Sunteți pe pagina 1din 44

Membrul Toracic

Fracturile Claviculei

Incidena : cca 11% din totalul fracturilor

Mecanism de producere :

indirect (cel mai frecvent)


prin cdere pe umr sau pe mn
direct (mai rar)
prin lovitur cu un corp contondent

Simptomatologie

durere si impotenta functionala variabila


atitudinea "umila" - Dessault

ATENTIE!!!

examinarea pulsului periferic, a

functiilor senzoriala si motorie periferica

Evolutie si prognostic

scurtarea umarului
deformarea regiunii, tumefactie, edem
durere in punct fix
intreruperea continuitatii osoase
crepitatii osoase
mobilitate anormala

prognostic bun, in absenta complicatiilor


consolideaza in circa 4-6 saptamani la adult si 2-4 saptamani la copil

complicatii imediate:
- leziuni vasculare (a.si v.subclavie)
- leziuni nervoase (trunchiurile plexului brahial)
- deschidere
- leziuni pleuropulmonare cu hemo-pneumotorace

complicatii tardive:
- pseudartroza
- calus vicios
- consolidare vicioasa cu scurtare si limitarea mobilitatii umarului
- osteita

Fracturile Claviculei

Clasificarea Neer (fr. 1/3 externa)

Tip I Ligamente coracoclaviculare

intacte

Tip II Cu lezarea ligamentelor coracoclaviculare, i deplasare important a


fragmentelor
Tip III Extensie la nivelul articulaiei acromioclaviculare

Fracturile Claviculei

Fracturile 1/3 interne sunt de 2 tipuri :

traiectul situat medial de inseria clavicular a muchiului


sternocleidomastoidian (SCM)
Fr. fr deplasare cu traiectul situat pe inseria clavicular a SCM

Optiuni Terapeutice

Tratament
In general se recomanda tratament ortopedic:
fracturile fara deplasare si fracturile la pacienti varstnici, tarati - bandaj
toracobrahial Dessault pentru 4-6 saptamani
fracturile cu deplasare necomplicate - reducere prin tractiunea umerilor in
spate si:
- bandaj Watson-Jones (in 8)

- inele Hidden
Tratamentul chirurgical se recomanda:
in prezenta complicatiilor
pacientii cu alterarea starii de constienta
polifracturati
Tratamentul chirurgical se poate face prin osteosinteza cu placa si

suruburi, osteosinteza centromedulara sau, in fracturile treimii externe, prin


hobanaj.
Tratament ortopedic

Esarfa pentru sustinerea membrului superior

Consolidare in 4-6 saptamani

Tratament ortopedic

Bandaj in 8

Consolidare in 4-6 saptamani

Calus vicios frecvent

Fracturile Claviculei

Tratamentul chirurgical are indicaii DOAR n :


fracturi deschise
leziuni vasculo-nervoase
fracturi cu mare deplasare i fragmente ascuite ce ameninta
integritatea tegumentului
fractura bilaterala sau volet costal asociat
fractura tip Neer II (extremitate laterala)

Fracturile claviculei

Metode de osteosinteza :

plac i uruburi n fracturi transversale


sau oblice scurte
broa Kirschner diametru 1,5 / 2mm

Tratament chirurgical
Brosa
Placa cu suruburi

Fracturile Claviculei

Complicaii imediate :

tegumentare - fracturile deschise

vasculare - lezarea vaselor subclaviculare


nervoase - traumatizarea plexului brahial
viscerale - leziuni ale domului pleural

Disjunctia (luxatia) Acromioclaviculara (AC)

Simptomatologie

durere in punct fix accentuata de mobilizarea

umarului,

impotenta functionala variabila


tumefactie, cu deformarea regiunii
raporturi articulare anormale la palpare (in luxatii):
- proieminenta claviculei ca "o treapta"
- semnul "clapei de pian"

Evaluarea Radiografica a AC

Incidente principale:

Incidenta anteroposterioara

Incidenta Zanca (15 gr. Inclinare cefalica)

Alte incidente:

Axilara: demonstreaza deplasarea anterior-posterior

Stress

Tip I

Intinderea ligamentului acromioclavicular

Artic. AC intacta

Ligamente coracoclaviculare intacte

Muschi deltoid si trapez intact

Tip II

Lig. AC rupte

< 50% deplasare verticala

Intinderea lig. Coracoclaviculare (CC)

Muschi deltoid si trapez intact

Tip III

Ligamente AC si CC rupte

Artic. AC dislocata complexul SH deplasat inferior

Spatiul CC mai mare ca la umarul normal (25-100%)

Deltoidul si trapeziul detasati de pe clavicula distala

Optiuni deTratament ptr. Disjunctia Acromioclaviculara Tip I & II

Nonoperativ: Conduita la varstnici este conservativa: tratament functional


sau imobilizare minima. La persoanele tinere, tratamentul este mai agresiv:
entorsele beneficiaza de tratament simptomatic: antialgice si imobilizare
in esarfa 1-2 saptamani
Gheata si repaus pana la disparitia durerii (7 -10 zile).

Reintoarcerea la activ. sportive cand simpt. algica o permite (1-2 sapt.)

Optiuni chirurgicale

Transferul varfului coracoidei pe clavicula (Dewar-Barrington)

Artrosinteza AC primara

Fixare coracoclaviculara

Excizia claviculei distale cu reconstructia ligamentelor CC (Weaver Dunn)


ARTROZA ACROMIO-CLAVICULAR

Articulatia acromioclaviculara este sub stres constant cand bratul este utilizat
deasupra capului.
Halterofili si alte persoane care ridica in mod repetat greutati mari deasupra
capului, tind sa aiba o incidenta crescuta a bolii, si de multe ori la o varsta mai
tanara.
Poate fi secundara disjunctiei acromio-claaviculare.
Simptomatologia cuprinde durere n poriunea anterioar a umrului, n special cnd
articulaia este comprimat.
Tratamentul nechirurgical const n repaus articular, antiinflamatoare nesteroidiene
i steroidiene, fiziokinetoterapie.

Tratamentul chirurgical const n acromioplastie i excizia extremitii externe a


claviculei, artroscopic sau prin metod deschis.

Artic. Sternoclaviculara

Clasificare
entorse/ subluxatii/ luxatii
luxatii presternale (anterioare), retrosternale (posterioare), suprasternale
(superioare)

Leziuni Asociate cu Dislocatia Sternoclaviculara


Compresiunea Mediastinala
Pneumotorax
Lezarea venei cave superioare
Eroziune Traheala

Tratamentul Dislocatiei Anterioare Sternoclaviculare

Tratament nonoperativ
Analgezie si imobilizare

Rezultat functional bun

Reducere pe focar inchis

Frecvent esueaza

Presiunea directa pe extremitatea claviculara mediala poate


reduce luxatia

Tratamentul Dislocatiei Posterioare Sternoclaviculare

Examinarea atenta a pacientului pentru excluderea leziunilor vasculare

CT pt. excluderea compresiei mediastinale

Se tenteaza reducerea pe focar inchis

frecvent reuseste si este stabila.

Tehnici Operatorii

Artroplastia de rezectie

Poate rezulta instabilitatea claviculei restante. Se practica o tehnica de


stabilizare.

Se recomanda rezectie osoasa minima si fixare claviculei mediale la prima coasta.

Reconstructe sternoclaviculara cu suturi, grefon tendinos.

FRACTURILE SCAPULEI

fracturile corpului scapular

fracturile unghiurilor scapulare

fractura colului chirurgical

fractura glenei

fracturi apofizare

Epidemiologie

3-5% din fract. centurii S-H

1% din toate fracturile

10% implica glenoida

Este o fractura rara datorata protectiei:

Anvelopei musculare

Mobilitatii pe peretele toracic

Prin fractura structurilor osoase inconjuratoare care cedeaza mai intai

Fracturile Scapulei

Fracturile CORPULUI SCAPULAR (rare)

traiect orizontal sau vertical n fosa infraspinoas


Evaluarea clinic :

tumefacia dureroas a regiunii

echimoze locale

accentuarea durerii la palpare i n timpul respiraiei

Fracturile colului anatomic

Fracturi apofizare

Mecanism de smulgere
Fracturile coracoidei

dureri i tumefacii n fosa infraclavicular

durere n vrful coracoidei, la flexia, supinaia i adducia braului

tardiv echimoza local

Fracturile acromionului

durere in punct fix cu tumefacie moderat

impotena funcional n fracturile cu deplasare mare

posibila lezarea n. suprascapular

Diagnosticul de certitudine Rx 2 incidene


Tratament ortopedic
Bandaj Desault 2-3 spt.
Fr. cu deplasare - ap. gipsat toracobrahial 2-3 spt.

Fracturile unghiurilor scapulei

fractura unghiului inferior smulgere prin contractia m. latissimus dorsi


fractura unghiului superior smulgere prin contractia m. levator scapulae
Tratament ortopedic n ambele cazuri

imobilizare n bandaj Desault 10/15 zile

Fracturile Scapulei

Tratament prin excelen ortopedic


Imobilizare bandaj Dessault 21 zile

Complicaii rare :

calus vicios, extrem de rar pseudartroze

Reducere sub anestezie


Imobilizare 3-4 spt. n orteza toraco-brahiala
(la 3 spt. se ridica o clapet gipsat ptr. mobilizarea cotului)

complicaii locale imediate posibile leziuni de nerv axilar, rar de plex brahial

Excepional tratament chirurgical - plac metalic in T

Reconstructie plex brahial

Fracturile Humerusului

FRACTURILE EXTREMITII PROXIMALE

Clasificarea anatomo clinic :

fractura parcelar a capului humeral (rar,

este de obicei asociat cu o fractura de col anatomic )

fractura subcapital (colului anatomic)

fractura marii tuberozitati

fractura micii tuberozitati

fractura colului chirurgical al humerusului

Fracturile Humerusului

Clasificarea Neer

Fracturi cu deplasare minima <1 cm, angulatie < 45

Fracturi sau fracturi luxaii cu 2, 3 sau 4 fragmente

Fracturile Humerusului

FRACTURA COLULUI ANATOMIC (subcapitala)

Mai frecventa la varstnici


Poate fi cu extensie intraarticulara
Poate fi fara deplasare (impactata) sau cu deplasari variabile in FRACTURA
LUXATIE:
-subcoracoidana

-in axila
-infraglenoidian

Fracturile Humerusului

FRACTURA COLULUI ANATOMIC

Tratament ortopedic in fractura fara deplasare :

imobilizare in bandaj Desault 3 sapt

Tratament chirurgical :

este necesar in caz de complicatii:

fracturi asociate cu luxatii

fracturi cu deplasare mare

Fracturi extraarticulare

Fracturile Humerusului

FRACTURILE TUBERCULUI MARE (2 parti)

frecvent prin smulgere (contractura violent a muchilor coafei rotatorilor)

poate fi izolat sau asociat cu luxaia capului humeral (in 1/3 din luxatiile
anterioare )

sau asociat cu fractura colului chirurgical (3 parti)

Fracturile Humerusului

Fractura marii tuberozitati cu luxaia capului humeral

Fracturile Humerusului

Tratament ortopedic depinde de gradul deplasarii

fr deplasare sau deplasare mic

imobilizare bandaj Desault 21 zile

fracturi cu deplasare important

aparat gipsat toracobrahial de abductie 28 zile.

FRACTURA TUBERCULUI MARE - Osteosinteza cu suruburi sau hobanaj

FRACTURA TUBERCULUI MIC (2 parti)

este foarte rar


se produce prin contracia violent a muchiului subscapular n rotaie intern
i adducia braului
poate nsoi o luxaie posterioar a umrului
FRACTURA COLULUI CHIRURGICAL
cea mai frecventa fractura (se produce din cauza modificarilor de tip
osteoporotic la jonctiunea diafizo epifizara)
fractura extraarticulara
cu sau fara deplasare

Fracturile colului chirurgical

durerile sunt bine localizate


impotenta functionala este variabila
umar globulos cu reliefuri musculare sterse
hematom relativ important
tardiv apare echimoza brahio-toracica caracteristica (apare in ore sau
zile)
in fracturile cu deplasare, umar globulos cu o zona de depresiune
subdeltoidiana (lovitura de topor)
Tratament
Ortopedic - aparat gipsat toracobrahial 28- 30 zile.
Chirurgical osteosinteza la tineri
fixarea fragmentelor cu suruburi
fragmente de brosa Kirschner
osteosinteza centromedulara tip Hacketall (Godard)
Placa in T si suruburi

Fracturile Humerusului

Fracturi extremitate proximala humerus (4 fragmente)

Tratament ortopedic

Tratament ortopedic

Imagistica 3D uneori utila

Tratament chirurgical

Osteosinteza rigida cu placa si suruburi permite reeducarea motorie precoce

Endoprotezarea
indicata in fracturile cu patru fragmente

Complicatiile imediate

fractura deschisa necesita toaleta chirurgicala si osteosinteza a minima


(brosa Kirschner sau osteosinteza centromedulara tip Hacketall)
leziunile vasculo-nervoase necesita tratament chirurgical de urgenta
ireductibilitatea fracturii prin interpozitie capsulo-ligamentara sau tendonului
lung al bicepsului, impune rezolvarea chirurgicala
fracturile-luxatii nereduse necesita interventie chirurgicala

Complicatii vasculare

Necroza aseptica post-traumatica de cap humeral dupa tratament


ortopedic intr-o fractura cu 3 parti

Fracturile Humerusului

Fractura extremitii proximale la copil pe os patologic (chist osos esential)

Luxatia Scapulo-Humerala (LSH)

Clasificare dupa:

Directie

Etiologie

Involuntara vs voluntara

anterioare (anterointerne)
- extracoracoidiene
- subcoracoidiene
- intracoracoidiene
posterioare
superioare (cu fractura acromionului)
inferioare

LSH Anterioara

Cea mai frecventa

Pana la 20-40% complicatii neurologice (plex axilar, brachial)

R-X axilar sau CT pentru obiectivarea impactarii capului humeral = leziune


Hill Sachs

Se poate asocia cu fr. marii tbrz.

LSH Posterioara

Asociata cu comitialitate sau electrocutare

Frecvent omisa pe ex. R-X

Frecventa asociere cu fract. micii tbrz.

LSH - Etiologie

Traumatica

Uzual unidirectionala

Atraumatica

Uzual asociata cu instabilitate multidirectionala, probleme psihiatrice


daca se produce voluntar

LSH Anatomie patologica

Intinderea/Ruperea capsulara

Uzual de la niv. glenoidian

Ocazional la niv. humerus (leziune HAGL)

Ruptura Labrumului glenoidian

LeziuneaBankart = avulsia antero-inferioara a labrumului de pe


marginea glenoidei. Se poate asocia cu fractura marginii glenoidiene
(bankart osos)

Fractura impresiune a capului humeral (Leziune Hill-Sachs)

CLINICA LSH
Simptomatologie:
durere si impotenta functionala relativa
atitudinea umila a lui Dessault
abductie elastica -; semnul Berger
umar "in epolet"
scurtarea bratului
absenta capului humeral din pozitia sa normala
stergerea santului deltopectoral
Explorare imagistica
radiografii din incidenta AP "de umar", profil transscapular si axilara ("trauma
series")
tomografie computerizata, RMN (pentru evaluarea leziunilor asociate)
LSH Tratament
Tratamentul ortopedic este utilizat in marea majoritate a cazurilor.
reducere
- cu/ fara anestezie
- manevra Hippocrate
- procedeul von Artl
- procedeul Kocher
imobilizare
- bandaj Dessault, cu bratul in ROTATIE EXTERNA pentru 3 - 4 saptamani
- instabilitatea - aparat de abductie sau brose percutane
recuperare
- exercitii pasive (pendul, mobilizare pasiva)
- exercitii active (catarare, mobilizare activa fara sau cu rezistenta)
- evitarea eforturilor
Tratamentul chirurgical

Lavajul articular artroscopic - conduce la diminuarea recurentei prin lavajul


hematomului ce mentine deschisa leziunea Bankart

Tehnica Bankart- reinsertia labrumului si capsulorafie

Tehnicile deschise Gold standard

Evolutie si prognostic

INSTABILITATEA UMRULUI
Cauze
- traumatism unic si violent cu leziuni osoase sau/si capsuloligamentare consecutive
- sporturi care necesita armarea bratului (abductie-extensie-rotatie-extensie)
handbal, tenis instabilitati cu instalare progresiva
- factori constitutionali hiperlaxitate ligamentara, displazie glenoidiana, asinergie
musculara

INSTABILITATEA UMRULUI

Instabilitatea cronic a umrului (luxaia recidivant de umr) - afeciune


secundar unei luxaii scapulo-humerale ce nu a beneficiat de tratament
conservator adecvat - conduce la pierderea contactului normal, fiziologic al
suprafeelor articulare cu dislocarea umrului la ridicarea braului peste un anumit
nivel sau chiar la anumite micri de amplitudine normal
- cu ct pacientul este mai tnr, crete probabilitatea de luxaie scapulo-humeral
recidivant - pacientii sub 20 de ani au o rata de recidiva de 80%, 20-40 de ani de
55-60%, iar cei peste 50 de ani sub 30%
- artroscopie de umr consecutive luxaiei scapulo-humerale iniiale
Leziunea Hill-Sachs (Malgaigne n nomenclatura francez):
- impactare condral sau osteocondral a prtii postero-laterale a capului humeral.
-

are forma de V.

Tratament deschis-grefare osoasa


artroscopic remplisage capsular

Artroscopic pot fi descoperite urmtoarele tipuri de leziuni:

Leziune Bankart:
- detasarea labrului antero-inferior de pe glen cu implicarea ligamentului glenohumeral inferior
- continuitatea ntre cartilaj si labrum este rupt, dar periostul rmne intact. n
cazul leziunii acute, este prezent hemoragia interstitial, n timp ce luxatiile
recurente las un tesut franjurat.
- este foarte important inspectia acestei leziuni pentru c de multe ori asociaz si
alte modificri (fracturi, detasri periostale) care nu au rezolvare artroscopic.
Leziunea SLAP
- "superior labral tear from anterior to posterior".
Leziuni glenoidale (bony-Bankart):
- pot fi condrale sau osteocondrale,
- pot deveni importante n instabilitatea anterioar cronic.
Leziuni capsulare:
- rupturi ale ligamentului gleno-humeral inferior chiar cnd labrul este perfect
atasat.
Leziuni asociate:
- corpi liberi intraarticulari, rupturi de coaf a rotatorilor.
In cazul unei luxatii certe se poate preveni recidiva????
DA fractura unui mare fragment glenoidian care trebuie repus
PROBABIL imobilizare suficienta a umarului pentru a permite cicatrizarea
capsulo-ligamentara
NU factori constitutionali
Tratamentul chirurgical se bazeaz pe studiile lui Bankart conform crora labrul care
a fost detasat prin luxatie nu se va vindeca spontan ntr-o pozitie anatomic
normal.

Exist dou tipuri de tehnici chirurgicale:


anatomice: Scopul lor este de a reconstrui n mod anatomic structurile lezate.

paliative: Aceste metode presupun crearea sau introducerea chirurgical a unei


bariere care s previn luxatia.
Tehnicile artroscopice au ca numitor comun reatasarea complexului labrumcapsul-ligament la fata anterioar a glenei si pot fi:
-

transglenoidale este necesar perforarea glenei si incizia posterioar pentru


fixare

- anterioare (sunt necesare dispozitive speciale de ancorare osoas).


Capsulorafia Putti-Platt (de domeniul trecutului, las un mare deficit de rotatie
extern);
Procedura Lange-Eden-Hybinette: insertia unei grefe osoase n colul anterior al
scapulei: folosit pentru defecte osoase mari ale glenei si la epileptici;
Interventia Latarjet (Bristow ): transferul procesului coracoid mpreun cu
insertiile sale musculare n fasa glenei; util n leziuni osoase glenoidale (Bankart
osos) si cu rat mic de recidiv; este o tehnic posibil si artroscopic, dar cu grad
nalt de dificultate.
Este foarte important selectia pacientilor, mai ales cnd trebuie utilizat o tehnic
artroscopic sau deschis.

PATOLOGIA COAFEI ROTATORILOR


Coafa rotatorilor este alcatuita din patru muschi ce inconjoara articulatia
umarului asemanator unei mansete: supraspinos, infraspinos, rotund mic si
subscapular.
Cauzele afectarii coafei rotatorilor
- miscarile repetitive si suprasolicitarea, alaturi de variatiile individuale ale
anatomiei umarului si traumatismele pot genera leziuni la nivelul coafei rotatorilor.
- la tineri, sindromul coafei rotatorilor apare cel mai frecvent datorita unui
traumatism, datorita suprasolicitarii, unei instabilitati a umarului sau unui
dezechilibru muscular.
- la varstnici, principala cauza este uzura cronica si degenerarea, care predispun la
rupturi.
- sindromul apare cel mai frecvent la bratul dominant.

- miscarile repetitive irita muschii si tendoanele si creste nivelul de frecare intre


portiunea superioara a scapulei, acromionul, si coafa rotatorilor, fenomen cunoscut
sub denumirea de sindrom de impingement.
Sindromul de impingement al coafei rotatorilor poate fi impartit in trei
grade de severitate:
-

Stadiul 1, caracterizat de umflatura ( edem ) si sangerare; este frecvent


cauzat de suprasolicitare.

In aceasta etapa, sindromul poate evolua mai departe sau se poate vindeca, in
functie de rapiditatea stablirii diagnosticului, identificarea agentului cauzator si
aplicarea tratamentului corespunzator.
- Stadiul 2 apare inflamatia tendoanelor (tendinita) si tesut cicatricial (fibroza ).
-

Stadiul 3 presupune adesea o ruptura de muschi sau tendon, reprezentand


stadiul final pentru o evolutie indelungata, de ordinul anilor, a tendiniei si
fibrozei.

Stadiul 1 apare mai frecvent la persoane cu varsta mai mica de 25 de ani; stadiul 2
intre 25 si 40 de ani, iar stadiul 3 la varsta de peste 50 de ani.
Ruptura coafei rotatorii simptomatologie
- durere in umar + fata externa a bratelor,apare in repaus si la miscare
-accentuata de imbracat,pieptanat,ridicarea greutatilor
- mobilitatea activa / pasiva limitata
- durere in punctul subacromial
- Rx->normala sau calcifieri ale tendoanelor
-

evolutie:
-ameliorare
-agravare->umar dureros,hiperalgic,umar blocat,umar pseudoparalitic

Paraclinic: ultrasonografie, MRI


Tratament
Tendinite i tendinoze ale coafei rotatorii: tratament antiinflamator,
fiziokinetoterapie, PRP, Acid Hialuronic pentru tendon, needling
Tratamentul chirurgical are ca scop cresterea fortei musculare, imbunatatirea
functiei articulare si disparitia durerii.

Intervenia chirurgical poate repara coafa rotatorilor lezionat i consist n


reconectarea tendonului la capul humerusului prin ancore.
-

exist diferite opiuni pentru repararea leziunilor coafei rotatorilor; fie c e


vorba de leziune parial sau complet, tendonul va fi reparat i recusut ca
apoi s fie reancorat pe osul de pe care s-a desprins.

In artropatia cronica secundara leziunii de coafa se recurge la artroplastia cu


proteza inversata de umar (reverse shoulder prosthesis)

TENDINITA MUCHIULUI BICEPS BRAHIAL

- este asociata de obicei cu alte afectiuni primare ale umarului:sindromul de


impingement, stenoza canalului intertubercular, leziunile coafei rotatorilor.
Diagnostic:Anamneza deceleaza o durere anterioara la nivelul umarului,
accentuata la miscarile de anteflexie a bratului si de rotatia interna a bratului peste
10 grade
Speed test: durerea se accentueaza la anteflexia bratului cu cotul in extensie si
antebratul in supinatie; examinatorul depune o rezistenta la efectuarea acestei
manevre, astfel durerea se accentueaza si diagnosticul se elucideaza.
Yergason test: cu cotul flectat la 90 de grade si antebratul in pronatie, durerea se
accentueaza la miscarea de supinatie efectuata impotriva unei rezistente din partea
examinatorului.
Paraclinic: Eco, RMN
Tratament medicamentos: antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), corticoterapie
locala, anestezice infiltrate local la nivelul santului intertubercular
Fizioterapie- termoterapie, crioterapie, electroterapie analgetica si
decontracturanta, ultrasonoforeza, laser.
Chirurgical: tenotomie sau tenodeza artroscopic/deschisa subpectorala
- tenotomia se practica in cazul unor fibroze existenta la nivelul santului
intertubercular, iar tenodeza in cazul unei rupturi partiale.

FRACTURILE DIAFIZARE HUMERALE

Mecanism de producere

cel mai frecvent indirect

prin inflexiunea sau torsionarea brutala a bratului (fractura spiroida, 3


fragmente)
prin caderi pe mana, pe cot

Simptomatologie

Traiecte de fractura/raport n. radial

Fracturile diafizare humerale

Evaluarea clinica :

durere in punct fix


tumefactia locala si echimoza tardiva
mobilitate anormala a bratului
crepitatii osoase in focarul de fractura
Obligatorie explorarea n. radial din punct de vedere motor si senzitiv

Evolutie si prognostic

prognostic relativ bun in lipsa complicatiilor


consolidare in 2-3 luni
complicatii imediate:
- leziuni vasculare (a.si vv.brahiale)
- leziuni nervoase (n.radial, mai rar n.median sau cubital)
- deschidere
- luxatii asociate
- interpozitii musculoaponevrotice
- sindrom compartimental
complicatii tardive:
intarziere de consolidare
- pseudartroza
- consolidari vicioase; bine tolerate daca prezinta
sub 3 cm scurtare
sub 30 angulare varus (mai redus la pacienti slabi)
sub 20 angulare anterioara sau posterioara
sub 15 decalaj

-redori articulare
- osteite
complicatii precoce :

deschidere cutanata

leziuni vasculare

leziunea de nerv radial

Tratamentul

de electie este ORTOPEDIC:


fracturile fara deplasare sau cu mica delasare:
- imobilizare cu atela gipsata humeropalmara "in U, cu epolet"
- schimbarea atelei la 3-4 saptamani cu un gips articulat sau cu orteza
functionala
Sarmiento - orteza
fracturile cu deplasare:
- reducere blanda, sub anestezie, prin tractiune combinata cu corectia
angularii si decalajului
- imobilizare cu atela gipsata humeropalmara "in U, cu epolet"; gipsotomii de
corectie;
- aparat de atarnare Caldwell
- schimbarea atelei/ gipsului circular la 3-4 saptamani cu un gips articulat sau
cu orteza functionala Sarmiento
Tratament ortopedic

Ap gipsat toraco-brahial - Imobilizare in rotatie neutra

Gipsul de atarnare Caldwell

Tractiune nocturna necesara la planul patului.

Indicatiile tratamentului chirurgical

complicatii (sindrom compartimental, deschidere, leziuni vasculonervoase,


fracturi ale cotului)
esec al tratamentului conservativ
politraumatizati
Suspiciunea unui sindrom compartimental impune fasciotomia

multicompartimentala pentru a preveni retractia ischemica Volkmann.


Metode de osteosinteza utilizate in fracturile humerusului diafizar:
placa cu suruburi
tije centromedulare simple sau blocate
tije elastice Ender, tije Rush

Tratament chirurgical

Tija centromedulara cu focar inchis

Tija retrograda

osteosinteza elastica

osteosinteza cu placa

abord chirurgical cu focar deschis sau focar inchis (mipo)


dezavantaje:
devascularizare+++
risc de leziune n. radial
risc de intarziere in consolidare

fixator extern in fracturile deschise

FRACTURILE PALETEI HUMERALE

fracturi situate sub limita inferioara a diafizei, la mai putin de 5 cm de


interlinia articulara
Epidemiologie
frecvente la copil (decolari epifizare)
mai rare la adult
Anatomie patologica
fracturi intra/ extraarticulare
traseu in T sau in Y
defect osos
Etiopatogenie
indirect prin hiperflexie/hiperextensie

mecanism direct fractura de portiera


fracturile epicondililor sunt fracturi parcelare, prin smulgere

Mecanism Traumatic

Fractura este in relatie cu pozitia cotului la momentul suprasolicitarii


Clasificare
supracondiliene

supra si intercondilene
unicondilene, ale condilului medial sau ale condilului lateral
ale epicondililor (intern = epitrohlee si extern)
fracturi osteocartilaginoase

Mecanism de producere :

direct mai rar (lovitura in zona cotului)

Indirect frecvent (hiperextensie, hiperflexie sau deviatia laterala a


cotului)

Simptomatologie
Simptomatologie:
durere si impotenta functionala variabila
antebratul flectat, sprijinit de mana sanatoasa
deformarea regiunii
- in fracturile supracondiliene diametrul anteroposterior este crescut
- in fracturile supra - si intercondiliene diametrul transversal este crescut
linia lui Malgaigne
triunghiul Nelaton
crepitatii osoase
mobilitate anormala

CLINIC se va aprecia:

Starea partilor moi

Statusul vasculo-nervos

puls art. radial si ulnar

Nerv radial - c.m frecv.

14 cm proximal de epicondil lateral

20 cm proximal de epicondil medial Nerv median - rar

Nerv ulnar frecv.


RADIOGRAFIC

Anterior-posterior si lateral

Incidente sub tractiune pentru evaluarea extensiei intra-articulare si


planning pre-operator

CT scan indicat in cazuri selectionate

Cominutii de capitel sau trochlee

COMPLICATII
Deschidere
Leziuni vasculo-nervoase

Absenta pulsului distal si semne de ischemie :


Urgenta chirurgicala
Compresie
Dilacerare
Sectiune
Evolutie si prognostic
prognostic grav, in fracturile articulare cu cominutie
complicatii imediate:
- leziuni vasculare
- leziuni nervoase (n.cubital, mai rar n.median)
- deschidere
- luxatii asociate
complicatii tardive:
- pseudartroza
- calus vicios cu limitarea mobilitatii articulare
- sindrom Volkman
- inchidere prematura a cartilajului de crestere (la copil) cu devierea
antebratului
- osteoame si calcifieri heterotope
adesea sechele pe termen lung:

- instabilitate de cot
- redoare de cot

Fracturile paletei humerale

Tratament ortopedic-indicatii in primele 24h

reducere (extensie continua)


mobilizare in aparat gipsat brahi-antebrahial cu cotul la unghi 90 4-6 sapt

Tratamentul chirurgical :

in fracturile cu deplasare osteosinteza cu placa Y , osteosinteza cu suruburi


sau tije Ender

Fracturile paletei humerale

Tratament chirurgical :

Reducere chirurgicala
osteosinteza ferm a fragmentelor cu uruburi, apoi segmentul epifizar cu
plci, uruburi sau tije Ender

Tratament

1. Reducere anatomica
2. Fixare stabila a supraf. Artic.
3. Refacerea axului membrului
4. Fixarea stabila a fragm. Artic. la fragm. metafizo-diafizar
5. Mobilizarea precoce a cotului

Reducere-osteosinteza cu brose

Fr. de condil extern cu deplasare

Fracturile paletei humerale

Fracturi supracondiliene

Complicatiile imediate :

deschiderea focarului de fractura


complicatii nervoase si vasculare

Complicatiile secundare :

ischemice (sindromul de compartiment)

Complicatii tardive :

calcificari periarticulare , calus vicios

Sindromul arterei humerale

Apare dupa traumatisme ale cotului, mai ales fracturile supracondiliene de


humerus prin mecanismele :

comprimarea arterei de ctre fragmente


elongarea sau contuzionarea arterei
spasmul arterial (hipertonie simpatic)

Sindromul arterei humerale

Evaluarea clinic:

tulburri de sensibilitate
tulburri de motilitate
tulburri circulatorii
Dac simptomatologia nu cedeaz dup manevrele ortopedice, este necesar
intervenia chirurgical cu explorarea i rezolvarea leziunii arteriale

LUXATIA DE COT
Definitie:
pierderea raporturilor articulare intre humerus pe de o parte si radius sau/si
cubitus pe de alta parte

Epidemiologie Anatomie patologica Etiopatogenie

Epidemiologie

foarte frecvente (locul II dupa luxatiile scapulohumerale)


frecvent la adolescenti si adulti (la copii sunt mai frecvente decolarile
epifizare, la varstnici fracturile)
Anatomie patologica


leziunile ligamentului inelar
leziunile membranei interosoase
fracturi osteocondrale sau epicondiliene asociate
Etiopatogenie

indirect prin hiperflexie/hiperextensie mai rar mecanism direct

Clasificare

Clasificarea utilizata cel mai frecvent este cea anatomica:

in functie de articulat iile implicate: luxatii izolate ale radiusului (frecvente),


ale cubitusului (rare), ale ambelor oase.
in functie de integritatea membranei interosoase: convergente (frecvente)
sau divergente
(rare)
in functie de directia de deplasare: anterioare, posterioare, mediale,
laterale sau mixte
Cele mai frecvente sunt luxatiile posteroexterne convergente.
Pronatia dureroasa a copilului - substrat anatomopatologic si mecanism de
producere.

Mecanism traumatic - Cadere pa mana cu cotul in extensie

Simptomatologie
durere si impotenta functionala
antebratul (semi)flectat, sprijinit de mana sanatoasa
deformarea regiunii
echimoza liniara Kirmisson
deformarea liniei lui Malgaigne si a triunghiului Nelaton
limitarea mobilit atii articulare si mobilitate anormala a cotului
Explorare imagistica:
radiografii din incidenta AP si LL
tomografie computerizata (pentru evaluarea fracturilor osteocartilaginoase)

Neurologic

Neuropraxie pana la 20% din cazuri, interesand nervul ulnar sau


ramura anterioara interosoasa a nervului median.

Vascular

Leziunea arterei brachiale- rar

Clasificare

Clasificarea utilizata cel mai frecvent este cea anatomica:


in functie de articulat iile implicate:

luxatii izolate ale radiusului (frecvente),

ale cubitusului (rare),

ale ambelor oase:


in functie de integritatea membranei interosoase: convergente (frecvente)
sau divergente
(rare)
in functie de directia de deplasare: anterioare ( f.rare), posterioare
(Posterolateral, Posteromedial), mediale, laterale sau mixte

Cele mai frecvente sunt luxatiile posterolaterale convergente.

Evolutie si prognostic

prognostic relativ bun


complicatii imediate:
- leziuni vasculare sau nervoase (n.cubital, mai rar n.median)
- deschidere
- fracturi asociate
complicatii tardive:
- instabilitate de cot
- redoare de cot
- calcifieri heterotope
Tratament

reducere de urgenta sub anestezie locala, regionala sau intravenoasa.


- tractiunea in ax a antebratului cu priza bimanuala
- manipularea cotului, cu sprijin in plica si presiune pe olecran si epicondili
imobilizare cu atela brahipalmara pentru 2 saptamani
recuperare intensiva a mobilitatii articulare (cu prudenta)

In cazul luxatiilor reductibile instabile cotul se fixeaza cotul cu brosa


percutana.

Tratamentul chirurgical

se indica in:
luxatiile mai vechi de 3 saptamani
luxatiile asociate cu leziuni vasculonervoase
luxatiile ireductibile prin manevre ostopedice
luxatiile asociate cu fracturi osteocondrale

FRACTURILE OASELOR ANTEBRAULUI

fracturile extremitii proximale a cubitusului

fracturile olecranului
fractura apofizei coronoide
Fractura de OLECRAN
Epidemiologie
foarte frecvente, mai ales la barbatii tineri
Anatomie patologica
pot fi intraarticulare sau extraarticulare (fracturi parcelare, sunt rare)
pot fi fracturi deschise -; caz in care se deschide si articulat ia
lezarea nervului ulnar
Etiopatogenie
direct prin cadere pe cot
mecanism indirect prin cadere pe mana
uneori fracturi parcelare, prin smulgere
Clasificare
Clasificarea COLTON:
fracturi fara deplasare
fracturi cu deplasare

A -; extraarticulare prin avulsie


B - cu traseu oblic sau transversal
C -; cominutive
D -; fracturi-luxatie

Mecanism traumatic
Suprasolicitare tensionala acuta: Tensiune aplicata de triceps cu flexia cotului.
Trauma directa
Suprasolicitare cronica : fractura de stress, osteopenie
Simptomatologie
durere si impotenta functionala relativa

antebratul (semi)flectat, sprijinit de mana sanatoasa


deformarea regiunii
discontinuitate osoasa
extensia activa a cotului este ineficienta sau imposibila

Explorare imagistica:
radiografii din incidenta AP si LL
tomografie computerizata (pentru evaluarea fracturilor osteocartilaginoase)

Evolutie si prognostic
prognostic relativ bun
complicatii imediate:
- leziuni nervoase (n.cubital)
- deschidere
- fractura sau luxatie asociat a
complicatii tardive:
- calus vicios
- pseudartroza cu deficit de extensie
si eventual instabilitate
- artroza de cot posttraumatica
- calcifieri heterotope
- osteoartrita septica

TRATAMENT
TRATAMENTUL CONSERVATIV
este indicat in cazul deplasarilor mici (sub 2 mm), daca pacientul refuza
interventia sau daca este inoperabil. Consta in imobilizare cu cotul in semiflexie
(110 120) cu atela brahipalmara pentru 3-4 saptamani.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
este indicat in majoritatea cazurilor, deoarece permite o mobilizare precoce a
articulatiei.
Metodele de osteosinteza folosite sunt:
hobanaj
surub de compresie
placa cu suruburi
In conditiile unei cominutii importante se va efectua olecranectomie cu transferul
tendonului tricipital pe bontul olecranului.

Fractura APOFIZEI CORONOIDE


Definitie:
pierderea continuitatii osoase la nivelul coronoidei
Epidemiologie
relativ rare
Anatomie patologica
pot fi asociate cu luxatie posterioara de cot
Etiopatogenie
mecanism indirect prin cadere pe mana, cu cotul in semiflexie; coronoida
este fracturata de trohlee
uneori fracturi parcelare, prin smulgere (tendonul brahialului)
Clasificare (Regan si Morrey):

Tipul I fragment mic, fara importanta clinica, dar care sugereaza


posibilitatea existentei unei luxatii de cot

Tipul II 50% din procesul coronoid, poate sa fie asociat sau nu cu o luxatie
cot

Tipul III - peste 50% din procesul coronoid este fracturat

Tratament :
fracturile fr deplasare necesit imobilizarea n atel sau aparat gipsat cu
cotul in flexie 90 2 sapt.
n fracturile cu deplasare se reduce dup care se imobilizeaz n atela sau
aparat gipsat cu cotul n flexie 90
4 spt.
Dac deplasarea e mare osteosinteza urub

FRACTURILE OASELOR ANTEBRAULUI


Fracturile extremitatii proximale a radiusului :

fracturile capului radial

fracturile colului radial

Fractura de CAP RADIAL


Mecanism de producere : Apar frecvent la adulti si se produc prin mecanism
indirect, prin cadere pe mana cu antebratul in extensie (condilul humeral loveste
capul radial)
Clasificare (dupa Masson)

tipul I - fractura marginal fr deplasare

tipul II - fractura marginal cu deplasare

tipul III fractura cominutiv a ntregului cap

Tipul IV- fractura-luxatie

Simptomatologie:
durere accentuat a de prono-supinatie si impotenta functionala relativa
pacientul are antebratul n uoar flexie - antebratul (semi)flectat, sprijinit de
mana sanatoasa; uneori liber
tumefactie anteroexterna discreta
durere in punct fix -; manevra de palpare cu pronosupinatie concomitenta

Explorare imagistica:
radiografii din incidenta AP si LL;
tomografie computerizata (pentru evaluarea mai precisa a fracturilor
osteocartilaginoase)

Evolutie si prognostic
prognostic functional rezervat in fracturile cu deplasare
complicatii imediate: leziuni nervoase (n.radial) rare
complicatii tardive: deviati ax, artroza cot
Tratament
Tratament conservativ - in deplasarile mici (sub 2 mm), sau in cazul unui
fragment osteocartilaginos stabil mic (sub 1/3 din capul radial). imobilizare cu
cotul in flexie (90) - atela brahipalmara pentru 3 sapt.
In majoritatea cazurilor este indicat tratamentul chirurgical, care permite o
mobilizare precoce a articulatiei.

surub de compresie - trebuie ingropat in osul subcondral


fragmente de brosa
extirparea capului radial
artroplastia primara a capului radial cu endoproteza

Fractura de COL RADIAL

sunt fracturi caracteristice copiilor, traiectul de fractura este situat ntre capul
radial i tuberozitatea bicipital

au acelai mecanism de producere ca si fracturile capului radial

Clasificarea Judet
gradul I fr deplasare
gradul II deplasare < din suprafeelor fracturate i basculare extern
pn la 30
gradul al III-lea deplasare > suprafeelor fracturate i basculare extern
pn la 30-60

Gradul al IV-lea pierdere contactului interfragmentar, cu bascularea extern


de 90
Simptomatologie:

durere accentuata de prono-supinatie si impotenta functionala relativa


antebratul (semi)flectat, sprijinit de mana sanatoasa; uneori liber
tumefactie anteroexterna discreta
durere in punct fix -; manevra de palpare cu pronosupinatie concomitenta

Explorare imagistica:
radiografii din incidenta AP si LL;
Evolutie si prognostic
prognostic rezervat in fracturile cu deplasare la copil -; inchiderea prematura a
cartilajului de crestere sau extirparea colului si capului radial pot determina
tulburari grave de crestere, cu inegalitatea oaselor antebratului, devierea acestuia
in valgus (cubitus valgus), durere la nivelul articulatiei radioulnare distale si
limitarea pronosupinatiei
la adult prognosticul este relativ bun, indiferent de tipul de tratament
complicatii imediate:
- leziuni nervoase (n.radial) - rare
- fractura sau luxatie asociata
complicatii tardive:
- calus vicios sau pseudartroza cu limitarea pronosupinat iei
- calcifieri heterotope
- redoare articulara, artroza
Tratament
Tratamentul conservativ este indicat in fracturile de tip I si II Judet (fara
deplasare sau cu mica deplasare), la pacientii inoperabili sau care refuza interventia
chirurgicala. Const a in imobilizare cu atela brahipalmara pentru 3-4 saptamani, cu
cotul in flexie de 90.
In fracturile copilului de tip III si IV Judet (cu deplasare mare sau completa) se
incearca reducerea ortopedica a colului radial prin tractiune in ax cu mana in
supinatie, varizare si
impingerea capului radial sub capitul. In caz de succes se imobilizeaza cu atela
brahipalmara.
Tratamentul chirurgical
Esecul reducerii ortopedice impune reducerea sangeranda si osteosinteza, de
regula cu brosa trans-capitulo-radiala, si imobilizarea gipsata.

La adult fracturile de tip III si IV Judet (cu deplasare mare sau completa) se trateaza
prin reducere inchisa sau sangeranda si fixare cu brosa trans-capitulo-radiala
urmata de imobilizare gipsata.

Fracturile DIAFIZARE ALE ANTEBRAULUI


Definitie: fracturi situate sub nivelul coronoidei si respectiv sub nivelul tuberozitatii
bicipitale si deasupra unei linii care separa metafiza de diafiza.

Fracturile diafizare izolate ale antebraului :

Fracturi izolate ale diafizei radiale


Fracturi izolate ale diafizei cubitale

Fracturile diafizare ale ambelor oase ale antebraului

Simptomatologie:
durere si impotenta functionala variabila
antebratul flectat, sprijinit de mana sanatoasa
deformarea regiunii
crepitatii osoase
mobilitate anormala
se va examina antebratul pe toata lungimea sa (artic. proximala si distala)
Explorare imagistica:
radiografii din incidenta AP si LL -toata lungimea (artic proximala si distala)
Evolutie si prognostic
Fracturile inchise - prognostic relativ bun, consolideaza greu la adult (> 3 l. ).
Fracturile deschise au un prognostic rezervat (!!! prin strivire, cu leziuni
complexe musculotendinoase si cominutie).
Complicatii imediate:
- leziuni vasculare & nervoase (n.median, mai rar n.cubital sau n.radial)
- deschidere
- luxatii asociate (fractura-luxatie Monteggia, fractura-luxatie Galeazzi)
Complicatii tardive:
- pseudartroza
- calus vicios cu limitarea pronosupinatiei si durere articulara
- sindrom Volkman
- inchidere prematura a cartilajului de crestere (la copil) cu devierea
antebratului
- sinostoza radioulnara

Tratament
Obiectivul tratamentului : obtinerea si mentinerea reducerii cu refacerea
raporturilor radio-cubitale ( curbura radiala),consolidarea fracturii, cu
articulatiile cotului si pumnului mobile si nedureroase si fara limitarea
pronosupinatiei. Avand in vedere consolidarea lenta a fracturilor antebratului,
tratamentul de electie este cel chirurgical.
Tratamentul conservativ este indicat de regula:
in fracturile stabile fara deplasare, daca sunt necomplicate
in fracturile cu deplasare ale copilului
Tratamentul chirurgical (de electie) este reducerea sangeranda si
osteosinteza ambelor oase cu placa si suruburi, cu compresiune in focar.
La copil se accepta osteosinteza centromedulara cu brosa.
Fracturile deschise cu leziuni extinse ale partilor moi s cominutie sau contaminare
se fixeaza cu fixator extern.

Tratament

Fr. fara deplasare: ap. gipsat 6 saptamani

Imobilizarea se face cu atela brahipalmara, apoi circularizare. Evitarea redorii de


cot impune fie utilizarea de aparate gipsate articulate, fie renuntarea la imobilizarea
de cot inainte de consolidarea fracturii de antebrat, cu riscul deplasarii secundare in
focar.

Fr. in lemn verde : reducere ortopedica

Fr. cu deplasare mare

Reducere ortopedica posibila

Deplasare secundara+++

Osteosinteza

Fr. in lemn verde


Fr. fara deplasare

Rx. control repetate

4-6 saptamani ap. gipsat

Consolidare constanta

!!!! Atentie la deplasarile secundare

FRACTURI LUXAII ale antebraului

Fractura-luxaie MONTEGGIA

asociaz fractura diafizei cubitale la unirea 1/3 proximale cu 1/3 medie a


fragmentelor, formnd un unghi deschis posterior, cu luxaia anterioar a
capului radial
n fractura luxaie invers, fractura diafizei cubitale are angularea
fragmentelor, deschis anterior, iar capul radial se luxeaz posterior

Fractura Monteggia

Fractura Galeazzi

FRACTURILE EXTREMITII DISTALE A RADIUSULUI


Epidemiologie
foarte frecvente
la copil - decolari epifizare
la adult
la varstnic
sunt mai frecvente la femei

Clasificare
Clasificarea utilizata cel mai frecvent in practica este cea descriptivaanatomica:
fracturi extra-articulare
- fractura Pouteau-Colles prin hiperextensie
- fractura Goyrand-Smith prin hiperflexie
- fractura Gerard-Marchant cu deplasare laterala a epifizei si leziuni ale
articulatiei radioulnare distale
fracturi articulare
- fractura stiloidei radiale
- fractura marginala anterioara

fractura
fractura
fractura
fractura

marginala posterioara Barton


cuneana externa
cuneana interna
cominutiva

Simptomatologie:
durere si impotenta functionala variabila
antebratul flectat, pumnul sprijinit de mana sanatoasa
deformarea regiunii prin tumefactie si pozitie vicioasa
- "in dos de furculita"
- "in pantec de furculita"
- "in baioneta"
- deviat ia cubitala a mainii
- proeminenta capului ulnei, ascensiunea stiloidei radiale
edem al degetelor, echimoze
crepitatii osoase
mobilitate anormala

Fracturi articulare

Fracturile intraarticulare

sunt fracturi parcelare tip Hutchinson

fracturi anterioare tip Letenneur

fracturile marginale posterioare Rhea Barton

Tratamentul const n reducere i imobilizare ca i n fracturile tip Pouteau Colles


4-6 spt.

Fracturile supraarticulare

fractura Pouteau-Colles, se produce prin mecanism indirect prin cdere pe


podul palmei, cu mna n hiperextensie
fractura Goyrand-Smith, se produce prin mecanism indirect prin cadere pe
dosul mainei, cu mna n hiperflexie
Fractura Pouteau-Colles

Cadere pe mana

Compresie+hiperextensie

Traiect la 2.5cm deasupra artic radiocarpiene

Adult si varstnic

DEPLASARE : deformare in dos de furculita, inclinare radiala


RX. Pumn

Explorare imagistica:
radiografii din incidenta AP si LL
eventual si radiografie din incidenta oblica (fractura de scafoid?)

Inclinare radiala = 22

Diferenta radio-ulnara = 12mm

Inclinatie palmara = 11-14

Evolutie si prognostic
prognostic relativ bun
complicatii imediate:
- deschidere
- luxatii asociate
complicatii tardive:
- consolidari vicioase
- algoneurodistrofie, sindrom Volkman
- inchidere prematura a cartilajului de crestere (la copil) cu devierea antebratului si
afectarea articula tiei radioulnare
- tendinite, dezechilibre tendinoase intre flexie-extensie
- sindrom de canal carpian
adesea sechele pe termen lung, in general bine tolerate la varstnici (!!! Cei
care se sprijina in baston) :
- artroza radiocarpiana
- redoare de pumn
Obiectivele tratmentului

Mentinerea functiei mainii si artic. radio-carpiene

Regacerea anatomiei osoase

Sustinerea vindecarii osoase

Evitarea complicatiilor

Mobilizare precoce cot si degete

Optiuni de Tratament

Imob. ghipsata

Antebrahiopalmar/Brahiopalmar

Atela in U

Fixator Extern

Transarticular

Non bridging

Brosaj percutan

Fixare Interna

Placa volara

Placa dorsala

Combinat dorsal/volar

Fracturile extremitii distale ale radiusului - fracturile tip Pouteau Colles &
Goyrand-Smith
Tratamentul este ortopedic prin excelen const n reducere i imobilizare n
ap.gipsat circular 5 spt.
Tratamentul chirurgical este rezervat redeplasrilor sub ap. gipsat sau fracturilor
cominutive

Tratament conservativ
Reducerea:
- tractiune in ax & manipulari in focar
- reducerea se poate relua in primele 2 saptamani

Imobilizarea:
- in pozitie functionala (scrib)
- atela antebrahipalmara pe fata volara - Goyrand-Smith sau dorsala- Pouteu-Colles,
se poate schimba cu gips circular la 1-2 saptamani
- in fracturile instabile se imobilizeaza si cotul in flexie de 90, dar nu mai mult de 3
saptamani
- imobilizarea se mentine 3-6 saptamani, (tip fractura, varsta pacient)
recuperarea vizeaza mobilitatea pumnului, pronosupinatia si forta musculara a
mainii
Recomandari la bolnavii imobilizati si dispensarizare:
mentinerea pozitiei proclive a mainii timp de 1-2 saptamani, in functie de evolutia
edemului; mobilizarea activa a degetelor
control clinic la 24 de ore -; se va aprecia calitatea circulatiei periferice la nivelul
degetelor ajustandu-se eventual aparatul gipsat
mobilizarea cotului la 2-3 saptamani, prin flexie-extensie
Tratament chirurgical
Esecul tratamentului conservativ impune tratament chirurgical, mai ales la
adolescent si adult:
reducere ortopedica si fixare percutana cu fragmente de brose, urmata de
imobilizare gipsata
tractiune bipolara cu fixator extern sau brose inclavate in gips
reducere sangeranda si osteosinteza cu suruburi interfragmentare sau placa de
sprijin
("buttress plate" -; nu se introduc suruburi distal)
In fracturile deschise se poate apela la osteosinteza cu fixator extern, trecut peste
articulatia pumnului si fixat distal in metacarpianul II.

FRACTURILE OASELOR CARPIENE


fracturile SCAFOIDULUI CARPIAN
Mecanism de producere, cel mai frecvent cderea pe mna n hiperextensie
Simptomatologie:
durere si impotenta functionala variabila
tumefactie variabila (poate lipsi)
durere in punct fix:
- la nivelul "tabacherei anatomice"
- la nivelul tuberculului scafoidului
- la mobilizarea pasiva a policelui

Clasificare anatomica:
ale polului proximal (20%)
ale polului distal (10%)
ale istmului (70%)

Vascularizatie

Axul vascular principal patrunde prin polul distal si urca retrograd spre
proximal

Cu cat fractura este mai proximal consolidare afectata.

Imagistica

Radiologie: incidente multiple :

Antero-posterior

Lateral

Oblica("pozitia scribului")

AP cu pumn inchis

Deviatie radiala si ulnara

Film initial nondiagnostic pana la 25% din cazuri


in caz de dubiu, tomografie computerizata sau reluarea examenului radiologic la
10 zile
RMN cel mai sigur Dg.
Tratament orthopedic
Imobilizare n ap.gipsat antebrahio-palmar cu POLICE INCLUS si degetele II - V
libere, timp de 6-8 spt.
Durata aproximativa deconsolidare:
1/3 Distala = 6-8 saptamani
1/3 Mijlocie = 8-12 saptamani
1/3 Proximala = 12-24 saptamani

Indicatii pt.trat. Chirurgical

Fracturi instabile

Deplasare > 1 mm

Unghi intra-scafoidian >10 grade

Pseudartroza

Evolutie si prognostic
prognostic rezervat, in fracturile cu deplasare
necesita imobilizari prelungite
complicatii imediate:
- deschidere
- luxatii asociate
complicatii tardive:
- pseudartroza
- necroza aseptica
- algoneurodistrofie
adesea sechele pe termen lung:
- instabilitate carpiana
- artroza postraumatica periscafoidiana si apoi radiocarpiana invalidanta

Fracturile metacarpienelor si falangelor


FRACTURILE METACARPIENELOR
Mecanismul c.m.frecvent este direct
Examenul radiologic n 2 incidene certific diagnosticul
Varietati de fracturi ale metacarpianului I:
fractura-luxat ie Bennett; fractura articulara cu 2 fragmente si traseu oblic
fractura Rolando; fractura articulara cu 3 fragmente
Tratamentul ortopedic consta n reducere anatomic i imobilizare

Imobilizare n atel gipsat 3-4 sapt.(prima falanga n flexie 30-40, a doua


flexie 90, a treia flexie 30-45)

Tratamentul chirurgical are indicaie n caz de eec ortopedic osteosintez cu


brose sau plac cu uruburi pe faa dorsal a metacarpianului

FRACTURILE FALANGELOR

Fracturile epifizei distale sunt rare i asociate cu smulgeri ligamentare,


imobilizare gipsat 3 spt.

Fracturile epifizei proximale sunt marginale anterioare sau marginale


posterioare, produc instabilitate articular i subluxatii

Fracturile diafizare sunt c.m.frecvente i sunt nsoite de deplasarea


fragmentelor, se imobilizeaz ca i fracturile metacarpienelor