Sunteți pe pagina 1din 43

Universitatea Dunrea de Jos din

GalaiFacultatea de Automatic Calculatoare


Inginerie Electric i ElectronicSpecializare
Inginerie Electrica

Generatorul Sincron

Cuprins
1 Introducere.............................................................................................................3
2 Elemente Constructive...........................................................................................4
3 Particularitati Generator Sincron.........................................................................5
4 Diagrama Fazoriala a Generatorului Sincron........................................................7
5 Tehnologii de Fabricatie.......................................................................................10
6 Caracteristicile Generatorului Sincron.................................................................33
7 Randamentul Generatorului Sincron....................................................................34
8 Generatorul Sincron cu Tensiune de 400V..........................................................36
9 Observatii.............................................................................................................38
10 Bibliografie..........................................................................................................39

Masini Sincrone - Generatorul Sincron

1. Introducere
Masina sincrona este o masina electrica rotativa cu infasurarea statorica conectata
la o retea de curent alternativ, iar cea rotorica (care face parte din inductor) la una
de curent continuu. Turatia masinii sincrone este constanta, egala cu turatia de
sincronismn1 , indiferent de regimul de functionare (regim stabilizat) si
independent de valoarea sarcinii. De aici si denumirea de masina sincrona.
Turatia de sincronism n1 are expresia cunoscuta de la masina asincrona,
adica:
n1 = 60 f1 / p
f1 fiind frecventa retelei la care este conectata infasurarea statorica, iar p - numarul
perechilor de poli ai masinii, acelasi in stator si rotor.
Exista masini sincrone, de puteri relativ mici, la care polii rotorici sunt
construiti din magneti permanenti.
Masina sincrona este reversibila, regimul de baza fiind insa cel de
generator, masina numindu-se in acest caz si alternator.
Generatoarele sincrone mari, de tip industrial, se clasifica, dupa tipul masinii
primare (a agregatului care le antreneaza), in: turbogeneratoare si
hidrogeneratoare.
Turbogeneratoarele sunt antrenate de turbine de abur, gaze sau motoare
diesel si functioneaza la viteze mari, n1 = ( 1 500 - 3 000 ) rot/min. Au numar mic
de poli, cei rotorici fiind poli incecati (rotorul este monobloc cilindric prevazut cu
cresataturi rotorice), adica se asigura un intrefier & constant, iar arborele este
orizontal.
Hidrogeneratoarele au ca masina primara o turbina hidraulica, turatia in
acest caz fiind de cateva sute de rot/min, iar numarul polilor este mai mare. Au
3

polii rotorici proeminenti (ca si polii statorici ai masinii de curent continuu),


intrefierul nemaifiind constant de-a lungul circumferintei interioare a statorului.
Arborele este de obicei vertical.

2. Elemente constructive
Ca orice alta masina electrica rotativa, si cea sincrona se compune din
doua parti principlae: statorul si rotorul. Rotorul este in general inductor, iar statorul
indus (masina sincrona in constructie normala). La puteri mici sau in constructie
speciala, rotorul este indus iar statorul - inductor (masina sincrona in constructie
speciala). In cele ce urmeaza ca fi studiata masina sincrona in contructie normala.
Statorul masinii sincrone nu difera practic de cel al masinii asincrone, avand
aceeasi infasurare.
Rotorul masinii sincrone difera de cel al masinii asincrone si de curent
continuu. Infasurarea rotorica (infasurarea de excitaite) este alimentata in curent
continuu, prin intermediul a doua perii (ce apartin statorului) ce calca pe doua inele
colectoare la care sunt legate capetele infasurarii si care se rotesc odata cu rotorul
si infasurarea rotorica.
Dupa forma constructiva a miezului rotoric se disting: rotorul cu poli
proeminenti(aparenti) si cel cu poli inecati (plini sau netezi).
In figura 6-74, a este prezentata o sectiune prin masina sincrona cu 6 poli
aparenti, iar in figura 6-74, b prin cea cu 2 poli inecati. Pentru simplificare,
infasurarea statorica trifazata s-a reprezentat prin cate o bobina, formata dintr-o
singura spira, pentru fiecare faza (AX-BY-CZ)
Miezul rotoric cu poli aparenti (fig 6-74, a) este format din cei 242h71c 6
poli N, S cu piese polare (a), fixati de butucul (jugul) rotorului (b) prin buloane sau
pene. Pe poli se afla bobinele (c) legate in serie si parcurse de acelasi curent
continuu de excitatie , Ie , intr-un astfel de sens incat polaritatea polilor sa alterneze
(N, S, N, . ) la periferia rotorului. Alimentarea bobinelor de excitatie se face prin
intermediul inelelor colectoare (d1) si (d2), pe care calca periile colectoare (e1) si
(e2). Se vede ca la acest tip de rotor intrefierul , de-a lungul pasului polar p, nu
este constant, el fiind mic si practic constant sub piesele polare si foarte mare in
rest. Forma pieselor polare (a) este altfel realizata incat sa se obtina o repartitie a
4

campului magnetic din intrefier cat mai sinusoidala in spatiu. Liniile campului
magnetice produs de infasurarea de excitatie rotorica (notate cu f) se inchid prin:
butucul rotorului, polii si piesele polare, intrefier si miezul statoric.

Miezul rotorului cu poli inecati (fig. 6-74, b) este realizat dintr-un bloc cilindric
de otel special (Cr-Ni-Mo) de mare rezistenta mecanica. La periferia acestui
cilindru, dupa generatoarele acestuia, se frezeaza crestaturi (ancose) in care se
aseaza conductoarele infasurarii de excitatie (rotorice). Infasurarea rotorica dein
figura 6-74, b, parcursa de Iedetermina 2 poli, ea extinzandu-se la periferia
rotorului, de obicei, de-a lungul a 2/3 din pasul polar p restul de 1/3 ramanand
libera (zona din mijlocul polilor). Aceasta zona estedenumita si dinte mare,
comparativ cu dintii mici care separa intre ele doua crestaturi. La acest tip de
masina (cu poli inecati) intrefierul poate fi considerat practic constant.
Sa remarcam ca numarul perechilor de poli rotorici este mai mare in cazul
polilor proeminenti, decat la rotorul cu poli inecati.

3. Particularitati Generator Sincron

Pentru functionarea masinii sincrone ca generator, infasurarea de excitatie


(rotorica) cu cele de Ne spire este alimentata de la o sursa de tensiune continua,
deci strabatuta de curentul continuu de excitatie I e , iar rotorul actionat de o masina
primara la turatia n1(rot/min), deci cu viteza unghiulara 1 = 2 n1/60. Solenatia de
excitatie, pe fiecare pol rotoric, este NeIe/2p si ea determina un camp magnetic cu
5

o variatie alternativa (periodica) de-a lungul circumferintei interioare a statorului.


Luand in considerare numai armonica fundamentala (din descompunerea in serie
Fourier a functiei periodice), inductia magnetica din intrefier va avea o variatie
sinusoidala in spatiu. Acest camp magnetic insa este un camp magnetic invartitor,
caci el se roteste odata cu rotorul. Ca urmare, el este sinusoidal in spatiu si, in
fiecare punct din intrefier, sinusoidal in timp.
Campul magnetic invartitor rotoric determina printr-o singura spira a unei
infasurari statorice un flux magnetic 0, cu o variatie sinusoidala in timp, adica:
0 (t) = 0m sin t, unde = p1 .
O perioada T, a tensiunii sinusoidale induse in faza statorului, are loc in
timpul rotirii rotorului cu 2p. . La o rotatie completa se parcurg 2p
p. pasi polari. Cum unei perioade T ii corespunde parcurgerea a 2 p. pasi polari,
frecventa f1 va fi:
f1=1/T=(2p p n1/60)/2 p. = pn1/60
si de aici concluzia ca, la generatorul sincron, frecventa tensiunilor induse in stator
(frecventa retelei pe care debiteaza generatorul) se afla intr-un anumit raport cu
turatia n1, cu care este actionat rotorul (turatia de sincronism - turatia campului
magnetic invartitor).
Statorul avand o infasurare trifazata (ca la masina asincrona), adica trei
infasurari monofazate identice ca dimensiuni si numar de spire, dar decalate in
spatiu cu 120/p grade, in fiecare faza statorica se va induce cate o tensiune
electromotoare. Aceste tensiuni, cu aceeasi valoare efectiva U e0 dar defazate in
timp cu o treime de perioada (adica 2/3 radiani) una fata de cealalta,
constituie un sistem de tensiuni trifazat simetric.
Acest sistem se poate scrie:

ue01 = 2 Ue0 sin t1

ue02 = 2 Ue0 sin (t - 2/3) = 2Ue0 sin (t - T/3)


ue03 = 2 Ue0 sin [t - 2 (2/3)] = 2Ue0 sin [t - 2(T/3)]
Cu un asemenea sistem de tensiuni trifazat simetric, masina sincrona,
functionanad ca generator, poate alimenta un receptor trifazat sau generator poate
debita energie electromagnetica unei retele trifazate de la care se alimenteaza
ulterior consumatorii.
6

4. Diagrama Fazoriala a generatorului sincron

Diagrama fazoriala a generatorului sincron la functionarea in sarcina,din punct de


vedere magnetic, exista deosebire intre masina sincrona cu poli inecati si cea cu ei
aparenti, in sensul ca rotorul cu polii aparenti este anizotrop magnetic,a vand
reluctanta magnetica dupa axa longitudinala (axa polilor rotorici care este axa
fluxului 0) difera de cea dupa axa transversala (axa interpolara ce face 180/2p
grade cu cea longitudinala). Aceasta diferentiere este cauzata de faptul ca de-a
lungul circumfenitei interioare a statorului, intrefierul nu este constant, el fiind mic
si practic constant in dreptul polilor rotorici foarte mare pe portiunea dintre acestia
(v. fig.6-74,a.). Din aceste motive, la masina sincrona cu poli aparenti, se folosesc
relatii intre componente fazoriale ale curentilor, fluxurilor si tensiunilor
electromotoare induse, asociate celor doua axe , longitudinala si transversala.
Generatorul cu poli inecati
Daca se noteaza cu X, reactanta corespunzatoare fluxului reactiei
de indus (pentru o faza statorica), denumita reactanta ciclica a indusului, atunci se
paote scrie Uer = - jXrI. Pentru tensiunea U, de la bornele fazei statorice (6-113), se
obtine expresia:
U = Ue - (R+jXd) I = Ue0 + Uer - RI - jXdI = Ue0 - RI j(Xr + Xd) I = Ue0 - RI - jXbI, (6-115)
unde Xs = Xr + Xd este denumita reactanta sincrona a fazei statorice.

In figura 6-76, a este prezentata diagrama fazoriala a tensiunilor si fluxurilor


corespunzatoare undei faze statorice a generatorului in sarcina, construita
conform (6-115). Constructia acestei diagrame se face astfel:
- arbitrar, se fixeaza U si fata de aceasta I, cu in urma (s-a considerat
consumator inductiv)
- la U se aduna RI (in faza cu I) si jXdI (cu /2 in urma lui I), obtinandu-se Ue
- din Ue se scade Uer = - jXrI(cu /2 in urma lui I), rezultand Ue0 conform (6115), ce face unghiul cu U. Unghiul ' dintre U e0 si Ue, care este si unghiul dintre
0 si r, e denumit unghi de sarcina sau unghi intern al masinii. Daca se
neglijeaza caderile de tensiune ohmica RI si inductiva X dI fata de U, atunci
UUe0 si = '. In aceste conditii , unghiul dintre Ue0 si I are valoarea
= + . La scrierea relatiilor ce urmeaza se va considera drept unghi intern
(de sarcina) al masinii sincrone;
- cunoscand pozitia lui 0 ( cu /2 inaintea lui Ue0) si a lui r (in faza cu I) se
obtine fluxul rezultant = 0 + r.
In general caderea ohmica RI dintr-o faza statorica este relativ mica fata de
U (cca 1%) si se poate neglija fata de U, fara a introduce erori sensibile. Cu
aceasta neglijare, din diagrama fazoriala reprezentata in figura 6-76, a, se obtine
una simplificata ca cea din figura 6-75, b.
8

Generatorul sincron cu poli aparenti


Inrefierul fiind mic, sub polii de excitatie (deci dupa axa longitudinala) si
foarte mare intre acesti poli (dupa axa transversala), rezulta o reluctanta
magnetica dupa axa longitudinala mai mica decat cea dupa axa transversala. Din
aceste motive, reactanta de reactie longitudinala X r1 va fi mai mare decat reactanta
de reactie transversala Xrt. Corespunzator celor doua axe, fluxul reactiei de indus
r se descompune (v. fig. 6-75, d) in doua componente:
r =r1 +rt, (6-116)
fiecare inducand cate o tensiune electromotoare in fazele statorice, tensiuni ce se
pot scrie:
Uer1 = - jXr1Il si Uert = -jXrtIt, (6-117)
unde, It = I sin si It = I cos reprezinta componentele curentului I, dupa ce doua
axe (I = Il + It).
Cu aceasta, relatia (6-113) ia forma:
Ue = Ue0 + Uer = Uer + Uerl + Uert = Ue0 - jXrtIl -jXrtIt

(6-118)

U = Ue -RI - jXdI = Ue - RI - jXd (I1 + It) = Ue0 - RI - jXlIl- jXtIt,


unde s-au folosit notatiile:
Xt = Xrl + Xd - reactanta sincrona longitudinala;
Xt = Xrt + Xd - reactanta sincrona transversala
Figura 6-77, a reprezinta diagrama fazoriala a tensiunilor, curentilor si
fluxurilor (dupa care cele doua axe), pentru generatorul sincron cu poli aparenti
(proeminenti).
Se considera cunoscute (din masuratori sau calcule) U, I, , R, Xl, Xt si
constructia diagramei facandu-se astfel:
- arbitrar se fixeaza U si fata de el I, al unghiul (s-a considerat sarcina
inductiva);
- la unghiul , inainte fata de U, se duce axa transversala, dupa care se va
gasi si Ue0. , devenind cunoscut si unghiul = + . Se descompune I in
componentele sale (I =Il + It), putandu-se calcula caderile de tensiune.
9

jXlIl, respectiv jXtIt care sunt decalate cu /2 inaintea curentilor I t, respectiv It;
- adaugand la U caderile de tensiune RI, jX lIl se obtine, conform (6-118)
tensiunea electromotoare Ue0, indusa de 0 (aceasta cu /2 inaintea lui Ueo)
- se reprezinta fluzul rezultant:
= 0 + rt + rt
Daca se neglijeaza caderea de tensiune ohmica RI fata de U, obtine
diagrama fazoriala simplificata reprezentata in figura 6-77, b.
In mod asemanator, se pot construi si diagramele fazoriale ale generatorului
sincron cu poli inecati si aparenti pentru cazul cand generatorul sincron
alimenteaza un consumator cu caracter capacitiv (I defazat inaintea lui U cu
unghiul ).

5. Proiectarea Tehnologiilor de Fabricatie


Ce inseamna a proiecta o masina electrica ?
A proiecta o masina electrica inseamna a determina prin calcul
sau a alege pe baza unei anumite experiente profesionale toate
10

elementele care concura la definirea alcatuirii constructive a


masinii, forma geometrica si dimensiunilor acesteia, avand in
vedere posibilitatile tehnice si tehnologice de fabricare a fiecarei
parti componente si a ansamblului masinii, plecand de la
anumite date initiale, cerinte de exploatare si alte informatii
formulate in tema de proiectare (date minimale Pn, U1n, nn).
Dimensionarea masinilor electrice face apel la metodologii
specifice de proiectare care pot avea la baza modele
analitice, modele numerice sau o combinatie a celor doua.

Materiale utilizate in constructia masinilor electrice


Materialele utilizate in constructia masinilor electrice trebuiesc
alese asa incat masinile sa corespunda dpdv functional, tehnic
si economic cerintelor impuse.
Materialele utilizate in constructia masinilor electrice sunt de
mai multe tipuri:
- Electroconductoare (cupru, aluminiu etc.),
- Magnetice (tole din otel magnetic, ferite etc.),
- Electroizolante (fibre textile, polietilena etc.),
- Altele (de pilda otelul si fonta pt. consolidare mecanica, etc.).
Criterii ce trebuiesc respectate in alegerea materialelor:
- Sa admita solicitari cat mai mari (electrice, magnetice,
termice, mecanice),
- Sa reziste in exploatarea masinii o perioada cat mai indelungata
(fiabilitate ridicata),
- Sa se poata prelucra usor (procese tehnologice simple),
- Sa nu fie materiale deficitare a caror productie sa
necesite consum energetic ridicat sau materii prime
scumpe.

11

Materiale feromagnetice pentru circuite magnetice


Dpdv magnetic, materialele se impart in mai multe categorii:
- Materialele diamagnetice r < 1
- Materiale paramagnetice r > 1
- Materiale feromagnetice r >> 1
unde:
-

r reprezinta permeabilitatea magnetica relativa (B = r. 0 . H),


B este inductia magnetica,
H intensitatea campului magnetic.

Circuitele magnetice pot fi:


- Parcurse de flux magnetic constant in timp (ex. miezul
magnetic inductor la masina sincrona),
- Parcurse de flux magnetic variabil in timp (ex. miezurile statoric
sau rotoric la masina asincrona).

De ce materiale feromagnetice pentru circuite magnetice ?


Energia necesara pentru a crea intr-un volum V un camp de
inductie magnetica impusa Bi (sau un flux magnetic dat )
are valoarea:
Densitatea de
W = . Bi . H/2
energie magnetica
V
Concluzie: Energia
necesara pentru a
produce campul
magnetic de inductie Bi
este mult mai mare in
aer decat in miezuri
feromagnetice; prin
urmare spatiile de aer
in circuitele magnetice
ale masinilor electrice
trebuiesc limitate.

BH/2 in aer

BH/2 in
miezul
feromagneti
c

16

12

Caracteristicile materialelor feromagnetice


O caracteristica de baza la materialele feromagnetice este
dependenta inductiei magnetice B de intensitatea
campului magnetic H. Dependenta B = f (H) se numeste
curba de magnetizare avand forma unui ciclu de
histerezis.
Functie de alura curbei de histerezis
B
materialele feromagnetice se impart
in:
- Mat. magnetic moi (miezuri magnetice)
- Mat. magnetic dure (magneti
permanenti)
-

Bs [ T ] este inductia magn. la saturatie


Hc [A/m] campul magnetic coercitiv
Br [ T ] este inductia remanenta

curba de
histerezis

17

Proprietati optime pentru materiale feromagnetice


- Permeabilitate magnetica relativa cat mai mare,
- Inductie la saturatie cat mai mare,
- Pierderi specifice cat mai reduse (prin histerezis si prin
curenti turbionari) in cazul miezurilor cu flux magnetic variabil
in timp,
- Tehnologie de realizare cat mai ieftina,
- Rezistenta mecanica adecvata.
Materiale utilizate pentru miezuri cu flux constant
- Otel laminat cu grosime intre 0.5 50 mm,
- Otel si fonta turnate,
- Otel forjat.
Materiale utilizate pentru miezuri cu flux variabil
- Tole din tabla silicioasa (fier-carbon-siliciu) laminata la rece cu
cristale neorientate uzual cu grosime 0.5 mm, izolate cu lacuri
sau cu oxizi

- Materiale magnetic moi compozite.

Materiale conductoare pentru infasurari


- Materialele utilizate pentru infasurari trebuie in primul rand
sa aiba rezistivitate electrica cat mai mica pentru reducerea
pierderilor Joule; Pj = RI2 =(L/S)I2. Cele mai utilizate materiale
sunt cuprul (Cu) si aluminiul (Al). Se mai folosesc si aliaje
precum: alama, bronzul, staniul, hidronaliul, siluminiul etc.
- Pentru conductoare supuse la eforturi mecanice importante
se alege o varianta de material cu grad mai ridicat de
ecruisare.
- Coliviile rotorice la masinile asincrone se construiesc uzual din
Al, (recent si din Cu) prin turnare sub presiune sau prin sudarea
barelor rotorice de inelele frontale.
- Conductoarele de bobinaj sunt standardizate, avand forma
rotunda sau profilata si se folosesc in varianta izolata (email,
fibre textile etc.).
Proprietati importante ale Al si Cu folosit la infasurari
- Cu (20 grade):
Rezistivitate electrica: = 1.784.10-8
m; Densitate: = 8890 kg/m3;
Coeficientul de temperatura: = 3.81.10-3 C-1;
Efortul unitar admisibil la intindere la rupere: ar = 210 450 MPa
- Al (20 grade):
Rezistivitate electrica: = 3.1.10-8
m; Densitate: = 2700 kg/m3;
Coeficientul de temperatura: = 3.7.10-3 C-1;
Efortul unitar admisibil la intindere la rupere: ar = 70 230 MPa.
Rezistivitatea electrica variaza cu temperatura:
= 20 [ 1 + ( 20)]

- Conductoarele masinilor electrice se izoleaza utilizand materiale


cu proprietati electroizolante. Acestea pot fi materiale naturale
(lemn, mica, etc.) sau sintetice (emailuri, fibre de sticla, rasini
epoxidice, prespan, sticlotextolit, pertinax, etc.).
- In unele cazuri se folosesc izolatii combinate, de pilda fibre de sticla
lacuita sau impregnata cu rasina sintetica, micabanda preimpregnata
etc.
- Izolatiile se aleg in functie de nivelul de tensiune la care lucreaza
masina si functie de clasa termica pentru care se proiecteaza
aceasta.
Tipuri de protectie si de ventilatie
Tipuri de protectie ale masinilor electrice rotative
- Masinile electrice opereaza in diverse conditii de lucru in ceea ce
priveste posibilitatea patrunderii de corpuri solide straine, a
pericolului ce-l reprezinta atingerea partilor aflate sub tensiune
sau care se rotesc precum si posibilitatea patrunderii apei. Astfel
masinile electrice sunt caracterizate de grade sau tipuri de
protectie.
- Tipurile normale de protectie ale masinilor electrice sunt
standardizate si se simbolizeaza prin caracterele IP
(International Protection) urmate de doua cifre dintre care prima
semnifica tipul
de protectie contra atingerilor si contra patrunderii corpurilor solide
straine, iar a doua cifra se refera la tipul de protectie
contra patrunderii apei. De exemplu IP 56.
- In cazuri speciale in simbolizare mai apare un
caracter suplimentar. De exemplu IP 55 S, IP 22 M, IP
W 23, etc.
in repaus,

in miscare,

in conditii meteo speciale

Rotorul masinilor sincrone include:


-Miezul magnetic rotoric realizat din otel masiv sau lamelat;
-Infasurarile rotorice de curent continuu de tip concentrat construite
din conductor de cupru izolat (rotund sau profilat); bobinele
infasurarilor sunt izolate intre ele si izolate fata de miez si fata de
alte elemente contructive;
-Arborele pe care se fixeaza miezul magnetic rotoric, realizat din
otel sau aliaje ale acestuia;
-Lagarele utilizate pentru sustinerea rotorului; acestea pot fi cu
frecare de rostogolire (rulmenti) sau cu frecare de alunecare; exista
si lagare magnetice destinate aplicatiilor speciale;
-Inele colectoare ce permit conexiunea infasurarii rotorice (rotor
bobinat) la sursa de alimentare; acestea se monteaza concentric
pe arbore la unul din capetele acestuia si se realizeaza din cupru
sau aliaje.
-Ventilatoare ce permit evacuarea caldurii ca urmare a pierderilor
Joule sau a pierderilor in fier.
-Cuplaje si roti pentru curele ce permit transmisia miscarii de la sau
catre alt echipament; cuplajele pot fi rigide, elastice sau semielastice.

Rotorul masinilor sincrone (poli inecati)


Miez stator
tole

Sistem etansare

Infasurare stator
Capete bobine
Flansa cuplaj
Lagar
e

Arbore
Infasurar
e
excitatie

Inele
alunecare

Carcasa stator

Rotorul masinilor sincrone (poli aparenti)

46

Rotorul masinilor sincrone (poli aparenti)

47

Dimensiuni geometrice principale si ideale


Dimensiunile geometrice principale ale masinilor
electrice
Proiectarea unei masini electrice are ca prim scop
determinarea tuturor dimensiunilor sale geometrice.
Dimensiunile geometrice principale ale masinilor electrice sunt:
-Diametrul interior al miezului feromagnetic statoric D;
-Diametrul exterior al miezului feromagnetic stator De;
-Diametrul interior al miezului feromagnetic rotor Dir;
-Intrefierul masinii (grosimea intrefierului) ;
-Z1,2 numarul de crestaturi ale statorului 1, respectiv rotorului 2;
-Inaltimea hc, respectiv latimea bc a crestaturilor stator si rotor;
-Lungimea geometrica a miezului feromagnetic Lg ;
-Lungimea unui pachet de tole al miezului feromagnetic L1;
-Numarul nv respectiv latimea bv a canalelor radiale de ventilatie in
cazul miezurilor feromagnetice divizate;
-Latimea bm, respectiv inaltimea hm a corpului polului principal
al inductorului (poli aparenti);
-Latimea bp, respectiv inaltimea hp piesei polare a polului principal.

Dimensiunile ideale ale masinilor electrice


Dimensiunile ideale sau de calcul ale unei masini electrice
sunt dimensiunile unei masini echivalente dpdv al solicitarilor
si fenomenelor care au loc in masina reala dar care este
caracterizata de camp magnetic uniform in intrefier.
- Diametrul masinii D este definit ca fiind diametrul interior al
miezului feromagnetic statoric. Pasul polar al masinii se
defineste ca fiind lungimea arcului de cerc de diametru D
corespunzator unui pol, si are expresia:
= D/(2p)
-Lungimea ideala Li a masinii este lungimea axiala a miezului
feromagnetic al unei masini echivalente, care ar avea campul
magnetic in intrefier constant pe toata lungimea generatoarei
si
egal cu valoarea maxima a campului din intrefierul masinii reale
si fluxul magnetic util pe unitatea de lungime a arcului polar egal
cu fluxul magnetic util din masina reala.

lsg + 2
a 'm

Li Bm
=

B
( z)dz
Z
0

-Intrefierul echivalent este definit ca fiind lungimea intrefierului


unei masini echivalente avand cele doua armaturi netede si
aceeasi valoare maxima a inductiei magnetice in intrefier Bm
ca
in masina reala.
Datorita prezentei crestaturilor inductia magnetica in intrefierul
masinii reale scade la valoarea Bm = Bm/ kc, unde kc > 1
este factorul lui Carter. Similar fluxul magnetic scade de la
valoarea
bi . Li . Bm la masina ideala, la valoarea bi . Li . Bm in cazul
masinii reale, unde bi este lungimea
arcului polar.
Cand dimensiunile bi si Li
sunt date, pentru a pastra
aceeasi inductie magnetica in
intrefier trebuie majorat
intrefierul de
la valoarea in cazul
masinii reale la = kc . in
cazul masinii ideale.

51

Circuite electrice si magnetice. infasurari, miezuri magnetice,


magneti permanenti
Circuite electrice. Circuitele electrice sunt reprezentate de
infasurarile masinii. Alte elemente conductoare sunt: conexiunile si
placile de borne, contactele alunecatoare inel-perie, etc.
Clasificarea infasurarilor se face functie de mai multe criterii. In
functie de curentul care le parcurge distingem:
-Infasurari parcurse de curent alternativ (inf. masinii asincrone,
inf. indusului la masina sincrona);
-Infasurari parcurse de curent continuu (inf. de excitatie la
masina sincrona).
In functie de armatura pe care sunt dispuse distingem:
-infasurari statorice,
-infasurari rotorice.
In functie de structura de amplasare a infasurarile sunt:
-cu bobine concentrate (inf. de excitatie la masina sincrona),
-cu bobine repartizate in crestaturi (inf. statorica la masina asincrona),
-infasurare in colivie.

In functie de numarul de straturi distingem:


-Infasurari in simplu strat;
-Infasurari in dublu strat.
Etc.

Infasurare
repartizata in
dublu strat

Infasurare
repartizata
in simplu strat

Infasurare
repartizata

Infasurare
concentrata

Sistemul de contact alunecator inel - perie

Circuite magnetice
O componenta de baza a circuitului magnetic al unei
masini electrice sunt miezurile magnetice.
Miezurile feromagnetice sunt de doua tipuri:
-Miezuri parcurse de flux magnetic constant in timp,
-Miezuri parcurse de flux magnetic variabil in timp.
Miezuri parcurse de flux magnetic constant in timp
-miezul rotoric la masinile sincrone (poli aparenti sau inecati)
se realizeaza din otel masiv turnat, forjat sau laminat.
Miezuri parcurse de flux magnetic variabil in timp
-miezurile statoric si rotoric la masinile asincrone
-miezul statoric la masinile sincrone.
Aceste miezuri se realizeaza de regula din tole de otel
electrotehnic izolate cu lacuri sau oxizi, de grosime 0.5 mm,
stantate spre intrefier.

Miezuri rotorice la masini


sincrone

58

Poli inecati

Poli aparenti

Miezuri statorice la masini asincrone sau sincrone

Magnetii permanenti
Magnetii permanenti sunt folositi ca sursa a campului magnetic de
excitatie si sunt intalniti uzual la masinile sincrone de puteri mici si
medii.
Magnetii permanenti sunt realizati din materiale magnetic dure,
cele
mai utilizate fiind cele pe baza de pamanturi rare precum SmCo
si
NdFeB
.

Pr
oprietatile magnetilor permanenti
-Inductia remanenta (Br), masura a intensitatii campului
magnetic produs de magnet;
-Campul magnetic coercitiv (Hc), ce semnifica
rezistenta materialului la demagnetizare;
-Densitatea de energie magnetica (BHmax) stocata in magnet;
-Temperatura Curie (Tc), la care materialul devine nemagnetic.

Tipuri de magneti permanenti

Tipuri de magneti permanenti


-Feritele sunt materiale magnetice ceramice, derivate ale
oxizilor de fier (Fe2O3) sau (Fe3O4) sau ale oxizilor altor
metale fiind utilizate pe larg la constructia magnetilor
permanenti si a
miezurilor magnetice cu aplicatie in multe domenii ale tehnicii.
-AlNiCo - acronim pentru aliaje pe baza de aluminiu (Al),
nichel (Ni) si cobalt (Co). Aliajul mai contine fier, cupru si
uneori titan. Energia magnetica si inductia remanenta sunt
superioare magnetilor din ferite.
- Magnetii realizati din pamanturi rare sunt magneti permanenti
de inalta energie realizati din aliaje ale unor elemente rare.
Dezvoltati in anii 1970 1980 acesti magneti sunt caracterizati de
o energia magnetica mult superioara magnetilor de tip ferita
sau alnico. Inductia magnetica remanenta poate ajunge la 1.4
T, fata de doar circa 0.5 T in cazul magnetilor din ferite sau de tip
alnico. Exista doua tipuri de magneti permanenti realizati din
pamanturi rare si anume: magneti de tip SmCo si magneti de tip
NdFeB.

Evolutia magnetilor permanenti realizati din pamanturi rare

Proprietatile magnetilor permanenti

Hci (kA/m)

3 T (C)
(BH)max (kJ/m ) c

Magnet

Br (T)

Nd2Fe14
B
SmCo5

1.01.4

7502000

200440

310400

AlNiCo

0.81.1
0.61.4

6002000
275

120200
1088

720
700860

Ferite

0.20.4

100300

1040

450

Solicitari electromagnetice si tipuri de pierderi

Solicitari electrice
Principalele solicitari electrice sunt patura de curent sau panza
de curent notata cu A si densitatile de curent in conductoarele
infasurarilor notate cu J.
Patura de curent A exprimata in [A/m] sau [A/cm] reprezinta un fel
de densitate liniara de curent pe circumferinta indusului la masinile
rotative :
A = It /(D) = NI /(D)

unde N este numarul total de conductoare de la periferia


rotorului strabatute de acelasi curent I.
De valoarea paturii de curent A depind dimensiunile masinii si
nivelul de incalzire a acesteia.

Densitatile de curent J in conductoarele infasurarilor exprimata in


[A/mm2] reflecta gradul de solicitare a cailor de curent, de valoarea
acestora depinzand volumul materialelor conductoare si incalzirea
acestora.
Stabilirea valorilor densitatilor de curent se face in concordanta
cu valorile paturii de curent.
Incalzirea masinii depinde de fapt de produsul A.J ceea ce
inseamna ca la o valoare mare a lui A se adopta o valoare mai
redusa a lui J. Valorile densitatilor de curent se aleg functie de
clasa termica a infasurarii si de modul de racire al masinii.
Solicitari magnetice
Principalele solicitari magnetice sunt inductia magnetica in intrefier
(valoare maxima) si inductiile magnetice in diferitele portiuni ale
circuitului magnetic (valori maxime).

Inductia magnetica in intrefier B (amplitudine) exprimata in [ T ]


caracterizeaza gradul de solicitare magnetica a masinii in intrefier.
Pentru anumite dimensiuni date ale masinii o valoare
mare pentru inductia magnetica in intrefier inseamna un flux
magnetic util (ce trece dinspre inductor spre indus) mare si deci
o putere mare a masinii.
Impreuna cu patura de curent inductia magnetica in intrefier
influenteaza direct dimensiunile si caracteristicile masinii.
Tendinta este de a creste valoarea inductiei in intrefier in
anumite limite impuse de performantele tehnico-economice ale
masinii.
Patura de curent si inductia in intrefier se aleg din tabele
intocmite pe baza experientei de fabricatie.
Inductiile magnetice Bfe (valori maxime) exprimate in [ T ] in
diferite portiuni ale miezului feromagnetic intocmai ca si densitatile
de curent reflecta gradul de solicitare al miezului feromagnetic al
masinii, de valoarea lor depinzand volumul miezului
feromagnetic si in anumite cazuri incalzirea masinii.

Dependenta dintre puterea electromagnetica, dimensiunile


masinii si solicitarile electromagnetice. Coeficientul de
utilizare
Procesul de transformare a energiei ce are loc intr-o masina
electrica este posibil datorita fluxului magnetic util ce inlantuie
infasurarile si curentul total ce parcurge infasurarile.
Suportul material al fluxului respectiv curentilor este reprezentat
de miezurile feromagnetice si infasurarile numite materiale active.
Dependenta dintre puterea electromagnetica, dimensiunile masinii
si solicitarile electromagnetice. Puterea electromagnetica a
masinii electrice Se obtinuta in urma procesului de transformare
energetica este proportionala atat cu fluxul magnetic total t al
masinii cat si cu valoarea curentului total It , factorul de
proportionalitate fiind turatia masinii n exprimata in [rot/s]:
Se t . I t . n

[VA]

Fluxul magnetic total al masinii se scrie:


t = 2 . p .
unde este fluxul magnetic util pe pol, in [Wb], iar p este
numarul de perechi de poli.
Curentul total prin infasurari se scrie:
It = . D . A
unde D este diametrul interior al miezului statorului, iar A
este panza de curent.
Deci puterea electromagnetica se
scrie: Se (2 . p . ) ( . D . A) . n
[VA]

Pentru o masina de curent alternativ:


Se = m . E . I

[VA]

unde:
m este nr. de faze,
E este t.e.m. pe faza,
I este curentul pe faza.
T.e.m. pe faza se poate
scrie: E = . 2 . f . w . kw .
t
unde:
w este numarul de spire pe
faza, kw este factorul de
infasurare.
Panza de curent se scrie:
A = (N.I) / (.D) = 2.m.w.I / (.D) > I = (.D.A) / (2.m.w)

Daca tinem cont de relatia dintre turatie (in [rot/s]), frecventa


si numar de perechi de poli:
f=p.n
Puterea electromagnetica se scrie:
Se = [( . kw)/(2 . 2)] . (2 . p . ) . ( . D . A) . n
[VA] Deoarece kw 0.9 - 0.92 rezulta ca:
( . kw)/(2 . 2) 1
Prin urmare:
Se (2 . p . ) ( . D . A) . n

[VA]

La masinile de curent alternativ fluxul magnetic se poate exprima:


= i . . Li . B = i . ( . D)/(2 . p) . Li . B
Cu se noteaza pasul polar:
= ( . D)/(2 . p)
Cu i se noteaza factorul de acoperire ideala care in ipoteza unei
inductii sinusoidale in intrefier are expresia:
i = 2/
Deci puterea electromagnetica se poate scrie:
. kw)/(2 . 2)] . 2 . D2 . L . A . B . n = k . D2 . L . A . B . n
Se = [i . (

i
i
i

[VA]

Concluzie: puterea electromagnetica Se este proportionala cu:


-volumul materialelor active (D2 . Li),
-cu produsul solicitarilor electromagnetice principale (A . B) si
-cu turatia n [rot/s].

Volumul materialelor active se poate scrie:


D2 . Li = ki . Se/(n . A . B)

[m3]

unde ki = i . 3 . kw/(2 . 2)

Concluzii:
-Pentru o putere electromagnetica data Se si o turatie data n
volumul de material activ D2 . Li este cu atat mai mic cu cat
solicitarile electromagnetice A . B sunt mai mari.
-Un volum de material activ D2 . Li dat poate conduce la o masina
cu diametru mare D si lungime mica Li sau un diametru mic D si
lungime mare Li.

Factorul de forma reprezinta raportul dintre diametrul D si


lungimea Li a masinii:
= Li /

Valoare mica a lui => masina tip saiba;


Avantaje: moment de inertie mare si racire foarte buna;
Dezavantaje: utilizare nerationala a conductorului pt. infasurari
(bobinele au lungime frontala mare si lungime activa mica), constructie
voluminoasa.
Valoare mare a lui => masina tip turbo;
Avantaje: utilizare rationala a conductorului pt. infasurari;
Dezavantaje: moment de inertie mic si racire dificila, constructie supla.

Valoare
mica a
lui

Valoare
medie a
lui

Valoare
mare a
lui

6. Caracteristicile generatorului sincron


Cele mai importante caracteristici ale unui generator sincron autonom, adica
generator ce alimenteaza singur un receptor, sunt: de functionare in gol, in
sarcina, de scurtcircuit trifazat, externa si de reglaj.
Caracteristica de mers in gol reprezinta dependenta dintre Ue0 si Ie, la
n = n1 = constant si I = 0 (fig.6-78, a). Tensiunea electromotoare remanenta U e0r,
corespunzatoare lui Ie = 0, datorata fluxului remanent de excitatie reprezinta 5-10
% din cea nominala Ue0n (corespunzatoare lui Ie - Ien).
Caracteristica in sarcina reprezinta U = f (Ie) la n, I si cos marimi
constante. Prezinta improtanta caracteristica in sarcina U = f (I e) pentru n = n1,
I = In si cos = 1 (sarcina pur inductiva), deoarece aceasta serveste la
determinarea reactantei de dispersie Xd a fazei statorice.

Caracteristica de scurtcircuit trifazat reprezinta dependenta dintre curentul


ce strabate o faza statorica ( I = Isc) si Ie, atunci cand bornele statorice sunt
scurtcircuitate (legate direct impreuna, deci U = 0), turatia fiind cea nominala. Prin
Isc se intelege curentul de scurtcircuit. Aceasta caracteristica Isc = f (Ie) la U = 0 si n
= nn este o dreapta (fig. 6-78, b).
Caracteristica externa reprezinta dependenta U = f (I) la n, Ie si cos ,
marimi constante. Aceasta caracteristica se paote reprezenta in doua ipoteze.
- la funtionare in gol (I = 0), la borne exista tensiunea nominala U n = Ue0, iar
in sarcina, mentinand n si Ie constante, tensiunea la borne se modifica, in sensul
ca ea creste cu cresterea lui I la sarcini capacitive datorita efectului magnetizant al
fluxului reactiei de indus sau scade cu cresterea lui I la sarcini inductive (curbele
cu lunie plina din figura 6-78, c)
- la functionarea in sarcina nominala, cand I = I e, tensiunea la borne este
U = Un, iar la sarcini mai mici (I < In), tensiunea la borne U va creste sau va scadea
fata de Un, functie de caracterul sarcinii (cos ) asa ca in fig. 6-78, c - curbele
punctate.
Caracteristica de reglaj reprezinta dependenta Ie = f (I) pentru ca la n si cos
constante, tensiunea la bornele fazei statorice sa se mentina constanta si egala
cu cea nominala. Aceste caracteristici depind de natura consumatorului ele fiind
reprezentate in figura 6-78, d. La sarcina inductiva, cand U scade cu cresterea lui
I, pentru a mentine U =Un= constanta, trebuie ca odata cu cresterea lui I sa
creasca si Ie, pentru a compensa efectul demagnetizant al reactiei de indus.
Situatia este inversa la sarcina capacitiva.

7. Randamentul generatorului sincron


Generatorul sincron primeste de la masina sa primara (care actioneaza
rotorul), prin intermediul arborelui, puterea mecanica P 1 si cedeaza retelei puterea
electromagnetica P2 = 3 UI cos , rezultand un randament = P1/P2.
Generatoarele sincrone se construiesc asa fel incat la parametric nominali,
randamentul sa fie maxim. Randamentul generatoarelor sincrone este cuprins

intre (0,72 - 0,95) pentru generatore de puteri (0,3 - 3) MVA si (0,95 - 0,99) in cazul
celor de (3,5 - 300) MVA.
Daca din P1 se scad pierderile mecanice pm (prin frecare si ventilatie)
pierderile in fier pFe (prin histerezis si curenti Foucault) si pierderile pe = I e2 Re din
infasurarea de excitatierotorica (considerand excitatoarea pe acelasi arbore cu
rotorul generatorului sincron) se obtine puterea electromagnetica interioara P a
generatorului sincron, transmisa statorului de catre rotor, prin intermediul campului
magnetic invartitor rezultant din intrefier. Aceasta putere P acopera pierderile in
cupru din infasurarea statorica PCus = 3 I2R si puterea utila P2= 3UI cos adica P =
pcus + P2. Cu acestea se poate scrie:
P1 = P + pm + pFe + pe = P2 + pcus + pm + pFe + pe rezultand pentru randament
expresia:

= P2/P1 = P1 - (pcus + pm + pFe + pe) / P1.


De remarcat ca in rotor nu exista pierderi in fier, datorita faptului ca rotorul
are turatia campului invartitor, deci fluxul resultant este fix relative la rotor.
4) Cuplul electromagnetic la generatorul sincron
Acesta corespunde puterii electromagnetice P = p cus + P2. Cum in general
pierderile in cupru statoric pcus = 3I2R reprezinta cca 1% din puterea nominala a
generatorului, ele se neglijeaza fata de P2, putandu-se scrie:
P = P2 = 3UI cos . Folosind diagrama fazoriala simplificata reprezentata in figura
6-77, b, se poate scrie:
P = 3UI cos = 3UI cos ( - ) = 3UI cos cos + 3UI sin sin .
(6-119)
Din aceeasi diagrama mai rezulta:
I cos = It = U sin / Xt si I sin = It = Ue0 - U cos / Xl

(6-120)

Inlocuid (6-120) in (6-119) rezulta pentru puterea electromagnetica P expresia:


P = (U Ue0 / Xt) sin + 3/2[U2 (Xt - Xt / Xl Xt)] sin2

(6-121)

In cazul generatorului sincron cu poli inecati Xl = Xt = Xs si obtinem:


P = (U Ue0 / Xs) sin

(6-122)

Unghiul de sarcina nominal n are valori cuprinse intre 20o si 30o.

Cuplul electromagnetic M se poate exprima in functie de viteza unghiulara


si puterea electromagnetic P, sub forma, M = P / rezultand:
M = P / = (3U Ue0 / Xl) sin + [3U2 (Xl - Xt) / 2 Xl Xt] sin 2(cazul polilor
aparenti)
(6-123)
M = P / = (3U Ue0 / Xs) sin (cazul polilor inecati).
Acesta este cuplul electromagnetic cu care rotorul actioneaza asupra
statorului, tinzand sa-l roteasca in sensul turatiei n = n1 . Statorul fiind insa fix,
conform principiului actiunii si reactiunii, se exercita asupra rotorului un cuplu egal
ca marime si de sens opus, deci M este un cuplu rezistent in cazul generatorului
(se opune sensului de rotire).
Dependenta dintre cuplul electromagnetic M si unghiul este denumita si
caracteristica unghiulara sau interna a generatorului sincron.

8. Generatorul Sincron cu Tensiune de 400V

Studiu de Caz, Generator Sincron trifazat conectat stea, 4-polar, 25kVA, 400V,
50Hz, reda dateledin tabelul urmator:

Conectare Stea, IL=IA =>

Curentul de Camp necesar pentru a depasi reactanta armaturii la sarcina


db=4.4A

E = V + IaRa + jIa Xl

Voltaj Regulat =>

9. Observatii

Masina electrica sincrona este cel mai uitilizat tip de masina electrica din domeniul
industrial ,principalele avantaje fiind simplitatea constructiva , pret de cost redus ,
siguranta mare in exploatare , performante tehnice ridicate cum ar fi randamentul
ridicat si cuplul mare la pornire , stabilitate n functionare, exploatare, manevrare si
ntretinere simpla, alimentare directa de la reteaua trifazata de curent alternativ.
Este evident ca exista si dezavantaje dar acestea sunt mult mai putine cum ar fi:
socul mare de current la pornire , ceea ce determina un consum marit de energie
electrica. Factorul de putere este relative scazut si caracteristica mecanica este dura.

10.Bibliografie
[1]Simpozionul de Masini Electrice SME09
[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_electric
[3]Electrotehnica si masini electrice D.Nicola
[4]Catalogul standardelor romane ASRO

[5]Proiectarea Masinilor Electrice Conf.dr.ing. Tiberiu Tudorache