Sunteți pe pagina 1din 44

Patologii asociate functiei pancreasului

Pancreasul = organ de aprox 15 cm lungime (70-105 g)


- este nconjurat pe 3 pri de duoden
Capul su se ntinde spre dreapta n asociere cu poriunea de
mijloc a duodenului iar corpul i coada se ntind spre stnga pn sub
splin
Ductul pancreatic (Wirsung) se vars n duoden prin sfincterul
Oddi

Functii:
1. Endocrina = sinteza de hormoni
2. Exocrin: furnizeaza enzime esentiale procesului de digestie
Pancreasul endocrin const din 5 tipuri principale de celule
organizate n insule (insulele lui Langerhans) v slide 3:
Celulele beta (60-70% din celulele pancreatice insulare) sunt
cele mai comune i sunt responsabile pentru producerea de insulin
Celulele alfa (20-30% din totalul celulelor din insule) produc
glucagon
Celulele delta (2-8% din totalul celulelor insulare) produc
gastrin i somatostatin
Celulele PP produc polipeptida pancreatica

Celulele enterocromafine produc serotonin

Hormoni produsi de celulele insulare pancreatice

Pancreasul exocrin

- secret zilnic aproximativ 1,5-2 l de fluid bogat n enzime digestive


Secreia exocrin pancreatic
= elaborata de ctre celulele pancreatice acinare
- este clar, fr culoare, apoas i puternic alcalin cu pH
care poate atinge valoarea de 8,3 n timpul fluxului maxim, ca o
consecin a concentraiei mare de bicarbonat
- are aproximativ aceeai concentraie de sodiu i potasiu ca
serul
Secreia exocrina pancreatic este stimulat de:
- nervii vagi
- diferii hormoni de origine intestinal:
Colecistokinina (pancreozimina) - stimuleaza o secreie bogat n
enzime
Secretina - stimuleaz o secreie pancreatic cu o concentraie
mare n bicarbonat dar relativ sczut n enzime digestive

Enzimele proteolitice de origine pancreatica


- sunt sintetizate de pancreas sub forma zimogena
- eliberate n lumenul ductului pancreatic si transportate n
duoden
- in duoden: enterokinaza (eliberat de celulele mucoasei
duodenale dup stimularea de ctre srurile biliare) scindeaz
legtura Lys-Ile din molecula tripsinogenului
tripsin
Tripsina acioneaz asupra altor zimogene de origine
pancreatica pentru a crea enzime active proteolitic:
- chimotripsin, elastaza
- carboxipeptidaza A i carboxipeptidaza B, etc.

Enzime sintetizate de pancreas n forma activ:


- ribonucleaza, deoxiribonucleaza
- alfa amilaza
- lipaza
- colesterol esteraza

Pancreatita
Conditie inflamatorie in care enzimele digestive
secretate de pancreas sunt activate prematur si distrug tesutul
pancreatic
Mai nti are loc activarea tripsinogenului la tripsina
ducand la activarea cascadei de coagulare i agregarea plachetelor
Distrugeri tisulare se pot produce si in alte organe ale corpului:
- plamanii, rinichii si vasele de sange, care primesc enzimele
activate
Se poate manifesta in 2 forme:
acut i cronic, ce sunt asociate frecvent cu:

- abuzul de alcool, unele medicamente in exces, toxine


- factori ereditari
- obstrucia ductului pancreatic
- malnutriia cronic
- fibroza pancreasului

a) Pancreatit acut
Imbraca 2 forme, imposibil de difereniat, deoarece ambele
debuteaz cu durere abdominal sever
- tipul edematos (80% din cazuri)
- tipul hemoragic (20%)
Pancreatita acuta hemoragica = cea mai grava forma
Enzimele pancreatice sunt activate prematur i determin
distrugeri tisulare locale, efecte microcirculatorii si iritarea nervilor
(generatoare de dureri abdominale puternice)
= caracterizata prin: - necroz parenchimal i hemoragie
- poate avea ca rezultat ocul cardiovascular
- pierderi de fluid n spaiile extracelulare (~10 l/24 ore):
Ascita pancreatica este determinata, de regula, de ruperea canalului
pancreatic comun, asociata frecvent cu o fistula interna intre canal si
cavitatea peritoneala, sau cu un pseudochist fisura
- prezinta un grad de mortalitate crescut

Modificri enzimatice n pancreatita acut


1- o cretere a activitii a-amilazei serice, care:

- la 4-5 ore de la debutul durerilor abdominale, poate atinge


valori de ~5 ori mai mari dect valorile normale iar
- n decurs de 24 de ore poate depi de 10 ori limita
superioar a normalului
! Gradul de cretere a a-amilazei = variabil de la caz la caz
- Datorita eliminrilor urinare ale a-amilazei nu s-a putut
stabili o relaie cert ntre nivelul acestei creteri i gravitatea
manifestrilor clinice sau evoluia ulterioar a bolii
Valorile serice anormal crescute ale acestei enzime tind s revin
spre normal deja din ziua a doua de la debutul fenomenelor acute
- n rare cazuri persist mai mult de 72 ore

Valoarea diagnostic a determinrilor de a-amilaz serica este


limitat i datorit faptului c:
- activitatea seric a acestei enzime depinde nu numai de
izoenzima pancreatic, dar i de cea provenit din glandele
salivare (parotiditele se nsoesc de creteri importante ale amilazei
serice ca rezultat al cresterii izoenzimei salivare)
! Este posibila diferenierea celor 2 izoenzime prin:
- separri electroforetice
- adsorbia pe schimbtori de ioni
- rezistena la inhibitori specifici
2. Cresteri ale activitatii lipazei serice
= enzim considerat a fi mai specific esutului pancreatic
- persist mai mult timp n ser in comparatie cu alfa amilaza
In cazurile n care factorii de risc ai pancreatitei acute persist:
- atacurile de pancreatit pot cpta caracter recurenial
- suferina pancreatic trece spre o form cronic

b) Pancreatita cronic

- are caracter lent progresiv


- poate evolua cu timpul catre insuficiena pancreatic
= o patologie particulara care conduce la:
- formarea de dopuri mucoase in canalul pancreatic
- precipitarea srurilor de Ca in venele pancreatice mai mici
ceea ce determina o stare inflamatorie continua
pierderea
progresiv a esutului pancreatic
Inregistreaza frecventa crescuta:
- la alcoolici: alcoolul determina diminuarea secreiei de
litostatin (proteina ce intra in compozitia sucului pancreatic si care
mpiedic formarea cristalelor de CaCO3)
- in situatii de obstrucie parial a canalului Wirsung
(depunere de calculi, in sarcoame)

Diagnosticare = dificila deoarece:


- manifestrile clinice sunt necaracteristice

- creterile activitii a-amilazei din ser sau din urin survin


doar n cursul eventualelor atacuri recurente, fiind de altfel din ce n
ce mai puin exprimate pe msur ce parenchimul pancreatic este
nlocuit cu esut scleros
Confirmarea diagnosticului:
- o diversitate de tehnici de vizualizare:

- colangio-pancreatografie endoscopic = introducerea prin


endoscopie superioara a unei substante de contrast in caile biliare
si pancreatice urmata de vizualizarea radiologica a acestor cai
- ultrasonografia i angiografia

Complicatii metabolice: - hiperglicemia si diabetul


- malnutritia (pierderea in greutate, deficiente in vitaminele
A,D,E,K)
Tratamentul: - ingestia de inhibitori ai enzimelor pancreatice
- abstinena de la alcool
Cafeaua poate reduce sau preveni riscul pancreatitei!
In cantitati moderate cofeina poate contribui la inchiderea canalelor
de calciu si implicit reducerea Ca intracelular si a activarii
proenzimelor (Ca in exces determina activarea proenzimelor si
stimuleaza degradarea proteinelor)

Fibroza chistic a pancreasului


= boala fibrochistic a pancreasului sau mucoviscidoza
Denumita si boala celor 65 de trandafiri
- boal autozomal-recesiv
- relativ comun (incidenta bolii 1 copil: 2000-2500 persoane)
- provocata de mutatii in gena canalului de Cl: CFTR (Cystic
Fibrosis Transmembrane Conductance Regulator = reglator al
conductantei transmembranare in fibroza chistica)

CFTR este prezent in celulele epiteliale ale multor organe:


- pancreas
- plamani, ficat
- tractul digestiv, tractul reproducator
- piele
= GP transmembranara constituita din 5 domenii: (v. Fig urmatoare)
- 2 domenii transmembranare
legate fiecare de cate un domeniu de legare a nucleotidelor nucleotid binding domain (NBD ) din citoplasma
Aceste NBD se leaga la un singur domeniu reglator R
(caracteristica a transportorilor proteici din clasa ABC)

Extremitatea - COOH a proteinei este fixata de citoschelet


Canalul ionic se deschide numai cand:
- domeniul R este fosforilat de protein kinaza A (PKA) si
- 2 molecule de ATP sunt legate la cele 2 NBD

Structura CFTR
In conditii fiziologice:
CFTR transporta ionii Cl- la
suprafata celulelor epiteliale
- determina formarea unui
gradient ionic si deplasarea ionilor
de Na incarcati pozitiv in aceeasi
directie cu Clionii de Na
antreneaza si deplasarea apei prin
osmoza la suprafata epiteliului
rezultand secretii fluide ale
glandelor mucoase
Mutatii ale genei CFTR:
deplasarea sarurilor si apei din celule este blocata
mucus cu
vascozitate crescuta ce obtureaza canalele
distrugerea tesuturilor

Principala anomalie functionala la persoanele afectate pare sa fie:


- elaborarea de secretii cu concentratii mari de proteine si calciu
Acest dezechilibru conduce la nivelul pancreasului la:

- cresterea vascozitatii secretiilor


- precipitarea mucusului si a constituientilor organici din sucul
pancreatic in canalul pancreatic care in mod normal transporta in
intestin enzime importante pentru digestia alimentelor
Se inregistreaza distrugerea progresiv i cicatrizarea
fibroas a pancreasului
insuficienta pancreatica
- afectarea insulelor lui Langerhans poate antrena un diabet
insulino-dependent
- funcia exocrin pancreatic = sever diminuat
- Individul nu poate procesa sau absorbi corect
nutrientii (sindromul malabsorbiei:digestia sau absorbia insuficienta
a proteinelor, glucidelor, lipidelor i altor molecule complexe)
Copiii care au fibroza chistica iau lent in greutate, chiar daca
au o dieta normala si un apetit bun

Manifestrile clinice = variate:


Iniial:

- ocluzie intestinal a nou nscutului asociata cu


- icter (provocat de obstructia cailor biliare)

- problemele respiratorii:
- tuse persistenta
- bronsite repetate
- emfizem care evolueaza
respiratorie severa (adesea mortala)

spre

insuficienta

- suprainfectii pulmonare
- malabsorbie pancreatogen la aduli
- mai rar o afectare hepatica, ce conduce uneori la ciroza
Datorita tratamentelor moderne dezvoltate in tarile europene si in
America de Nord, aproximativ 50% dintre pacienti ating varsta de 30
de ani iar unii pot depasi cu mult aceasta varsta

Confirmarea diagnosticului:

- testul transpiratiei: este folosit un curent electric slab pentru


a transporta pilocarpina in pielea antebratului. Acest alcaloid
stimuleaza glandele sudoripare din zona sa produca transpiratie.
De-a lungul unei perioade de 30-60 minute, transpiratia este
colectata pe hartie de filtru sau tifon si testata pentru a detecta
prezenta clorului. Nivelul clorului detectat in doua teste
independente trebuie sa fie peste 60 pentru a pune diagnosticul de
fibroza chistica. Valorile normale ale testului sudorii sunt la copii sub
60
Tratament:
- pastrarea unei stari nutritionale satisfacatoare:
- administrarea de extracte pancreatice
- un regim hipercaloric si hipolipidic, chiar o
alimentatie prin sonda gastrica sau prin perfuzii pentru a suplini
deficitul nutritiv
- simptomatic: - aerosoli, mucolitice
- antibiotice, transplant pulmonar

Insuficiena pancreatic
= cauzat de:
- atacuri repetate de pancreatit acut sau
- o pancreatit cronic de lung durat, cand parenchimul
pancreatic este distrus gradat
! Pancreasul se caracterizeaza printr-o rezerva funcionala imensa
De aceea, insuficiena pancreatic devine evident numai foarte
trziu n evoluia bolii
Cnd 75% din gland este afectat se inregistreaza modificri
detectabile n procesul digestiv
Se pot instala:
- diabetul mellitus (insulele Langerhans sunt alterate)
- scderea concentratiei de a-amilaza i lipaza n sucul duodenal
- scderea activitii a-amilazei serice este puin exprimat
deoarece scderea izoenzimei pancreatice are efect minor asupra
activitii enzimatice globale a alfa-amilazei din ser

Totusi:

- dozrile selective ale a-amilazei pancreatice in sucul


duodenal
- determinrile de lipaz seric
- dozarea radioimunologic a tripsinogenului
ar putea evidentia strile de hipoenzinemie (determinate de
reducerea parenchimului pancreatic)
Interventii terapeutice:
- corectarea deficienelor nutriionale
- evitarea alcoolului
- corectarea diabetului
- corectarea defectelor enzimatice (enzime pancreatice orale):
Zimogen Forte Pepsina, amilaza, lipaza, hemicelulaza, extract de
bila de bou (determina digestia grasimilor prin emulsionarea lor si
activarea lipazei), dimeticona (antispumant ce elimina gazele sau
spuma din tractul gastro-intestinal)

Evaluarea insuficienei secretorii a pancreasului

1) dozarea enzimelor secretate n sucul duodenal pe unitatea de


timp n urma stimulrii cu secretin-colecistokinin
Cu scopul evitrii intubrii duodenului se practica:
2) Testul bazat pe administrarea oral a unui peptid sintetic (Nbenzoil-L-tirozil-acid-p-aminobenzoic)
Acest peptid este clivat de chimotripsin n sucul duodenal
elibernd acid-p-aminobenzoic (PABA)
se absoarbe din intestin
n circulaie, i se elimin prin urin unde poate fi dozat
La bolnavii cu insuficien pancreatic: prezenta n urin a PABA
este cu aproximativ 50% mai mica fa de normal

Interferente: eventuale afectari renale, intestinale sau hepatice


3) dozri de chimotripsin n materiile fecale
Testele 2 si 3 reflecta productia pancreatica a acestei enzime

DIABETUL ZAHARAT

~382 milioane de diabetici in lume! (2013)

La fiecare 8 secunde, o persoana moare din cauza


diabetului si a complicatiilor acestuia

Diabetul zaharat Diabetes mellitus (DZ)

DZ este un sindrom caracterizat printr-un dezechilibru metabolic


ce are ca rezultat o stare de hiperglicemie datorita:
1- scaderii nivelului de insulina (hormon esenial pentru
reglarea metabolismului glucidelor i transportul glucozei din sange
n interiorul celulelor) sau
2- dezvoltarii unei rezistente anormale la insulina a celulelor
insulina-sensibile
Insulina structura si mecanism de actiune
= sintetizata de pancreas ca raspuns la o stare de hiperglicemie
- actioneaza asupra a 3 tipuri principale de celule tinta:
- hepatocite
- celule musculare striate
- adipocite
in sensul stocarii excesului de Glc in structura glicogenului
(glicogenosintezei), glicolizei si sintezei de AG
! are efect hipoglicemiant

Insulina este constituita din 2


catene polipeptidice:
A (21 aa)
B (30 aa), legate prin 2 punti
disulfurice intercatenare
Cys7A-Cys7B si
Cys20A-Cys19B

Actiunea majora
a insulinei: in
mentinerea
glicemiei prin
cooperare cu
glucagonul (H
hiperglicemiant)

Efectul insulinei asupra preluarii intracelulare de glucoza


si asupra metabolismului energetic

Insulina se leaga la receptorul ei


cascada de semnalizare (2)

(1)

dupa care initiaza o

Se observa translocarea transportorului GLUT-4 la membrana


plasmatica si influxul glucozei in celula (3), sinteza
glicogenului (4), glicoliza (5) si sinteza acizilor grasi (6)

Se cunosc 13 transportori
GLUT mamalieni cu
distributie
tisulara
diferita

= Proteine transmembranare: 12 a-helixuri care


traverseaza membrana
plasmatica
GLUT 4 este prezent in
muschii striati (cardiac si
scheletic) si adipocite ce
sunt sensibile la insulina
GLUT 2 este exprimat pe hepatocite, celulele intestinale si
celule pancreatice

Receptorul insulinei (IR)

Proteina transmembranara cu activitate


tirozin kinazica
Format din 2 subunitati a si 2 subunitati
legate prin punti disulfurice
Subunitatile care strabat membrana au
un domeniu cu activitate tirozin kinazica
Subunitatile a extracelulare poseda situsul
de legare al insulinei
Legarea insulinei la IR induce autofosforilarea subunitatilor beta la
resturile de Tyr si activarea sa (IR*)

IR* promoveaza o cascada de fosforilari post-receptor dintre care


primele proteine se numesc IRS (insulin receptor substrate)
Legarea si fosforilarea IRS-1 conduce la cresterea afinitatii GLUT4
pentru membrana plasmatica si stimularea preluarii Glc din sange

OMS (organizatia mondiala a sanatatii) recunoaste 3 tipuri de DZ:


- DZ tip 1
- DZ tip 2
- DZ gestational
caracterizate prin:
- simptome si consecinte similare, DAR
- cauze si distributie populationala diferite
Diabetul zaharat de tip 1
numit anterior IDDM (DM insulin dependent)
= diabet juvenil deoarece este depistat in perioada
copilariei
Reprezinta 5-10 % din totalul pacientilor cu DZ
Administrarea insulinei este indispensabila pentru supravietuire
deoarece pancreasul este incapabil sa o sintetizeze in cantitati
suficiente
In lipsa administrarii insulinei, pacientii mor

Exista 2 subtipuri de DZ tip I:


A- autoimun
= caracterizat prin distrugerea autoimuna (mediata de limfocitele
T) a celulelor ale pancreasului, producatoare de insulina
Markerii procesului autoimun = auto-anticorpi fata de
antigene specifice exprimate de celulele insulare
B- idiopatic
caracterizat prin mecanisme necunoscute de distrugere a
celulelor insulare
DZ de tip 1, netratat, este caracterizat prin urmatoarele modificari
biochimice:
a) hiperglicemie
rezult ca urmare a:
- incapacitii celulelor de a prelua glucoza din plasm
datorita reducerii (absentei) insulinei
- a gluconeogenezei accelerate care are ca precursori
proteinele musculare i aminoacizii

b) hiperlipoproteinemie ( chilomicroni i VLDL)


Hiperlipoproteinemia apare datorit activitii sczute a lipoprotein
lipazei din capilarele esutului adipos (hidrolizeaza TAG din LP in 2
molecule de AG si monoacil glicerol) a carei sinteza este
dependent de insulina
c) episoade severe de cetoacidoz
= rezultatul unei cantitati mari de AcCoA provenita din
- o lipoliza crescuta n esutul adipos
- -oxidarea accelerata a acizilor grai la nivelul ficatului
Fara insulina, bolnavul cu diabet tip I dezvolta:
- cetoacidoza
- coma hiperglicemica
- moarte
Cetoacidoza = sinteza excesiva a corpilor cetonici (acid acetil
acetic, acid 3-HO-butiric si acetona) care pot afecta homeostazia
pH sangelui

La un bolnav cu diabet tip 1 se pot inregistra:


Modificari ale glicemiei (valoarea Glc in sange) de la VN: 80
120 mg/dl, 46 mmol/l)

Valori > 200 mg/dl (10 mmol/l) - sunt insotite de:


- disconfort
- urinare frecventa
- deshidratare
polidipsie
Valori > 300 mg/dl (15 mmol/l) conduc in plus la:
- cetoacidoza
- necesita tratament rapid cu insulina
! Conform Asociatiei Europene de Studiu al Diabetului (EASD)
- VN ale glicemiei: 73 - 110 mg/dl pe nemancate
Valoarea anormala: >126 mg/dl, tot pe nemancate

Simptome generale:
- poliurie (diureza > 2 l/24 ore)
- sete exagerata (polidipsie)
- vedere incetosata
- astenie
- scaderea fortei de munca
- scaderea inexplicabila in greutate etc.
- Glucosurie
= conditie anormala de eliminare a glucozei prin urina, cand
glicemia > 180 mg/dL (pragul renal al Glc) = valoare peste care
capacitatea de reabsorbtie a glucozei la nivelul tubulilor renali este
depasita

Patogeneza diabetului de tip 1: DZ1= rezultatul actiunii a 3 factori:


predispozitie genetica + factori de mediu + procese autoimune

La un individ predispus genetic, factorii de mediu induc un


proces autoimun: Moleculele de suprafata celulara MHC II (HLA):
DR3, DR4 si DQ prezinta antigenele de pe suprafata celulelor
limfocitelor T helper si le stimuleaza sa se multiplice. Limfocitele T
helper activate stimuleaza limfocitele B sa produca anticorpi fata de
aceste Ag specifice de pe celulele (autoanticorpi) conducand la
distrugerea celulelor si la deficienta in insulina
DIABET
Factori de mediu
favorizanti:
Agenti infectiosi,
laptele de vaca,
deficienta in vit D,
toxine, factori de
stres, influente
climatice

Autoanticorpi specifici dezvoltati in diabet 1:


GAD-65 (anticorpi directionati catre glutamic acid
decarboxilaza) - produc cele mai profunde modificri la nivelul
celulelor pancreatice
ICA512/IA-2 (anticorpi contra celulelor insulare)
IAA (anticorpi contra insulinei)

Distrugerea celulelor
= eveniment mediat de limfocitele T, evidentiat initial prin prezenta
insulitei la pacientii nou diagnosticati
= mai rapida la bolnavii mai tineri
= asociata cu alte maladii autoimune (Graves, Addison)
Insulita = infiltrarea limfocitelor in insulele lui Langerhans, ce
sugereaza o reactie inflamatorie sau imunologica

Diabetul zaharat tip 2

denumit anterior si NIDDM (non-insulino-dependent)


diabet de maturitate (se manifesta dupa 40 ani)
Reprezinta peste 90 % din cazurile de diabet
Este caracterizat prin:
- rezistenta la insulina: insulina este sintetizat n
concentraii normale sau chiar crescute, defectul aprnd de regul
la nivelul receptorului insulinic (IR) de pe suprafaa celulelor int
- hiperglicemie si hipertrigliceridemie
- rareori cetoacidoza
Cauze:
Mutatii la nivelor genelor care codifica IR
Disfunctionalitati ale GLUT 4
Factori secretati de tesutul adipos, care interfera cu calea de
semnalizare a insulinei
Principalele manifestari ale rezistentei la insulina sunt:
- O scadere a preluarii glucozei de catre muschii scheletici,
care are drept consecinta cresterea glicemiei si a insulinemiei
- O incapacitate a insulinei de a inhiba secretia hepatica de
Glc si eliberarea AG din tesutul adipos

Caracteristici celulare in DZ de tip 1 si 2, comparativ cu celulele normale


In conditii normale: insulina se leaga de si activeaza IR facilitand
asimilarea Glc
glicemia este redusa corespunzator
In diabetul de tip 1: insulina nu este prezenta datorita esecului celulelor
insulare de a o produce
Glc nu este asimilata de celule deoarece IR
nu sunt activati. Ca rezultat glicemia creste
In diabetul de tip 2: insulina este prezenta dar IR sunt modificati si nu pot
raspunde la insulina
asimilarea Glc in celule este mica

Aproximativ 55% din pacientii cu diabet tip 2 sunt obezi si


hiperinsulinici
! Exista o relatie directa intre obezitate si rezistenta la insulina
Boala se caracterizeaza prin:
- diferite grade de severitate:
cazuri usoare: glicemia a jeun ~140-150 mg/dl
cazuri severe: glicemia a jeun > 300 mg/dl (poate necesita
insulino-terapia)

- evolutie silentioasa: debut cu multi ani inainte de aparitia


simptomelor
- se agraveaza pe parcursul evolutiei prin:
- scaderea progresiva a secretiei de insulina
! Dupa 10-15 ani poate fi necesara insulino-terapia
Simptomele DZ 2 pot fi ameliorate printr-o dieta corespunzatoare

Testarea periodic a glicemiei permite depistarea din timp a


afeciunii
Cu ct diagnosticarea este mai precoce, cu att tratamentul este
mai eficient, prevenind apariia complicaiilor

Complicatii ale DZ de tip 2:


Leziuni ale retinei (retinopatia diabetic)

orbire

Leziuni ale rinichilor (nefropatia diabetic)


Afectarea nervilor (neuropatie diabetic)
Ulcere (leziuni) ale membrelor inferioare (piciorul diabetic)
Accelerarea aterosclerozei care poate conduce la tromboz,
atac de cord sau accident vascular cerebral

Diagnosticul diferential al DZ tip 1 si tip 2

Caracteristica

DZ tip 1

DZ tip 2

Varsta debut

Sub 30 ani

Peste 40 ani

Cetogeneza

Mare

Rara

Tablou clinic

Simptome evidente

Rareori simptome

Greutate
corporala

Normo-, sub-ponderal

Frecvent obezi

Insulinemie

Deficit absolut, sever

Hipo-, normo-, hiper-

Autoanticorpi

Da

Nu

Asociere cu boli
auto-imune

Da

Nu

Tratament cu
insulina

indispensabil

frecvent

Progresia rezistentei la insulina catre diabetul de tip 2

Diabetul gestational
Afecteaza circa 4 % din femeile gravide, in stadiul final al sarcinii
Apare din cauza incapacitatii organismului mamei de a secreta
insulina in cantitati necesare pentru a mentine o glicemie normala
Dupa nasterea copilului: de regula diabetul dispare
Se poate transmite si fatului
Desi insulina nu poate trece prin placenta, fatul primeste un exces
de glucoza ceea ce forteaza pancreasul sau sa produca mai multa
insulina
Nou nascutii sunt obezi si au un risc inalt de a dezvolta diabet tip 2
Cauze necunoscute
! posibil hormonii implicati in mentinerea si dezvoltarea sarcinii pot
bloca actiunea insulinei
Tratamentul: rationalizarea alimentatiei mamei

Diagnosticul de laborator al diabetului


Primul test dozarea glicemiei in conditii bazale, a jeun, dupa cel
putin 10 ore de la ultima masa
FPG (fasting plasma glucose) test [Glc] 126 mg/dL
(diabet)
Al doilea test testul de toleranta la glucoza: dozarea glicemiei la 2
ore dupa administrarea pe cale orala a 75 g glucoza
PG (post load glucose) test [Glc] 200 mg/dL (diabet)
Dozarea glucozei se recomanda a fi realizata prin tehnica
enzimatica cu glucozo oxidaza (GOD) si peroxidaza (POD)
metoda GOD/POD/PAP

Se formeaza un produs colorat a carei absorbanta la ~500 nm este


proportionala cu concentratia glucozei in proba

Testul de toleranta la glucoza orala (TTGO)


Evaluarea glucozei
sanguine:
- la 2 ore dup
administrare pe cale oral
de 75 g glucoz dizolvata
in 300 ml apa (trebuie
bauta in maxim 3 min);
1,75 g per Kg corp la
copii
In IDDM revenirea glicemiei in domeniul fiziologic nu are loc
TTGO este important deoarece:
O glicemie a jeun normala nu exclude existenta unui DZ latent!

Alte teste
Dozarea hemoglobinei glicate (glicozilate- HbA1c) (v. slide 44)
Valori sub 7% ale HbA1c: reflecta un echilibru glicemic bun; aceste
valori sunt de dorit pentru evitarea complicatiilor
peste 15 % HbA1c - indica un dezechilibru major si cronic
Explorari imunologice autoanticorpi ICA, GAD, etc.
Dozarea insulinemiei VN: 10 U/ml (RIA, ELISA)
Dozarea peptidei C (peptida indepartata din pro-insulina)
Glicozuria este prezenta la pacienii cu o glicemie mai mare de 180 mg/dl
Corpii cetonici in urina: = absenti la persoanele sanatoase
- reflect modificrile metabolice la diabetici, induse de creterea
procesului gluconeogenic (Oxaloacetatul este transformat in Glc; Acetil
coenzima A nu mai intra in CK ci se transform n corpi cetonici)
Acidul acetil acetic, acid 3-hidroxi butiric=acizi tari ce afecteaz homeostazia
pH sanguin
cetoacidoza diabetic i in extremis la coma diabetic

Dozarea HbA1c

HbA1C ofera informatii despre


nivelul de glicare al proteinelor
din organism in general,
fenomen
cumulativ
care
reflecta echilibrul glicemic
Gradul de glicare a proteinelor
din organism poate fi corelat cu
nivelul glicemiei
Nivelul HbA1c reflecta glicemia
din ultimele 3 luni
HbA1c

Corelaia
dintre
nivelurile
hemoglobinei glicate HbA1c i a
glicemiei

%
6
7
8
9
10
11
12

Glucoza plasma
din
sangvin

mg/dl
135
170
205
240
275
310
345

mmoli/l
7,5
9,5
11,5
13,5
15,5
17,5
19,5