Sunteți pe pagina 1din 4

BOALA HODGKIN

Boala Hodgkin reprezint o proliferare malign a esutului limfoid, fiind descris


pentru prima dat n anul 1832. n general, aceast boal afecteaz persoanele
tinere. i chiar dac se vorbete de malignitate, dac boala este depistat din timp
i tratat corespunztor, atunci pacienii pot duce o via normal.
Nu este foarte uor cnd i se pune acest diagnostic, mai ales dac citeti i i dai
seama c este o boal malign. Dar, explicnd cu tact i cu rbdare ce poate s fac
medicina de astzi pacientul ncepe s-i capete ncrederea n sine, n ce va fi pe
viitor i va iei din aceast prim traum, va uita de ea i i va desfura activitatea
perfect normal.
Cauze
Cauza exacta a limfomului Hodgkin este necunoscuta. Factorii de risc care sunt
implicati in acest proces malign sunt:
- Varsta - limfomul Hodgkin se intalneste cel mai frecvent la varste tinere, cel mai
frecvent intre 20- 30 ani si dupa varsta de 55 ani;
- Ereditatea - oricine are o ruda de gradul intai cu aceasta afectiune, sau cu orice tip
de cancer, are un risc mai crescut de a face boala;
- Infectiile virale - in special cu virusul Epstein-Barr ce produce mononucleoza
infectioasa ;
- Sexul - limfomul Hodgkin afecteaza mai frecvent sexul masculin;
- Sistemul imun compromis - pacientii cu HIV/SIDA, cei ce au suferit un
transplant de organ

Simptomele limfomului Hodgkin?


Limfomul Hodgkin, asemenea multor tipuri de cancer, evolueaza fara simptome
specifice si fara semne de alarma. Doar in stadii avansate, limfomul Hodgkin
presupune simptome agresive, extrem de evidente. Insa pana si aceste semne pot fi
puse pe seama altor afectiuni mai putin grave.
Asadar cele mai frecvente simptome sunt:

- marirea de volum si consistenta crescuta a ganglionilor de la nivelul gatului, de la


nivelul axilei si de la nivel inghinal;
- febra crescuta >38oC;
- transpiratii nocturne;
- scadere in greutate in ultimile 6 luni fara a tine dieta;
- oboseala;
- tuse seaca, iritativa;
- un prurit persistent corporal;
- lipsa de aer - dispneea;

Diagnosticare
Diagnosticul de boal Hodgkin poate fi pus printr-o singur metod: biopsia
ganglionar. Metoda este uor de abordat ntruct mai afectai sunt ganglionii de
la periferie. ns sunt i situaii n care ganglionii sunt interni,intraabdominali sau
mediastinali. n astfel de cazuri, diagnosticul este mai dificil de stabilit pentru c
necesit o intervenie chirurgical, minim, prin laparotomie, sau mai laborioas,
printr-o toracotomie sau o laparotomie mai extins.
Investigatiile necesare
Medicul iti va face o examinare fizica generala, va pune intrebari despre alte
probleme de sanatate pe care le-ai avut, despre starea de sanatate a parintilor,
fratilor, bunicilor; si despre medicamentele luate in ultima peerioada.
La inceput doctorul s-ar putea sa va dea un antibiotic, deoarece infectiile sunt cea
mai frecventa cauza de marire a ganglionilor. Daca acesta nu are niciun efect,
atunci doctorul te va trimite la un chirurg pentru ati efectua o biopsie. La biopsie
chirurgul va preleva o parte din ganglion pentru a-l examina microscopic si pentru
a stadializa boala. Biopsia confirma boala prin prezenta celulelor Reed-Sternberg.
Alte investigatii pe care medicul le poate cere sunt: analiza completa a sangelui si
o ecografie a ganglionilor, radiografie toracica, CT sau RMN.
Un semnal de alarma ar fi:

Hb <10.5g/dL (prezenta anemiei)


WBC >16 * 109/L (cresterea importanta a numarului de globule albe)
Limfocite < 0.6*108/L (prezenta unei infectii in organism)
Albumine <40g/L , dar si restul componentelor electroforezei sunt importante
Chiar daca ai doar un grup ganglionar marit la nivelul gatului si niciun alt simptom
exista posibilitatea sa ai boala Hodgkin. Nu trebuie sa te sperie acest lucru,
deoarece ai descoperit boala in primul stadiu.

Stadiile limfomului Hodgkin


Exista 4 stadii:
Stadiul I : afectarea unei singure zone ganglionare;
Stadiul II : afectarea a doua sau mai multor regiuni ganglionare, de aceiasi parte a
diafragmului;
Stadiul III: afectarea ganglionara de ambele parti ale diafragmului;
Stadiul IV: infiltrarea difuza a mai multor zone extraganglionare
Tratament
Optiunile de terapie in limfomul Hodgkin sunt: chimioterapia si radioterapia.
Chimioterapia foloseste medicamente pentru a opri diviziunea celulelor maligne si
distrugerea lor. Aceasta terapie nu este lipsita de numeroase si severe efecte
secundare:
- supresie medulara-risc crescut de infectii,timp de singerare prelungit, oboseala
- caderea temporara a parului;
- anorexie, stare de voma, diaree, ulcere bucale.
Majoritatea efectelor secundare ale chimioterapiei dispar gradat in timpul perioadei
de convalescenta sau dupa incetarea tratamentului. Singurul efect durabil este
infertilitatea.
Radioterapia utilizeaza doze mari de energie radianta (raze X), pentru a ucide
celulele maligne sensibile. Poate de asemenea sa micsoreze tumorile si sa mentina
boala sub control. Efectele secundare ale radioterapiei:
- la locul iradiat:pierderea foliculilor pilosi, eritem, uscaciunea pielii, prurit,

hiperpigmentatie permanenta
- iradierea pieptului si a gitului - uscaciunea mucoaselor locale, ulcere, disfagie
- abdomenului-greata, voma, diaree,discomfort urinar.
Alte variante sunt transplantul de maduva hematogena sau de celule stem.
Boala Hodgkin este o problema grava de sanatate, asemenea tuturor tipurilor de
cancer. Faptul ca se intalneste cel mai frecvent la tineri, o categorie ce este de
obicei "ocolita" de boli maligne, iar simptomele nu sunt specifice sau alarmante si
pot fi confundate cu cele ale unei raceli, diagnosticarea acestei boli este dificila.
Partea "buna" la acest tip de cancer este faptul ca, diagnosticat in primul stadiu,
sansa de supravetuire este de peste 85%, iar cu cat boala avanseaza acest procent
scade vertiginos.
De aceea este important de tinut minte ca orice ganglion marit ce nu dispare dupa o
infectie sau o raceala trebuie investigat de un medic!