Marea Neagra este o mare din bazinul atlantic, situata intre Europa si Asia, care se invecineaza

cu Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Turcia si Georgia. Ea este un rest al Marii Sarmatice si
prezinta o serie de aspecte unice in lume. Marea se intinde pe o suprafata de 413.000 km. Cel
mai adanc punct se afla la 2206 m sub nivelul marii in apropierea de Ialta. Mareele sunt in
general de mica amploare (cca. 12 cm).
Fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra
Sunt mai multe fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra. In zona europeana
principalele sunt Dunarea, Nistru, Nipru, Bugul de Sud si Cubanul. In Asia Mica principalele ape
care se varsa in Marea Neagra sunt Scaria, Enige, Chizil-Irmac si Iesil-Irmac. Alte ape care se
varsa in Marea Neagra sunt Coruh in Armenia turceasca, Rion in Gruzia, Provadia si Camcia in
Bulgaria etc. Un aport mare de apa este primit de Marea Neagra de la Don, prin intermediul
Marii Azov.
Ecosistemul Marii Negre
Temperatura apei variaza la suprafata: vara pana la 29 de grade celsius care ajung iarna pana la 0
grade celsius. Lumina patrunde in largul marii la o adancime de 150-200 m. Curentii au
intensitate redusa pe verticala si mai mare pe orizontala; iarna sau in timpul unor variatii ale
starii vremii, pot aparea valuri care ating 5-10 m.Animalele sunt reprezentate prin viermi,
moluste, pesti iar in atmosfera apropiata pasari si pescarusi.

Marea Neagra este saraca in insule, avand un tarm

putin dantelat. Cele mai importante insule sunt
Insula Serpilor si cele formate de Dunare, dincolo de varsare, ca Insula Sacalinul Mare. Cea mai
importanta peninsula este Peninsula Crimeea, 'impartita' cu Marea Azov. Golfurile Marii Negre
sunt fie largi, putin prielnice adapostirii vaselor pe furtuna (ca Golful Burgas, Golful Varna,
Golful Sinop, Golful Samsun sa), fie colmatate la iesire de curentii orizontali si transformati in
limane (Limanul Nistrului de exemplu).
Cateva orase importante se afla la Marea Neagra, cum ar fi Burgas, Varna, Constanta,
Odessa, Ialta, Sevastopol, Soci, Suhumi, Batumi si Trabzon. Un oras care nu se afla propriu-zis
la Marea Neagra, dar este mult legat istoric si economic de aceasta mare este orasul Istanbul (mai
demult Constantinopol si capitala Bizant-ului).

Marea Neagra face legatura

intre Europa si Asia. Granita
stabilita de geografi intre cele doua
continente, pe Caucaz si stramtoarea
Bosfor taie aceasta mare in doua
parti inegale, cea mai mare parte
fiind europeana.

Marea Neagra. Stiati ca?

La adancimi de peste 200 de metri, apa Marii Negre nu mai contine oxigen iar temperatura apei
inregistreaza o valoare constanta de 9 grade Celsius. Din aceasta cauza, la adancimi mari , singurele
specii existente sunt bacteriile anaerobe.
Marea Neagra este una din cele mai noi mari ale planetei?. Exista doar trei specii de mamifere
marine care traiesc in aceasta mare? Cea mai cunoscuta dintre ele o
reprezinta delfinii.

Pacura care s-a scurs in Marea Neagra dintr-un petrolier rusesc

scufundat ucide delfinii, care sunt oricum pe cale de disparitie.
Agentia de Mediu a Rusiei a anuntat ca daca nu exista o
colaborare imediata intre Ucraina si Rusia, vietuitoarele din
Marea Neagra si Marea Azov sunt in pericol.
Pacura scursa din vasul rusesc a poluat 50 de kilometri de coasta
de-a lungul Marii Negre si echipele de salvare trebuie sa inlature
de pe tarm in jur de 10.000 de tone de pacura. Pacura scursa in
apa este mult mai periculoasa decat petrolul, pentru ca nu ramane la suprafata, ci - fiind mai grea
- se scufunda si pune in pericol orice forma de viata marina.
Nu doar pestii au murit, ci si delfini.
Imagini din Marea Neagra

Constanta31
Octombrie
Ziua de 31 Octombrie a fost desemnata ca Ziua Internationala a Marii Negre in anul 1996 cand
toate cele 6 tari riverane au semnat Planul Strategic de Actiune pentru Marea Neagra.

Luciul este un peste care traieste in carduri mici, hranindu-se in special cu hamsii, sardele si
moluste au corpul foarte alungit, cilindric, cu solzi marunti, cicloizi, prezenti si pe cap. Capul
este alungit, cu gura mare si botul ascutit. Pe falci are dinti puternici, neegali. Lungimea
obisnuita a luciului este de 30-50 cm , rar 1m. Are 70-75 randuri de solzi si 7 radii branhiostege.
Inaltimea maxima a corpului se cuprinde de 8-10 ori in lungimea totala. Botul este conic, cu
mandibula putin mai lunga si cu un dinte antero-meridian. Limba are dinti marunti, indreptati
inapoi. Spatele este cafeniu-verzui, iar laturile si
abdomenul sunt argintii.
Scorpia de mare

Pestii scorpie

Pestii scorpie au capul prevazut cu

ghimpi ososi, puternici; iar inotatoarele
spinoase, ca si corpul, sunt adesea prevazute cu
expansiuni ale pielii; fruntea este indesata, in
forma de sa, corpul drept, alungit si foarte
putin comprimat lateral. Capul este numai in
putine locuri solzos, fiind, in schimb, acoperit
de ghimpi si tepi indreptati in diferite directii.
Gura mare, larga si oblica este prevazuta cu
dinti subtiri si ascutiti pe ambele falci.
O specie curioasa si des intalnita in Oceanul Atlantic, in Mediterana si in Marea Neagra
este scorpia sau porcul de mare - un peste lung de 15 - 30 cm., dar scurt si gros, care poseda
capacitatea de a-si schimba culoarea (mimetism). Corpul de culoare cafenie, cu puncte negre, are
un aspect ghebosat. Porcul de mare este acoperit cu placute osoase pe cap, iar in dreptul ochilor
este aparat de tentacule. Inotatorele au tepi alimentati de secretia unor glande veninoase, care
reprezinta temute arme de atac. Carnea acestui peste, desi nu se consuma in tara noastra, este
considerata o delicatesa in alte parti ale lumii.

Calcanu de mare
Calcanul de mare face parte din
supraclasa pestilor ososi cu corpul asimetric,
care stau culcati pe o latura , ce au ochii migrati
pe latura superioara ; latura inferioara este
nepigmentata. Forma lor este rotunjita.
Inotatoarele au radii moi, rareori avand tepi.
Traiesc in toate marile si oceanele, fiind unele
familii tropicale, iar altele nordice, putine specii
dulcicole.
Calcanul are lungimea de 40-80 cm, rar pana la 1 m. Are primele 19 radii ramnificate slab sau
simple si cu urmatoarele 12 radii simple. Corpul este acoperit cu solzi rudimentari si butoni ososi
rotunzi, cu cate un ghimpe in varf, fiind mai slab dezvoltati pe butonii de pe partea oarba. Gura
este oblica si cu buze subtiri. O pereche de nari plasata in fata ochilor, iar alta pe partea oarba.
Culoarea sa este cafenie pe partea dorsala, alba-galbuie pe partea oarba. Se pescuiesc rareori si
indivizi cu simetrie perfecta, colorati la fel pe ambele parti.
Traiete pe fundul marii, la adancimi de 65-105 m, in straturile de nisip mobil, stand ingropat
complet si lasand numai ochii ieisti din nisip. Se reproduce din martie pana in iunie, cand adultii

se aproprie de tarm pana la adancimea de 16-32 m 20-30 km de coasta, unde femelele arunca
icrele, fara a le fixa de substrat, devenind astfel pelagice. Este raspandit in Marea Neagra, Marea
de Azov, Adriatica. La noi se gaseste in lungul litoralului.
Sturionii
- sunt considerati drept specii in pericol, acesti pesti erau preferati de
catre pescari deoarece ei sunt producatori de icre negre, din care se
prepara renumitul caviar de Marea Neagra. Sturionii traiesc in apele de
coasta ale Marii Negre si se reproduc pe Dunare.
Cele mai cunoscute specii de sturioni sunt, morunul, nisetrul, cega si
pastruga.
Acesti
pesti
pot
ajunge
la
greutati
de
zeci
de
kilograme.
In Uniunea Europeana, un kilogram de icre negre ajunge la pretul de 6.000 de euro iar un sturion
poate contine peste 10 kilograme. Acest lucru explica de ce interesul pescarilor pentru sturioni
este
atat
de
mare.
Insa de la inceputul acestui an, Guvernul de la Bucuresti a interzis pe o perioada de 10 ani
pescuitul de sturioni. In paralel, a decis sa acorde subventii pescariilor private care cresc pui de
morun, nisetru, cega sau pastruga.
Sabita
Corpul este alungit, comprimat
lateral, solzi mici ce se desprind usor,
ochii mari, gura mica cu falca
inferioara proiectata in sus. Spatele este
albastru inchis sau verde cu luciuri
metalice, flancurile si burta sunt
argintii. Traieste in zonele cu maluri argiloase , ea cautandu-si hrana in aceste zone. Se hraneste
cu: larve de insecte, crustacei, pestisori mici.
Hamsia
Hamsia are lungimea de 1017 (20) cm si greutatea de
aproximativ 10-15 g. Linia
laterala
si
inotatoarea
adipoasa la hamsie sunt
absente. Dorsala este aproximativ la mijlocul corpului. De fiecare parte a corpului cu cate doi
solzi alungiti (alari). Abdomenul este rotunjit, gura este subterminala, maxilarul inferior al
hamsiei este mai scurt. Hamsia are ochii fara pleoape adipoase. Are corpul alungit, cilindric.
Solzii de pe corp sunt cazatori. Dorsal are culoarea albastru inchis, flancurile si partile ventrale
sunt argintii. Traieste in largul marii, aproape de suprafata, in carduri. Hamsia se hraneste cu
zooplancton ,copepode, miside, larve de decapode si moluste. Se aproprie de tarm primavara in
luna martie si toamna in lunile octombrie-noiembrie , cand este pescuit in cantitati mari.In tara
noastra se intalnesc cel mai des in Marea Neagra, de unde sunt pescuite cu ajutorul plaselor.

Calcanu mic
Din ordinul calcanului mic fac parte pesti cu
corpul asimetric, care stau culcati pe o latura , ce
au ochii migrati pe latura superioara . Corpul are
solzi cicloizi in general marunti. Forma lor este
rotunjita. Larvele sunt simetrice, cu ochii pe
ambele laturi.Traiesc in toate marile si oceanele,
fiind unele familii tropicale, iar altele nordice.
Calcanul mic are lungimea de pana la 60 cm. Are
corpul mai alungit decat la specia precedenta,
acoperit cu solzi ce se gasesc si in lungul fiecarei
radii a inotatoarelor.
Singhilul
Singhilul traieste in larg, iarna la adancimi mari. Primavara in lunile martie-aprilie se apropie de
tarm, intra in limanuri. Singhilul se hraneste cu alge, detritus, plancton, pana spre sfarsitul verii
in lunile august-septembrie, cand se reantoarce in mare pentru reproducere. Femele depun icrele
in locuri nisipoase. Este raspandit in regiunile de coasta ale Atlanticului in Europa si Africa, in
Mediterana, iar in Marea Neagra exista in zona de coasta a litoralului romanesc, intrand si in
limanuri.
Are lungimea de 20-30 cm, rar atingand 40-50
cm.Varful botului lipsit de solzi pana in dreptul
narilor posterioare. Solzii spatelui au canale
normale. Spatele este cenusiu-verzui inchis.
Platarinul
Platarinul este un peste inca necunoscut
pentru noi deoarece este un peste a carui populatie nu se gaseste foarte des , fiind foarte
restransa. Nu se cunoaste precis modul de viata. Este semnalat in Marea Mediterana, iar in Marea
Neagra in partea vestica si pe coastele
Crimeii.
La noi, in fata litoralului, dar foarte rar.
Sprotul

Sprotul are lungimea de 8-12 cm,

cantarind aproximativ 10-18 grame. Are
corpul alungit, comprimat lateral, avand o
gura mica . Solzii sprotului sunt relativ
mari i subtiri.
Se reproduce tot timpul anului, cu
predominenta maxima primavara. Sprotul
traieste 5-6 ani. Este raspandit in lungul
litoralului romanesc.
Lupul de mare
Lupul de mare are lungimea de 60-80 cm, rar atingand 1 m.. Are corpul mai mult sau mai putin
cilindric, alungit, cu solzi potrivit de mari, aspri pe corp si netezi pe ceafa si obraji. Linia laterala
se prelungeste, unde formeaza 3 randuri . Gura o are mare, cu colturile trecand de linia verticala
a ochilor. Falcile si cerul gurii au dinti in perie, iar limba cu dinti foarte fini si desi.. Lupul de
mare are culoarea generala cenusie-argintie. Traieste in mare, de preferinta in zonele indulcite ale
marii si in cele stancoase, nu prea departe de tarm. Se hraneste cu pesti, crustacei sau viermi. Se
reproduce in mai-august si icrele sunt plutitoare. Este raspandit pe coasta europeana a
Atlanticului, in Marea mediterana si in
Marea Neagra.
Bibanul de mare
Are lungimea de 20-30 cm. Corpul
bibanului este usor comprimat si alungit,
cu solzi potrivit de mari. Gura este mare,
oblica, cu dinti fini in perie.au aspect de
canini.
Cerul
gurii
are
dinti
mici. Culoarea generala a bibanului de
mare este rosie-caramizie, cu 7-9 benzi verticale albastre intunecat pe laturile corpului, trecand si
pe linia laterala. Obrajii sunt roz-portocalii, cu dungi si pete neregulate, albastrui, ce au aspect de
inscriptii. Traieste pe funduri pietroase, adanci, hranindu-se cu pesti mici si creveti. Bibanul de
mare este raspandit in Atlantic, Mediterana si Marea Neagra. La noi a fost semnalat la Agigea.

Bibanul de acvariu

Are lungimea de 15-25 cm , rar ajungand la 40 cm .Pe burta are 3 dungi roscate cu 7-9 benzi
verticale; pe obraji numai 3 dungi oblice. Este raspandit pe coasta europeana a Atlanticului, in
Marea Mediterana, Marea Rosie i Marea Neagra. La noi prezenta ei este probabila.
Bacaliar
Bacaliar-ul este un peste
marin boreal, preferand
fundurile
maloase
ale
platoului continental. Se
hraneste cu crustacei , pesti
mici si icre. Reproducerea se
face in lunile ianuarie-aprilie, in largul marilor unde traieste. Lungimea bacaliar-ul este de 15-20
rar fiind intalnite exemplare de 50 cm. Inaltimea maxima se cuprinde de 5 ori in lungimea
totala. Pe barbie,are un fir de mustata scurt. Linia laterala este intreaga. Capul, spatele si
jumatatea superioara a laturilor sunt de culoare cafenie-albastruie sau galben-cenusiu cu nuante
violete si rosca
Dulgher-ul

Pesti din ordinul dulgherului sunt pesti cu corpul

foarte inalt si puternic turtit lateral, acoperit cu
solzi. Linia laterala este continua, foarte curbata,
paralela cu linia spatelui. Ochii ii are foarte mari,
gura patratica cu dinti marunt. Ordinul cuprinde 3
familii, dintre care una si in Marea Neagra.
Lungimea dulgherului este de 30 , 60 de cm
.Ochii sunt asezati catre partea de sus a capului.
Narile sunt foarte aproape de ochi. Pe gat, are

doua randuri de tepi mici. Spatele are culoarea cafenie-galbuie cu laturile galbuie. Este raspandit
pe coastele europene ale Atlanticului. Din Mediterana trece in Marea Neagra unde este destul de
rar intalnit.

Limba de mare
Din ordinul limbii de mare fac parte pesti cu corpul asimetric, care stau culcati pe o latura , ce au
ochii migrati pe latura superioara . Corpul are solzi cicloizi, in general marunti. Traiesc in toate
marile si oceanele.
Limba de mare are lungimea de 2040 cm. Corpul este latit in forma de
limba, cu solzi foarte mici. Limba
de mare traieste exclusiv in mare, in
lungul litoralului, pe substraturi de
nisip. Traieste in apropierea
tarmului, unde se si reproduce din
luna aprilie pana in luna iulie

Zarganul

Strungilul

Guvidul Negru

Guvidul de Mare

Hanosul

Labanul
Labanul este o specie care traieste aproape in toate
marile si oceanele din zonele tropicale si
subtropicale, in Romania se gaseste de-a lungul
intregului litoral si patrunde si in aproape toate
lacurile litorale

Stavridul

Sardeaua

Scrumbia Albastra

Cambula

Calcanul
Calcanul traieste in Marea Neagra si in Marea Azov. In apele
noastre traieste in faciesul de nisip pe toata lungimea litoralului romanesc.Calcanul are un cap de
forma ovala sau mai bine zis romboidala si este foarte lat.

Stabilopozi

Banc

cu

midii

de

pesti

Banc de chefal

Meduza