Oua-3%.
Aceste proportii permit asigurarea unui necesar caloric la a carui realizare
principiile alimentare participa in procente ideale:
a)Proteine: 12-13%.
b)Lipide: 28-32%.
c)Glucide: 56-60%.[4]

Concluzie.
Totusi,in loc sa actionam,sa punem in practica masurile preventive,extrem de simple si
ieftine,cautam doar sa reactionam la evenimentele cardiovasculare deja instalate.Asa
se face ca pe glob se efectueaza inca milioane de operatii si angioplastii prin dilatare
cu balon(cu ajutorul unui balon introdus in artera coronara ingustata de placa de
aterom,se dilata vasul,pentru a permite scurgerea singelui).Daca specialistii considera
ca exista posibilitatea restenozarii,atunci plaseaza in locul respectic un tub de otel,care
12

sa impiedice obstruarea din nou a arterei.Pacientii sau familiarizat intr-atit cu chirurgia


coronariana incit considera ca prin aceasta se rezolva totul si se poate de trait fara
griji,ca mai inainte,dar problema majora este ca aceste operatii spectaculoase nu
trateaza boala in totalitate,ateroscleroza progresind in mod tacut,afectind arterele cele
mai importante.S-a dovedit ca depunerile de grasime din artere pot sa se topeasca
,sa dispara prin schimbarea stilului de viata.Sau,ce este si mai
imbucurator,ateroscleroza poate fi impiedicata sa se instaleze sau poate fi aminata cu
deceniile.Si daca se aplica in mod corect ,factorii stilului de viata -ca renuntarea la
fumat,controlul stresului,alimentatia si activitate fizica-nu au nici un efect
secundar,contribuind la o calitate mai buna a vietii si la scaderea riscurilor si altor
boli,inafara celor cardiovasculare.Persoanele care sufera de ateroscleroza se confrunta
cu intrebarea vitala: Sunt dispus sa fac modificarile de stil de viata necesare pentru
vindecarea bolii mele?,Din nefericire,inca multi nu inteleg necesitatea primordiala a
acestor schimbari.
S-ar parea de la inceput ca cerintele sunt extrem de restrictive,deoarece majoritatea din
noi am crescut consumind tot ce ne placea-lapte, oua,brinzeturi,inghetata,dulciuri,piine
etc.Dar unde a dus acest stil de viata?Cu toate mijloacele materiale si cu tot progresul
stiintific,populatia din tarile industriale,in loc sa fie un exemplu de sanatate
perfecta,este cea ma obeza si prezinta cea mai mare rata de boli cardiovasculare.
Sa nu uitam insa ca,cind sarim peste o prapastie ,o saritura pe jumatate nu va
ajuta.

13

Bibliografie.
1. Radulescu Emil,Ai grija de inima ta,Bucuresti, 2005.
2.A.Guyton,Tratat de fiziologie a omului ,editia 11,vol 2,pagi:936.
3.Radulescu Emil,Alimentatia inteligenta,editura Viata si sanatatea,Bucuresti,2005.
4. Viorel T.Magos,Exercitiul fizic in combaterea aterosclerozei,Viorel
T.Magos,Bucuresti 1990,pagi:62.
5. Autori:Vasile Anestiade-profesor univer.,Academ.al A.S.M,Ieremia Zota-prof
.univer,Ecaterina Foca-dr,lector universitar,Buletinul Academiei de Stiinte
Medicale ,Nr .2,2005,pagi :37,40.
6. http://www.formula-as.ro/2012/1009/medicina-preventiva-85/homocisteina-noulcolesterol-14809.Vizualizat:18.10.2015
7.https://colonhelpsicolesterolul.wordpress.com/2013/01/10/colesterolul-sihomocisteina/ Vizualizat:21.10.2015
8. http://www.who.int/gho/publications/world_health_statistics/EN_WHS2015.
9. http://www.romedic.ro/ateroscleroza Vizualizat:30.11.2015
10. http://old.ms.md/public/info/Ghid/instruire/factirii/Colesterolemia/
Site al Ministerului Sanatatii din Republica Moldova. Vizualizat:18.10.2015
11.http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Ocrotirea_sanatatii/Ocr
otirea_Sanatatii_2013.pdf Vizualizat:18.10.2015
12.http://www.romaniatv.net/bolile-cardiovasculare-un-pericol-major-conf-dr-horatiumoldovan-ateroscleroza-boala-cea-mai-f_220665.html Vizualizat:22.10.2015
13.http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?
doi=10.1.1.477.3063&rep=rep1&type=pdf#page=70 Vizualizat:22.10.2015
14. Revista de Igien i Sntate Public, vol.57, nr.4/2007 Journal of Hygiene and
Public Health 77 Vizualizat:21.10.2015
15.http://www.csid.ro/health/sanatate/5-alimente-care-contin-probiotice-bacteriilecare-protejeaza-sistemul-imunitar-13351207/ Vizualizat:18.10.2015

14