DECND DATEAzA PHIMA GRAMATICAA LIMBII ROMNE?

DE
DOINACOBET
Pentrusl.udiulgramaticii
romneti
in perspectiv
istoric,pentruinvestigarea
modaliUiideinterpretare
a morrolouie
i sintaxeilimbiiromne,oproblem
deosebit
deimportant
estedeterminarea
primeigrarnatici
a limbiinoastre.Avndmodelullimbilorclasice,crtnrarii din perioadanceputurilor
culturiiromnetidevincons.tienti
de necesitateagramaticiilimbiimaterne,nu numaica disciplin
didactic,dar i ....
' evident,ntr-omsurmult
mairedus. ca st.iin
l a limbii.Revelator
n acestsensestellrmtornlpasajdin Inainte
cuni.ntarc
ctrbinecinstitoriul
si iubitori
ul deintelepciune
cititora Gramaticii
rumnesli a Jid
DimitrieEustatieviei
Braovea;1111:
"Adevrateun1:elepciuncluund
amintemetfsl1gl)-1
accs!a
mult folos va e!stigaminlea Laadptndu-te
intru acestea.nti, vei cunoaste osebi
rea
fiesteelriiaztceri.A d030,vei cunoastedesttciunea
limbiirumnestict eSlesi ce teli
este.A treia,veipricepecu ce estedialectulrumnesc
maindestulat
sau mainc\ndcstulat
dect
alte
rlialocturi.
A
patra,
vei
avea
cheia
jirlceperl
i
n
scripturile
cele
biserieeti
i ntru
cele
dinafar.A cincea,vei aveaunealtmiilocitoarentru ttmch-en
altor dlalecturt
si ntru
desprireafietccriia
cuvntrirumnetisau streine"1.
..
n legturcu primagramatica lirnhii romnei ClIdata alctuirii,i, prerilesnl
tmprtiti, n.i?onsecin,
nceputurilepreocuprilor
tcorcttce privind gfamaticalimbii
noastresnt plasaten epocidiferite:a douaj urutat
e a secolului
al :x.VIl-lea
saua doua
jumtatea secolului
al XVIII-lea.
'
Primaopinieaparinelui DtomidStrungaru",
care,urmrindinfluentagramaticii
slavonea 111iMeIetic
Srriotrf
tki asupracelordintincercride gramatic!
romneasc,
susine,
filra aducensdoveziconcludente,
c primagramatica limbiiromneeste Tilcuirea
sau.
artareaqnunalicii
slonenrii
a. grmttculuiSlaicudin Trgovite(cea 1(60),aflatn !IlS.
)12degrmticu!
la Biblioteca
Academiei
H.S.laHomnia,
f.217v
254'.
potrivi
t opiniei
luiDiomid
Strungaru,
Staicu.
"procednd
tilcuirea
gramaticii
slave
a lui
Smotrtki,
r...'] s-a
strduits apliceprocedee
proprii1nredactareatextuluigramatical.
prez.en
tindu-Ifrparadigme,
r ttneleporticnlaritti
specifice
gramaticii
slaoerS.I1.],
renunndadeseala celemaimulte
exemplecarenu-igseauloculpotrivitn traducerearomneasc,
introdUCind
altelectmai
[imli penlrngramatica
limbiisalematerneIS.I1.]"
3.Meninndll-i
acestpunelde vederei in
lezasa de doctoral,SlaellGrmticnl.
Contribulii
!a istoriascrisuluiromdncsc
din secolul
al
XVlJ-!ea4,
Diomid
Stnmgaruconchide:"Gramatica
"pcrumnie" scrisde Staicllrmne,
[rndoial[s.n.],primancercare
de gramaiic
romneae,
att prin uneleexemple
earade1 nimitricEllstatieviei
Braoveal11l1,
Gramaliwrwnncasc,
1757. PTimagramatic
a limbiiromlle,
ediie,studiuintroduetivi glosarde .t\.A. Ursu,Bucureti,
1969,p. 7.
2 VeziIYom.k!
S';l'ungnrn.
Gramalicaltli Smolrijki
i primagramalic
romneasc,
111
"no'nmnlaviea",
IV, 191U,p. 2KH
a07.
Hlbidem,p. 298.
,1Vcr.irewl11tulle!.c'rledoctorat,Bucureti,1973.

1s

DOJiNA
COBE

ristiee gramaticii
limbii romne.cll i princelpeste1,lOde termenigramaticali
romncti
,
formulai
pentruprimadal in literaturanoastrde spccialltate=
s. Afirmaiile
lui Diomid
SlnmgHl'll
HIlfostacceptate,
Ir rezerv,de VidorPapacostea",de Ion Gheie7
i, pariat,
de Al'geriaStmol.a".
Ceade a douaprereaparinelui N. A. Ursu,care,studiindgramatica
lui Dimitrie
ElIstatievici
Braoveanul
i constatnd,
pe bazaraportriiacesteiala modele,prcocuparcu
lui Eust.atievici
"dea oglindiIn Iucrare,cit mai[udictos,structuramorfologic
i slntacttc
il limbiiromne,de a semnalaeventualele
excepiide la regulilestabilite"
v,plaseaz
Inceputurilegramaticii
romnct!
un veacmaitrziu,n a douajumtatea secolului
al XVIII-lea.
maiprecisn 1757,cindEusIutievlclji termingrarnati
ca sa. Ftelulndproblema
n Slndtnl
introductin
YeediiaGramaticii
runuincl!
a lui DimitrieEustatievlclBrusoveanul,
N.A. 1:r811
ajungela concluzia
c,dinmoment
ceStalcu.riui-apropussalctuiasc
o gramatic
a limbii
romne,chiardacilustreazcu exemple
romnet!
definiiile
i reguli
le traduse,meritulde
a fi autoral celeidinttlgramatict
romneti
li revinen ntregime
lui DimitrieEustattcvici
Brauveanul"
10.n ceeacel privetepe Staicu,el a tradus"definiiile
prtilorde vorbirei
unelereguliprivitoarela mortologla
Ior"11din gramatica
lui Smotrttki
, pentrua nlesnielevilorde la scoalaelelimbi culturslavondinTtrgovistc.
nfiinatn timpuldomniei
lui
Matei Basarabt'',inelegereagramaticll
slavonc.
n ultimull.imp
, pe bazaunorparticulariltl
de limbi a uuorarirmai!dinprcf'aa
la Tlcuirea
saliartareogramaticii
slonenest
i aflatn ms,,)]:2de la B.A.FL,
raportatela partlculari
ttitelingvistice
ale lndreplrii
legii(Bucureti.
1(152)
i la uneleafirmaiidinpl'cIaa
luiDaniil Andrean
Panoneauul
Ia aceastcarte,N.A. Ursua ajunsla concluzia
c "fragmentul
de grama
Licrespectivafosttradusn romaneste
nu deqrmti.cul
Siaicu,ci deDonii!T'atiol1ea11111
[s.n.],pe ctndacestaeradasc11
la coaladinTrgovite,
pentruo maiuoarn\clegere
de c:'itreeleviisi a noiunilorgramaticale"
13.ntructn ms. 312textulacesteiTUruiria
fostcopiatelegrmticul
Staicu,esteposibil,conchide
N. A. r:rsn,ca Staicll"sfi fostelevullniDanii1,iar n ms. 312s ti eopiatfragmente
din cursulde gramatic
al acestuia"
14.
n celece urmeaz6.
nepropunel11
sii cercetm
dacTlCUirea
sali arlarcagramatid
i
s{ovene/i
din ms. 31,?esleo gramatic
fi limbiiromne,cumsustineDiomidSlI'llllgaru,
sau,
cuminsuititlulo llumete,
o traducere,
maiexacto "iilcllire",
o explicaTe
a gramaticii
siavone
il lui MelctieSmotri.ki,
ediiadin 1.61\1,aprutla Eve.
fi Ibidem,Jl. 27.
6 VictorPapacost.ea,
Ocoa/delimb.i wllurslavon
la Trgovi!e
In timpuldomniei
lui lHafeiBasarab,in "Homanoslnvica",
V, Istorie,19(\2,p. 192:"D.Strllngaru,
care[...] a
consacrat
un studiuspecialgramaticii
l'ornfme
dinCodicele
Slurza,o ealifc.,
cu.bundrep/ule
[8.11.]
ceamaivecheincercarede gramaticromneasc
aflatpinn momen.tul
de Iat,)".
? IonCheie,l'reocupri
linavisficc
n culll1ra
romncasc
veche,
n voI.IstoriaUinlc!ol'
n ROlJlnia,
Lingvistica,
Bucurestt1975,
p..1(\: "nceputul[gralwtieiiIn romfmete]
l face
grmticuI
SU:tiClI,
munteande origine,laritlll secolului
al XVII-lea,
compunnd
()grmnaUcmdimenlar
[S.ll.],
inspiratue tratatulslavonal lui Smotriki",
8 VeziarticohllSla[cl1
Grrlmlicul,
n Dictionarul
literaturiiromnede la originipni!
la/.900,Bucureti,
197\),eliucareextragem
ur.mt.orul
pasaj: ,,[Stacu]
alctuiete,
plecind
de la gr:unatica
lui Smotri\.ki,
Tlcuirea
sallarLarca
gramaticiislavollcli,
CIltext hilingv,
slavo-rormll1,
menits faciliteze
'ln\elegerca
gnlmaticii
sL'\YOlle.
l'l'rJsind
exemplele
originalului s[(won[8.n.jn iluslrareanorrnelor
gramaticale,
el introduce;lltele,arlcwalc
limbiiromne
15.n.]".
9 VeziN. A. Ursn, .ModelUl
fafinal granwficii
lui DimitrieEuslaUcuici
FJraoveanul,
n LE, XVI,1\)67,nr. 5, p.' 424.
1{)DimitrieEustatlev'ici
Bra;()
vcanni, Grama!
ica Twnncasc.
Ij'5i. Primagmma
tic
a limbiiromne,Hueun';0ti,
1\169,
p. V.
111IJirli'm.
12VeziVictorPapacostea,
ari. cii.,p. 13:3194.
13VeziN.A. Ur8\1,lJn c.rlurul'
plzinCWIoSC11f
de la mijlocul
secolul1li
al XVII-lea:
lJaniililndrwnPanonemwl,
n "Crunica",
XVI,1\)81,nl'.4:1,din2,1octombrie;
p. 8. Totaiei
N. A, Ursui aLrihuie
lui Dauiilf'anllueanul
lraducereaVechiului
Teslament,
.dinslavollsi
latin,af1atln.ms.
4380elela n.A.1\.,il lnu/lurilof
lui Neagoe
Basarab
(;lrefiulsn Teodosie,a VietiipqlriarlmlLli
Ni!()H,
il rom:mului
popularYarlaam
i IQasa{,
li lnvl1jlllri!o/'
[lresle
loalezilele(Cmpnhlllg,
1(\4'2.).
a d\l'liiintitlllateMisliriosallsacramellt
(Trgovite,
Hi5l)i
a celeiintitulateEnghenias!nos,
sauObliovlenie,
SCHI
J'il'l1osanie
(Trgoyite,
JG5'2.).
14Ibidem.

FI'!;IMA
GRiAMATICA
A LIMBII
ROMANE

117

Deoarece
cuprinsulacestei.LtlculrI''
a gramaticiislavon
c este aproapenecunoscut.
vomface,mainti,ctevaobservaii
n aceastprtvinl.!".
Dupo scurtprefa,n careautoruli motiveaz
"tlcuirea",
urmeaztextuln romn.i in slavonal gramatlcltw,
carecuprindenumaiparteareferitoare
la morfologie(De
eiimoloqliie
), rmasnetermlnat'?Dintreprllde vorbiresnt tradusenumaicapitolele
privindnumele,
f. 22(Y'-24F
(in caresnt tratatesubstantivul,
adjectlvnl
i nurneralul),
pronumeTiC
, J'.21()"
--244'i, part.lal
, nerbul,
I. 24.4"-254r.
Pentruelucidarea
problemei
pusen.discutie,am comparat.
pe de o parte,textulredactntn romniidin ms. 312cu textulcorespunztor
din gramntieile
romnetiulterioare
ale lui DimitrieEustatieviciBraoveanul
(1757)i Macarie(1772),deoarece
acetiautoriau
folositca modeli gramatica
slavona lui Smotriki,
iar, pe de alt.parte,am comparat
textul in limbaslavondinms.312eu celdinedi\inde la H;19a gramaticii
lui Srnotr-itki
, folosindultimareeditarea ncesteia18.
n primulcazam constatat,tntr-ndevr,
prezenaunorsimilitudini
In uneledefinitii,
claslricri,
exemple,
dar maialesale termenilor
gramat.icali,
elemente
pecareDiornidStrungarale consider
hotrtoare
pentruconcluziile
sale.Desigur,acesteasemnri
ii gsesexpltcatiaIn folosirea
aceluiai
izvor..nceeacepriveteterminologia,
calchleren
aceloraitermenislavoni
, carela rndullor eraucalc.hla.i
duptermeniicorespunztori
din greacsau
latin,nuputeas diferepreamultIncrturariidinaceeasiepoc,deinceput,a culturiirornneti.Astfelde elerncn
le nu'potfi nsedificatoare,
pentruc, datoritstructuriispecifice
a
grama
ticil,se ntlnesc
frecventnu IHw13i
nprimelegrurnaticl
rornnesti
, dar i n uneledin
secolele
urmtoare.
DacDimitrieEllsta[icvici
Brasoveanul
i Macaricordoneazn tiparele
de"modelematerialul
limbiiromnecu inteniade a prezcntastructuragramntlcnl
fi
leia, autorulTilcuiriidin ms. 3.12realizeaz
In redaeinromneusc
a manuscrisului
prima
traducere
a aneigroma/ici
sluoon.c
in limbaromn.Deaceea,'a trsturgenerala acestui
text.seremarcneconcordanta
dintrede/'niii
.:;iclasificricaresntaleIirulriisla
vnnei exempleledatecare,11niaiorttotea
cazurilor,
nu le ilustreaz,
deoarece
reprezinttraducerea
celor
din rcdart.iaslavona gramaticii.
Pentruconfirmarea
celorspusem.aisus,vOIIJ
faci'doarctevacxemplifi
cilri.
1. In textul romnescelin Ins.. :Jl.2,n eategoriaullmrllluieste inclusdlWl111
(dedoi,definit:"nmn,lrlll
de doiinstea cloolucruriarilUU:or",
1'.2:15'),att la substanLv
(I.
23c,l),
('.ti la pronume
(1".
24,)'")
iverb(t. 24[j'").
intrucitIn romniinu existformede lIual
autorulfolosete
pentrnexprimarea
noilmiLla Sllbstantiv
i pronume,l1urhcrallll
do;,carc,
i n textelesIavoue,nsoJ.ete
formeleuominale
ipmnomillale
de dual(deex., acei doi
riniLL 2,)51"
--no]Jozijie
cu acelprinte,ace!/lUlI!i
1'.21\4'
-cll'TOH1Vi'i:1>,
Tiu Wi;H:
V;;r;;rJj;.si.,
'
li,
si B. P. Hasdeu,
denbtrini, BIIC:1Jl'I,"slj,
1fl78,p. 262; Gr.Cre.l1,
V[a[din lli411.
P,\rtea1.Studiul.Inll'odarleCo::ianu/.
LexicoH
sl(1)(j-l'oTnncs'c
i titcltil'ca
dllcen,Bucure
ti, 1900,p. 29.
16
O
c()pica
<,,('estui
tol.bilingv,
<irosl
!"t:aJizat:l
deslavcH'oJ!ulll
1\40Ilul
l\Iil13i,
Ea se afl{)f)IllS.,,17']
(f.texl,
:170--1(J4),
la sfritul
ullui
lexicon
(veziInallu1167,1,
i Gr.Creu,
op.'cii.,p. :38--,1(5:
f)imuidStrungaru,inceputurile
[c;eo[/(ffif
romne,n ,,]-Jomauoslavica"
XIII, 19(j(j,
p. 1;)2.Gh.Mlbi1,
Conlrihu!ii
la isloriaculturiii literaturiiromneoechi,
Bucureti,
1972,p.
:lH;
K.A.
l)rs11,
Palemilolw.ullO[
Iroi/urer!
alri/mile
grmliwluiSlaicll
dela Tirg01Ji.Ii,
n
XXX,1\)81,nr. fl,p.:'i20).n general,
logoftul
.Mihai
reprodllefidel
grillhatic.a
din!lis.. lJ2,rareoriirllervillC
ln tex1:,folosiJid
alte calcuripentrlltenheniislavoni
(vezi,de exemplu,
f. 375,:-17G,
:381dinacestmanuseris,
compma{jv
cu f. 2:liF,234',237' din
rns.S.12).
17n articolul<:italdinDictionarul
lller(lillrii
runurlle
dela orir.;ini
rind la 1900,Algeria
SimolaMirmc "grama(ia]JroJ!riu-zis
cuprinde
palrupr!!Is.n.l;ortografia,{'etimologia
"
(Illorfologia),
sintax3i prozodia';
de Ialll:est.evorbade eele.-1prl) ale ntregiigramatiei
a lui S!1lotrind,
pe CHIl'
Hntorul
h' prezintchiarIn llCl\putul
lucrrii:,.Gnunaiic"pentm
plinirenInviitnriL
care<leuc1ireptrirea
ei II griiii a scriearc ,.1pri; ortografiia,eUmologlliia, .intaxisi prosodiia"
(L 22(F).
13llrammaUki
slalJenskija
prav//loe
sUniugl!lu.
JEIi.!e
j{i]y, l(irchcnslcwischc
Gr(1ll11lwllk
(!i'rs{mlS[/a!ie),
Hcrausgegcben
undeingeleitetvon OlexaHorbatseh,
.Fraukfurt
am Main,
1974(n coutIl.lllHH'
fIr, sl.),

11
Hd,

DOLNA
COBE']'

In opozit.ie
ClIJ3'K,M'h.l
si"n. 95); Iaverh.negsind
otraducerecon romn, autorultraduce
llH!',Itl{,i(f., 21W-- tn opozitiecu
si Lir.st.,p.11fi)
- In onozttie
cu ce/esc,
celim).
clp"sphi,'p
de.celelaltc
gqllllafi('J
rnrnnest
i,
tn.acest,
IJU{lnlSCl>iSCTe'gorIa
',azll1
ui
i n. sl.,]J.2\)),
care
instnuueut
alul([dclQI',
f-,2:3()',
244")
limbiisluvone.
n romn.
2361',
spucior,r. 244)')sn1
<"""",'+i,,,."'I'
.. acestordoucazuri
tnregistratc
ca
de ceiI(lliautoride gralnnUeL
3. In Tlcuirea
din'ms.3.12
stabilirea
de,cli,n:l'l!JI'
in pxclusivitale,
alesubstantivelr
limbii
cincidecliIl:ll'j
(vcz!si [[1'
..11.,
p.'lO),
rea l cuprinde
substantivele
ClJdesinentele
d ,\\ Illa nominat.iv
(f'.2:38".;
veziiTir.el.,p. 30);
celein J sntnumele--,'
.atoi necnnul''
(,=s].
RC}j\K'ii:J)
eu dcsinent
cl'hJsauHla genitiv(deex..
tinar,aerln!tinr,L.2:38r,sl.
K'HOUla.
TorWIOHOWM,
l, 2:37")
,:celelalte
nli\iHsntde genul
.rnueresc''(=.sl.m'HCI';fH).
Suhstaut.i'vr-le
de de,;linarea
a II-a al' patrndcsinen
elauorninati::--o, li\i f (f. 2')8': vezii III'. p, 'tl).
.n slntde"brbd!esc"
1\\,lKECKiH),
.auueresc" st. iKEHCKil1),
.enprentt"
(= 51.Olilll,Uh
i "detoate"("",51.
liCIi\I\iii)
i
au la genitivdcsincna
d; ceJelo.lte,
nO,li\ i E,sntale"neamului
demijloc"(= sl.CjlEAH'(Hl
i au genitivulnIlsauE(deex.,acelarin, acel[ui]reTiu,
f, 238'=51.TN HEGO,
TOrwmt>d,
L 237v:((ICU
inimd,ateUinimi,1'.2:18"=
sI.TOE
CEPIl.E,
1'OrW
Cfjlll,J,
I. 2:17Y;
(Jcea
Vl'came,
aceii
urcmi,f.
sI.KjlEj\\A\,
TOrwKJlEMEHE,
I.2:38").
Pentruaceasl{l.
declina
re autorulnregistreazi o excc1Jlie.
Estevorbade acelesubstantive
carela genitiv
primescdesinena
li\(de
x.,mprat,
acelllimpilml,
f. 239'=51.lap'l\,TOrwldjlA\,
L238";mare,aeeiimari,f, 2,1\)"=51.
,"OjJE,
TOITW
MOjJli\,
r. 2:18').n declinal'ea
a III-asint incluse
sllbstanti
velede genul,JnvlTcsc,"
cu ,lesinena
....la norninativ,
care la genitivprimescH
sauE(deex.,bun.daT,L 2:3)r s1.
Si\drOAdT'I\,f.
238'; bun/ale,
1.23\1'=sI.AO&jJOA'kTEI\'h,
f. 2:38";
tJ'llP,f. 239'=s1. 111\01'1\,
f. 2:38';maicd,1'.240'=sI.,\\&TEjJ,
r. 2:1\)";
dragoste,
f. 240r=sI. i\lO&OK,
f. 2:18Y
i altele)
4. Fenlrupronumesntindicatecele8 categorii
gr31I1aticale
dinslavon: chirul(=sl
BHA),nsemnarea
(= sI.K&4ECTKO),
neamul(c sI.jJOA),1l11IfHlmi
(=81.'jHCi\O),
semnarCLl
( 51.HJ4EjJTdH'iEl,
faa (= sI.LUtUl),
cderea(= sl..ndAEiK)i plecarea(= 51.CKMHmlE),
f. 240'-2441'
(yezii Hr. sI.,p. 94).
5. La verbsituaiaesteidentic.Urmndtextulslavon,autorulindic!l categoriigraHwticale:
zlogul
(=81.3dI\OI"),nsemnarea
(= s1.HIl4E$)TdHiE),
chipul(=sl. KIIA
"i!.),
numl'lll
(ccsI.4HCI\O),
{'ala(=csI.iUlLl,E)
, plecarea(= sI.HdKi\NIfHif),
vremea
(= sI.KPEMli\),
neamul
(cco
sI.POA)i njllgarea
(co=
sl. cnPli\iKWIE),
f. 24()"2471'
(veziiIlr. p, 115).Lazdlog,
termenpc carenu l poatetraduce,lnregistreazil
cele;; opozi.ii
din slavon:lucrtor(c=s].
A'kHC1'KUTEI\U'hIH),
chinuitor(= 81.CTjJdf\dTEI\H'hIH),
de mijloc(c' sI.CjJEAHiH),
depdrllor
(= sI.WTI\OiKHTEi\HIUH),
denjJrcl111
(= sI.OliIll,IH),
f. 246",2471'
(ve:1.
i lI/'. sl., p.115).
Textulromnesc
din 1115.
,312pstreazi n acesteapitolpartieularitlile
slavoneale
no.iunilor
diseutate,constatndll-se
aceeaineconcordanl
ntredefiniiesau reguli exemple.AstfeLverbulla diatezapasivare urmtoarea
definiie:"chinuitorlgrai]iaste
care ehi.
nuire nsemneazcindse va puneCli\", f.246V(deex.,s cinstesc,
f. 246'=sI. 110"H1'dIOCli\
,f. 247').
6. Gruparea
verbelorin celedoudconjugri
se facepe bazaermtwiilor
verbaleslavonedela persoana
a IIa indicativ,
prezent,singular.
Verbele
eleconjugarea
1 au la persoana
a II-a terminaia
-EI.lJH
(deex.,scriu,saU,f. 253r=sI.IlHWg,
IlHI.l.JEWH,
f, 252V),iar celede
conjugarea
a Il-a au terminaia-HWH
la persoanaa II-a (deex.,slau,slai,f. 25:3'=sl.CTOIO,
CTOHWH,
{.252';gonesc,
gone/i,
L 253r=sI."OHIO,
I"OHUWH,
f. 252').
n al doileacaz,Comparind
redaciaslavona manllscrisuhli
.)12cu gramaticalui
.Meletie
SmotrijJd,
am constatat,pe de o parte.simplificarea
textului"n sensulc autorul
serezum,de obicei,la.prezentarea
definiiilor,
a categoriilor
gramaticale,
a unorreguli(I'ar,
a unorexcepii)i la ilustrnreaacestoracu un numrmult!Ilairedusde exemple
(pe'care

PRlll\1A
GI'A1VIATICA
ALIMBH
ROMANE

119

le ia, deregul,elingramatica
lui Mclct.ie
Smotritki),
renunt.ind
la paradigme
silanumeroasele
excepiidinaceastgramatic
(vezi,de ex.;cupltolclc
despredeclinarca
subsluntivelor,
n ms.
812,1.2:11-\'-
L 241",In IIr."I.,jJ.30-\)3,saua pronumelui,
n ms. 312,J. 244'",
trei rnduri,
n I1r.:;!.,
Jl.\)(;-113),iar,pe dealtparte,redareaacesteia
ntr-otraducere
liber(carenu este,
ns,9:eneralizaUi;
vezi,de ex.,capitolul
desprepronume,
1.240V
s.u.,aproapeidenticeu cel
dinIlr. :1.. p. \):\--gei),explicarea.
uneori,maidetaliata unornoiuni(vezi,de ex.,cazurile
substantivului
I, 237r,sau timpurile
verhutui
, I. 2;1"i altele)i Iulcsireaunorexemple
noi,
carenu s1n/"maifiretipentrugrnmaticn
limbiisalematerne",
cumafirmDiomidStrungaru
,
deoarece
ilustreaztot situatiadin sluvon(vezicapitoluldespre:zlog,
f, 2,16',comparativ
cu celdin Hr.sl.,p. 115;capitoluldesprecazurilesubstantivului,
I. 2:37",
comparativcu cel
dinHr.sl., p. 2\J; saucapitol
nl despregenuri.I. 221's.u.,comparativ
cu celdinHr.sl.,p. 24),
Cousiderrn
c exemplele
cit.ate maisusstnl probesuficiente
pentrua conchide
c TlcuireaSOli
artareaqratnaiici
i siOPcneli
dinms.. ,12de la Biblioteca
Acadcmicl
n. S. Romnia
este prima oramatt
c bilittna unei limbi strine (slavon
a) alctuitn cultura
noastr, care pentruistoriagramaticiiromnetiintereseaz
numaisubaspectterminologie,ncercnd
s explice,
ntr-oformsimplificat,
un fragment
dingramatica
slavona lui
MeletieSmotrltkl,
carese preda'ncoa1:1,autorulacestei"Ukuiri"a realizatprimamrturie
a in.cepntului
cotistituirii
terminologiei
gramaticale
in limbaromn.
Astfel,pnla descoperirea
uneieventuale
ncercri
anterioare
de alctuirea uneigramnt.ici
romneti,
primagramatic
a Iimbiiromnetrebncconsiderat,
aa cums-aafirmat,
Gramotica
rumneasc
a lui DimitrieEustnttcv!cl
Brasoveanul,
din anul1757.