Curs 1 - 25.02.

2016

APARATUL DIGESTIV
- proteine + H2O = suportul memoriei
- ratia alimentara: - glucide 60-65%
- proteine 12-13%
- lipide 30%
- vitamine
- minerale
- H2O
- aportul exogen = lucrul mecanic (efort fizic depus) + caldura + energia consumata pt digestie

FIZIOLOGIA SISTEMULUI ORO-FACIAL

Fata incepe sa se formeze in sapt 3-4 de viata intrauterina, odata cu delimitarea la nivelul
extremitatii cefalice a orificiului bucal. Cavitatea bucala primitiva care poarta numele de
stomodeu.
Procesul de formare a extremitatii cefalice este extrem de complex si cuprinde o serie de etape
care se desfasoara intr-o succesiune bine stablilita, dar este foarte sensibil la actiunea agentilor
teratogeni (asa se explica incidenta mare a malformatiilor cefalice -> 1/3 din malformatiile la nou
nascut sunt la nivel cefalic).
Etapele formarii extremitatii cefalice:
- formarea tubului neural
- formarea stomodeului si a arcurilor brahiale
- formarea fetei
- formarea cavitatii nazale si a palatului
- formarea limbii
- formarea cavitatii bucale
- formarea dintilor
- formarea scheletului si a musculaturii
- formarea glandelor salivare
Extremitatea cefalica are 2 segmente: - neurocraniul / calvaria
- viscerocraniu
La nastere, neurocraniul este mai mare fata de viscerocraniu care are dimensiuni mai mici.
I. Cresterea neurocraniului
Este dependenta de dezvoltarea creierului si factorii genetici si hormonali. (ex: sindrom Crozom
sinostoza craniana prematura

a)cresterea boltii craniene este accelerata in primul an de viata si in jurul varstei de 7 ani ajunge la
dimensiunea adultului. Fontanelele se inchid. Fontanela posterioara (occipitala ) se inchide la
3 luni. Fontanela mastoidiana se inchide la sfarsitul primului an de viata, iar cea anterioara
la 1 an si jumatate.
Diagnostic de rahitism: daca la 6 luni nu s-a inchis fontanela posterioara la 2 ani nu s-a inchis
fontanela anterioara, la care se mai adauga bose frontale proeminente +
matanii costale + abdomen de batracian
b) cresterea bazei craniului se produce la nivelul articulatiei sfenoetmoidale si sfenooccipitale si
este strans legata de cresterea creierului, ea se produce pana la varsta de 20-25 de ani si este
modelata de eruptia dintilor, de procesul de masticatie si dezv muschilor masticatori, cresterea
cavitatii bucale si a faringelui.
II. Cresterea viscerocraniului
Orbitele, etmoidul si cavitatea nazala cresc pana la varsta de 7 ani. Apoi, cresterea
viscerocraniului se datoreaza eruptiei dintilor, procesului de remodelare osoasa a palatului dur, a
sinusului maxilar, a proceselor alveolare si a mandibulei.
La 6 luni apare primul dinte temporar, dupa care eruptia apare din 6 in 6 luni pana la 30 de luni.
Pe la 4-5 ani incepe procesul de spatiere dentara si procesul de rizaliza. Apoi, incepand cu varsta
de 7 ani incepe inlocuirea dentitiei temporare cu cea permanenta.
! Cel mai important factor modelator al viscerocraniului este procesul de masticatie. Deabia pe locul 2 este vorbirea articulata, iar pe locul 3 este tipul de respiratie.
La adult, suturile sunt inchise, si teoretic, nu trebuie sa existe modificari cefalice.
La varstnic, oasele craniului se subtiaza, mandibula si maxilarul isi diminua dimensiunile,
datorita edentatiei si resorbtiei proceselor alveolare => scade dimensiunea verticala a fetei si se
modifica unghiul mandibulei.
Curs 2 03.03.2016

Arhitectura Craniului
Arhitectura neuro si viscero craniului este dependenta de organele pe care acestea le
adapostesc, astfel oasele neurocraniului sunt in majoritate turtite si curbate prezentand doua table
de tesut osos compact intre care exista un strat de tesut osos spongios numit diploe.
Grosimea oaselor boltii craniene variaza si este mai mica acolo unde acestea sunt acoperite de
parti moi (ex fosa temporala sau nucala) .Rezistenta calvariei depinde de elasticitatea oaselor (ex
s-a demonstrat ca poate suporta o depresiune de 1 cm fara sa apara fracturi si dupa disparitia fortei
isi reia forma initiala )
Un rol important in elasticitate il joaca suturile la copil si la adult. La copil oasele craniului au
o structura asemanatoare, dar suturile sunt osificate si elasticitatea dispare.
Asupra viscerocraniului isi exercita actiunea mai multi factori modelatori :
masticatia (cel mai important factor modelator )
tipul de hrana
vorbirea articulata
tipul de respiratie

In timpul masticatiei mandibula actioneaza prin intermediul dintilor asupra oaselor maxilare
realizand presiuni masticatorii importante care au drept urmare organizarea arhitecturala deosebita
a viscerocraniului determinand aparitia unui complex de lame osoase verticale si orizontale intre
care sunt spatii libere.
Presiunile dintilor de pe arcada dentara sunt preluate de zona ingusta de tesut osos compact care
leaga procesul alveolar de corpul maxilarului respectiv de mandibula . Pentru disiparea fortelor
acolo unde sunt presiuni mai mari traversa osoasa se condenseaza in directia transmiterii
presiunilor ceea ce face ca maxilarul sa aib structura unui bloc pe cadre cu stalpi de rezistenta si
planse ca niste grinzi. Cei 3 stalpi de rezistenta :
1. Stalpul nazo frontal situat in dreptul caninului si disperseaza fortele venite de la incisivi,
canini si premolarul 1. Curentul de presiune urca prin procesul frontal al maxilarului si se
descarca infra si supra orbital.
2. Stalpul zigomatic este in dreptul molarului 1- preia presiunile de la premolarul 2, molarul
1 si 2, curentul de pesiune merge prin peretele lateral al sinusului maxilar intra in osul
zigomatic si se imparte in 3 ramuri:
Prima descarca pe marginea supraorbitala si anihileaza fortele aduse din stalpul
nazofrontal.
A 2a trece prin grosimea arcului zigomatic si descarca in dreptul articulatiei temporo
mandibulare.
A3a cu rezistenta mai mica trece prin podeaua orbitei si descarca pe marginea
infraorbitala unde intalneste presiunea adusa de la nazofrontal.
3. Stalpul pterigopalatin in dreptul molarului 3 preia presiunile de la molarul 2 si 3.
Presiunea urca prin procesul pterigoid si osul palatin si se descarca la baza craniului.
Viscerocraniul are forma unui triunghi cu baza mica in jos si cu baza mare spre neurocraniu.
Planurile orizontale de rezistenta care fac sa se disperseze aceste forte sunt tot in numar de trei si
se numesc platforme:
1. bolta palatina si transmite presiunile de la dintii laterali catre sutura mediana a palatului
dur.
2. podeaua orbitei.
3. tavanul orbitei.
Masticatia prezinta presiuni si la nivelul mandibulei formand curenti de presiune:
1. aduna presiunea de la dinti si de la nivelul arcului alveolar si ia directia ATM spre condilul
mandibulei inspre bolta craniana
2. marginal porneste de la tuberculul mental, merge pe marginea inferioara a curburii
mandibulei, trece prin unghiul mandibulei, spre procesul coronoid al mandibulei
3. determinat de actiunea muschiului temporal; concentreaza liniile de presiune spre varful
procesului coronoid, unde, prin intermediul tendonului muschiului temporal (care este in
evantai) se raspandesc parietal si temporal; acesti curenti de pres din mandibula, apar
inaintea celor din masivul facial, deoarece suptul determina dezvoltarea mandibulei
inaintea aparitiei procesului de masticatie.
Cunoasterea acestor structuri (stalpilor de pres si a platformelor de rezistenta) este importanta
in restaurarea protetica.

FIZIOLOGIA CAVITATII BUCALE

Cavitatea bucala este primul segment al tractului digestiv, delimitata:
1.
2.
3.
4.

-anterior: de buze
-posterior: istmul faringian(pilierii amigdalieni) si uvula
-superior: palatul dur(bolta palatina) si palatul moale (valul palatin)
-inferior: planseul bucal

Cavitatea bucala este formata din: vestibul bucal si cavitate bucala propriu zisa. Cavitatea
bucala asigura comunicarea cu mediul extern spre anterior si cu faringele posterior.
Datorita comunicarii cu mediul extern,cavitatea bucala este prevazuta cu o serie de receptori
(celule specializate) cu rol foarte important in desfasurarea unor functii ale organismului.
Receptorii sunt (papilele gustative),si prin excitarea succesiva a unor arii receptoare in timpul
masticatiei este asigurata persistenta gustului. Rol important in selectia alimentelor.
Receptori proprioceptivi in mucoasa palatului dur ,gingii, ligamentul periodontal,contribuie la
masticatie,importanti in masticatie si reglarea fortei de muscatura.
Proprioceptorii din gingii si ligamentul periodontal asigura elasticitatea dintilor, adica
posibilitatea de a se deplasa in alveola cu 20-24 microni (mobilitate fiziologica) -> ajuta la
amortizarea socului traumatic ocluzional din timpul masticatiei.
Receptorii aligici: asigura reflexul de durere, respectiv deschiderea brusca a gurii daca presiunea
din timpul masticatiei a fost prea mare.
Receptorii tactili: (din buze, palatul dur) rol de aparare si de oprire a masticatiei si a deglutietiei
pana cand alimentul ajunge in zona Wasilieff.
Receptori ai reflexului de voma : - reflex de aparare
ALTE ROLURI ALE CAVITATII BUCALE
- Participa la fonatie (vorbirea articulata). Tonalitatea vocii si articulatia vocalelor are loc
in cavitatea bucala cu ajutorul structurilor de aici.
- Edentatia partiala, totala sau malocluzia duc la tulburari de fonatie.
- Estetic.
- Digestie.
- Respiratie (rol secundar).

SALIVA
In cavitatea bucala se descarca zilnic intre 0.5-2L de saliva. Saliva este produsul de secretie
ale celor 3 perechi de glande salivare mari, si a glandelor salivare mici.
Glandele salivare sunt glande exocrine de tip acinar. Aceste glande contin acini cu celule
seroase si mucoase. Inervatia este asigurata din simpatic si parasimpatic, iar vascularizatia de
ramuri ale facialei si carotidei externe.

GLANDA PAROTIDA
- glanda de tip seros localizata in loja parotidiana, langa conductul auditiv extern.
- 25-30 g
- saliva secretata de ea este fluida si transparenta (saliva de dilutie).
- isi varsa produsul de secretie prin intermediul canalului stenon al carui orificiu de varsare
este orificiul molarului 2
GLANDA SUBMAXILARA/SUBMANDIBULARA
- localizata in planseul bucal in apropierea unghiului mandibular
- glanda de tip mixt
- saliva ei este mai vascoasa si are rol in formarea gustului alimentelor ( saliva de gustatie)
- 7g
- isi elimina produsul de secretie prin canalul Wharton care se deschide lateral de frenul
lingual
GLANDA SUBLINGUALA
- in planseul lingual
- glanda de tip mixt, predomina celulele mucoase
- saliva este vascoasa (saliva de deglutitie) rol in formarea bolului alimentar, deoarece este
bogata in mucus
- 5-6 g
- 5-6 canale mici, numite canale Rivinius localizate tot in apropierea frenului lingual
Secretia salivara are 2 etape: 1. in acini are loc faza secretorie, respectiv formarea salivei
primare, iar in ducte au loc procese de reabsorbtie si secretie a
unor ioni (Na, Cl, ion carbonic, iod); reabs se face pt Na si Cl si
secretia pt restul. Saliva finala este hipotona. In cazul in care
debitul este accelerat, timpul necesar pentru reabsorbtie si
secretie este mai scurt, drept urmare, saliva finala va contine mai
mult Na si mai putin K. In cazul hipersecretiei de aldosteron
creste reabsorbtia de Na si scade reabsorbtia de K ,ceea ce duce
la deplatie aparand hipocaliemie cu consecinte severe asupra
organismului.

VOLUMUL SI FLUXUL SALIVAR

Secretia salivara zilnica: 0.5-2L, dar in general va fi de 0.5-0.6L in 24h. In repaus se secreta
aprox 0.2-0.5ml/minut, in somn secretia este de 0.05mL/min.
In timpul digestiei se secreta intre 2-4ml/min, iar in xerostomie secretia este de 0.01ml/min.
In repaus, saliva este rezultatul secretiei celor 3 perechi de glande salivare mari in urmatoarele
procente:
submandibulara 70%
parotida 20%
sublinguala 5%
glande salivare mici (accesorii) 5%
in timpul digestiei bucale:

 submandibulara 30%
parotida - 60%
sublinguala 5%
accesorii 5%
Modificarea activitatii se face in functie de alimentatie.
FACTORI CARE INFLUENTEAZA SECRETIA
FIZIOLOGICI:
1. RITMUL CIRCADIAN:
- unde ziua este secretia mai mare;
2. ALTERNANTA DIMINEATA/SEARA
3. VARSTA:
- debitul salivar creste progresiv din copilarie pana la ~20 de ani, dupa care urmeaza
un platou unde se stabilizeaza secretia pana la 40 de ani, iar treptat scade (la
batrani).
4. NUTRITIA: ce mananca, cat mananca, cand mananca.
5. SARCINA: in sarcina este scazuta (poate duce la gingivita de sarcina)

6. FOAMEA SI SATIETATEA
7. SEXUL: la barbati este mai mare decat la femei.
8. VARA: scazut
9. IARNA: secretie crescuta
10. STRES: creste
11. ANUMITE MEDICAMENTE.
PATOLOGICI:
1.
2.
3.
4.

ORICE IRITATIE/INFLAMATIE LA NIVELUL CAVITATII BUCALE

INFLAMATIA GLANDELOR SALIVARE
OBSTRUCTIA CANALULUI EXCRETOR PRIN CALCULI
DESHIDRATARE:
- consum scazut de lichide, transpiratii abundente, hemoragii, varsaturi, diaree, stari febrile.
5. BOLI NEUROPSIHICE:
- in atacul de panica, secretia este scazuta
- in sindromul maniaco depresiv este scazuta
- in schizofrenie este crescuta.

SALIVA
PROPRIETATI FIZICE
LICHID TRANSPARENT
densitate mica sau egala cu plasma in functie de glanda salivara care o secreta ( + in
deshidratare)
pH = 6-7.4 ( Fiziologic pH-ul se acidifica odata cu inaintarea in varsta; Daca se
alcalinizeaza, calciul precipita si se formeaza tartru ce se depune pe fata linguala a
dintilor inferiori si pe fata vestibulara a dintilori laterali de la maxilar. Daca pH-ul <6.5 se
elibereaza fosfatul din hidroxiapatita, iar la valori si mai acide se dizolva partea organica
a dintelui)
99.5% apa si 0.5% reziduu uscat 0.2 subst anorganice, 0.3 subst organice
subst organice: proteine plasm, serice, albumine, IgA, glicoproteine,
mucoproteine, antigene din sist AB-0
Enzimele secretiei de glande salivare:
Alfa amilaza salivara pH optim de act intre 6.7-6.9; sub actiunea ei incepe digestia glucidelor
deoarece ea scindeaza amidonul(in special pe cel prelucrat termic); actioneaza in prezenta
ionilor de Ca si Cl; actiunea ei continua pentru scurt timp in stomac pana cand bolul alimentar
este acidifiat de sucul gastric.
Lizozimul - secretat in special de glanda submandibulara si are ca rol distrugerea
polizaharidelor din peretele bacterian => actiune bacteriolitica/bactericida. Protectie impotriva
cariei dentare.
Bactericidina - actiune destructiva asupra lactobacililor, actioneaza in prezenta tiocianatului
din sulfocianatul de sodiu sau potasiu, compus rezultat din catabolismul proteic local, Actiune
bacteriolitica.
Factor bacteriolitic bactericidin like activ impotriva lactobacililor si STR(streptococ) si este
prezent in saliva persoanelor care nu prezinta carii.
Kalicreina rol vasodilatator
subst organice
Ion de Ca
invers reprezentat cu debitul salivar
favorizeaza actiunea amilazei
in conditiile unui pH alcalin pe de o parte precipita si pe forma? ????????
in cond unui pH acid (<6.5) se prod dizolvarea hidroxiapatitei, proces dependent de
concentratia Ca
Fosfatul conc mai mare de 2 ori decat in plasma; scade cand creste debitul
Fluor 0.006-0.015mEq/L la copil, iar la adult 0.005mEq
- rol de protectie impotriva cariei dentare prin:
- impiedicarea degradarii anaerobe a resturilor glucidice si prin aceasta impiedica
formarea de acid lactic
- se combina cu unele metale si astfel activeaza unele enzime bactericide
- inlocuieste OH din hidroxiapatita si formeaza fluoroapatita cu duritatea superioara;
se absoarbe in suprafata smaltuilui si ii confera un aspect neted si lucios si duce la
scaderea aderentei bacteriene
Sodiu

Potasiu
Bicarbonat sistem tampon si asigura protectia mucoasei bucale a limbii, mucoasei. impotriva
acizilor si bazelor, neutralizandu-i.
ROLURILE SALIVEI
-

pregatirea mecanica a alimentelor si formarea bolului alimentar

favorizeaza masticatia prin actiunea lubrifianta a mucinei
favorizeaza deglutitia
favorizeaza fonatia
incepe digestia glucidelor
intervine in reglarea ingestiei alimentare (prin formarea gustului alimentelor)
intervine in reglarea secretiei de suc gastric
scaderea concentratiei de saliva duce la uscarea cavitatii bucale => aparitia senzatiei de
sete => se regleaza aportul hidric
actiune bactericida impotriva cariei dentare
participa la actiunea mecanica de autocuratare a arcadelor dentare de resturile alimentare
protecte termica
protectie chimica (prin sistemele tampon)
rol excretor (prin saliva se elimina virusuri: gripal, paragripal, polio, etc; se mai elimina si
metale grele ajunse in organism prin intoxicatie -> Pb aparitia unui lizereu gingival la
colet; Hg stomatita mercuriala: gura de lup cu pata neagra pe cerul gurii)
dizolva rapid unele substante farmacologice, favorizand absorbtia lor
in saliva exista hormoni cum ar fi factorul de crestere al nervilor sau al epidermului.
SECRETIA SALIVARA

- este prompta
- este declansata prin mecanism nervos
- poate fi declansata prin reflexe neconditionate

STRUCTURA DINTILOR
1. coroana
2. colet
3. radacina
1. COROANA smalt, dentina
2. RADACINA cement, dentina

SMALT
- cel mai dur tesut, dar casant
- grosime: 0.5-2 mm (maxim la niv cuspizilor, se reduce spre colet)
- culoare: alb-galbui
- acelular

- alcatuit din prisme adamantine legate intre ele printr-o cantitate de substanta
interprismatica mai putin mineralizata

CEMENT
-

acopera dentina la nivelul radacinii si la colet

grosime mai mare la radacina si scade spre colet
mai moale decat smaltul
structura asemantoare osului, modificata pentru a se adapta functiei sale principale adica,
sa fixeze dintele in alveola; practic, el fixeaza fibrele ligamentelor alveolo dentar in dinte;
aceste fibrele se numesc fibre Sharpey
- prezinta o subst fundamentala calcificata, putine celule si fibre de colagen

DENTINA
-

structura gabluie, dura

acopera coroana, coletul si radacina
matrice organica calcificata strabatuta de canalicule microscopice ce contin fb lui Tomes
fb Tomes = prelungiri ale odontoblastelor prezente in pulpa dentara
canaliculele adapostesc un lichid seros care hraneste dentina si vine din camera pulpara

PARODONTIU
- fibre de colagen helicoidale dispuse oblic si tangential la radacina dintelui
- vase + nervi
- varsta a 3a -> scleroza -> scade irigatie -> atrofie parodontala -> mobilitate dentara ->
edentatie

MISCARILE MANDIBULEI
- coborare/ridicare; lateralitate (diductie); propulsie/retropulsie(ant/post); circumductie
- la realizarea misc mandibulei contribuie:
ATM
muschi
sistemul nervos
- eficacitatea mecanica pe care o realizeaza miscarile mandibulei se datoreaza faptului ca
punctul de sprijin articular alcatuieste impreuna cu forta de muscatura si cu rezistenta
opusa de alimente, un sistem de parghii de gradul II si de gradul III.

MUSCHII MASTICATORI
m ridicatori ai mandibulei
- masseter
- temporal (fasc ant si mijlociu)
- pterigoidian intern
m coboratori si diductori

pantecele anterior al digastricului

milohioidian
geniohiloidian
pterigoidian extern

m propulsori
- pterigoidieni
- retropulsori
- contractia fascicului mijlociu si post al temporalului
Forta mecanica dezvoltata in timpul muscaturii este rezultatul contractiei unui numar de unitati
motorii si a unui numar de muschi.
Unitatea motorie este constituita din totalitatea fibrelor eferente ramificatiilor unui singur
neuron.
In felul aceste, contractia unui singur muschi masticator poate varia in intensitate. Pe de alta
parte, forta de muscatura este rezultatul contractiei simultane a mai multor muschi.

REFLEXUL MASTICATOR
Actul masticatiei incepe din pozitia de repaus a mandibulei (gura fiind inchisa, iar arcadele
dentare in inocluzie fiziologica). Pozitia ocluzala este realizata de tonusul muschilor ridicatori ai
mandibulei, tonus intretinut de impulsurile proprioceptive si labirintice, reglate de substanta
reticulata facilitatoare si inhibitoare, la fel ca si tonusul musculaturii scheletice care se opune
gravitatiei.
1. Coborarea voluntara a mandibulei
produsa de impulsuri piramidale venite din zona corticala motorie care contracta
digastricul, milo si geniohioidian si coboara mandibula.
2. Ridicarea reflexa a mandibulei
deschiderea gurii produce intinderea muschilor ridicatori;
stimuleaza fusurile neuromusculare care genereaza impulsuri ce ajung la nucleul
senzorial mezencefalic al trigemenului
nucleul motor al trigemenului din punte care emite impulsuri ce contracta
musculatura ridicatoare a mandibulei, aceasta fiind ridicata si gura include
alimentele introduse
3. Coborarea reflexa a mandibulei
alimentele introduse in cavitatea bucala stimuleaza receptorii din ligamentele
periodontale din dentina, din mucoasa gingivala, tesuturile moi invecinate, mucoasa
palatului dur, fata dorsala a limbii si declaseaza un reflex de deschidere a gurii (a
mandibulei)
raspunsul motor este prompt si asigura totodata si protectia arcadelor dentare de o
eventuala suprasolicitare mecanica.

VALOAREA FUNCTIONALA A MASTICATIEI

-

rol de a prelucra mecanic hrana prin taiere, zdrobire si triturare

contribuie la insalivarea bolului alimentar
pregateste alimentele pentru digestia chimica
declanseaza celelalte faze ale digestiei (secretia gastrica este declansata de prezenta unui
aliment bine preparat)

- dentitia proasta afecteaza starea de nutritie

- masticatia insuficienta duce la afectiuni digestive

DIGESTIA GASTRICA
-transformarile suferite de alimente in stomac sunt rezultatul motilitatii gastrice si a actiunii
enzimatice a sucului gastric.
- stomacul este un organ cavitar situate intre esofag si duoden, in forma de J, al carui perete
prezinta: mucoasa, adventice(seroasa)
- are rol de depozit pentru alimentele ingerate si totodata este si locul unde are loc digestia lor.
- la digestie participa secretia gastrica (sucul gastric) si motilitatea gastrica, iar rezultatul
digestiei este transformarea bolului alimentar intr-o masa semilichida foarte acida (chim gastric)
care va fi evacuat fractionat in duoden.
Structura peretelui gastric:
- mucoasa
- submucoasa(prezinta si un strat foarte fin de fibre musculare)
- musculara(mult mai bine reprezentata la nivelul antrului si de aceea in zona aceasta
contractiile sunt mai puternice si zona se mai numeste moara pilorica)
- seroasa
Mucoasa gastrica are o suprafata mult mai mare decat s-ar parea deoarece prezita niste
depresiuni numite cripte. La nivelul mucoasei exista glande gastrice ce contin urmatoarele
tipuri de celule(toate tipurile de celule intr-o singura glanda): oxintice-care secreta HCl si
factor intrinsec Castel;celule mucoase- mucus; celule principale cu zimogene care secreta
pepsinogen= pepsina; celule enterocromafine/endocrine- care secreta diversi hormoni;
celulele G- gastrina; celule argirofile-somatostatine, histamnia, dopamina, enkefaline,
enteroglucagon.
Glandele gastrice sunt localizate in special in jurul cardiei,la nivelul fornixului si in jurul
pilorului- pe mica curbura va fi o secretie mai bogata de suc gastric->locul de electie pentru
ulcerul gastric.

Secretia gastrica
Sucul gastric este un lichid acid cu o densitate de 1.002-1.009, iar in 24h se secreta
1000-1500ml suc gastric.
Ph-ul sucului gastric la adult este 0,9-1,5 iar la sugari 5,8-4,4.
Compozitia:
- Apa 99%
- Substante solide 1 %
Subst. Org 0,4% -enzime
Subst. Anorg 0,6% - ioni de H, ioni de Cl,Na,K,anion carbonic, fosfati,
sulfati, Mg,cel mai important este HCl(2g/L)rol in digestie, transforma Fe
neabs in Fe abs, asigura actiune importanta cu acidul lactic, butiric,
carbonic.
Mucusul(prot mucina) rol de protectie, mecanic si chimic al peretelui gastric(100ml mucus
neutralizeaza 40 ml HCl.

Reglarea secretiei gastrice

- Bazala(5-10% din cuantumul secretiei stimulate si este mentinuta de tonusul vagaldescarcarea de acetil colina, reglarea secretiei se face prin mecanism nervos sau umoral)
- Stimulata- sistemul nervos parasimpatic este cel mai important stimulator sau umoral al
secretiei gastrice, exista o dubla zona receptoare:
Una reprezentata de mecanoreceptorii si chemoreceptorii din stomac
Cealalta reprezentata de receptori olfactivi, optici, auditivi, gustativi , de aici
impulsurile vor ajunge la nucleul dorsal al vagului din bulb si de la nucleu vor porni
impulsuri pe calea fibrelor pre si post ganglionare parasimpatice care isi exercita
actiunea prin descarcarea de acetilcolina. Acetilcolina are 2 mecanisme de actiune,
unul direct stimuleaza celulele oxintice si secreta HCl si indirect stimuleaza secretia
de gastrina si de histamina.
Sistemul nervos simpatic este mai putin important si are actiune inhibitoare, aceasta se
realizeaza prin mecanism direct producand vasoconstrictie in teritoriul mucoasei gastrice -> flux
sangvin scazut-> aport scazut de O2 -> secretie gastrica scazuta.
SNS stimuleaza diferentiera si regenerarea celulelor mucoasei gastrice.
Reglarea neuroumorala se desfasoara in 3 faze:
1. Cefalica
2. Gastrica
3. Intestinala
In timpul fazei cefalice reglarea se face in principal prin mecanisme nervoase adica
prin refelxe neconditionate si conditionate dar si pe cale umorala prin gastrina si
acetilcolina.
In timpul fazei gastrice factorul declansator il constituie distensia gastrica si presiunea
exercitata de alimente asupra receptorilor din mucoasa gastrica. De aici impulsurile
merg catre nucleul dorsal al vagului care stimuleaza secretia. Secretia din timpul
fazelor cefalica si gastrica dureaza o ora. Reglarea umorala in timpul fazei gastrice
este realizata de acetilcolina, histamina, gastrina. Secretia gastrica continua pentru o
perioada de timp si dupa ce stomacul s-a golit dar la un nivel mlt mai redus. Un rol
important in reglarea intestinala il are reglarea umorala reprezentata in special prin
actiunea gastrinei. Aceasta gastrina este secretata la nivel duodenal. Secretia gastrica
este inhibsata de urmatorii hormoni: secretina(stimuleaza secretia pancreatica),
CCK(colecistokimina),SS (domatostatina)

Motilitatea/motricitatea gastrica
Asigura depozitarea alimentelor, formarea chimului gastric si golirea stomacului prin evacuarea
lenta si fractionata a alimentelor in duoden.
1.
2.
3.
4.

Contractiile stomacului gol-de foame

Miscarile tonice de adaptare a stomacului la continut
Peristaltice
Evacuare

MOTILITATEA GASTRICA. FUNCTIA MOTORIE A STOMACULUI

- in perioadele interdigestive, stomacul gol prezinta contractii de 10-15 secunde grupate in
slabe cu o durata de ~15min, urmate de perioade de pauza de 90-120min = contractii

periodice de foame. Se pare ca sunt declasate de un mecanism intragastric, sunt exacerbate

de SNPs (n. Vag) si inhibate de SNS.
UMPLEREA STOMACULUI:
1. BOLURILE ALIMENTARE CARE ALUNECA datorita greutatii lor pe mica curbura
(Magenstrasse/Soseaua gastrica). Se stratifica inittial in ordinea venirii si greutatea lor in
regiunea antrala.
2. O data cu patrunderea alimentelor in stomac, tonusul se adapteaza continutului (1.5L),
stomacul se relaxeaza progresiv, iar pres ramane aproape constanta. Aceste modif de
relaxare receptiva sunt decl prin reflex gastro-alimentar, reflex mediat de SNPs prin n. Vag
si au rolul de a pregati stomacul pentru a primi alimentele ingerate.
3. La cateva min dupa umplerea stomacului apar contractiile peristaltice. Pacemaker-ul
acestpr contractii se afla pe marea curbura cam la jumatatea stomacului. De aici,
contractiile se propaga spre pilor cu o vit de 0.5-4 cm/s. La incept undele sunt slabe, dar
devin din ce in ce mai puternice, si daca initial avem 3 unde/min, apoi se succed la 1015secunde; astfel, alim sunt amestecate cu sucul gastric.
4. Evacuarea stomacului se face dupa ce alim au suferit mdificari fizice si chimice. Dureaza
intre 1-4 ore, cel mai repede sunt evacuate lichidele, apoi glucidele, proteinele si ultimele
lipidele. Evacuarea gastrica depinde de gradientul presional din stomac si duoden, undele
peristaltice tardive sunt puternice, cresc pres intragastrica si reusesc sa deschida pilorul
(forteaza pilorul) si evacueaza fractionat continutul. [Pilorul este greu de deschis, dar usor
de intredeschis -> trece rapid apa (lichidele), pt a se deschide complet pres de 5060cm/coloana de apa].

Digestia intestinala
Digestia alimentelor inceputa in cavitatea bucala si continuata in stomac se finalizeaza la nivel
intestinal unde au loc si fenomene de absorbtie a nutrientilor simpli(aa, minozaharide, ac.
grasi).Rolul predominant in digestie ii revine segmentului superior al intestinului- duodenul
inferior si jejuno-ileon. Sub actiunea combinata a sucului pancreatic, bilei si a sucului
intestinal propriu zis, iar absorbtia se produce in special in a doua jumatate a intestinului.
Pancreasul este o glanda anexa a tractului gastro-intestinal de tip tubulo-acinos cu secretie
mixta, exocrina is endocrina. Produsul de secretie exocrina este sucul pancreatic si endocrina
insulina si glucagonul. Este un organ retroperitoneal dispus anterior de vertebrele lombare l1,
l2 si pozitionat transversal astfel incat capul pancreasului ajunge in curbura duodenala.
Structura pancreasului este asemanatoare cu cea a glandelor salivare prezentand celule
acinoase care secreta enzime si ducte intercalare, intralobulare si interlobare care in final
conflueaza formand canalul pancreatic principal Wirsung. Acesta strabate pancreasul pe toata
lungimea lui, de la coada spre cap si se varsa in a 2 a portiune a duodenului.(d2). La nivelul
ampulei lui Valter, impreuna cu canalul coledoc printr-un orificiu prevazut cu sfincterul Oddi.
Pe langa canalul Valter, la 60% dintre subiecti exista un canal accesor Santorini care la nivelul
extremitatii cefalice se afla superior de Wirsung si se deschide in D2 cu acesta. In 20% din
cazuri, acesta se varsa in Wirsung. Canalul Santorini este unicul canal excretor pancreatic.

Vascularizatia pancreasului
Vascularizatia arteriala provine din artera splenica si mezenterica superioara, iar vascularizatia
venoasa superioara este asigurata de vena porta.

Inervatia este parasimpatica prin nervul vag care reprezinta principalul stimulator al secretiei
pancreatice si prin plexul celiac si mezenteric superior(SNS). Simpaticul actioneaza enervand
vasele aferente pancreasului.
Sucul pancreatic este un lichid clar vascos cu densitatea 1008-1012, un ph 7,6-9(aprx. 8),
ph direct proportional cu fluxul secretor. In 24h se secreta 1000-1500 ml suc pancreatic.

Compozitia sucului pancreatic

a) Substante anorganice: Na, K , Mg, Ca , ioni de Cl, anion carboinc, sulfati ,fosfati
b) Substante organice
Concentratia anionului carbonic creste pe masura cresterii debitului secretor. Acesta alcalinizeaza
sucul pancreatic si are rolul de a neutraliza aciditatea chimului gastric la sosirea acestuia in
duoden.
Substantele organice din sucul pancreatic sunt reprezentate de enzime:
1. Proteolitice tripsina, chimiotripsina, carboxipeptidaza, colagenaza, elastaza
2. Glicolitice amilaza pancreatica
3. Lipolitice lipaza,colesterolaza
Toate enzimele proteolitice sunt secretate sub forma inactiva si se activeaza in momentul in care
ajung in duoden.
Marea majoritate a enzimelor sutn activate de tripsina.
Tripsina este secretata sub orma inactiva de tripsinogen si se activeaza spontan la patrunderea in
duoden. Activarea se produce in prezenta ionilor de Ca si a unei enzime enterochinaza. Reactia
autocatalitica ceea ce inseamana ca sunt necesare numai urme fine de activator, dupa care reactia
se autointretine indiferent de cantitatea de suc pancreatic inactiv secretat.
Tripsina scindeaza atat molecule proteice mari cat si peptidele ami simple.
Chimotripsina este o endopeptidaza care hidrolixeaza legaturile peptidice la nivelul gruparilor
carboxilice ale tirozinei, fenil alaninei, triptofanului, metioninei, leucinei, la un ph optim de 8.
Carboxipeptidaza scurteaza polipeptidele cu un aminoacid

Enzimele glicolitice
Amilaza pancreatica este mai puternica decat amilaza salvara , digera in 30 minute o molecula
cu o greutate mult mai mare decat a ei.

Enzimele lipidice
Lipaza actioneaza la un ph de 7-9, digera tri, di si monogliceridele pana la acizi grasi si glicerol.
Colesterolaza scindeaza colesterolul alimentar in colesterol liber.
Reglarea secretiei neuroumorala realizata de sistemul nervos parasimpatic si sistemul nervos
simpatic care inhiba iar reglarea umorala asigurata de secretina, hormon care stimuleaza secretia
apoasa abundenta
Colecistochimina(CCK) stimuleaza o secretie mai vascoasa si mai bogata in enzime , Ca si
hormoni inhibatori ai secretiei .
Reglarea nervoasa are 3 etape:
Cefalica
Gastrica
Intestinala
Reglarea cefalica se face prin reflexe conditionate si neconditionate, realizata in principal prin
mecanism nervos.
Reglarea gastrica realziata prin mecanism nervos delongata de distensia stomacului sub actiunea
alimentelor si secretia e gastrina.
Reglarea intestinala este in principal umorala(CCK, SS).
Pancreasul are un sistem de autoaparare prin faptul ca secrets enzimele proteolitice sub forma
inactiva si pe de alta parte secreta si un inhibator al tripsinei(antitripsina), mecanism care
impiedica autodigestia pancreasului.

Rolurile sucului pancreatic

Alcalinizeaza chimul gastric cand acesta este evacuat in duoden

Asigura digestia proteinelor, glucidelor, lipidelor
Asigura protectia pancreasului prin cele doua mecanisme mentionate mai sus
Investigarea secretiei pancreatice se poate face prin mai multe metode: dozarea enzimelor
pancreatice in sange si urina(conc. Amilazei, tripsinei, lipazei)
Amilazemia creste in primele 24h de la debutul unei inflamatii a pancreasului
Prezenta amilazei in urina (al doieal parametrul relevant)
Amilazemia crescuta in cazul inflamatiei organelor vecine(colecistita, ulcer perforat)
Recoltarea sucului pancreatic prin tubaj duodenal efectuat cu o sonda dubla, prevazuta cu
un balon care impiedica trecerea sucului gastric in duoden(sense taken blocking) se
stimuleaza evacuarea vezicii biliare, recoltam bila si abia apoi recoltam sucul pancreatic,
la laborator se determina volumul si se fac dozarile enzimatice
Alta metoda de investigare cu ajutorul substantelor marcate radioactiv(testul cu trioleina
marcata Iod131, se administreaza pacientului o lingurita de ulei de masline in care s-a
introdus trioleina marcata radioactiv dupa care se determina activitatea din sange, urina,
materii fecale, ; in cazul unei insuficiente pancreatice radioactivitatea din sange si urina
va fi scazuta, iar cea din materiile fecale crescuta; examenul microscopic al materiilor
fecale si coprograma in cazul insuficentei pancreatice, fragmente de fibre nedigerate
precum si picaturi de amidon.
SECRETIA BILIARA

- bila este produsul de secretie si excretie al ficatului si se acumuleaza in perioadele

interdigestive in vezicula biliara (colecist), unde se concetreaza si de unde se elimina
intermitent prin coledoc in duodenul 2 (D2) in perioadele digestive.
- Secretia este continua la nivelul polului biliar al hepatocitului. In 24h 700-1200mL de bila.
- Etapele secretiei biliare:
1. captarea/sinteza de catre hepatocit a substantelor din compozitia bilei la polul
capilar
2. transportul lor prin celula
3. excretia bilei prin polul biliar al hepatocitului in canaliculii biliari
- mecanismul secr se bazeaza pe procese de filtrare sangvina (depind de debitul circulator)
selectia activa si secretie-reabsorbite in principal de apa, Na si Cl din ductele si canalele
intralobulare
ASPECTUL BILEI
- bila hepatica are o culoare galbena-aurie si un pH de 8-8.6
- bila veziculara este verde brun, este mai tulbure, are saruri de calciu, mucus, saruri
epiteliale, gust amar.
- bila coledociana care este galben-murdar cu pH 7-7.6
*in vezicula biliara, bila se conc de 8-10 ori
COMPOZITIA BILEI
-subst anorganice Na, K, Ca, bicarbonati, fosfati

- subst organice: saruri biliare(ac biliari), pigmenti bliari, cholesterol, lecitina, ac grasi si
mucina; ac biliari = ac colic,, ac dezoxicolic, ac litolic si ac chenodezoxicolic; sarurile biliare
= glicocolatul de Na sau potasiu, sau taurocolatul de Na sau potasiu
ACTIUNILE SARURILOR BILIARE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

emulsionarea grasimilor
activeaza lipazele
transporta ac grasi rezultati prin lipoliza rezultatidinmijl lumenuluiint spre mucoasa entero
absorb ac grasi si monogliceridele din intestin prin sch polaritatii acestora.
rol in absorbtia vit liposolubile
rol in abs unor metale Fe, cobalt, Cu
stimuleaza secr pancreatica
stimuleaza peristaltismul intestinal avand usor efect laxativ

SECRETIA BILIARA
Secretia biliara este sintetizata in mod continuu la nivelul ficatului si eliminate in D2 in timpul
perioadelor digestive.
Ficatul reprezinta o glanda anexa foarte importanta a tubului digestiv a carei unitate structurala de
baza este lobulul hepatic.
Un lobul hepatic este alcauit din hepatocite, capilare sangvine si canaliculi biliari si ducte
excretoare.
Ficatul prezinta intre 50.000 si 100.000 de lobuli iar dimensiunea unui lobul (cativa mm) si
latimea (diametrul transversal de 0,8-1mm)

Principalele functii hepatice :

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Productia de bila
Depozitarea glucidelor
Controlul metabolismului proteic si lipidic
Conjugarea catecolaminelor si a hormonilor gonadali
Metabolizarea unor substante exogene de tipul medicamentelor si alcoolului.
Are rol de rezervor sanginv si deposit sangvin.
Intervine in termoreglare

Productia sau secretia bilei presupune:

a) captarea din capilarul sangvin si secretia unor substante din compozitia bilei
b) transportul acestora prin celula
c) eliminarea prin polul biliar.

COMPOZITIA BILEI
1. Substante anorganice
2. Substante organice : acizii biliari, saruri biliare, cholesterol, lectitina , AG , acizii biliar
( provin din cholesterol si sunt reprezentati acidul colic, dezoxicolic, litocolic si
chenodezoxicolic); Acestia se combina cu glicerolul sau cu taurina si formeaza acidul

glicolic respective acidul taurocolic . Acestia se combina cu Na sau K formand glicocolatul

de Na sau glicocolatul de K respectiv taurocolatul de Na sau taurocolatul de K.
Sarurile biliare actioneaza ca niste detergenti, scazand tensiunea superficiala a particulelor mari
de grasime facilitand fractionarea lor in particule fine in vederea emulsionariilor.

ACTIUNI/ROLULRI ALE SARURILOR BILIARE :

1. Emulsionarea grasimilor
2. Activeaza lipazele (enzima care va scinda grasimile)
3. Transporta AG rezultati prin lipoliza din mijlocul lumenului intestinal spre mucoasa
enterala (mucoasa intestinului subtire)
4. Absorb AG si monogliceridele din intestin prin schimbarea polaritatii acestora.
5. Absorbtia vitaminelor liposolubile A, D E, K.
6. Au rol in absorbtia metalelor in special pt Fe, Co si Cu
7. Stimuleaza secretia pancreatica dar si secretia de bila ( efect coleretic )
8. Stimuleaza peristaltismul intestinal si au rol laxativ usor si datorita faptului ca acizii
biliari limiteaza reabsorbtia apei si electrolitilor din intestine.
9. Mentin in solutie colesterolul formand cu el complexe hidrosolubile (se intampla atat timp
cat raportul saruri biliare/colesterol = 20 : 1. Daca raportul se schimba in favoarea
colesterolului ,atunci colesterolul pricipita si formeaza calculi biliari colesterolici.
10.Din cele 2 grame de colesterol care se elimina zilnic mai mult de o treime se catabolizeaza
pe calea formarii acizilor biliari.
11. Inhiba apetitul si secretia gastrica.
12.Au functie/ actiune bacteriostatica( opreste inmultirea bacteriilor dar nu le omoara ) in
special pentru pneumococsi Escherichia colli .
13.Rol antiputrid (impiedica fermentatia/putrefactia).
9/10 dintre sarurile biliare sunt reabsorbite din intestine odata cu grasimile dar odata traversata
mucoasa enterala se separa de acestea si pe cale sangvina ajung la ficat la polul capilar al
hepatocitelor realizand astfel circuitul hepato-entero-hepatic.
Pigmentii biliari sunt biliverdina si bilirubina,ei nu au niciun fel de actiune fiziologica, sunt
doar produsi de degradare a hemoglobinei rezultati prin hemoliza.
Hemoliza presupune lezarea membranei hematiei urmata de eliberarea hemoglobinei.
Hemoglobina incepe procesul de degradare si primul pas este reprezentat de desfacerea
inelului tetrapiloric al hemului si transformarea ei in coleglobina.
Coleglobina pierde Fe si se transforma in biliverdinglobina, pierde globina( 2 lanturi 2
lanturi ) si se transforma in biliverdina de culoar everde-albastrui.
Biliverdina este redusa in bilirubina de culoare galben roscat.
Bilirubina este transportata de catre sange spre ficat legata de albumine.
Hepatocitul o detaseaza de albumine si o conjuga cu acidul glucuronic, astfel rezulta bilirubina
hepatica conjugata( directa)
Pigmentii biliari ajunsi in intestine vor fi partial eliminati prin materiile fecale si cealalta parte
se reabsoarbe, ajunge in sange de unde o parte se reintoarce la ficat prin circuitul hepato entero
hepatic iar cealalta parte ajunge la rinichi si se va elimina prin urina.
Cand exista un calcul biliar care blocheaza sfincterul Oddi sau cand exista o compresiune
tumorala de vecinatate, bila este trimisa catre polul apical, de unde trece in sange si apare
coloratia icterica a tegumentelor si mucoaselor insotita de decolorarea materiilor fecale.

Colesterolul in bila se prezinta majoritar sub forma libera, nesterificata si provine atat din
aportul alimentar cat si prin productie endogena la nivelul ficatului. Odata ajuns in intestine o
parte din colesterol se va reabsorbi si va parcurge circuitul hepato enetero hepatic iar alta parte
se elimina prin materiile fecale sub forma de coprosterol
Daca raportul colesterol/ saruri biliare este mai mare de 0,03pana la 0,05 , colesterolul
precipita formand calculi biliari.