Sunteți pe pagina 1din 3

Sterna hirundo

(Chira de balta)

Chira de balta (Sterna hirundo Linnaeus, 1758) se incadreaza din punct de vedere taxonomic in
Clasa Aves, Ordinul Charadriiformes, Familia Sternidae.
Chira de balta (foto.1) este caracteristica zonelor umede costiere, dar si lacurilor interioare cu apa
dulce. Este cunoscut de ctre specialiti i sub numele de sea swallow.
Lungimea corpului este de 31 37 cm si o greutate de 110 145 g. Anvergura aripilor este de
circa 75 80 cm. Adultii au infatisare similara. In ceea ce priveste penajul , acesta difera de la un sezon
la altul si in functie de varsta pasarii; in penajul nuptial se observa calota capului neagra, ciocul de
culoare roie portocalie cu vrful negru. Penajul dorsal este gri deschis, iar ventral alb. Remigele
primare sunt ntunecate, iar cele secundare formeaz dedesubt o pat clar alba. Picioarele sunt scurte i
roii. Juvenilii au fruntea alb, ciocul galben portocaliu i cu vrful negru, marginea anterioar a aripii
fiind ntunecat, iar spatele prezint pete ondulate mai ntunecate. Btile de aripi sunt iu i dar rigide.

Foto.1. Chira de balt -Sterna hirundo (sursa: http://www.ddbra.ro)

Este o specie prezenta n toat Europa (excepie extremul Nord), zona temperat din Asia, Africa
de Nord i America de Nord; ierneaz n Africa de Sud, India i Ceylon, n America Central i de Sud.
n Romnia are statut de oaspete de var. Aceasta cuibrete n mici colonii
si este larg rspndit n regiunea cmpiei, mai ales in delt, unde este o sepecie
comun.
Totalul populaiei europene este cuprins intre 270 000 570 000 perechi. S-a mentinut stabila in
perioada 1970 1990. Desi in unele tari efectivele au scazut in perioada 1990 2000, totusi in tarile cu
efective semnificative acestea au fluctuat sau au ramas stabile, ceea ce face ca, pe ansamblu, populatia sa
fie considerata stabila. Cele mai mari efective sunt in Rusia, Finlanda si Ucraina. In Romnia efectivul
este estimat ntre 4000-8000 perechi, larg rspndite n Delta Dunrii i n zone umede din
regiunile de cmpie.
Regimul alimentar este unul zoofag, constnd n vieuitoare acvatice
(petiori, insecte, rcuori, molute) .
Pentru a se hrani plonjeaza, dupa detectarea prazii, de la 1 6 m inaltime, pana la o adancime de
50 de cm. Planeaza pe loc, fluturandu-si aripile in urmarirea prazii. Se hraneste la o distanta de pana la 5
10 km de colonie. Este o specie monogama si teritoriala. Atinge maturitatea sexuala la 3 ani. Masculul
selecteaza teritoriul de cuibarit si daca femela din anul anterior intarzie mai mult de 5 zile, e posibil sa
caute alta femela. De obicei, perechea foloseste acelasi teritoriu pentru cuibarit si este cunoscuta o situatie
cand o pereche s-a intors an de an in acelasi loc timp de 17 ani. Ritualul nuptial se manifesta prin zboruri
in care partenerii se inalta in cercuri, pana la o inaltime de 200 m, dupa care coboara impreuna,
deplasandu-se in zig-zag. Pe sol, masculul ofera peste femelei. Cuibareste in colonii, iar distanta dintre
cuiburi poate fluctua de la 0,50 m la 3,5 m. Dupa ce s-a format perechea, cei doi parteneri realizeaza
cateva adancituri in sol, iar in una dintre acestea femela va depune oua. Femela depune in mod obisnuit 3
oua, in a doua parte a lunii mai si in iunie, cu o dimensiune medie de 41,1 x 30,4 mm si o greutate de
21 g. Incubatia dureaza in jur de 22 28 de zile si este asigurata de ambii parteneri. Puii parasesc
cuibul la cateva zile dupa eclozare si sunt ingrijiti de adulti. Devin zburatori la 27 30 de zile.

Durata medie de viata este de 9 10 ani, insa poate trai pana la 25 de ani. Ierneaza in Africa.
In tara noastra aceasta specie este un oaspete de var (IV- X), cuibrete n mici colonii
monospecifice sau mixte, pe plaje nisipoase sau pe insule \ dune de nisip din interiorul blilor, uneori pe
resturi vegetale sau pe vegetaie plutitoare.
In ceea ce priveste msurile de protectie existente , specia este protejat prin Directiva European
79/409/EEC - Directiva Psri , Legea 13 din 1993 prin care Romnia a ratificat Convenia de la Berna,
Legea 13 din 1998 prin care Romnia a ratificat Convenia de la Bonn, Legea 89 din 2000 pentru

ratificarea Acordului de la Haga, OUG 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, Legea fondului cinegetic:"Vnarea interzis" 407/2006.
Factorii de amenintare potetiala sunt atat reducerea i sistematizarea zonelor umede,
modernizarea cursurilor de ap cat si deranjul determinat de activitatile umane, ce duc la pierderea
locurilor de cuibarit. Reducerea deranjului produs de activitatile umane si construirea de platforme
artificiale, pentru asigurarea de locuri sigure pentru cuibarit, sunt prioritare.
Msurile de conservare propuse de autoritati se refera la pstrarea
condiiilor naturale n zonele umede, interzicerea pescuitului i altor activiti n
zonele de cuibrit.
Chira de balta (Sterna hirundo) este considerate o specie nepericlitat, cu
probabilitate mic de dispariie (Least Concern - LC) conform Listei Roii IUCN.