Idei economice
Teorii economice
Gandire econmica
Doctrine economice
Cutente economice
Gindirea economica, este un proces de reflectare in mintea omului si de interpretare
Scoala fiziocrata
Neoclasicismul
Neoliberalismul
II. Dirirjismul:
1
Mercantilismul
Keynesismul
Neokeynesismul
Sinteza neoclasica
Postkeynesismul
III. Socialismul:
Socialsm utopic
Socialism mic-burghez
Socialism marxist
Socialism sovietic
IV. Institutionalsimul:
Nationalism economic
Institutionalism
neoinsitutionalism
Primele idei cu carater economic au aparut in Orientul antic: Egipt, Babilon, India, etc.
In Babilonul antic, ideile cu carater economic si-au gasit reflectare intr-o culegere de legi,
cunoscuta sub denumirea de Codul lui Hammurabi(1792-1750 i.H). Acest cod prevedea crearea
si buna functionare a cadrului juridic capabil sa asigure derularea corecta si echitabila a
tranzactiilor de vanzare-cumparare. Mai prevedea apararea proprietatii private si protectia muncii
salariate. La fel continea prevederi privind reglementarea marimii ratei dobanzii, precum si
marimea rentei funciare.
In India antica, viata economica si politica era reglementata in Legile lui Manu si
Arthashastra. Legile lui Manu sustineau divizarea societatii in 4 caste: brahmanii (preotii),
kshatrii (militarii), vaishii (gospodarii) si sudrii (sclavii). Reprezentatii a primelor 3 clase aveau
sarcina de a aduna avere, imbogatirea fiind considerata o datorie sfanta. In Arthashastra este
promovata ideea rolului activ al statului in organizarea vietii economice. Statul avea misiunea nu
numai de a colecta impozite, ci si de a contrui si mentine in stare buna sistemele de irigatie,
drumurile si podurile, de a reglementa preturile de a aloca mijloace necesare pentru dezvoltarea
comertului si a mestesugurilor.
. gandirea economica in grecia antica
Xenofon, Platon si Aristotel, sunt uneori considerati drept primii economisti. Desi opera marilor
filozofi greci poarta, in fond, un caracter si abstract, ei au analizat un sir de fenomene economice
mai concrete, expunand, cu ceasta ocazie, unele idei originale, de o valoare netrecatoare.
2
Iar Teoria salariului just spune ca: lucratorul trebuie sa obtina, contra muncii sale, o suma de bani
ce i-ar permite sa traiasca, el si familia sa, la nivelul pozitiei sale sociale.
Pentru a pune in aplicare aceste doua teorii, dAquino considera necesara interventia sustinuta a
statului in viata economica. concluzii
in centrul preocuparilor teoretice ale economistilor se aflau urmatoarele probleme: a)
interventia statului in economie, b) preturile, c) proprietatea, d) crearea de bogatii, e) veniturile,
etc.
Viata economica era un domeniu subordonat atingerii anumitor obiective politice si religioase
Cautarea unui model care ar asigura echitatea sociala
Au luat nastere unele idei si teorii care sunt valabile si pana in prezent, insa si unele conceptii
care poarta un carater limitat si chiar gresit.
2. Mercantilismul
ca
teorie
politic
economic.
Particularitile
naionale
ale
mercantilismului.
1. Premisele apariiei mercantilismului
Doctrina mercantilist apare i se dezvolt pe parcursul a ctorva secole, n perioada
anilor 1450-1750, atunci cnd lumea ruraral i meteugreasc este nlocuit cu o lume
comercial i manufacturier.
Premisele apariiei doctrinei mercantiliste sunt:
formarea i ntrirea statelor centralizate i independente
creterea vertiginoas a cererii la bani, ca urmare a creterii volumului de tranzacii comerciale
n cautarea aurului i argintului, se fac marile descoperiri geografice, condiionate de dezvoltarea
spiritului de aventur i risc, ctig i mbogire
renaterea filozofiei i artei antice
reforma n interiorul bisericii cretine (reforma nfptuit de Martin Luther i Jean Calvin) prin
rspndirea protestantismului, care devine ideologia reuitei economice i a spiritului capitalist.
se instaureaz cultul muncii, dorina de a mbunti cu orice pre performanele economice
. Principalele idei ale mercantiliste
Termenul de mercantilism provine de la italianul
negustor
Ideile principale comune ale mercantilitilor:
I.
Banii (aurul i argintul sub form de monede i lingouri) erau considerai drept esen a
bogiei.
II.
Factorii creterii bogiei erau socotii: creterea masei monetare aflate n circulaie, creterea
numarului de manufacturi, creterea numrului populaiei
4
III.
Domeniile n care se creeaz bogia: comerul exterior care asigura o bala comercial activ,
cucerirea de colonii
IV.
V.
Prin Legea navigaiei emise de Oliver Cromwell, flota maritim britanic obine dreptul
exclusiv de exportare a mrfurilor engleze i de importare n Anglia a mrfurilor strine. Aceste
msuri au impulsionat crearea unei flote maritime mai puternice, care presta servicii i altor
ri, devenind o surs important de bani pentru statul englez.
Principalul susintor al mercantilismului englez a fost Thomas Mun, expus n opera sa
principal Bogia Angliei n comerul exterior
4. Meritele i rtcirile mercantilismului
Merite:
a) Mercantilismul nlocuiete scolastica medieval, propagnd spiritul burghez determinat de
dorina de mbogire i succes economic
b) Mercantilismul francez a stimulat crearea manufacturilor
c) Este formulat teoria cantitativ a banilor, conceptul de balan comercial i noiunea de
politic comercial protecionist
d) Mercantilismul a contribuit la trecerea societii europene de la economie natural la economia
de schimb
e) s-au constituit pieele naionale, condiionate de adncirea diviziunii muncii.
Rtciri:
a. Este supraapreciat rolul circulaiei mrfurilor n raport cu sfera produciei
b. Identificarea n mod eronat a banilor cu bogia.
c. Aplicarea acestei doctrine a condiionat scderea nivelului de trai n unele ri europene i
diferenierea de avere.
3. Fiziocratismul ca teorie i politic economic. Tabloul economic de Fr. Quesnay.
Premisele aparitiei scolii fiziocrate:
1. Instaurarea cultului ratiunii
2. Zeificarea naturii si instaurarea ordinii naturale
3. Aparitia unei clase sociale formata din comercianti, banchiri si proprietari de manufacturi,
numita burghezie dornici de a se imbogati
4. Triumful ideilor lui Jean Calvin care glorifica munca si crearea de bogatii.
5. Declinul serios al sectorului agricol soldat cu o criza agrara de
subproductie si cresterea preturilor la produsele agricole
Fiziocratie puterea naturii sau ordine naturala
Dintre susintorii acestei doctrine fiziocrate remarcm pe:
- Francois Quesnay (1694-1774);
-
Victor Riqueti,
Mercier de la Riviere;
Ordinea naturala reprezinta legile naturii care guverneaza nu doar fenomenele mecanice ci si
toate aspectele vietii economice.
TABLOUL ECONOMIC
Reprezinta este prima reprezentare schematica a circuitului macroeconomic
Societatea este divizata in trei clase:
a) Clasa productiva, formata din fermieri si muncitori agricoli care creeaza produsul net
b) Clasa proprietarilor, din care faceau parte proprietarii de pamant, regele si clerul si care traiau
din prodiusul net, insusit sub forma d erenta funciara sau impozit
c) Clasa sterila, compusa din toate celelalte paturi sociale cum sunt: negustorii, proprietarii
manufacturilor, medicii, profesorii.
Avansurile (astazi investitiile) se impart in:
a) Avansuri funciare, facute de proprietarii de pamant
b) Avansuri intiale (mijloace fixe): pluguri, boroane, alt inventar capital fix
c) Avansuri anuale (mijloace
circulant
Rataciri:
- Agricultura-singura ramura productiva
-produsul net un dar al naturii
- Caracterul etern si universal al legilor economice
4. Caracteristicile doctrinei liberalismului economic clasic. Concepia liberalistului-optimist J.
B. Say i sinteza realizat de J. S. Mill.
IDEILE PRINCIPALE ALE LIBERALISMULUI ECONOMIC CLASIC
1. Libertatea economica
2. hommo economicus figura centrala a vietii economice (individ rational ghidat de dorinta de
a se imbogati, fapt ce in ultima instatnta du ce la imbogatirea intregii natiuni)
3. Autoreglarea economiei
4. teoria valoare - munca la baza doctrinei
8
5. Repartizarea veniturilor in fuctie de apartenenta idividului la una din cele 3 clase sociale:
muncitorii, capitalistii, proprietarii funciari
6. Liberul schimb bazat pe avantajele specializarii internationale
7. Profitul forta motrice a activitatii economice,
8. Noninterventinismul
.
Liberalii
optimisti.
10
O tara trebuie sa se specializeze in acele domenii in care detine avantaje relative comparativ cu tarile
din zona sa de comert exterior
Avantajul reciproc al celor dou ri se va manifesta prin economia de timp munc cheltuit pentru
producerea cantitii de mrfuri obinute comparativ cu perioada dinainte de specializare, n sensul c,
Portugalia economisete 10 uniti de munc, iar Anglia 20 de uniti de munc i pe total mondial se
vor economisi 30 de uniti de munc
Liberalii pesimisti.
THOMAS MALTHUS 1766-1834
Th. Malthus a fost primul economist care a sesizat importanta economica si caracterul relativ limitat al
resurselor economice si a dezechilibrului dintre acestea si numarul populatiei.
Legea populatiei mijloacele de subzistenta cresc in proportie artmetica, adica 1,2,3,etc. iar
populatia creste in progresie geometrica 1,2,4,8.
Malthus scrie poporul trebuie considerat a fi el insusi cauza principala a mizeriei sale. Un om care se
naste intr-o lume deja ocupata, daca familia sa nu poate sa-l hraneasca sau daca societatea nu poate
utiliza munca lui, nu are nici un drept sa pretinda la o anumita portie de hrana. Prin urmare, el este
realmente de prisos pe pamant. La mareel banchet al naturii nu exista loc pentru el. Natura il
condamna sa plece, si nu intirzie sa execute chiar ea acest verdict.
Legea randamentelor descrescande cresterea cantitatii de capital si de munca nu este insotita
de o sporire corespunzatoare a productiei, aceasta pe langa faptul ca suprafetele cultivabile sunt, in
general, limitate.
7. Doctrina naionalismului economic. Protecionismul economic: viziunea lui Fr. List, varianta
nord-american.
(interesele
indivizilor ale claselor
sociale
Neaga metoda de cercetare deductiva si argumenteaza necesitatea folosirii metodei inductiei si metoda
istorica.
11
Faza salbatica
Faza pastorala
Faza agrara
Faza agroindustriala
Faza agroindustriala-comerciala
Politica protectionista
Politica protectionista presupune apararea temporara, partiala sau totala a anumitor domenii din tara de
concurenta straina. Forme ale protectionismului sunt: tarifar, monetar si administrativ.
Protectionismul listian are 3 caracteristici principale:
1. Caracter selectiv, aplicat doar produselor industriale
2. Temporar, aplicat pana in momentul cand tara isi creeaza o industrie competitiva
3. Edducativ, are misiunea de a educa cetatenii germani in spiritul patriotismului.
Potrivit lui List nu toate tarile pot deveni dezvoltate, doar acele natiuni care dispun de anumite conditii
naturale:
-
Clima moderata
Teritoriu intins
Popuilatie numeroasa
Armonia existent ntre ramurile fiecrei economii naionale reprezenta pentru Carey o premis
esenial a armoniei din relaiile economice internaionale, bazat pe schimburile comerciale echitabile
i pe progresul continuu al fiecrei naiuni.
Simon Patten este autorul lucrrii de larg circulaie Bazele economice ale protecionismului
(1890), n care a sistematizat i completat contribuiile n materie ale lui F.List, H.C.Carey i ale altor
teoreticieni. Obiectivul politicii economice a fiecrei ri trebuie s l constituie, arta Patten, realizarea
unui puternic complex economic naional, n msur s asigure dezvoltarea forelor de producie i un
nivel de trai ridicat al populaiei. Pe termen lung, aceste obiective puteau fi atinse numai printr-o
politic comercial protecionist, care s mbine taxele vamale ridicate cu barierele netarifare.
8. Curentul socialismului economic: evoluie i reprezentani. Sistemul de gndire economic
elaborat de K. Marx.
I
9. colile marxiste: caracteristici i reprezentani. Specificul i consecinele leninismului.
Doctrina care a aparat intersele claselor celor mai defavorizate, care a visat sa puna baza unei societati
bazate pe echitatea sociala si egalitatea drepturilor este doctrina socialista.
In antichitate, promotorii ideilor socialiste au fost:
-
pentru
- Tommaso Campanella (1568-1639), in lucrarea Cetatea Soarelui, descrie o societate ideala, in care
oamenii poseda toate bunurile in comun.
Socialismul modern se preocupa de condamnarea proprietatii private si a liberei initiative si inlocuirea
acestora cu proprietatea colectiva si cu implicarea activa a statului in viata economica.
Perioada de evolutie a ideilor socialiste cuprinde aproape 2 secole, intre anii 1800-2010.
13
Socialismul utopic
ca la originea tuturor releleor se afla proprietatea privata care genereaza exploatarea omului de catre
om. Trecerea la o treapta superioara de dezvoltare se produce pe masura acumularii de catre oameni a
cunostintelor. Invatamantul este forta motrice a dezvoltarii societatii. Promoveaza marea industriecare
va coopera strans cu stiinta.
Charles Fourier (1772-1837) considera ca la originea inegalitatilor sociale se afla marea
proprietate industriala, care trebuie inlocuita cu proprietatea colectiva. Propunea organizarea societatii
in falange sau falanstere, care reuneste 1500-2000 persoane care imbina armonios munca fizica cu cea
intelectuala.
Robert Owen (1760-1825) considera ca omul este bun, altruist, pozitiv de la natura. Printr-o
educatie stiintifica permanenta, omul este capabil sa se autoperfectioneze si astfel sa neutralizeze
14
efectele negative ale mediului social, iar apoi sa modifice si societatea in care traieste. Propune
constituirea unoi cooperative de productie si consum.
Socialismul mic-burghez
Simonde de Sismondi (1773-1842) - propune ca obiectul stiintei economice sa fie in mod preferential
bunastarea populatiei. Neaga existenta legilor obiective. Idealul lui este mica proprietate. Cere
amestecul statului in viata economica pentru a proteja valorile spirituale si a preintimpina ruinarea
micilor producatori. Considera ca libera concurenta se afla la radacina raului absolut a imbogatirii
unora pe seama altora. Respinge legea lui Say, aratind iminenta crizelor economice.
Pierre Joseph Proudhon (1809-1865) intemeietorul anarhismului la inceput publica o
brosura cu titlul Proprietatea este un furt . Mai tarziu afirma contrariul, ca Proprietatea este
libertate. Proprietatea este un factor al dezvoltarii societatii, mica proprietate bazata pe munca
personala.
Metodologia de cercetare marxista: Fenomenele economice trebuiesc supuse unei analize globale a
societatii , a evolutiei ei. Economia politica este o stiinta care studiaza nu numai fenomenele
economice ca atare, dar si unele fenomene sociale si politice, nu numai mecanismul functionarii
economiei capitaliste, ci si evolutia si perspectivele acestei economii.
Marx anailizeaza fenomenele economice in dinamica, in miscare. Foloseste o noua metoda de
cercetare care o numeste dialectica materialista, care cuprinde pe langa abstractiile stiintifice si
descrierile si datele statistice.
Teoria valorii: marimea valorii unei marfi este determinata de timpul de munca socialmente necesar
producerii ei. Forta de munca (capacitatea fizica si intelectuala a muncitorului de a presta munca) are
dublu caracter: valoare de schimb si valoare de intrebuintare. Munca este activitatea creatoare prestata
de muncitor.
Teoria plus-valorii: Salariul pe care il primeste muncitorul reprezinta numai o parte a valorii create
prin munca sa. Cealalta parte a valorii, creata de muncitorul salariat, este insusita de catre proprietarul
mijloacelor de productie. Aceasta parte a valori ise numeste plus-valoare. Astfel, proprietarul
mijloacelor de productie insuseste diferenta intre valoarea muncii si valoarea fortei de munca, iar
salariu;l reprezinta doar pretul fortei de munca nu si echivalentul valorii muncii prestate de muncitor .
Teoria capitalului : capitalul este o categorie istorica, de natura sociala, un raport social intre
muncitori si burgheziecu privire la apartenenta mijloacelor de productie.
acumularea primitiva de capital si acumularea ca atare a capitalului. Acumularea primitiva s-a produs
prin jaf, violenta, excrocherii la inceputul epocii captaliste. Acumularea capitaluilui este un proces de
transformare a unei parti din plu-valoare in capital.
Capitalismul este sortit pieirii
. Leninismul
V.I Lenin a fost primul economist care a argumentat necesitatea aplicarii doctrinei economice marxiste
la realitatea tarilor necapitaliste si a tarilro slab dezvoltate.
Imperialismul este ultima stadie de dezvoltare a capitalismului
Esenta imperialismului este dominatia pe toate planurile a monopolurilor.
Potrivit teoriilor leniniste, statul trebuie sa dirijeze nu numai procesele politice ci si cele
economice. Imixiunea statului se va efectua prin introducerea planurilor directive si obligatorii.
Salariul, preturile, dobanda si alte marimi economice vor fi fixate de catre stat. In comunism se
presupunea disparitia totala a statului.
10. Caracteristica general a liberalismului economic neoclasic. colile marginaliste, contribuia
colii psihologice austriece (K. Menger, E. Bohm-Bawerk).
Scoala istorica germana apare ca o reactie impotriva liberalismului economic clasic care pretindea ca a
elaborat o doctrina economica universala, valabila pentru toate tarile si popoarele.
Savarseste o revolutie metodologica, prin respingerea metodei deductive, folositede liberali si
popunand inlocuirea acesteia cu metoda inductiva si metoda istorica a comparatiilor.
Trece prin 3 etape de dezvoltate:
a) Vechea scoala istorica (1840-1894) Wilhelm Roscher
b) Noua scoala germana (1870-1890) Gustav von Schmoller
c) Tanara scoala (1864-1941) Max Weber
Ideile principale:
-
Respinge
universalitatea
Obiectul de studiu al economiei politice este studierea istoriei si trasaturile specifice ale
economiei nationale.
Schimbarile in societate se vor face pe calea reformelor, nici intr-un caz revolutionare.
16
Vechea scoala istorica: lanseaza ideea potrivit careea economia politica trebuie sa fie o stiinta despre
economia nationala, care are misiunea de a studia particularitatile fiecarui popor la diferite etape
istorice . Este negata universalitatea , obiectivitatea si eternitatea legilor economice.
Considera ca nu exista solutii generale pentru problemele economice din toate timpurile si la toate
popoarele.
Noua si tanara scoala germana: introduc un nou concept de homo socialis care are urmatoarele
mobiluri: castigul material, sentimentul onoarei, placerea de a munci, sentimentul datoriei. Geneza
doctrinei neoclasice
Apare in a doua jumatate a sec XIX.
Doctrina neoclasica vine in scena ca o doctrina neutra, care avea capacitatea sa asigure atit
eficienta economica, cat si echitatea sociala, dar mai ales sa eliminea posibiltatea conflictului armat
intre muncitori si burghezi.
- Apare in conditiile in care problema centrala a activitatii economice nu este acumularea capitalului ci
desfacerea marfurilor.
- Teoreticienii isi schimba preocuparile din domeniul productiei in cel a circulatiei.
- Se accentueaza lupta de concurenta si sa accentuat problema raritatii, ca trasatura distinctiva a tuturor
bunurilor economice.
- Precursorii doctrinei marginaliste sunt: Johann Heirich von Thunen, Heirich herman
Gossen,
elaboreaza teoria
17
Scoala
psihologica
austrica
Teoria bunurilor
Teoria valoare-utilitate
Bunurile sunt niste produse care satisfac o anumita nevoie umana. Bunurile sunt economice si
libere (neeconomice).
Teoria valoare utilitate valoarea unui bun depinde nu de munca incorporata ci de aprecierile
subective ale indivizilor, de gusturile si preferintelor lor reprezentate prin utilitatea marginala.
Utilitatea marginala este utilitatea cea mai mica a ultimei unitati dintr-un stok de bunuri omogene,
cre stisfce cea mai putin intensa nevoie.
Teoria schimbului si a pretului spune ca preturile la care se vand bunurile sunt determinate de
utilitatea marginala a acestora.
Eugen Bohm Bowerk teoria deprecierii viitorului sau teoria dobanzii. Imparte bunurile in
bunuri prezente (salariul) care valoreaza mai mult ca acelasi si bun in viitor (capitalul). Dobanda
este diferenta dintre valoarea mai mare, pe care indivizii o acorda bunurilor actule, si valorea mai
mica, acordata bunurilor viitoare, deci e o plata asteptariicapitalistului.
11. Liberalismul economic neoclasic: contribuia colii matematice elveiene (L. Walras) i a
colii sintetizatoare britanice (A. Marshall)
Scoala
matemtica
elvetiana
(scoala
de
la
Lausanne)
Atomicitatea pietei
Omogenitatea produselor
18
Transpartenta pietei.
Teoria echilibrului general se stabileste pe 3 piete principale: piata produselor, piata fortei de
munca si piata capitalului. Echilibrul economic generl se stbileste tunci cand oferta este egala cu
cererea pentru fiecare produs si pe fiecare piata. Interventia statului in acest proces este inutila
Wilfredo Pareto considera ca economia are 2 forme: economie pura si economie aplicata. Este
autorul teoriei despre curbele de indiferenta. Este autorul teoriei numite optimul lui Pareto care
inseamna o asemenea distributie a resurselor, cand cresterea bunastrii cel putin unui individ nu
contribuie la reducerea bunastarii altor indivizi. Poate fi realizat doar in conditiile concurentei pure
si perfecte
Sustine ca economia politica este o stiinta care studiaza, in acelasi timp, atit bogatia natiunilor,
cat si comportamentul uman.
Studiaza formarea preturilor in conditiile concurentei imperfecte
Sustine inlocuirea termenului de economie politica cu economics
Elaboreaza teoria pretului fara valoare potrivit careia pretul se stabileste in functie de 3
factori:
a) Cheltuieli de productie;
b) Utilitatea marginala;
c) Cererea si oferta
Descopera fenomenul de perioada lunga si perioada scurta de timp. Pe termen scurt
pretul este influentat mai mult de utilitate, iar pe termen lung de costurile de productie.
Introduce notiunea de elasticitate a cererii.
Merite:
Ei au propus o schimbare esentiala in ceia ce priveste obiectul de studiu al teoriei economice,
imbogatind totodata stiinta economica cu un sir de notiuni total noi
Au reorientat directia de inestigatie de la domeniul productiei la domeniul circulatiei
Au elobaorat un model de piata pura si au studiat mecanismul functionarii lui
19
Au folosit pe scara larga procedee matematice, imbogatind astfel intrumentul analitic al teoriei
economice
Limite:
Au acordat o atentie exagerata microeconomiei si statisticii, in detrimentul analzei
macroeconomice
Au scos din campul de studiu problemele sociale si politice
Absolutizand importata consumului si a cererii, au subapreciat rolul productiei si a ofertei.
12. Curentul de gndire economic keynesist. Modelul keynesist, politica economic dirijist
preconizat de J.M. Keynes.
Teoria cresterii economice, autor Roy Harrod. Este primul care a elaborat conceptul de crestere
economica in calitate de proces de crestere durabila, reorientand astfel stiinta economica de la o
analiza statica a vietii economice la una dinmica. Harrod si adeptii sai au elaborat un sir de politici de
stabilizare si de stimulare a cresterii economice. Ei au propus elaborarea unor bugete pe termen de 10
ani, astfel incat excedentele de prosperitate sa acopere anii de criza. Au elaborat un sir de modalitati de
manevrare cu rata dobazii.
Intre anii 1936-1939 Harrod si Domar elaboreaza un model de crestere economica pe
termen lung bazat pe:
a) O egalitate intre economii si investitii;
20
b) Egalitate intre rata cresterii productiei nationale si rata cresterii populatiei active.
Teoria ciclurilor economice elaborata de Alvin Hansen. Distinge 4 forme de cicluri:
1) Cicluri mici, se repeta la 2-3 ani
2) Cicluri mari, 6-13 ani
3) Cicluri in constructii, 17-18 ani
4) Cicluri seculare, 50 ani.
La temelia ciclurilor se afla neregularitatea cu care se fac investitiile in capital fix si
circulant. Principalul instrument de prevenire a ciclicitatii este bugetul de stat.
Neokeynesismul francez . Curba lui Phillips: inflatie sau somaj. Cu cat somajul e mai mare cu atit
cresc preturile si invers.
economia actuala are un caracter mixt care imbina elemente din ambele sisteme economice si
cel de piata si cel de comanda. Piata se ocupa de stabilirea nivelului pretului, a cererii si ofertei,
rata dobanzii si a profitului. Statul se preocupa de rezolvarea deficientelor precum crizele
economice, somajul, inflatia.
- Statul trebuie sa intervina direct in asa domenii ca invatamantul, ocrotirea sanatatii, industria de
prelucrare a deseurilor, etc.
- Rolul cheie in reglementarea economiei urmeaza sa fie jucat de politica fiscala si monetara.
- principalele obiective ale politicii macroeconomice sunt asigurarea unei cresteri economice cu ritmuri
inalte, mentinerea unui nivel scazut al somajului, stabilitatea preturilor.
negativist
sau
protestatar
pozitivist
capitaliste are loc o schimbare radical n structura proprietii. Pe lng proprietatea individual, care
cedeaz, treptat, poziiile dominante, devin tot mai rspndite proprietatea acionar, proprietatea
cooperatist i proprietatea public. ns principala form a ntreprunderii devine societatea pe aciuni.
Statul promoveaz tot mai activ o politic de justiie social.
.
Neoinstituonalismul
Scoala de la Freiburg
Neoliberalismul german este numit si ordoliberalism (ordo-oranduire). Principalii reprezentanti sunt:
Walter Eucken, Ludwig Wilhelm Erhard, Wilhelm Ropke, etc.
Walter Euken elaboreaza teoria tipurilor ideale de economie si fondeaza modelul economiei
sociale de piata.
Teoria tipurilor ideale, spune ca exista 2 tipuri de oranduiri:
a) Economia libera de piata
b) Economia centralizata.
In cadrul economiei libere legaturile intre agentii economici se efectueaza prin intermediul
pietei.
In cadrul economiei centralizate, intreprinderile sunt subordonate unui centru unic, care
coordoneaza activitatea acestora prin ordine si dispozitii obligatorii.
Tipurile ideale exista numai in teorie, in relitate existand niste modele mixte care imbina in
diferite proportii elementele celor 2 tipuri ideale.
Economia sociala de piata imbina armonios ideile liberalismului cu cele ale crestinismului. Si este
aplicat in Germania, Olanda, Suedia, Elvetia, Danemarca.
Trasturile de baza ale economiiei sociale de piata
-
Apararea concurentei
Erhard si Ropke lanseaza conceptul echipei de forbal. Potrivit acetuia economia poate fi comparata cu
un teren de forbal, in care agentii economici sunt jucatorii iar statul este arbitrul.
18. coal ultraliberalist austriac (F. von Hayek). coala monetarist nord-american (M.
Friedman).
Scoala ultraliberala de la Viena
27
Aceasta scoala este un fel de mostenitoare a celebrei scoli austriece psihologice. Cei mai celebri
reprezentanti ai acestei scoli sunt: Friedrich A. von Hayek, Ludwig von Mises si Joseph Schumpeter.
Reprezentantii acestei scoli sunt cei mai inversunati adepti ai liberalismului in
economie, a unei economii de piata pure, respingand ideea economiei mixte.
Freidrich A. von Hayek se preocupa de urmatoarele aspecte si probleme economice:
probleme comportamentului omului in conditiile economiei de piata, statul de drept, formarea
preturilor, ciclurile economice.
Sustine:
-
Inlocuire termenului de economie politica cu catalaxia care este un sistem economic care se
autoregleaza spontan, prin intermediul preturilor.
Ordinea spontana se afla la baza sistemului economiei de piata, iar ordinea dirijata la temelia
economiei de comanda.
Economia de piata este regularizata de un sir de reguli de joc instituite de statul de drept.
Valoarea umana suprema este libertatea, care este mult mai importaanta decat prosperitatea
economica.
Adept inflacarat al economiei de piata. Numai economia de piata libera si rationala este
capabila sa asigure oamenilor si libertatea si bunastarea precum si securitatea.
Inflatia este un fenomen pur monetar ce are la temelia sa o crestere anormala a cantitatii de
bani in raport cu volumul productiei.
Este autorul teoriei cantitative a banilor potrivit careia marirea cantitatii de moneda in
circulatie, produce o crestere proportionala a nivelului general al preturilor si o scadere a
valorii monedei.
Propune utilizarea notiunii de cerere de moneda, care depinde nu de venitul curent, real, ci de
asa-numit venit permanent, pe care individul asteapta sa l obtina pe viitor si care il serveste
drept temelie pentru a si determina nivelul de consum.
Elaboreaza teoria ratei naturale a somajului. Somajul natural, conditionat de trecerea angajatilor la un
alt loc de lucru, alt loc de trai, este un fenomen firesc natural inevitabil si chiar necesar. Reflecta acel
nivel relativ al somajului care corespunde cu o rata stabila a inflatiei.
Teoria economiei ofertei.
28
Apare in anii 70-80 ai secolului XX, care avea menirea sa reabiliteze rolul decisiv al ofertei si al
productiei, in crerea avutiei. Potrivit acestei teorii, factorul principal ce sigura dezvoltarea economica
este oferta, nu cererea efectiva dupa cum spunea J.M. Keynes.
Principalii reprezentanti: Robert Mundell si Arthur Laffer.
Potrivit lor:
-
trstur specific n urmtorii termeni: Pstrarea i ntrirea naionalitii este inta suprem creia
poporul romn este dator s jertfeasc toate gndirile i toate ntreprinderile sale. Politica noastr, fie
intern, fie extern, numai atunci este bun cnd este naional; cnd urmrete prin toate mijloacele
ocrotirea intereselor naionale.
Astfel, n centrul gndirii economice la romni s-a aflat ideea independenei, ideea naiunii, fapt
ce permite de a plasa, mai mult sau mai puin relativ, ntreaga gndire romneasc n cadrul unei
variante a doctrinei naionalismului economic, cu justificarea unui nsemnat amestec al statului n
problemele economice, fr de aportul cruia ar fi fost imposibil atingerea scopului suprem. (i
aceasta n pofida faptului c n rile romneti gsim reprezentani de vaz ai tuturor doctrinelor
economice, de la mercantiliti i fiziocrai pn la marxiti, keynesiti i neoliberali).
O alt problem specific, care nc de pe timpurile lui Burebista i Deceneu a preocupat ntruna
minile cele mai luminate ale romnilor, a fost cea a Unirii. Cu dou mii de ani n urm Unirea
triburilor dace s-a fcut n temei benevol; aa avea s se procedeze i mai trziu, dar se fcea ce se
fcea, i regiunile romneti se pomeneau a fi n ri diferite. Oricum, de atunci i pn n prezent
aceast problem a predominat mereu gndirea economic, i anume prin aceast prism, din aceast
perspectiv, erau analizate i chestiunile economice.
n consecin, gndirea economic romneasc s-a vzut nevoit de la bun nceput s se
concentreze nu att asupra unor probleme pur economice, ct mai ales asupra chestiunilor legate de
existena romnilor ca neam, de aprarea roadelor muncii, de nchegarea unui ntreg din nite pri
componente, care erau mereu altele, mereu schimbtoare. Chiar dup unirile din 1600, 1859, 1918,
1941 problema Unirii rmnea s le predomine pe toate celelalte, deoarece se impunea necesitatea
ntregirii economiilor frmiate, a constituirii unui complex naional economic unic, n cadrul unor
noi frontiere.
Astzi unii astrologi i vizionari celebri (P.Globa, de exemplu), au ajuiis la convingerea, niel
mistic, c de faptul Unirii tuturor romnilor ntr-un stat unic depinde nu numai ndeplinirea misiunii
lor pe pmnt, ci i prosperitatea i linitea ntregii Europe. O idee asemntoare, de altfel, ntlnim i
la unii autori romni. I.C.Brtianu, de exemplu, scria c sufletul Romniei nu se poate manifesta
dect n unitate naional; c pe ct vom fi trunchiai n buci, locul naiei noastre va fi gol n hotarul
cel mai mare al omenirii i omenirea va suferi, i noi vom suferi i mai tare.
Orict de straniu n-ar prea, pn n prezent gndirea economic romneasc n-a avut
posibilitatea s se manifeste din plin. i nu numai la romnii din Basarabia, ci la toi romnii. i nu
ntmpltor. Fiind plasai geografic n calea tuturor rutilor, cum zic cronicarii, adic aflndu-ne
nvecinai cu nite popoare puse mereu pe jaf i prdciune, cum fuseser cndva ttarii, turcii, hunii,
goii i cazacii, ne-am deprins, (mai bine spus am fost nevoii) s punem acceptul pe consum i nu pe
acumulare. Aceast vecintate suprtoare distrugea din temelie dorina strmoilor notri de a se
pricopsi, de a construi palate, case frumoase, monumente de art. n condiiile lipsei unei stabiliti
30
Principalele probleme economice asupra crora a meditat aproape n toate scrierile sale, dar n
mod special n Descrierea Moldovei sunt: a) Problema comerului exterior i asigurrii unei balane
comerciale active: b) Consecinele nefaste ale dominaiei otomane pentru economia Moldovei; c)
Originea proprietii funciare boiereti l a relaiilor economice dintre boieri i rani; d) Politica
fiscal promovat de stat i impactul ei.
Despre atitudinea moldovenilor fa de comer i caracterul relaiilor comerciale ale
Moldovei cu alte ri.
acelai timp, una din straniile caliti ale moldovenilor, i anume, de a glorifica munca agricol,
istovitoare, cu efecte instabile, i a trata cu dispre activitatea comercial, oricnd i oriunde aductoare
de profituri mari. Constatnd faptul c n trgurile Moldovei btinaii toi sunt meseriai, rar
moldovan negustor, el deplnge aceast calitate, care este o piedic n calea sporirii avuiei rii:
...cci moldovenii din nscare sunt att de mndri i de nepstori, c socotesc orice fel de negustorie
mai prejos de ei, n afa-r de roadele strnse de pe pmnturile lor. Aceasta este, credem, cauza
principal, c rar poi gsi n Moldova vre-un trgove bogat din moldoveni i dei ara noastr trimite
peste hotare mai mult dect primete napoi, totui simte mereu lipsa de bani. (Psihologia
moldovenilor, descris de Cantemir amintete de ideile economice ale lui Platon. Celebrul filosof, de
exemplu, considera munca agricol drept cea mai onorabil, pe cnd comerul - o ocupaie, s-i zicem
aa, neprestigioas. Mai mult, Platon susinea c n Grecia activitatea comercial trebuie s fie
ndeplinit doar de strini. i acum s ne ntrebm, de unde o asemenea coinciden surprinztoare
ntre opiniile marelui filosof grec i psihologia unui ntreg popor contemporan?).
Cutnd un rspuns rezonabil la ntrebarea de ce, exportnd mai mult, dect importnd, Moldova
duce mereu lips de bani. Cantemir scrie: Cci negustorii strini (turcii, evreii, armenii i grecii),
care-s numii de obicei gelepi, au luat n minile lor tot comerul Moldovei din pricina nepsrii
populaiei noastre. Ei duc cirezi ntregi de vite mari i mici, pe care le cumpr n Moldova cu un pre
foarte mic la Stanbul i n alte ceti i le vnd acolo de dou sau de trei ori mai scump. Dar cum cea
mai mare parte din ei nu poate s posede pmnturi i case n Moldova, apoi cei mai muli bani sunt
lsai n afara rii i doar puin din ei se mai ntorc ndrpt peste Dunre.
Vitele, una din principalele forme ale bogiei Moldovei medievale, luau nu numai drumul
Turciei. n fiecare an, scrie savantul enciclopedist, prin Polonia spre Daning sunt trimise peste 40 de
mii de boi, care sunt apoi vndui n rile vecine ca boi provenii din Polonia. n acest fel negustorii
strini obineau profituri uriae, deoarece o pereche de boi, cumprat n Moldova cu 3-5 taleri
nemeti, la Daning sunt vndui cu 40-50. La fel se procedeaz i cu alte mrfuri moldoveneti, cum
ar fi vinul, mierea de albine, carnea. Mai ales carnea de oaie, cutat pretutindeni pentru gustul ei
specific i nsuirea de a se mistui uor pe care negustorii turci o import n cantiti enorme numai
pentru curtea sultanului.
32
Inelepii indieni vorbesc despre aa-numitul efect al cozii de cine, n sensul c orict ai ncerca
s o dai n jos, ea totuna st ridicat. Cam la fel se ntmpl i cu unele trsturi ale caracterului.
Cantemir pare a fi mai contemporan dect cei mai muli dintre noi, care nu se dumiresc nicidecum de
ce conceptele liberalismului economic nu pot fi aplicate la noi n aceeai masur ca, s zicem, n
Anglia sau chiar n Polonia.
Consecinele dominaiei turceti asupra economiei Moldovei. Una din preocuprile tiinifice
i practice permanente ale lui Cantemir a fost analiza factorilor care reineau dezvoltarea economic a
Moldovei. Convins c nu poate fi bogat un popor care este dominat de alte popoare, el ajunge uor la
concluzia c principala piedic n calea prosperitii economice a Moldovei este jugul otoman care nu
numai c srcete ara, dar i rpete i viitorul. El scrie c pe parcursul anilor turcii au gsit noi i noi
prilejuri de a mri tributul. Apoi, pe lng acest tribut, pltit anual Porii, Moldova este obligat s
dea sultanului un dar numit peche, de 12500 de imperiali i dou blnuri, una de samur, de 1500 de
imperiali i alta de rs, un peche pentru mama sultanului, altele pentru ceara de la lumnrile
palatului mprtesc, cpeteniei enicerilor, vizirului i celorlali curteni mai puini importani etc.
Dup ce enumer toate aceste tribute i pecheuri Cantemir conchide cu tristee: tot acest
bnet trebuie smuls i stors n toate chipurile de la bieii supui, numai ca s sature lcomia fr
margini a Porii Otomane.
Prezena jugului otoman impunea anumite limite i n calea folosirii raionale i complete a
resurselor naturale. Munilor notri, - scria Cantemir, - nu le lipsete nici bogia obinuit a munilor,
dar potenialul lor rmne puin valorificat din cauza cunoscutei lcomii a turcilor i teama ca nu
cumva, spnd dup bogii s-i piard o dat cu ara i truda i roadele ei.
Cantemir consider c unul din factorii care rein dezvoltarea economic a Moldovei era i
lcomia boierilor i a domnitorilor care i ruineaz pn la srcie lucie pe ranii lor, silindu-i s
plteasc attea dri, cte voiete domnia s-i pun.
3. Ideile naionalismului i protecioniusmului economic n
operele lui P.Aurelian i M.Eminescu
Principalele probleme i curente de gndire economic n a doua jumtate a sec.XIX.
Asupra caracterului problemelor economice, aflate n atenia savanilor n aceast perioad, au avut o
influen decisiv un ir de evenimente de prim importan, cum ar fi: Unirea Moldovei cu Muntenia
n anul 1859; abolirea iobgiei prin legea rural din 1864; cucerirea independenei Romniei n urma
rzboiului din 18771878. n asemenea mprejurri, n centrul controverselor teoretice s-au pomenit
dou chestiuni majore: 1) problema determinrii ramurii economice-cheie (agricultura tradiional sau
industria modern) i 2) problema politicii economice externe adecvate intereselor naionale (prioritarprotecionist sau liber-schimbist).
Principalele curente de gndire economic din acea perioad au fost: curentul liberal, curentul
profecionist economic i curentul socialist.
33
Curentul liberal, oarecum eterogen dup idei i adepi, cu cei mai muli susintori era divizat n
dou aripi. Prima arip, cea mai numeroas, promova ideea industrializrii Romniei i a aprrii pieei
interne prin msuri protecioniste. Ei mai erau numii i promotori ai doctrinei naionalismului
economic. Cealalt arip a liberalilor, mai modest n celebriti, precum i cei mai muli din
partizanii curentului conservator, punea accentul n teorie i practic pe argumentarea tezei c Romnia
trebuie s dezvolte n primul rnd agricultura i comerul i s promoveze o politic liber-schimbist.
Dionisie Pop Marian (1829-1865), adept al lioberalilor apropiai de doctrina naionalismului
economic, a fost primul economist care a fundamentat teoretic necesitatea industrializrii Romniei i a
promovrii unei politici protecionste. El demonstreaz c pentru Romnia politica libelului schimb
este absolut duntoare. Marele om de stat i savant Mihail Coglniceanu (1817-1891) a insistat i el
asupra faptului c trebuie din toate puterile i prin toate mijloacele s fie creat i protejat industria
n ara noastr. Bogdan-Petriceicu Hadeu (1838-1907) a demonstrat cu argumente grele
inconsistena formulei Romnia a fost, ea i trebuie s fie o ar agricol, militnd pentru dezvoltarea
industriei care n viziunea lui, este i dasclul agriculturii, i mama libertii. Pentru A.D.Xenopol
(1847-1920) industrializarea era o parte component a luptei poporului romn pentru independena
naional. A rmne dedai numai la agricultur, - scria marele istoric i economist, - este a ne osndi
pe noi nine la producerea numai de lucruri brute, care sub un volum foarte mare reprezint o valoare
foarte mic; este a ne sorti pentru totdeauna robiei strintii.
P.Aurelian (1833-1909). Omul i opera. Desigur, nu-i vorba de o rud a mpratului roman
Aurelian, care n anul 217, sub presiunea invaziei triburilor barbare, a renunat la stpnirea Daciei.
Spre deosebire de celebrul mprat, militar de profesie, Petre S.Aurelian este cel mai de seam
economist romn din a doua jumtate a secolului XIX. A fcut i o carier politic, ajungnd deputat,
ministru i un timp - chiar prim-ministru. A fost Preedinte al Academiei Romne.
Nscut la Slatina, n familia unui nvtor, i face studiile n agronomie la Bucureti, apoi obine
o burs n Frana. ntors n ar, devine profesor de agronomie, redactor al mai multor publicaii,
orientndu-i treptat preocuprile spre domeniul economic, fapt care i-a asigurat o strlucit carier
tiinific i politic.
Cele mai importante lucrri economice ale lui P.S.Aurelian sunt: Catehizmul economiei
politice (1871), Cum se poate fonda industria n Romniao (1881), Politica noastr vamal
(1890), Viitorul nostru economic (1890).
Caracteristica de ansamblu a operei economice a lui P.S.Aurelian. Pltind ntr-un fel tribut
timpului, Aurelian avea s-i expun punctul de vedere n toate problemele de teorie i practic
economic, care erau actuale la acea epoc n Romnia. El a fost primul economist romn care a fondat
o doctrin proprie n sensul unui sistem de concepte cimentate n jurul ideii naiunii i a industrializrii.
Spre deosebire de mai muli economiti, care au pornit de la interesele unui sau altui partid politic, ale
burgheziei, moierimii, sau ale proletariatului, Aurelian analizeaz fenomenele economice, plasnd n
34
centrul doctrinei sale problema formrii complexului naional unic, ale industrializrii, viitorului
economic al Romniei. n condiiile cnd n cercurile politice din ar dominau partizanii
liberschimbismului, el a promovat consecvent ideea c fr o industrie dezvoltat, fr o politic
protecionist Romnia este lipsit de viitor.
Problema industrializrii i a protecfionismului. Dei a desfurat o activitate teoretic
multilateral, P.Aurelian avea s intre n istorie, n primul rnd, ca unul dintre cei mai de vaz
promotori ai protecionismului romnesc. Trind ntr-o perioad cnd Romnia pe msur ce se elibera
de sub dominaia politic a celor trei imperii vecine (Turcia, Rusia i Austro-Ungaria), era ameninat
cu un nou jug, de data aceasta pur economic, el punea accentul n activitatea sa teoretic i practic pe
ideea aprrii independenei economice a rii printr-o politic protecionist i prin dezvoltarea
industriei naionale. Pornind de la convingerea c protecia temporar i difereniat a industriei este
singura condiie a obinerii unei adevrate independene economice, P.Aurelian critic cu asprime
ideile liberalismului clasic, mai cu seam teoria i politica liberului schimb, care, susine dnsul, este
avantajoas numai pentru rile avansate, dar pgubitoare i periculoas pentru tinerele state n curs de
dezvoltare.
Combatnd cu vigoare teoria Romnia - ar eminamente agrar, P.Aurelian demonstreaz c
singura garanie a independenei rii este industrializarea ei, c numai avnd o industrie dezvoltat ar
deveni posibil ntreinerea de relaii economice echitabile cu alte state ale lumii.
Discuii aprinse a suscitat la acea epoc i problema alegerii cilor concrete de nfptuire a
industrializrii. M.Coglniceanu i A.Xenopol considerau c este necesar de a ncuraja nti de toate
dezvoltarea industriei mari, aezat pe o temelie modern, singura capabil s concureze cu industria
strin. D.Marian se pronun n favoarea unei dezvoltri paralele a micii i marii industrii. Aurelian
avea n aceast privin o opinie deosebit: Fabricile mari reclam bani muli, brae multe i capacitate
profesional variat. Nedispunnd de asemenea mijloace, trebuie s ncepem cu aceea ce putem, cu
capitalurile i cu braele de care dispunem. Pentru acest sfrit am fost i sntem de prere ca noi s
cutm a introduce mai cu seam acele industrii care se pot altoi pe vigurosul arbore al agriculturii
noastre.
Crearea unei industrii, fie mari sau mici, era imposibil fr promovarea de ctre stat a unei
politici protecioniste. Teoreticianul acestei politici a i fost P.Aurelian. Meritul fundamental al lui
Aurelian,- scrie Costin Murgescu,- const n faptul de a fi fcut din protecionismul industrial
principiul de sprijin al unui ntreg sistem de gndire economic, de a fi schimbat centrul de greutate al
acestui protecionism de la forme fiscale i comenzi de stat la protecia vamal... Aurelian a transformat
politica vamal protecionist ntr-un steag ideologic sub ale crui falduri se va construi industria
Romniei n urmtoarea jumtate de secol...
Astfel, P.Aurelian s-a pronunat categoric contra conveniei comerciale cu Austro-Ungaria,
potrivit creia ncepnd cu anul 1876 ara vecin obinea acces la piaa romneasc pentru produsele
35
sale industriale, ceea ce slbea cu mult poziiile industriei naionale. Cernd promovarea unei politici
economice protecioniste, el sublinia c ea nu trebuie s se soldeze cu scoaterea Romniei din circuitul
economic internaional, de aceea Tariful nostru vamal trebuie s fie protector, nu prohibitiv.
Totodat, asemeni fondatorului doctrinei naionalismului economic, F.List, opera cruia a fost publicat
sub ngrijirea sa, P.Aurelian considera c politica protecionist a Romniei trebuie s fie provizorie i
difereniat.
5. Doctrina economic a lui Mihail Manoilescu o teorie
a nvingerii subdezvoltrii
M.Manoilescu. Viaa i opera. Cel mai mare economist al romnilor s-a nscut n 1891, la
Tecuci, ntr-o familie de institu-tori, originari din Basarabia. i face studiile liceale la lai, iar pe cele
superioare la institutul politehnic din Bucureti, unde n anul 1915 obine diploma de inginer. n
economie este un autodidact, studiind de sine stttor, i pe parcursul ntregii viei, operele celor mai
mari economiti ai lumii. Ader de tnr la viaa politic, activnd n cadrul partidului naional-liberal.
Militeaz pentru aducerea regelui n ar. O dat cu revenirea la tronul Romniei a lui Carol al II-lea,
devine ministru al industriei i comerului. (De notat c din acelai cabinet fcea pe atunci parte i
principalul su adversar teoretic Virgil Madgearu, care deinea postul de ministru al agriculturii). n
anul 1931 Manoilescu e numit guvernator al Bncii Naionale, dar, n urma unei nenelegeri cu regele,
este destituit i din aceast funcfie. Dup o ndelungat carier tiinific i pedagogic, se ntoarce
revine n viaa politic abia n 1940, cnd este numit ministru de externe. Dar odat cu venirea lui Ion
Antonescu la putere (n acelai an) Manoilescu prsete postul de ministru. Dup rzboi este arestat n
repetate rnduri, iar n anul 1948 trimis ntr-un lagr de detenie. Moare in 1950, sentina capital fiind
anunat la circa doi ani de la dispariia lui dintre cei vii.
M. Manoilescu a lsat o oper tiinific cunoscut n ntreaga lume. Principala sa lucrare,
publicat pentru prima dat n 1929 la Paris n francez, apoi tradus n cele mai rspndite limbi
europene - englez, german, italian, portughez - este intitulat Teoria protecionismului i a
schimbului internaional. Straniu, dar n limba romn aceast carte a aprut abia n anul 1986 cu
titlul Forele naionale productive i comerul exterior. Teoria protecionismului i a schimbului
internaional.
Cartea cu care tiina economic romneasc a ieit n lume, impunndu-se n gndirea
economic mondial, a fost citat i comentat de cei mai mari economiti ai timpului, cum ar fi: P.A
Samuelson, G.Mirdal, W.Ropke, M.Kalecki, R.Barre. Laureatul Premiului Nobel pentru economie
(1977), suedezul B.Ohlin, meniona c lucrarea autorului romn a fost cea mai nsemnat pe care am
vzut-o dintre cele care apr protecionismul. Andre Piettre, la rndul su, o plaseaz n lista celor
mai valoroase opere economice ale tuturer timpurilor i popoarelor. La numai civa ani de la apariia
Teoriei protecionismului i a schimbului internaional profesorul elveian Firmin Oules susinea:
Lucrarea economistului romn nu tinde la mai puin dect s rscoleasc i s rstoarne toate
36
concluziile teoriei clasice, s-i suprime i s-i nlocuieasc fundamentele i principiile i vizeaz, s
spunem cuvntul, s revoluioneze teoria schimbului internaional. n fine, profesorul romn
M.Todosia scrie c Teoria protecionismului i a schimbului internaional ocup un loc special n
istoria culturii economice romneti, reprezint o sintez i n acelai timp o depire a tot ceea ce s-a
realizat pn la el, cartea nefiind egalat de nici o lucrare a contemporanilor si.
Succesul nemaipomenit al crii se explic i prin faptul c Manoilescu analizeaz n ea
probleme i situaii proprii i altor ri din lume, care se aflau n condiii similare Romniei. Ea devine
o arm teoretic a lumii subdezvoltate n lupta cu rile industriale.
Trsturile definitorii ale gndirii economice ale lui M.Manoilescu. Ca i n cazul celor mai
muli din economitii romni, doctrina economic a lui Manoilescu poart un caracter eclectic,
situndu-se la hotarul ntre liberalismul economic i naionalismul economic. Oricum, ca teoretician
principal al neoliberalismului romnesc, el a aprat interesele elitei naionale: Am crezut totdeauna n
elit, - scria el, - i n dreptul ei natural la conducere. Marele economist romn considera burghezia
industrial drept fora cea mai important a progresului economic. Aprtor al iniiativei individuale,
ca toi liberalii, el respirige totodat preteniile de universalitate ale adepilor liberalismului economic.
El susine c economia politic trebuie s studieze nu comportamentul agenilor economici individuali,
ci economia naional, mai concret forele naionale productive, n primul rnd munca i
capitalul.
Neoliberal, dar care respinge cel puin trei din principule de baz ale liberalismului economic i
anume - teoria schimburilor internaionale, importana acordat individului, nonintervenionismul, Manoilescu accept, recunoscndu-le ca juste, un ir de concepte ale lui K.Marx (ca, de exemplu, cel
de plusvaloare), ale colii istorice germane, dar mai ales ideile formulate de F.List, pe care l
glorifica, considerndu-l autor al primei mari sprturi n solida structur a teoriei liberale i
deschiztor de drum al cii propriei noastre independene economice.
Regndirea problemei industrializrii. Industrializarea a fost una din problemele ce timp de un
secol rmnea mereu n centrul controverselor teoretice i practice din Romnia. n unul din articolele
sale tiinifice avea s scrie c formula Romnia ar eminamente agricol este pentru vremea
noastr o formul eminamente idioat. Ferm convins n superioritatea industriei fa de agricultur,
Manoilescu analizeaz aceast chestiune nu att prin prisma dezvoltrii naionale, ct pornind de la
situaia real din economia mondial, cnd decalajul ntre rile inustriale i rile agrare continua s
creasc. n viziunea lui Manoilescu industrializarea rilor subdezvoltate avea ca obiectiv nu numai
sporirea venitului naional, ci i afirmarea independenelor economice. Ea trebuia s fie unul din
principalele instrumente de reducere a prpastiei dintre nivelul de dezvoltare al rilor bogate i cel al
rilor srace. Mai mult, n industrializarea rilor subdezvoltate trebuie s fie interesate i cele
dezvoltate, ntruct industrializarea mrete capacitatea de cumprare a rilor srace. Numai
industrializarea,- scrie economistul romn, - mrete capacitatea de cumprare. i orict s-ar prea de
37
paradoxal, rile cu ct sunt mai industrializate, cu att au o capacitate mai mare de a cumpra produse
industriale din afar.
O nou teorie a schimburilor internaionale i ai protecionismului. Care a fost aportul
principal al lui M.Manoilescu la dezvoltarea tiinei economice? Cutnd un rspuns la aceast
ntrebare, academicianul romn N.N.Constantinescu scrie: Spre deosebire de predecesorii si,
Manoilescu a decis s elaboreze o teorie general a nvingerii subdezvoltrii i n acest scop s-a
dovedit neecsar, nainte de toate, o nou teorie a schimbului internaional i a protecionismului. n
cartea sa de Memorii Manoilescu avea s menioneze c purcesese la scrierea cunoscutei sale cri
mnat de dorina de a-i lmuri paradoxul protecionist, dup care rile protecioniste sunt prospere,
pe cnd tiina economic clasic socotete protecia funest i ruintoare.
Timp de peste un secol teoria comerului internaional era dominant de ideile liberschimbiste ale
lui A.Smith i D.Ricardo. Potrivit spuselor fondatorilor liberalismului clasic, i industria, i agricultura
i mbogesc pe oameni n egal msur, iar specializarea unor ri n confecionarea mrfurilor
industriale i ale altora n producerea celor agricole este o afacere reciproc avantajoas. Cluzit de
aspiraia spre cunoatere, - scria Manoilescu n anul 1937 n prefaa la ediia german a celebrei sale
cri, - am revizuit concepiile clasice asupra economiei naionale. Rezultatul s-a concretizat n
constatarea c teoriile lui Smith i Ricardo asupra comerului internaional, care constituie baza
doctrinei diviziunii internaionale a muncii, sunt false. Ele sunt false chiar atunci cnd s-ar admite fr
discuie premisele lor, adic libera concuren i libera circulaie a capitalului i a muncii ntre toate
ramurile de producie ale unei ri. Ele erau deja false la vremea constituirii lor...
Punctul de plecare al noii teorii a schimbului internaional i a protecionismului, elaborate de
Manoilescu, este analiza decalajului ce exist ntre productivitatea muncii industriale i cea a muncii
agricole.
Nici F.List, nici economitii americani H.Ch.Carey i S.N.Patten, toi adepi nfocai ai
protecionismului, nu determinaser criteriul dup care unele ramuri trebuiau s fie protejate, iar altele
nu. Lund ca temelie teoria valoare-munc, economistul romn propune drept criteriu de determinare a
ramurilor ce urmau a fi protejate nivelul productivitii muncii, subliniind c au nevoie de protecie
ramurile cu o productivitate a muncii mai mare dect media naional. Aplicnd acest criteriu,
Manoilescu face o ierarhizare a ramurilor economiei naionale n funcie de productivitatea aferent,
prin care avea n vedere valoarea medie anual a produciei create de un muncitor n diferite ramuri ale
economiei naionale.
Astfel, n locul teoriilor lui Smith i Ricardo, Manoilescu elaboreaz o nou teorie a
protecionismului. Totodat, spre deosebire de F.List i H.Carey, economistul romn elaboreaz o
teorie a protecionismului, care include att industria, ct i agricultura. Protecionismul lui
Manoilescu, nu mai este limitat la anumite ri i numai la anumite etape ale dezvoltrii. El este
permanent i aplicabil n toate rile. Pornind de la nite calcule concrete, potrivit crora
38
productivitatea muncii pe cap de locuitor n industrie este cu mult mai nalt dect n agricultur n anii
30 de 1:10. Manoilescu ajunge la concluzia c produsul muncii unui muncitor industrial face ct
produsul muncii a 10 muncitori agricoli, ori, altfel zis, cu munca anual a unui muncitor industrial se
cumpr munca a vreo 10 agricultori. n cazul schimburilor interne, aceast inegalitate nu are o prea
mare importan, deoarece, oricum, valoarea creat rmne n ar. Atunci cnd este vorba de comerul
internaional, ns, un astfel de schimb 1:10, - scrie Manoilescu, - nseamn exploatare. Aceast
exploatare a nceput odat cu aa-zisa er industrial a omenirii. Dominaia economic a unui popor de
ctre altul const n schimbul inegal al muncii acestor dou popoare... Raportul de schimb internaional
1:10 ntre rile agricole i cele industriale d cheia nelegerii relaiilor dominante n prezent ntre
popoarele lumii.
Aceste concluzii categorice i-a determinat pe unii specialiti din Occident s afirme c
Manoilescu ar fi transpus, chipurile, teoria lui Marx despre plusvaloare i exploatare de pe planul
social i intern, pe planul comerului internaional. n ce scop? Simplu de tot, pentru a demonstra c
rile industriale din Europa - Anglia, Frana, Germania - le jefuiesc pe cele agrare - Rusia, Romnia,
Bulgaria.
S fi urmrit oare ntr-adevr Manoilescu un asemenea obiectiv, e greu de spus. Sunt n schimb
bine cunoscute propunerile sale privind depirea situaiei de exploatare a unor ri de ctre altele:
rile agrare trebuie s se industrializeze, promovnd n aceast perioad o politic protecionist. Prin
industrializare, spune Manoilescu, are loc deplasarea de capital i de for de munc din ramurile cu o
productivitate a muncii mai mic (agricultura) ntr-o ramur cu o productivitate mai mare (industria).
Ca rezultat, toat economia are de ctigat, obinnd un spor de venit egal cu diferena de
productivitate dintre cele dou ramuri.
Literatura recomandat:
1. D. Moldovan. Doctrine i economiti celebri. Chinu, ed. ARC, 2011.
2. D. Moldovan. Doctrinele economice. Ed. III, Chiinu, 2003.
3. E. Fura, V. Cun. Doctrine economice, vol. I. Curs i Aplicaii. Chiinu, 2003.
4. Gh. Popescu. Evoluia gndirii economice. Ediia a 4-a, revzut. Ed. C. H. Beck, Bucureti, 2009.
5. . . . , 1998.
39
Mult mai mult decât documente.
Descoperiți tot ce are Scribd de oferit, inclusiv cărți și cărți audio de la editori majori.
Anulați oricând.