Universitatea din Piteti, Facultatea de tiine Economice

Managament, anul III

ANALIZA TRANZACIONAL

REALIZATOR:
Stnescu Diana Elena

COORDONATOR:
Asistent Antoniu Eliza

Ce este Analiza Tranzactionala?

1. O teorie explicativa a personalitatii, care pune la dispozitie un sistem articulat al
comunicarii interumane;
2. Un sistem psihoterapeutic dedicat evolutiei si schimbarii personale ce contine o larga
paleta de teorii si tehnici care pot fi utilizate de catre persoane si grupuri in folosul
individual si colectiv, pentru dezvoltarea lor la potentialul maxim
3. O terapie cognitiv-comportamentala, emotionala si psihodinamica, fundamentata
pe conceptele interactiunilor observabile dintre oameni.
Analiza Tranzacional (AT) a nceput ca o grupare distinct de teorii elaborate de Eric
Berne. Elaborarea teoriei i practicii AT are loc n cadrul unor organizaii profesionale.
AT este o teorie explicativ a personalitii i un sistem psihoterapeutic dedicat
dezvoltrii i schimbrii personale.
Ca teorie a personalitii, AT ofer o imagine asupra modului n care oamenii sunt
structurai psihologic i i exprim personalitatea n termeni de comportamente. Pentru aceasta
folosete modelul strilor eului.
De asemenea, analiza tranzactionala ofer i o teorie a comunicrii prin analiza
tranzaciilor.
AT are la baza un sistem filozofic ale carui principii de baza sunt urmatoarele:
Toti oamenii sunt OK
Fiecare om are capacitatea de a gandi.
Oamenii isi decid in mod liber destinul, iar aceste decizii pot fi schimbate.
Pentru aplicarea adecvata a acestora, Analiza Tranzactionala utilizeaza metoda
contractuala si comunicarea directa, deschis.
Unul din scopurile importante ale Analizei Tranzactionale este intelegerea unor modele
de comunicare care sa permita dezvoltarea unor relatii interumane. Cu ajutorul Analizei
Tranzactionale sunt prevenite coflictel, iar problemele pot fi rezolvate mult mai usor.
Din momentul aparitiei sale si pana astazi, conceptele teoretice cu care Analiza
Tranzactionala opereaza au fost constant dezvoltate si imbunatatite. Ajutorul concret pe care
Analiza Tranzactionala il ofera indivizilorconsta in faptul ca este un instrument de lucru valoros,
usor de inteles si de pus in practica si care poate raspunde la intrebarile fundamentale: De ce
facem ceea ce facem? si De ce facem asa si nu altfel?.

Analiza tranzactionala este n primul rnd o filosofie, un punct de vedere asupra

oamenilor.
n al doilea rnd este o teorie a personalitatii, a functionarii intrapsihice si a
comportamentului interpersonal, deci si o teorie a comunicarii.
n al treilea rnd este un instrument creativ si puternic folosit pentru a facilita schimbarea
si dezvoltarea n plan personal si profesional, avnd aplicatii n patru domenii fundamentale:
consiliere, educatie, organizational si clinic.
Fondatorul analizei tranzactionale este Eric Berne, medic psihiatru, care dupa 15 ani de
training (formare) n psihanaliza (unul din psihanalistii sai fiind Erick Erikson), decide sa urmeze
un drum propriu. Lui i se alatura mai trziu Claude Steiner, Robert si Mary Goulding, Aaron si
Jacqui Schiff, Taibi Kahler, Stephen Karpman, fiecare dezvoltnd cte un concept din teoria deja
construita de Berne.
n prezent sunt sase scoli importante de analiza tranzactionala, prin scoala ntelegnd un
subgrup care a dezvoltat o abordare psihoterapeutica bazata pe experienta clinica, are contributii
specifice la teorie si practica si este recunoscut ca un centru pentru training, tratament si
cercetare. Aceste scoli sunt: Cathexis Institute, Huron Valley Institute, The Miniscript School,
Radical Psychiatry, Scoala Tranzactiilor Sociale si Institutul de Vest pentru terapie de grup si de
familie.

Cu alte cuvinte, analiza tranzacional este o teorie a personalitii, o metod de

psihoterapie i o teorie a comunicrii. Eric Berne, iniiatorul acestui concept, denumea la nceput
AT ca fiind structural i tranzacional, pentru c avea n vedere modelul, sistemul strilor eului:
Eul Printe, Eul Adult i Eul Copil, care ne ajut s nelegem cum este structurat i cum
funcioneaz personalitatea uman din punct de vedere psihologic.

Strile Eului sau Starile de spirit Printe, Adult, Copil

O stare a eului se refer la un set de comportamente, gnduri, sentimente asociate i
activate de o situaie de via.
Analiza tranzacional poate fi considerat att ca o tehnic psihoterapeutic, ct i
autoformativ, dar i ca o tehnic de explorare a personalitii.
Ea consider c n fiecare individ coexist 3 stri ale Egoului- stri aditive, dinamice:
starea de printe, de adult, de copil. Starea de printe se submparte n starea de printe critic i
cea de printe grijuliu, iar starea de copil n starea de copil liber i starea de copil adaptat. Fiecare

individ are nevoie de recunoatere i are planul de via format din timpul copilriei i se bazeaz
pe credinele timpurii cu privire la sine i la alii, credine ce sunt ntrite n cursul timpului.
Reprezentarea dinamic a energiilor psihice individuale: printe critic, printe grijuliu,
adult, copil liber, copil adaptat poate fi exprimat grafic sub form de egogram. Echilibrul
energetic al egogramei va rmne fix pn cnd individul nu decide cu ajutorul psihoterapiei si modifice comportamentul. Un terapeut specializat n analiz tranzacional e un catalizator
care faciliteaz schimbul i maturizarea psihic la clienii si.
Conceptele specifice ale analizei tranzacionale sunt stri ale Egoului, respectiv starea de:
-

copil- arnepsine,
de adult- neopsine;
de printe- extereopsine.

Prima stare prin care trece fiecare persoana este cea de copil. Starea de copil
sintetizeaza tot ceea ce fiecare a invatat (citeste mai degraba simtit) in copilarie. O persoana se
afla in starea de copil atunci cand isi exprima deschis emotiile sau cand dimpotriva, se adapteaza
imediat cerintelor mediului extern ca un copil cuminte.
Eul Copil se refer la sentimente, atidudini sau comportamente impregnate de
experienele pozitive sau negative din copilrie.
Fiecare persoana adaposteste in sine doi copii - un copil spontan si unul adaptat. Dar pot
deveni mai numerosi in functie de diversi teoreticieni ai Analizei Tranzactionale. Starea de
copil spontan permite rostirea anumitor lucruri fara niciun fel de perdea . Cu alte cuvinte,
permite o miscare libera, un limbaj simplu si direct, cu multe interjectii, un dialect energic, cu
multa pasiune si modulatii ale glasului.
Tododata, starea de copil este cea in care fiecare persoana reactioneaza instinctive, o stare
de joaca., in care creativitatea si intuitia sunt accesate cu usurinta. Nelipsit este umorul si rasul
zgomotos.
Starea de copil este o resursa extrem de pretioasa in contexte in care indivizii au nevoie
fie de creativitate, intuitie sau de adaptare si integrare.
Maiestria consta in faptul ca trebuie gasita doza corecta si mai ales contextul in care
starea poate ajuta.
Astfel, starea de copil liber implic comportamente emoionale, intuitive, reactive, nesupuse
rigorilor discuiei.
Starea de copil adaptat presupune conformism, adaptabilitate, complezen. In aceasta
stare, indivizii studiaza atent mediul, intuiesc asteptarile celorlalti si cauta armonia si echilibrul.

Aceasta stare este una de integrare, de acceptare a mediului, de unde fiecare invata preluand din
exterior ceea ce li se ofera.
Starea de adult presupune un comportament realist, logic, raional, neafectiv ca i cum
subiectul s-ar comporta ca un calculator electronic.
Starea de printe presupune valorile preluate de la proprii prini, respectarea normelor,
regulilor morale, sistemului atitudinal, credine.
Starea de Parinte inseamna responsabilitate pentru ceilalti. In aceasta stare indivizii isi
asuma sarcini, isi fixeaza reguli si stiu cu exactitate cum trebuie sa se comporte.
Eul Printe nseamn triri, idei i comportamente preluate de la prini sau alte figuri
parentale semnificative. Aceasta stare este deprinsa din figurile parentale (mama, tata, bunici,
etc.) si exista in fiecare dintre indivizi.
Persoanele aflate in aceasta stare ii protejeaza, ii ajuta pe ceilalti, isi asuma
responsabilitati in plus, vorbesc cald, accentuand modulatiile glasului, bazandu-se foarte mult pe
emotii.
In starea de Parinte Grijuliu, indivizii ofera celorlalti grija si caldura necesara pentru a
creste, nutresc un sentiment de utilitate fata de ceilalti si sunt capabili de dedicatie si
devotament.
In exces, Parintele Grijuliu poate deveni exagerat de protector. Cu cele mai bune intentii,
isi poate sufoca anturajul si poate impiedica dezvoltarea sa autonoma. La nivel inconstient,
Parintele Grijuliu are asteptarea ca si ceilalti sa ii raspunda serviciilor sale. Atunci cand acest
lucru nu se intampla (destul de des, de altfel), se poate simti frustrat si poate poza in victima.
Indivizii aflati in starea de Parinte Normativ ofera siguranta sunt clari si coerenti, vorbesc
despre principii si valori morale.
In exces, starea de Parinte Normativ poate deveni despotica. Indivizii pot fi rigizi, putin
sensibili la argumentele celorlalti si deloc dispusi la negociere. In mediul social, aceasta stare
poate inhiba creativitatea si poate deveni germenul unui viitor persecutor.
Starea de printe critic e caracteristic pentru cei care vneaz greelile altora, iar starea
de printe grijuliu se refer la decelarea de comportamente empatice, de grij, ocrotire fa de
ceilali.
Cu alte cuvinte, Starea de Parinte asigura o continuitate transgenerationala - fiecare
individ a preluat de la parinti anumite valori, experiente de viata pe care ulterior le vor impartasi
si copiilor

Tranzaciile psihanalitice reprezint interaciune social pe care se bazeaz procesul

comunicrii. Dac ntr-o ncpere sunt 2 persoane intervin 6 stri ale Egoului. Deci tranzacia
este unitatea de comportamente interumane ce implic un stimul i un reactant ntre 2 stri ale
Egoului aparinndu-le la 2 persoane diferite. Ea se poate desfura la nivel social deschis unde
se manifest prin linii continue, dar i la nivel psihologic prin linii discontinue.
Specialitii arat c atunci c 2 nivele social, psihologic, opereaz n acelai timp are loc
jocul psihologic, ce presupune o serie ordonat de tranziie, ulterior cuprinznd att aspectul
deschis, ct i pe cel latent i comunicarea are drept rezultate nite pli ce genereaz starea
afectiv negativ pentru ambii parteneri.
ntlnirile comportamentale constituie motivaia de baz pentru orice interaciune social
i aceasta presupune la rndul ei nevoia de ntrire. Atunci cnd un comportament nu e ntrit,
subiectul tinde s modifice jocul psihologic. Dei ntririle pozitive sunt superioare celor
negative de a produce stri afective pozitive, sunt de preferat i ntririle negative n lipsa
oricrei ntriri. Modul n care primete i acord ntriri st la baza modelului viitoarei
personaliti.
Scenariul de via. n urma interaciunii cu prinii i cu alte persoane, copilul va dezvolta
ulterior un model comportamental care va fi suportiv- agresiv. Copilul ia de timpuriu decizia
dac e o persoan bun ce merit sau nu s fie iubit. De asemenea, ia decizii asupra celorlali ce
merit sau nu ncredere. Acestea vor forma ulterior scenariul ce va duce la ctigtor sau la cel
care pierde. Fiecare scenariu implic roluri specifice cum ar fi: de erou, de salvator, rufctor,
persecutor, victim, etc.
Terapeutul specializat n AT ia parte la procesul psihoterapeutic realiznd tranziii.
Tehnicile terapeutice au valoare de a crete cuantumul de energie din strile de energie deficitare
ale Egoului. Acestea se adapteaz la personalitatea fiecrei persoane. Astfel, comportamentele
asertive sau agresive sunt secundare persoanelor ce au Egou de printe autoritare, iar exerciiile
de exprimare liber a afectelor sunt indicate celor ce au Egou de adult foarte puternic.
Starea Egoului reprezint structuri coerente de sentimente i experiene legate de modul
consistent al comportamentului. Ele nu depind de vrsta subiectului, cu excepia copilului unde
starea de adult sau cea de printe nu s-a format nc.
Specialitii n AT sunt de prere c n cazul persoanelor normale fiecare structur a
Egoului este distinct. n cazul comportamentului halucinator- delirant, fanteziile i visele
Egoului se amestec cu simul realitii. La structurile paranoice, fie este Egoul de adult n timp
ce Egoul de printe sau cel de copil sunt foarte slabe.
Specialitii n AT au relevat c, n cazul n care:

starea de adult are puin energie, subiectul va avea deficit de concentrare a ateniei i de
rezolvare de probleme;
starea de copil liber are puin energie, subiectul este lipsit de capaciti creative;
starea de printe critic este redus, penetraia social a subiectului e facil;
starea de copil adaptat este redus, subiectul are dificulti mari n situaia n care este
obligat s fac compromisuri

Obiectivele psihoterapeutice n cazul AT sunt:

echilibrarea egogramelor- transferarea energiilor de la strile puternice ale Egoului spre

cele slabe;
evidenierea i interpretarea jocului psihologic;
modificarea scenariilor de via- modificarea sistemului de credine, atitudini, opinii cu
privire la sine sau la ceilali;
Pentru interpunerea jocului psihologic se utilizeaz tehnici frecvente de jucare de rol. AT
se poate combina eficient cu hipnoza sau tehnica imaginaiei dirijate n vedere obinerii
regresiei de vrst ce are drept scop modificarea scenariilor de via.

Scopul AT, ca modalitate terapeutic, este acela de cretere i dezvoltare personal prin
identificarea patternurilor disfuncionale i evidenierea strilor eului folosite cu predominan
(sau propriului model PAC) i decontaminarea lor de elementele strine, parazitare, introiectate
n copilrie. Controlul social i ieirea din scenariu sunt obiectivele urmrite n terapie. AT
propune i o teorie a dezvoltrii copilului, conceptul de script explicnd cum strategiile de
comportament au luat natere n copilrie i cum continuam s le utilizm, chiar dac acestea duc
la rezultate disfuncionale. Ca teorie a coumnicrii, AT poate furniza o metoda de analiz a
organizaiilor.
In concluzie, n fiecare moment al vieii noastre, folosim o structur de stri ale eului, o
modalitate de testare a realitii, un anumit pattern emoional i comportamental pentru a
comunica i a relaiona. Modelul ideal este cel al Adultului integrat care supervizeaz
rspunsurile din Copil i Printe. Strile eului sunt desprite simbolic de o grani flexibil,
semipermeabil, ce permite energiei psihice s circule de la o stare la alta, asigurand funcionarea
natural a psihismului uman.
Filosofia umanist care st la baza AT-ului are drept principii urmtoarele idei: Toti
oamenii se nasc cu potenialul creativ de cretere i dezvoltare, au capacitatea de a gndi, pot
decide asupra propriului destin i se pot schimba, prin nlocuirea modelelor de comportament
prescrise de scenariul de via asumat n copilrie.
Tinta
principala
a
dezvoltarii
umane
dobandirea AUTONOMIEI, ale carei componente sunt:

prin analiza

tranzactionala este

1. Constienta, inteleasa prin a fi aici si acum. Aceasta inseamna capacitatea recunoasterii

propriilor senzatii si sentimente ca raspunsuri la realitatea curenta.
2. Spontaneitatea, care exprima sentimentul liberei alegeri de a opta pentru un anumit
comportament.
3. Intimitatea, care presupune interactiune deschisa si increzatoare in timpul careia
adevaratele sentimente sunt exprimate si impartasite de catre partenerii aflati in relatie.

Bibliografie
1. Eric, Berne, Analiza tranzactionala in psihoterapie, Editura Trei, Bucuresti,2011, Editie
tradusa de Nicoleta Gheorghe,
2. Christine, Lister-Ford, Analiza tranzactionala. Psihoterapie & Consiliere, Editura Gerald,
2010, Editie tradusa de Ramona-Elena Stemate,
3. http://cezaradasu.ro/despre_at
4. https://psihoconsultanta.wordpress.com/about/analiza-tranzactionala/
5. http://cezaradasu.ro/despre_at
6. http://www.psychologies.ro/cunoaste-te-2/dezvoltare-personala-cunoaste-te-2/analizatranzactionala-357635
7. http://www.ursula-sandner.com/starile-eului-parinte-adult-copil/
8. http://arat.ro/despre-analiza-tranzactionala/
9. http://www.lifelong.ro/despre-analiza-tranzactionala