COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC

"GHEORGHE CHITU"CRAIOVA.

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE

NIVEL 3
NVMNT: LICEAL
FILIERA:TEHNOLOGIC
PROFIL: SERVICII
CALIFICARE:ORGANIZATOR BANQUETING

PROF.INDRUMATOR:

ELEV:

FRATILA AURORA

POPA LUIS MARIAN

CLASA a XII-a M

-2014-

TEMA PROIECTULUI:

PREFERINTELE CULINARE ALE

CLIENTILOR STRAINI

CUPRINS
CAPITOLUL I ARGUMENTAREA LUCRARII
CAPITOLUL II GENERALITATI PRIVIND SERVIREA CONSUMATORILOR
CAPITOLUL III PREFERINTELE CULINARE ALE TURISTILOR STRAINI
CAPITOLUL IVPROMOVAREA SI PUBLICITATEA
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

CAPITOLUL I
ARGUMENTAREA LUCRARII

Am ales aceasta tema deoarece mi se pare important buna servire a

consumatorilor.
Servirea consumatorilor cu preparate culinare si bauturi,in unitatile publice
de alimentatie sau in alte unitati de consum colectiv, constituie un element de
evaluare a gradului de civilizatie a unei societati.
In contextul general al activitatii de alimentatie publica,servirea
consumatorilor constituie factorul determinant,care caracterizeaza nivelul atins de
aceasta activitate intr-o tara, regiune,localitate sau unitate.
Prin servirea consumatorilor cu bauturi se intelege ansamblu de metode si
mijloace folosite pentru transportul,prezentarea si oferirea spre consum a bauturilor
si preparatelor culinare. Intr-o unitate publica de alimentatie.Volumul,structura si
caracteristicile operatiilor de servire sunt diferite,fiind influientate de natura si
particularizarea bauturilor sau a preparatelor servite,numarul si cererea
consumatorilor,gradul de pregatire profesionala al personalului care le efectueaza.
Pentru executarea corecta a acestor operatiuni s-au instituit reguli bine
definite, cu justificare ergonomica,care constituie in fapt tehnica de servire a
consumatorilor in unitatile de alimentatie publica.
Gradul de cunoastere, insusire, formarea priceperilor si a deprinderilor
pentru aplicarea si respectarea acestor reguli definesc in mare masura,potentialul si
nivelul de servire practicat in acest sector de activitate.

CAPITOLUL II
Generalitati privind servirea consumatorilor
Servirea consumatorilor cu preparate culinare si bauturi, in unitatile publice
de alimentatie, in cantine sau alte unitati de consum colectiv, constituie un element
de evaluare a gradului de civilizatie a unei societati. Asigurarea unei baze tehnicomateriale, necesare pregatirii si servirii hranei in unitatile specializate, permite
realizarea unei productii culinare diversificate care sa satisfaca cele mai exigente
gusturi ale populatiei, aplicarea principiilor unei alimentatii cat mai rationale
stiintific determinate respectarea normelor igienico-sanitare si ceea ce este mai
edificator, creeaza timp liber membrilor societatii pe care sa-l foloseasca in scopuri
cultural-educative, social-politice sau de odihna pentru mentinerea sau refacerea
sanatatii.
Gradul de civilizatie a unei tari poate fi dimensionat si de numarul
persoanelor care apeleaza la serviciile din unitatile publice de alimentatie de
volumul si structura operatiunilor care se executa pentru pregatirea si servirea
preparatelor culinare si bauturilor de marimea timpului astfel castigat pentru a fi
folosit de membrii societatii respective pentru cultivalizare sau alte activitati.
In cadrul unei economii nationale, sectorul de activitate caruia ii revin aceste
sarcini are un caracter profound economic (productie-servire) si social.
Prin alimentatia publica se intelege activitatea economica ce se ocupa cu
producerea unei game variate de preparate culinare ce se servesc consumatorilor
impreuna cu alte produse agroalimentare, consumul acestora facandu-se in unitati
proprii, special amenajate. Aceste unitati ofera si multiple posibilitati de destindere.
Productia si servirea preparatelor se asigura de catre un personal cu pregatirea
profesionala specifica. In contextul general al activitatii de alimentatie publica,
servirea consumatorilor constituie factorul determinat care caracterizeaza nivelul
atins de aceasta activitate intr-o tara, regiune, localitate sau unitate.
Prin servirea consumatorilor se intelege ansamblul de metode sisteme si mijloace
folosite pentru transportul, prezentarea si oferirea spre consum a preparatelor
culinare si a bauturilor intr-o unitate publica de alimentatie. Volumul, structura si
caracteristicile operatiilor de servire sunt diferite, fiind influentate de natura si
particularitate preparatelor sau bauturilor servite, numarul si cererea
consumatorilor, forma si tipul mobilierului din unitate, gradul de pregatire
profesionala ale personalului care le efectueaza etc..
Pentru realizarea unei bune serviri a consumatorilor in toate unitatile publice de
alimentatie, cantine sau alte unitati de consum colectiv, au fost create forme de
pregatire profesionala cursuri de scurta durata, scoli profesionale specifice
activitatii de servire si isi formeaza deprinderile necesare aplicarii regulilor de
tehnica servirii consumatorilor. Concomitent sunt organizate forme de

perfectionare continua a pregatirii profesionale distincte pe functii (chelner,

bucatar, cofetar, sef de unitate, lucrator gestionar etc.). Acestea asigura cresterea
nivelului de cunostinte si deprinderi profesionale menite sa sporeasca rolul si
importanta tehnicii de servire in indeplinirea caracterului economic si social al
activitatii de alimentatie publica in ansamblul economic national.

CAPITOLUL III

Preferintele culinare ale turistilor straini

Unitatile gastronomice pentru turism constitue un serviciu de baza,
componenta al produsului turistic care are ca scop satisfacerea cat mai completa si
in conditii calitativ superioare a alimentatiei turistilor (in grupuri sau individual) in
concordanta cu programele turistice, obiceiurile de consum etc..
Alimentatia pentru turism prezinta unele particularitati, determinate pe de o
parte de categoriile de consumatori carora li se adreseaza iar pe de alta parte de
necesitatea integrarii serviciilor de alimentatie in cadrul produsului turistic.
Particularitatile turismului orienteaza obiectivele generale ale activitatii de
alimentatie catre rezolvarea cerintelor specifice pentru turism, servirea unor
meniuri precum si cea specifica turistilor straini veniti in tara noastra.
Pregatirea si servirea unor meniuri pentru turisti organizati cere si incadrarea
acestor meniuri in baremurile stabilite la masa. Totodata, o atentie deosebita
trebuie sa se asigure pregatirii si servirii meselor (meniurilor) recomandate de
medici (nutritionisti) in cazul turismului de tratament cura balneara. In general, in
turismul intern si international se intalnesc mai multe forme de acordare a
serviciilor de alimentatie, cele mai des intalnite fiind organizarea servirii mesei cu
plata in cont si virament, organizarea servirii mesei cu plata in bonuri valorice,
organizarea sectorizarii grupurilor de turisti pe nationalitati.
Bucataria romaneasca este foarte apreciata si cunoscuta peste hotare prin
savoarea gusturilor si apetitul pe care-l provoaca preparatele culinare atat de
diversificate sortimental (gustari, minuturi, mancaruri din legume cu diferite
specialitati de carne proaspata si conservata, preparate din carne tocata specifice
romanesti, preparate culinare cu fainoase si branzeturi, dulciuri de bucatarie
specifice romanesti etc.).
Datorita conditiilor climatice si a reliefului geografic al tarii noastre s-a format
de-a lungul veacurilor o bucatarie specifica, in care in afara de alimentele provenite
din cereale si legume a dominat varietatea sortimentelor de carne, pescarie si vanat
care alaturi de produsele lactate au creat faima gastronomiei romanesti.
In gastronomia romaneasca predomina retetele originale transmise prin traditie,
oral de-a lungul veacurilor.Gastronomia romaneasca ca si gastronomiile altor tari a
suferit influente legate de conditiile istorice ale tarii noastre. Un merit al
gastronomiei romanesti in ceea ce priveste influenta altor preparate straine, consta
in faptul ca si-a insusit numai acele preparate care s-au putut adopta gusturilor si
obiceiurilor romanesti.
Astfel aproape toate preparatele dupa retetele straine au fost modificate si
adoptate ca atare. Sunt de mentionat in acest sens influenta bucatariilor popoarelor
invecinate, influenta bucatariei austriece, italiene, germane si in mod deosebit
influenta renumitei gastronomii franceze.

De aceea bucataria romaneasca se poate adopta foarte usor si proferintelor

turistilor straini. Totusi pentru a corespunde cat mai mult exigentelor si solicitarilor
specifice turistilor care ne viziteaza tara, lucratorii sectorului de alimentatie trebuie
sa tina cont de urmatoarele precizari :
1.- in cazul turistilor straini organizati in grupuri (transit sau sejur), unitatile de
alimentatie gazda sunt instiintate in scris de catre Agentia de turism in care se
specifica: numarul de turisti, nationalitatea, numarul de mese ce vor fi servite in
unitate, baremul zi/turist (masa), data si etapa mesei cu care vor incepe servirea
(mic dejun, dejun, cina);
2.- conducerea unitatii de alimentatie, cunoscand aceste aspecte cu anticipatie ia
masurile organizatorice corespunzatoare pentru pregatirea preparatelor specifice.
Pentru turistii straini, fluturasii se vor traduce intr-o limba internationala sau in cea
nationala a turistilor. Fiecare ospatar centralizeaza preferintele turistilor exprimate
in fluturasi, apoi preda informatiile sefului de unitate (sefului de sala) pentru
centralizarea acestora, rezultand productia planificata pe structura in ziua
urmatoare (adulti, copii).
3.1. Turisti bulgari
Situata in inima Balcanilor, vecina de pe malul drept al Dunarii detine un loc
insemnat in productia de fructe si legume proaspete si conservate, fapt ce
influenteaza corespunzator obiceiurile de consum alimentar ale populatiei.
La micul dejun (Zakuska) turistii bulgari servesc lapte acru, lapte dulce, ceai si
cornuri sau chifle din aluat indulcit.
Sortimentul general de preparate culinare este completat indeosebi cu iahnii,
ghiveciuri, musacale, care sunt solicitate intr-un sortiment diversificat si cu gust
picant. Combinatia dintre usturoi si nuci este folosita drept condiment la salate, la
mancaruri din legume, la mancaruri din legume cu carne si peste. Fasolea boabe
este un aliment de baza in tehnologia culinara bulgara, iar rosiile proaspete, ardeii,
pasta de rosii, sucul de rosii, legumele conservate (muraturile) nu lipsesc de la
mesele principale.
La pranz (obed) si seara (veceroia)se pregatesc si se servesc mancarurile
calde. Antreurile incep cu salate de legume proaspete: rosii, castraveti, ardei gras
(kapia) aranjati pe platouri si care se servesc cu ,,pitka (chifla) presarat cu un
amestec de condimente numit ,,ciulrita (cimbru, piper, boia de ardei si sare). Dupa
antreurile de legume la pranza se servestesupa sau ciorba acrita cu iaurt, apoi se
continua cu mancaruri din legume si carne toccata sub forma de kebab sau musaca
(cu cartofi si carne, sarmale, iar seara prefera mancaruri din legume la cuptor,
friptura cu legume sote, sos picant de ardei (liutenita) si diferite placinte (bonita)
cu branza, cu varza sau spanac cu dovleac, cu mere, cu caise, su piersici etc..

Dulciurile sunt preferate suculente cu mult sirop de fructe cu nuci, cu fructe

crude sau dulceata cu orez sau gris si sosuri dulci. In mod deosebit se refera
placintel, baklava, orez cu lapte, iaurtul.
3.2. Turisti cehi si slovaci
Bucataria slovaca are multe asemanari cu bucataria celorlalte popoare din
Europa Centrala. O alta caracteristica a bucatariei slovace consta in referinta pentru
supe in special de carne cu diferite adaosuri de paste fainoase precum si supe de
legume ingrosate cu randas si cu smantana. Intre supele de zarzavaturi,
caracteristica este supa de varza. Varza si cartofii au un mare rol in bucataria
slovaca si se prepara in cele mai variate sortimente: salata, supa, varza calita,
mancaruri fara carne cu sos alb, cu rosii cu carne tocata, cu taietei etc..
Carnea de oaie, de vaca si mai ales cea de porc se pregatesc cu untura de
porc. Cele mai solicitate sunt specialitatile de snitel, fripturile asociate cu sosuri
legate si paste fainoase.
Preparatele cu carne sunt solicitate foarte condimentat cu boia de ardei, piper,
chimen si alte condimente. Ca preparate de peste sunt preferate cele din peste de
apa dulce (pastrav, crap, somn, etc.). Dintre gustarile pe baza de branza se refera
liptauer (branza preparata cu boia, framantata bine si servita cu legume proaspete
sau mezeluri).
Micul dejun (snidane) consta in cafeaua cu lapte, unt si alte produse lactate,
miere de albine, gemuri, oua fierte, omlete minuturi diferite din mezeluri etc..
Dejunul (obed) incepe cu aperitive, gustari din legume, salate preparate apoi
se prefera supele, iar din grupa mancarurilor sunt solicitate preparatele pui cu
smantana, ghiveci de legume cu carne, dovlecei umpluti, rosii si ardei umpluti,
antricot de vaca la tava sau gratar cu legume si smantana, fripturi diferite asociate
cu sosuri si paste fainoase, cartofi, regatite sub diferite tehnologii de fierbere,
prajire sau coacere. Desertul preferat este cel din grupa dulciurilor de bucatarie,
(budinci, strudel cu mere, cu branza, placinta cu mere, cu mac, cu nuci, cu carne,
cu branza, papanasi, gogosi), salate de fructe de fructe, precum si prajituri pe baza
de nuci, alune si ciocolata.
Cina (vecere) la aceasta grupa de turisti este pe baza de preparate din legume
cu carne, preparate din peste sub forma de ,,zakusca, plochii, sau preparate cu
sosuri diferite calde si reci, fripturi reci cu maioneza, specialitati la gratar insotite
de garnituri din legume si salate asortate.
Deserturile, iar iar in incheierea mesei se prefera ceaiul.
3.3. Turisti din fosta Iugoslavie

In Slovenia, Croatia si Voivodina se gateste cu untura de porc, iar carnea de

porc este alimentul preferat: in Dalmatia, mai cu seama in partile de sud din cauza
influentei italiene si vecinatatii marii sunt preparatele din peste. In Muntenegru
ocupatia principala a locuitorilor impusa de zona geografica a fost si este cresterea
oilor si a vitelor, deci si referintelor acestor locuitori in pregatirea hranei sunt
laptele si produsele lactate, preparatele din carne de oaie, vaca, porc.
Mancarurile sunt pregatite cu unt si cu seu, in Serbia si Macedonia se consuma
preparate din zarzavaturi cu legume, fructe, carnuri condimentate, inclusive peste.
De aceea pentru turistii iugoslavi in unitatile de alimentatie se pregateste la micul
dejun (dovicok) cafea cu lapte, paine alba, completate cu sortimente de mezeluri,
unt, produse lactate, miere de albine sau gemuri.
Dejunul (rukak) este impus de preferintele pentru meniuri compuse din
sortimente de gustari cu branzeturi iar bautura preferata ca aperitiv este slibovita
care este bautura nationala a Iugoslaviei. Meniul se continua cu antreuri din salate,
preparate cu peste sau mezeluri, apoi se continua cu supe, ciorbe care se dreg cu
caimac de smantana, se continua cu preparate din legume cu carne de vita, oaie,
peste, de asemenea acrite cu smantana. Meniul de pranz se incheie cu dulciuri de
bucatarie, prajituri, fructe, cafea turceasca.
Desertul preferat in general este prajitura nationala ,,Pita (placinta cu branza
sau cu carne).
La cina (vecera), preferatele in general sunt axate pe gustari reci din salate de
cruditati preparate cu branzeturi cu mezeluri, cu peste, minuturi calde din carne cu
diferite sosuri reci si garnituri din legume sub forma de snitel-escalop, specialitati
la gratar, frigare etc..
Deserturile preferate sunt compotul din fructe, fructele si inghetata.
Bauturile preferate in meniuri il constitue sortimentul de rachiuri tari naturale
slibovita, tuica de prune, vodca, vinurile pure.
Dintre preparatele romanesti sunt preferate :ciorbele de peste, ciorba de porc a
la grec, ciorba de fasole cu costita afumata, preparatele de peste pregatit, rasol cu
garnituri de legume si sosurile corespunzatoare pui la frigare, specialitati de rasol
din carne de vita si pasare cu legume, ciolanul de porc cu varza, ciolaul de porc cu
fasole, sarmale cu carne de porc si costita afumata, rosiile si ardeii umpluti,
ghiveciurile diferite si vinurile soiuri pure.
3.4. Turisti rusi
Bucataria popoarelor din Rusia se caracterizeaza printr-un bogat sortiment de
gustari (zakuski) si mancaruri reci cu carne, peste, legume sau fructe, un sortiment

foarte bogat de supe, borsuri cu carne, cu peste, fripturi si rasoluri din toate
sortimentele de carne.
Micul dejun (zavtrak) este o masa de baza care se sfarseste cu ceai rusesc cacao
sau cafea cu lapte. Meniul preferat la aceasta masa cuprinde de obicei urmatoarele
componente: salata cu sunca si oua, oua prajite, oua foarte moi, omlete cu
branzeturi, sandvisuri cu mezeluri sau peste, orez cu lapte, taietei cu lapte, budinca
din paste fainoase si branza, gustari sub forma de salate combinate cu heringi,
kerci, scrumbii afumate, cu legume etc..
Ceaiul rusesc se prefera foarte concentrat zaharul si lamaia separate pe farfurioara
de asemenea, dulceata de visine sau capsuni. Bauturile sunt insotite cu specialitati
de chifle (bulociki), cozonak si chek sau paine asortata alba si neagra.
Se prefera produsele lactate acide: iaurt, sona, kefir, smantana, lapte acru.
La masa de pranz (obed) si cina (urjin) sunt preferate in toate meniurilor
gustarile reci picante, salata pe baza de carne, peste, aspicuri, peste afumat, marinat
cu legume, soteuri de legume, carnaciori la tigae etc..Sunt de asemenea, preferate
supele si borsurile moi consistente cu legumele acrite in general cu rosii si cu
zeama de lamaie sau preparate din varza acra si castraveti murati.
Dintre ciorbe se prefera in special borsul rusesc.
Preparatul de baza il constituie mancarurile cu carne tocata si sosuri, garnituri
de legume (chiftele mari, umplute cu orez, cu oua si morcovi, precum si sarmale cu
varza dulce si smanatana).
Sunt solicitate specialitatile de carne la cuptor si la gratar din carne de porc,
pasare, insotite cu garnituri de cartofi proaspete sau castraveti murati. Toate aceste
preparate din grupa gustarii si felul II sunt solicitate si seara in special sub forma
de fripturi reci sau calde.
Desertul preferat se compune din dulciuri, de bucatarie din grupa budincilor,
papansi, coltunosi, diferite creme sau umpluturi cu fructe si branza de vaci forte cu
fructe. Sucul de rosii este solicitat inainte de masa de pranz sau seara, iar ca bauturi
aperitiv sunt preferate vodca, slibovita, turtul si alte rachiuri naturale.
Ca
sortiment de nationalitate cu traditie se solicita, specialitati de peste (crap, somn,
zakuska de peste), kievscoia de pasare, borsul rusesc, icre, la tog, preparate
stroganoff, saslak, gruzin, placinta cu branza dulce.
3.5. Turisti unguri
Potrivit pozitiei geografice si a reliefului tarii, Ungaria are o varietate bogata in
produse alimentare. In toate preparatele culinare sunt preferate in general carnurile
de porc grase, precum si preparatele prin afumare cu boia si piper. Bucataria
ungureasca este bogata si diversificata datorita diferitelor influente de-a lungul
vremii. In general in alimentatie predomina specialitatile de preparate cu carne de

porc, de pasare si vaca, iar multe din acestea se aseamana in tehnologie cu

preparatele romanesti.
Dintre mancarurile nationale unguresti fac parte: gulasul care a fost adoptat de
toate bucatariile popoarelor invecinate acestei tari, apoi papricasul pregatit cu carne
de porc si pasare, bine condimentat cu boia si ardei iute.
Mancarurile specifice sunt pregatite cu sosuri foarte consistente in a caror
compozitie predomina faina si smantana.
Salatele sunt de asemenea pregatite cu zahar si smantana.
Fripturile sunt pregatite la gratar sau cuptor cu garnituri din legume bine
asortate si indulcite.
Micul dejun (reggeli) consta in cafea cu lapte, cacao cu unt, dulceata, gem,
miere de albine, gustari din mezeluri, chifle sau briosi, bauturi racoritoare, sucuri
din legume sau fructe, ape minerale.
Dejunul incepe in mod normal cu o supa gulas, supa de chimen, supa de gulii,
supa de rosii, supa de carne de pasare sau de vaca, precum si diferite ciorbe
indulcite cu lapte sau smantana.
Etapa a II-a a meniului se continua cu preparate din legume cu carne rasol cu
diferite sosuri specifice, adios de paste fainoase si cartofi, mancaruri cu varza
calita, papricas, chiftelute cu sos de smantana si ciuperci, rosii si ardei umpluti,
gulas unguresc, musaca cu smantana, rasoluri de pasare cu legume si hrean,
escalopuri, turnedouri cu sosuri corespunzatoare si bine condimentate.
Meniul de pranz se incheie cu prajituri specifice din care fac parte: vorga, leles,
care consta dintr-o preparatie cu miere de albine, apoi prajituri pe baza de aluat
dospit cu umpluturi de branza preparata, fructe etc..
Cina consta din sortimente de gustari din mezeluri afumate cu diferite sosuri,
salate diferite cu carne, cu oua, cu peste etc. continuandu-se cu fripturi din carne de
porc, vita, ovine, servite reci sau preparate la gratar, cuptor, precum si sub forma de
soteuri. Desertul este in general preferat din dulciuri de bucatarie: clatite, prajituri
din foietaje cu fructe sau branzeturi, sufleuri, precum si sortimente de inghetata,
fructe, compoturi.
Ca bauturi aperitive sunt preferate rachiurile naturale din fructe, tuica, turt
slibovita, votca etc.. In functie de preparatele din meniul servit, sunt preferate si
vinurile corespunzatoare: vinuri galben-pai sau rosii seci, demiseci si desert in
special se prefera vinurile de soiuri pure din podgoriile romanesti.
3.6.

Turisti polonezi

Bucataria poloneza este considerata cu mancaruri usor acrite, sortimente de

preparate de carne mai multa fripta cu sosuri de smantana si unt sau sosuri negre cu

magiun, borsuri acre drese cu oua si smantana preparate din peste, mancaruri din
legume cu carne si sosuri dulci, cu fructe, cu piure de mere.
Micul dejun are preparate din bauturi calde, ceaiuri cu lapte sau frisca, miere
de albine, dulceata, unt, gem, produse de patiserie sub forma de impletitur, cornuri,
paine prajita, cozonac, iar gustarile sunt complectate cu branzeturi, mezeluri,
minuturi din oua.
Dejunul este in general preferat din: gustari din legume, preparate cu peste, din
branzeturi, minuturi din oua, heringi cu smantana, pasta de heringi cu maioneza,
legume gratinate, salate de ciuperci.
Meniul se continua cu ciorbe sau supe de peste sau legume acrite cu otet, bors,
zeama de muraturi, ciorba de varza acra, supa de rosii. Etapa a II-a a meniului
cuprinde mancaruri din legume (cartofi, varza, mazare, arpacas) cu carne de vaca,
pasare, porc, vanat. Specialitatile de fripturi sunt servite cu garnituri si sosuri de
smantana, sosuri aromatizate cu hrean si marar care sunt insotite de salata de varza
alba, salata de sfecla, salata de rosii etc.. In etapa a II-a a meniului sunt preferate,
dulciurile de bucatarie: clatite, prajituri cu migdale, prajituri cu stafide si rom,
inghetata, fructe.
Cina se incepe in general cu gustari reci din salate preparate cu peste din
branzeturi, pasta de peste continuandu-se cu fripturi la cuptor, insotite de garnituri
din legume sotate, din varza alba, orez, mazare, pireu de arpacas, frisca sau sos de
smantana, hrean sau fructe. Bauturile preferate ca aperitive sunt: vodca, slibovita,
zubrowca, iar ca bauturi in timpul mesei sunt preferate vinurile
seci, demiseci si dulci in functie de componentele meniului.
1
3.7. Turisti francezi si belgieni
Originalitatea si specificul national al artei culinare franceze se regaseste in
restaurantele pariziene sau in restaurantele din diferite regiuni ale Frantei.
Bucataria franceza cuprinde un numar foarte mare de retete culinare in comparatie
cu bucatariile altor popoare, dar o parte din acestea sunt insusite ca specialitati
culinare in intreaga lume.
Centrul gastronomic francez este Parisul.In Paris a luat fiinta inalta bucatarie
franceza incepand din anul 1675 cand Boulanger infiinteaza primul restaurant
clasic si care a dat artei culinare mondiale celebrele sosuri si soteuri, specialitatile
de prajituri si dulciuri de bucatarie.
A doua ,,capitala gastronomica este Lyon. Caracteristica principala a bucatariei
franceze este prepararea alimentelor cu unt sau margarina si intr-o mica masura din
restul grasimilor. O alta caracteristica a bucatariei franceze consta in prepararea
celor mai multe alimente inabusite, la care vinul se intrebuinteaza drept component
in diferite retete culinare la pregatirea carnii si a sosurilor. Dintre specialitatile

culinare franceze se mentioneaza mancarurile cu sosuri diverse, consomeurile,

biftecul, muschiul Chateubriand, sparanghelul gratinat, vol-au-vent-ul, salatele,
preparatele cu suc de lamaie si untdelemn, sosurile reci si calde care se prezinta la
masa si se servesc separate in sosiere s.a.
Micul dejun. Meniurile la aceasta masa sunt in general mai consistente si se
compun din bauturi calde, ceai, cafea naturala, asociate cu unt, gemuri, miere de
albine, cornuri, briosi, paine incalzita, produse lactate, mezeluri, sucuri de fructe,
nectaruri de fructe si de legume, apa minerala.
Prnzul .La aceasta masa meniurile sunt in general compuse din antreuri reci
si calde, preparate din foietaj, preparate din peste, rasol cu diferite sosuri, peste
prajit cu lamaie si cartofi natur, minuturi din oua, preparate din paste fainoase,
sufleuri din legume gratinate, salate din cruditati cu sosuri diferite, coctail de
grapefruit, pepene galben. Etapele meniului se continua cu supe de legume, de
paste fainoase, specialitati de budinci, specialitati de fripturi de miel, de vaca, de
vanat, de porc si pasare, care sunt insotite cu garnituri de legume sotate, orez,
cartofi, morcovi, ciuperci etc..
Branzeturile fac parte din componentele meniului de pranz si sunt servite in
finalul meniului cu paine incalzita si cu unt. Meniulu de pranz se poate incheia cu
dulciuri de bucatarie, de patiserie, cofetarie, foietaje, clatite, papanas, crme,
fructe, cafea filtru insotita de coniacuri fine si lichioruri superioare.
In Franta in restaurantele pretentioase, se serveste la fiecare fel de mancare alt vin,
anume pentru acel sortiment de mancare.
Cina. Meniurile de cina sunt preferate din preparate usoare, incepand cu
crme, consomeuri, supe, continuand cu antreuri din specialitati de peste, pasare,
fripturi la gratar sau frigare, la cuptor, servite cu garnituri din legume sotate cu
sosuri specifice preparatelor salate de cruditati, preparate cu sosurile adecvate.
Meniul de seara se incheie, de asemenea cu branzeturi, fructe, crme,
inghetate, prajituri de cofetarie, patisserie pregatite cu fructe. Bauturile preferate in
ordinea succesiva a prezentarii sunt aperitive din vermuturi speciale, vinuri in
special rosii de calitate superioara care se servesc la temperatura camerei (14-15
C) cu apa separata. Preferintele gastronomice ale turistilor francezi se asociaza in
general cu ale turistilor belgieni, elvetieni, aceasta datorita influentei gastronomice
de pozitie geografica a acestor tari vecine.
3.8. Turisti nordici ( suedez, norvegieni, finlandezi)
Turistii nordici prefera in structura meniurilor preparate mai consistente si
diversificate ca sortiment alcatutite din peste, legume, toate specialitatile de carne,
lactate, branzeturi etc..
O caracteristica a preparatelor culinare consta in faptul ca sunt pregatite

tehnologic prin fierbere si inabusire cu unt si smantana. Acesti turisti solicita foarte
multe gustari calde sau reci salate din peste, sandvisurile asortate: tartinele
garnisite cu cruditati etc.. Din grupa gustarilor reci prefera galustele cu carne,
mezeluri, omlete diferite, galbenusuri crude cu carne tocata si ceapa, gustari reci
din ciuperci, fripturi reci, semiconserve din peste afumat, crochete din carne si
altele.
Micul dejun incepe cu produse consistente. In prima parte se prefera bauturi
calde, cafea cu putin lapte, cafea cu Schwartz, ceai insotit de dulceata, unt, gustari
din mezeluri speciale crenvusti, sunca presata, muschi file afumat, peste afumat,
minuturi din oua simple, branzeturi.
Dejunul meniul incepe cu supe concentrate sau gustari reci, specialitati din
preparate de peste, escalopuri din carne de vitel cu smantana, snitel, pateuri din
carne de vitel, de pasare, de porc sau batal cu multe garnituri din legume sotate cu
salate de sezon.
Cina este o masa la care se incepe cu antreuri din peste pregatit sub forma de
salata cu diferite sosuri reci. Se continua cu preparate din carne sau sosuri si
garnituri de legume la cupto, insotite de salate de cruditati. Desertul este preferat
pe baza de fructe proaspete si cafea filtru.

CAPITOLUL IV

Promovarea si publicitatea
Oferta de produse i servicii din restaurante i alte uniti de profil este n
general foarte diversificat. Din acest punct de vedere se impune gsirea unor
mijloace simple prin care s se asigure promovarea i publicitatea eficient a
ofertei.
PROMOVAREA ofertei de produse i servicii presupuse, i are ca rol
principal, prezentarea acestora ctre clientela potenial.
Tehnicile de promovare:
distribuirea unor obiecte de folosin individual cum ar fi: agende,
calendare, pixuri, brelocuri, brichete, mape etc.;
ofert de preuri speciale pentru viitorii clieni poteniali: firme,
reprezentani, grupuri de turiti, elevi i alii;
oferirea unor mese gratuite pentru clienii fideli, respectiv cei care n
mod constant servesc masa n unitatea respectiv;
oferirea unor servicii la preuri mai reduse n zilele n care restaurantul
nu are un grad de ncrcare suficient (anumite zile din cursul sptmnii
sau dupcaz, n week-end sau n afara sezonului);
oferirea promoional, gratuit, a noilor produse introduse n oferta
unitilor respective;
oferire de pliante, cri potale ilustrate, cri de vizit, lista de preparate
i buturi, meniuri pentru copii, sugestii pentru aniversri i altele;
oferirea unor produse preambalate care se realizeaz n unitatea
respectiv (patiserie, bomboane etc.), n cantiti mici i n ambalaje cu o
reclam foarte sugestiva.
Tehnicile de promovare amintite anterior, trebuie avute n vedere de fiecare
ntreprinztor n mod realist i n funcie de poziia pe care o are pe pia, s decid
asupra clienilor ctre care-i va ndrepta eforturile de vnzare. Tocmai n aceast
for vnzrilor pe care trebuie s le realizeze.
Prioritar, pentru realizarea unei politici coerente de promovare, trebuie s
avem n vedere clientela creia ne adresm.
PUBLICITATEA are ca obiectiv principal, alegerea celor mai adegvate
mijloace pentru atragerea i obiectele clintelei ctre produsele i serviciile oferite.
Putem spune c publicitatea const n a crea un ansamblu de lucruri i imagini
sugestive care favorizeaz obinerea unei decizii de ordin comercial din partea
clienilor.
Foarte muli consider publicitatea o creaie artistic. Alii, din contr, o
consider ca o agresiune, urmare careia, clinii sunt tentai s consume ceea ce nu
au nevoie.

Indiferent de opinii, noi subscriem c, publicitatea creaz imaginea de

marc i imaginea firmei , adic standardul ideal, port drapelul transmitor de
mesaje i care poate ajuta eficient restaurantul n conceperea mesajului sau.
Publicitatea a devenit n zilele noastre un mijloc eficient pentru promovarea
vnzrilor. Ea trebuie s aiba n vedere cele mai potrivite mijloace care s uureze
dialogul cu clienii, Nu contestm renumele sau talentrul multor ntreprinztori, dar
acestora le recomandm s nu fac improvizaii n materie de publicitate. Acestea
trebuie s se adreseze unor specialiti cu uurin n exprimare, cu talent i
posibiliti de a pune n valoare, ntr-un mod coerent i creativ personalitatea firmei
lor.
Publicitatea o putem defini ca fiind orice form pltit de prezentare i
promovare impersonal a ideilor, bunurilor sau serviciilor prin mijloace de
informare n mas (ziare, reviste, programe de radio, de televiziune i Internet) de
ctre un sponsor bine precizat. Multe organizaii folosesc publicitatea pentru a
transmite unui anumit public mesaje referitoare la ele nsele, la produsele i
serviciile lor sau la modul lor de comportament, cu scopul de a determina un
rspuns din partea acestuia. Rspunsul poate fi de natur perceptual: de exemplu,
consumatorul i formeaz anumite preri n legtur cu un produs sau o marc, ori
acestea pot fi schimbate de ctre reclam. El poate fi de natura comportamental:
de exemplu, consumatorul cumpr produsul sau sporete cantitatea cumparat.
La publicitate nu apeleaz numai firme, ci i organizaii cu scop nelucrativ si
instituii sociale, cum ar fi instituiile filantropice, muzeele si organizaiile
religioase care i promoveaz cauza n rndul unui public divers. Publicitatea este
o bun metod de a informa i a convinge, cu scopul de a crea preferine pentru un
anumit produs sau de a-i motiva pe consumatori s consume un anumit produs.
Mijloacele de publicitate sunt foarte variate i n principal include
mijloacele scrise i audio-vizuale:
1. crile postale ilustrate, foarte rspndite, usor de distribuit, eficace prin
adresabilitate, puin costisitoare;
2. pliantul restaurantului, al barului etc., foarte raspndit n ultimii ani, cu
posibiliti tehnice de realizare diversificate i costuri n concordan cu
puterea financiar a fiecrei firme;
3. foile volante, au poate cea mai sporit eficacitate i cele mai sczute costuri
n comparaie cu cellalte mijloace publicitare;
4. presa zilnic naional, care difuzat n tiraje mari poate transmite mesaje
publicitare interesante;
5. presa local, mai eficace dect presa naional prin aceea se afl mai
aproape de client;
6. presa gratuit, cunoscut i la noi n ultimu timp prin anunuri gratuite,
limitate ns ca spaiu;

7. publicitiile tehnice i profesionale, care se adreseaz unor clieni, ine

foarte precise;
8. televiziunea, n plina ascensiune i cu cereri din ce n ce mai importante
pentru orele de maxim audien;
9. radio-ul, mesajele prin radio pot avea o audien i eficiena maxim
datorit numarului mare de asculttori;
10. cinematograful, prin intermediul crora putem prezenta DIA i filme
publicitare;
11.afisul, realizat prin afise i panouri are impactul cel mai eficient, cel mai
garantat, cel mai dinamic.

Bibliografie
1. GABRIELA PRJOL i colaboratori; Tehnologia culinar manual pentru
clasele cu profil de alimentaie public, Editura Didactic i pedagogic,
Bucureti 1997.
2. MINISTRUL COMERULUI INTERIOR
Reetar petnru preparate culinare, Director de Alimentaie public, Bucureti
1986.
3. MANTA T. TEFAN G, Bucrtia Romneasc i Sntatea Omului (vol I,
II): Editura Modical, Bucureti 1970.
4. STAVROSITU S. Ghid profesional n alimentaia public, Editura Tehnic,
Bucureti, 1983.
5. STAVROSITU S. Practica servicilor n restaurante i baruri, Editura Tehnica
Bucureti 1994.
6. MINCU I. Alimentaia raional a omului sntos, Editura Medical,
Bucureti 1978.
7. GABRIELA PRJOL i colaboratorii; Tehnologie culinar i patiserie;
Momentul pentru clasa a IX-a licee economice, cu profil de alimentaie
public.

ANEXE