Curs RD

Contractul de antrepriza
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)

Notiune
Caractere juridice
Conditiile de validitate
Efectele contractului de antrepriza
Raportul dintre contractul de antrepriza si alte contracte privind obiectul sau
Incetarea contractului de antrepriza
Antrepriza de constructii

1) Notiune
Potirivt art 1851 alin (1) contractul de antrepriza = contractul prin care o parte numita antreprenor ,
se obliga ca pe riscul sau sa execute o anumita lucrare materiala sau intelectuala sau sa presteze un
anumit serviciu pentru beneficiar , in schimbul unui pret.
Din aceast def , rezulta ca un prim element defintoriu a unui contract de antrepriza este obligatia
antreprenorului , care este definita ca o obligatie de a executa o lucrare sau de a presta un serviciu .
Lucrarea poate fi materiala sau intelectuala . Iar particularitatea ei este ca ea are valoare pentru
beneficiar , numai daca este livrata in ansamblul sau .
Dimporiva , serviciul se caract prin aceea ca el are valoare pentru beneficiar , pe masura ce este
prestat.
Antrepriza de lucrari este considerata un contract cu executare uno ictu
Antrepriza de servicii este considerata un contract cu executare succesiva .
Lucrarile sau serviciile pot fi materiale sau intelecutale .Spre exemplu : este un contract de
antrepriza , contractul de croitorie; contractul de pasunat ; contractul de educatie ; contractul de
asistenta juridica etc.
Unii autori apreciaza ca si atunci cand o parte isi asuma o obligatie de a nu face , in schimbul unei
sume de bani ,aceasta conventie are natura juridica a unui contract de antrepriza .
Al doilea element definitoriu , este ca antreprenorul executa lucrarea pe riscul sau .
Pe de o parte , daca lucrarea devine imposibil de executat antreprenorul nu poate pretinde
beneficiarului sa plateasca contraprestatia . In al doilea rand , pentru ca actioneaza pe riscul sau ,
antreprenorul are independenta decizionala , cu privire la mijloacele de realizare a lucrarii sau de
prestare a serviciului . Pe cand obiectul , lucrarea respectiv serviciu ,este definit contractual , si este
deci rezultatul acordului de vointa intre client si antreprenor , obligatia antreprenorului cu acest
obiect poate fi executata in orice modalitate aleasa de debitor , altfel spus antreprenorul este liber
sa decida asupra mijloacelor pe care le utilizeaza pentru executarea contractului .
Prin urmare ,antreprenorul nu este subordonat clientului . Ci se afla in raporturi de egalitate juridica
cu acesta ceea ce spre exemplu antreneaza raspunderea delictuala pentru fapta altuia ,consecinta ca
raspunderea clientului pentru faptele antreprenorului nu va putea fi angajata in temeiul raspunderii
clientului pentru fapta prepusului .

Al treilea element definitoriu , este acela ca in schimbul lucrarii sau serviciului la care se angajeaza
antreprenorul beneficiarul datoreaza un pret .
Prin aceasta contractul de antreprinza se distinge de contractele dezinteresate . In care o parte se
obliga sa faca sau sa nu faca ceva , fara ca creditorul acestei obligatii sa isi asume o contraprestatie .
Delimitarea dintre contractul de antrepriza si contractul de locatiune
A incheie cu B un contract prin care B , se angajeaza sa aduca masina sa la dispozitia lui A si sa o
conduca spre orice destinatie aleasa de catre A pe o durata de o luna in schimbul unei sume de
bani . CE contract este ? Daca B este cel care alege traseul pentru destiantia lui A , atunci B se
bucura de independenta functionala contractul este de antrepriza . Daca A alege traseul ,
prestatiile de soferie sunt accesorii contractului de locatiune si deci el va fi contract de locatiune a
masinii .
Delimitarea dintre contractul de antrepriza si contractul de munca
Ca si antreprenorul , salariatul executa lucrari sau servicii materiale sau intelectuale . Diferenta
dintre cele 2 contracte , rezida in aceea ca salariatul este subordonat angajatorului si actioneaza
conform instructiunilor acestora , inclusiv in privinta mijloacelor , modalitatilor de executare a
lucrarilor sau serviciilor , pe cand antreprenorul se bucura de independenta functionala .
In consecinta , salariatul lucreaza pe riscul angajatorului , pe cand antreprenorul lucreaza pe riscul
sau .
Ex: univeristatea este antreprenorul studentilor , iar profesul un mic salariat .
Delimitarea dintre contractul de vanzare si contractul de antrepriza
Ma duc la vodafone , si cumparat un telefon si un abonament pe un an . Le cumpar deodata , cu
telefonul acela voi folosi servicile ei . CE contract este ? COntractul paote fi sau vanzare sau de
antrepriza . In functie de ponderea prestatiilor .Daca dobandirea telefonului prevaleaza asupra
serviciilor el va fi de vanzare . Invers antrepriza .
In lipsa altor indicatii , ea va fi stabilita in functie de pretul fiecareia dintre cele 2 prestatii . ( Daca
aparatul este mai valoros = vanzare , daca serviciile mai valaoare = antrepriza ) .
Contractul prin care se furnizeaza anumite echipamente ,asigurandu-se si mentenanta lor , se
considera ca sunt contracte de vanzare si nu contracte de mentenanta . Intrucat serviciile de
mentenanta au caracter accesoriu fata de echipamentele .
Delimitarea dintre contractul de antrepriza si contractul de mandat
Se face dupa 2 criterii :
---> contractul de antrepriza are ca obiect lucrari materiale sau intelectuale ( fapte juridice strico
sensu ) , contractul de mandat are ca obeict incheierea de acte juridice
---> riscul , antreprenorul lucreaa pe riscul sau , mandatarul lucreaza pe riscul mandantului .

2) Caractere juridice
Din definitie rezulta ca antrepriza este un contract sinalagmatic ,cu titlu oneros . In principiu
comutativ , in principiu consensual .
Dupa cum are ca obiect lucrari ori servicii , contractul de antrepriza este fie cu executare uno ictu ,
fie cu executare succesiva . In primul caz , neexecutarea fara justificare antreneaza rezolutiunea cu
efect retroactiv . In al doilea caz, antreneaza rezilierea cu efect numai pentru viitor.
In cele mai multe cazuri contractul de antrepriza mai prezinta un caracter , si anume caracterul intuit
personae . In sensul ca beneficiarul contracteaza in considerarea calitatilor personale ale
antreprenorului , insa acest caracter personal este de intensitate variabila . ( Ex: eu ma frizerul meu
de 20 de ani , si nu las pe nimeni altcineva , pt ca am increde in frizerul meu , in cazul acesta eu nu
as accepta sa puna un alt frizer sa ma tunda in locul lui ) .
In alte situatii , caracterul intuit personae al contractului , pp numai ca organizarea lucrarii sa se faca
de catre antreprenor in mod personal chiar daca el va folosi subordonat , subantreprenori , terti
pentru aceasta executare .
Cele 2 situatii pot fi distinse in functie de natura lucarii sau serviciului , care face obiectul contractul
si in functie de uzante .
Exemplu : serviciile de avocatura , daca forma de organizare a profesiei este un cabinet individual ,
clientul cabinetului poate fi presupus ca se asteapta ca titularul cabinetului sa se implice personal in
serviciile juridice prestate .
Exemplu : In schimb , daca antreprenor este o societate civila de avocat , care are 2 parteneri si 50
de avocati , prezumtia este ca beneficiarul se asteapta ca partenerii sa se implice numai in
organizarea activitatii de asistenta juridica , si nu neaprat in prestarea serviciilor , pentru
rasturnarea acestei prezumtii ar fi necesara o clauza expresa in contractul de asistenta care sa
mentioneze implicarea directa a unei anumite persoane in serviciile prestate .

3) Conditiile de validitate
a) Capacitate
Pentru a incheia contractul de antrepriza , antreprenorul trebuie sa aiba capacitate deplina de
exercitiu .Adica capacitatea de a face acte de dispozitie .
In schimb ,clientul este supus unor conditii de capacitate ce depind de natura sau importanta lucrarii
sau serviciului pentru patrimoniul sau bunurile sale ,astfel un contract de antrepriza de constructii
este un act de dispozitie si pentru client , daca are ca obiect ridicarea unei constructii . Dar poate si
natura uneia de administrare , daca are ca obiect modificarea unei constructi .Sau un act de
conservare daca are ca obiect repararea acoperisului .
In functie de aceste obiecte se va stabili si conditiile de capacitate.
Potrivit art 1853 dispozitiile art 1655 alin (1) se aplica in mod corespunzator si contractului de
antrepriza .Acel text din materia vanzarii care interzice administratorului bunurilor altuia sa vanda un

bun al sau , in schimbul unui pret obtinut din bunurile administrate . Aplicarea corespunzatoare in
materia antreprizei , pp ca acela care administreaza un bun sau un patrimoniu al altuia ori
supravegheaza o asemenea administrare , nu se poate angaja sa execute o lucrare ori sa presteze un
serviciu in schimbul unui pret ce va fi platit din sume obtinute prin instrainarea sau exploatarea
bunului administrat , ori bunurilor din patrimoniul administrat .

b) Obiect
Este opretiunea juridica de antrepriza , care pp prestarea unui serviciu sau executare unei lucrari cu
titlu oneros .
Spre deosebire de vanzare , pretul antreprizei poate sa constea in orice tip de prestatie , nu numai in
plata unei sume de bani.
Din acest motiv , vor fi situatii in care desi rezulta dintr-o singura manifestare de vointa contractul
incheat intre 2 parti nu poate primii calificarea exclusiva de antrepriza . Spre exemplu : daca in
schimbul obligatiei de a executa o lucrare , sau de a presta un serviciu asumata de una dintre parti ,
cealalta parte se obliga sa asigure folosinta unui bun , contractul va fi in acelasi timp si contract de
antrepriza , si contract de locatiune . Va fi un contract mixt . In consecinta , obligatia de a presta sau
de a executa lucrarea va fi supusa atat regimului obligatiilor antreprenorului cat si cumulativ in
acelasi timp , regimului juridic al obligatiei de plata a chiriei . De asemenea , obligatia de a asigura
folosinta bunului va fi supusa atat regimului obligatiilor locatorului , cat si cumulativ regimului
obligatiei beneficiarului unui contract de antrepriza de a plati remuneratia antreprenorului .
Potirivit regulii generale privind obiectul obligatiilor , pretul antreprizei trebuie sa fie determinat sau
cel putin determinabil . Totusi in cazul in care partile nu convin asupra pretului , sanctiunea nu va fi
nulitatea absoluta a contractului , ci determinarea pretului peste vointa lor .
Atfel potriv art 1854 alin (3) , atunci cand contractul nu cuprinde clauze referitoare la pret ,
beneficiarul datoreaza pretul prevazut de lege ori calculat potrivit legii sau in lipsa unor asemenea
prevederi legale , pretul stabilit in raport cu munca depusa si cheltuielile necesare pentru executarea
lucrarii ori prestarea serviciului , avandu-se in vedere si uzantele existente . Referirea la uzante din
finalul textului , implica necesitatea ca pretul sa fie astfel calculat de catre instanta , incat pe langa
contravaloarea muncii depuse si a cheltuielilor efectuate de antreprenor sa cuprinda si un profit
rezonabil . Aceast apentru ca de regula antreprenorul este un profesionist , fiind titular al unei
intreprinderi cu scop lucrativ , ori scopul lucrativ nu se poate realiza decat daca pentru fiecare
contract in parte antreprenorul are posibilitatea de a realiza un profit . In consecinta , uzantele
antreprizei profesioniste vor indica intotdeauna necesitatea ca la costurile efectuarii lucrarii sau
prestarii serviciilor sa se adauge si marja de profit a profesionistului .

4) Efectele contractului de antrepriza

Principala obligatie a antreprenorului este acea de a executa lucrarea , sau de a presta serviciul la
care s-a angajat .
Aceasta obligatie poate avea natura unei obligatii de rezultat , sau a unei obligatii de mijloace .

Diferenta dintre obligatia de rezultat , si obligatia de mijloace este importanta nu pentru a se stabili
proba culpei , si pentru a se stabili regimul de proba al neexecutarii .
Daca obligatia este de rezultat simpla neatingere a rezultatului , prezuma neexecutarea . In
consecinta , pentru o obligatie de rezultat creditorul va trebui sa demonstreze nasterea obligatiei , iar
debitorul va trebui sa demonstreze atingerea rezultatului. Iar daca el nu reuseste sa faca aceasta
dovada ,neexecutarea este considerat dovedita .

Daca obligatia este de mijloace ,simpla neatingere a rezultatului urmarit , nu prezuma neexecutarea
obligatiei . In consecinta , creditorul trebuie sa demonstreze :
---> existenta obligatiei ;
---> faptul ca pentru indeplinirea obligatiei era necesara o anumita actiune din partea debitorului ,
era necesar un anumit mijloc ;
--->acea actiune ,acel mijloc nu a fost executata(folosit) de catre debitor .
Toate aceste 3 probe ii incumba creditorului , si fara reunirea lor cumulativa , debitorul nu este
socotit a nu-si fi executat obligatia .
Si in cazul obligatiilor de mijloace si cele de rezultat , odata dovedita neexecutarea obligatiei , culpa
debitorului se prezuma . Si ii revine lui sarcina de a rasturna aceasta prezumtie , prin dovada unui
caz de justificare a neexecutarii ( caz fortuit , exceptie de neexecutare ) .
Delimitarea dintre obligatiiel de rezultat si cele de mijloace ,art 1481 alin (3) prevede mai multe
criterii care trebuie interpretate cumulativ (interpretare unele prin altele ) :

Modul in care obligatia este stipulata in contract

Existenta si natura contraprestatiei si celelalte elementele ale contractului
Gradul de risc pe care il presupune atingerea rezultatului
Influenta pe care cealalta parte o are asupra executarii obligatiei .

In principiu , daca rezultatul urmarit la incheierea contractului depinde in mod exclusiv , de actiunea
debitorului , se afla exclusiv sub controlul sau , atunci obligatia este de rezulutat .
Daca pe langa actiunea debitorului , mai sunt si alti factori care influenteaza acest rezultat , cum ar fi
: influenta celeilalte parti asupra rezultatului ori un eveniment exterior , ori o alta persoana decat
partile , atunci obligatia va fi de mijloace .
Obligatia de mijloace rezulta de regula din insumarea unor obligatii de rezultat determinate , in care
insa rezultatul nu este scopul urmarit la contractare ci un instrument pentru atingerea acestui scop .
Exemplu : in contractul de antrepriza dintre studenti si universitate, scopul urmarit este acela de a
stii carte . Este doar obligatia universitatii ca in final studentul sa stie carte . Acest scop mai depinde
de : atitudinea studentului etc = obligatii de mijloace .
Exemplu : Profesorul trebuie sa vina la curs ,aceasta nu este o obligatie de mijloace nu trebuie sa se
straduiasca sa vina la curs , ci el trebuie sa vina = obligatie de rezultat .

In ceea ce priveste obligatia de executare a prestarii sau a lucrarii , datorata de antreprenor , Codul
Civil , prevede dispozitii particulare referitoare la obligatiile accesoriii la controlul executarii obligatiei
si la riscul de neexecutare a obligatiei .
Obligaiile acesorii
Sunt 2 obligatii accesorii ale antreprenorului :
-

obligatia de informare
obligatia de a procura materialele necesare .

Obligatia de informare :

Obligatia de informare se intemeieaza pe aceea ca antreprenorul este un profesionist in domeniul in

care executa ucrarea sau prestarea ser servicii si in consecinta competenta prezumta ta de legiuitor
il obliga sa il indrume pe clinet in aspectele de decizie in privinta lucrarii respectiv serviciu .
Potrivit art 1858 antreprenorul este obligat sa il informeze pe beneficiar fara intarizere , daca
normala executare a lucrarii , trainicia ei sau folosirea potrivit cu destinatia acesteia ar fi
primejduita , prin una din urmatoarele 3 cauze :
---> materialele procurate de catre clinet sau celelalte mijloace asigurate de acesta nu sunt potrivite
lucrarii ,
---> instructiunile date de beneficiar sunt necorespunzatoare
---> se ivesc imprejurari exterioare pentru care antreprenorul nu este obligat sa raspunda si care
afecteaza in mod negativ lucrarea.
In urma acestei informari , beneficiarul ar trebui sa reactioneze prin remediarea aspectelor
semnalate de catre antreprenor si inlaturarea pericolului decurgand din aceste aspecte .
In cazul in care beneficiarul nu a remediat neintarziat aspectele semnalate de catre antreprenor ,
acesta din urma poate continua lucrarea pe riscul clientului , sau poate rezolutiona sau rezilia
contractul potrivit dreptului comun , cu restituirea prestatiilor si cu daune-interese .
Intrucat rezolutiunea/reziliera judiciara ar presupune un anumit timp de incertitudine care ar afecta
obligatia antreprenorului de a executa lucrarea la timp , in cele mai multe cazuri antreprenorul va
proceda la reziliere/rezolutiune pe cale unilaterala , prin declaratie comunicata beneficiarului .
In principiu , rezilierea /rezolutiunea reprezinta pentru antreprenor un drept potestativ , care se naste
din faptul juridic al lipsei de reactie a clientului , la informarea trimisa de antreprenor.
Totusi , daca aspectele semnalate de antreprenor pun in primejdie sanatatea , integritatea corporala ,
sau viata persoanelor atunci antreprenorul este obligat sa rezilieze/rezolutioneze contractul . Cel
putin printr-o cerere adresata instantei de judecata . Daca nu direct prin declaratie unilaterala .
Sub sanctiunea de a prelua riscul , si de a raspunde pentru prejudiciile cauzate tertilor , aceasta
inseamna ca de regula , daca antreprenorul care l-a informat pe beneficiarul ramas pasiv continua
executarea lucrarii sau prestarea serviciului orice prejudiciu decurgand din aspectele semnalate de
antreprenor vor fi semnalate de catre client . Prin exceptie insa daca acest prejudiciu priveste viata
,sanatatea sau intergritatea corporala a persoanelor si antreprenorul nu a introdus o cerere de

reziliere cel putin ( putea sa declare unilateral , sau instantei ) , el va fi tinut sa raspunda pentru
prejudiciul respectiv nu numai fata de clientul sau ci si fata de orice al tert afectat de prejudiciu .
In aceasta situatie , fata de tertul prejudiciat clientul si antreprenorul raspund solidar fiecare pentru
fapta sa proprie si anume clientul pentur fapta de a nu reactiona adecvat la avertismentele
antreprenorului , iar antreprenorul pentru a nu cere rezilierea contractului si a continua lucrarea in
ciuda lipse de reactie a clientului .
-

Obligatia de a procura materialele necesare .

5) Raportul dintre contractul de antrepriza si alte contracte privind obiectul sau

6) Incetarea contractului de antrepriza
7) Antrepriza de constructii