BUCURESTI — 1975 — 2 © — Be © oO ae =|Tipuri de relatii in inte grupului verbal GABRIELA PANA DINDELEGAN 0 Orice analiza sintactic’, indif se realizeaza si di pectiva (metoda) din care se efectu de faptul ca se reali: in scoala generala, in liceu sau in fe de faptul ci se abordeazi cu metodele sintaxei tradition moderne, presupune o amanuntit’ analiz& a relatiilor ca constituentii grupurilor sintactice si a mijloacelor de rea In acest articol, ne propunem si analizim relafiile interiorul grupului verbal din perspectiva teoriei. rela L. Hjelmsh reoria hjelmsleviand permite o mai rig descriere a relatiilor sintactice si o mai exact& ierarhizare a ¢6 grup sintactic din punctul de vedere al gradului lor de ,lega (,nucleul") grupului sau de ,,legare“ intre determinant n catori*). 0.1. L. Hjelmslev distinge urmatoarele tipuri de (impus) _ (elatiisintagmatice):a) ,dependenta reciproca ( sau al ce | Sit psolidaritatea’), pe care o defineste in termenii: A | nominati _ & Presupune pe B si B presupune pe A; b) depen f dativul, sselectia’), pe care o defineste in termenii: AB. dar Bey mu se de eB, dar Bnupresupune pe A ;c) ,relatia facultativa i spbiases (), pecareo defineste'in termenii: AWB, da epee Somat, dar A nu cere, in mod n lev discut’, alaturi i facultative, si incompatiblitatile reoliee ae caracteristici combi: ii, Bilverbal, cbiectu soneTIPURT DE RELATH IN INTERIORUE GRUPUL VERBA ———— 1. stul de grup verbal isi justifica, rup nominal, grup adjectival, grupul nominal s i Diferenta dintre aceste grupuri priveste nu numai calitat i gentrului si inventarul de constituenti, ci, in egalé masura, ipa ae es stabilese intre elementele constituente si, impliit, gradul de cosnaet ire clementele grupului, 0.3. Includem fn componenta grupului vetbal, pe Tine! detetainsnie eral recunoscute ca find de tip verbal, si subiectul, piace subiectului grupul verbal si, implicit, subordonarea lui fata de central verbal susfinem urmitoarele arg a) Aparitia unui constituent in pozitia de subiect subordonat’ ‘tii verbului de a admite aceast’ pozitie (exist si be ,inapte" sintactic de a admite subiect, cum sint: Ploud, Ninge, Tund, woleste, Geruieste sau cum sint: pdsa, area, urf, arde, acri in constructiile fri} de ceva, I s-a uritdetine, fi arde de glum, 1 acrit de vorbele tale) ; b) Coezitmea dintre verb si subiect se realizeazi nu #! prin acord (adict. prin repetarea morfemelor de numdr si persoana ale inalulai subiect in forma verbului), ei si prin caz. Caaul este ,regizat Pus) de verb atit in situatia subiectului, eft si fn situafia obiectului direct al celui indirect, cu singura deosebire c& verbul impune subiectului cazul rata Jar obiectului direct si celui indirect, cazul acuzativ si, respectiv, Nul. Deci, din punctul de vedere al ,legtiturii cazuale" cu verbul, subiectul y (eosebeste de cele dowd obiecte ; c) Subiectul si obiectul direct au fafa de ° Pozitie similar’, asa cum probeaza transformarea pasiva (adic me Hucliei active in constructie pasiva), in cadrul c&reia obiectul direct isi ified pozitia sintactica, devenind subiect Higa 4. Conceput in felul acesta, grupul verbal cuprinde verbul si urméator frminanti: subiectul, obieetul direct, object indirect cue ee b obiectul secundar, numele predicativ, elementul predicativ suplimen mi pasé de tine, Imi pare imis imediat vesti col ). un supin (ex, Nici ujor de trimis i ia Incept ime ji participa fea Numit profesor im saeul natal, Zon phe Input imei rast EDU sintactice consttuite ia jurul ani-mod nepersonal se stabiless, sda (resi c8ele pe care ie constatam fn grapule crganizate sural ‘anal verb la un mad pe Melee ) . a re ie stoig Ete i | re acuzatival, dar nu aparg ativan (eg! Hzica) st 2 a 7 gBelatia dintre constituental wc tiv aSiY (subicg ne cups Si rica). (obiect direct) este: de asemenea, facultative deoarece <*) $i gy ta el doj RELATI IN INTERIORUL GRUPULUI VERBAL 231 ibili, nu se presupun teciproc: sint constructii fn care apare nomi- nu si acuzativul (este cazul constructiilor intranzitive; vezi El ‘ constructii in care apare acuzativul, dar nu si nominativul cazul constructiilor impersonale de tipul Md ploud, Ma cheama Jatia dintre nominalul in dativ (obiect indirect) si numele predicatiy jementul predicativ suplimentar este tot facultativa: acesti constituent, compatibili, nu se presupun reciproc. Exist constructii in care apar dati. j numele predicativ sau dativul si clementul predicativ suplimentar (ex i este prieten, Colegii i 2ic Scrittorul) ; exist constructii in care apare ai dativul, nu si numele predicativ sau elementul predicativ suplimentar In: place muzica, Imi revine 0 obligayie) ; exist’ constructii in care apare ai numele predicativ sau elementul predicatiy suplimentar, nu si datival El se face inginer, Ma cheamd Gheorghe) 32.Relatii de dependen{a unilaterala Relatia dintre nominalul obiect secundar si nominalul obiect direct ede dependent unilateral, deoarece prezenta ints-o constructie a obiectu- i secundar implic& prezenta obiectului direct, dar nu gi invers. Exist nume- se constructii tranzitive cu obiect direct, dar fara obiect secundar (ex. El E) md iubeste, El ma strigd), in timp ce in toate construcfiile cu ject secundar este coocurent gi obiectul direct (ex. El md anunfa ora plecarii, ma asculld lectia, El md invaté lecpia)?®. iS arena - —Relatia dintre numele predicativ sau elementul predicativ suplimentar un alt nominal al constructiet (fie subiect, fie obiect direct, fie obiect indirect) sic de dependent unilateral, deoarece ocurenfa numelui predicativ sau_a lementuhii predicativ suplimentar implicd ocurenta, in aceeasi constructie, altui nominal, dar nu siimvers, Exist numeroase constructit cu unul sau mai ‘multe nominale, dar fara nume predicativ sau element predicativ suplimentar, fn timp ce toate constructiile cu nume predicativ sau element predicativ supli- Mentar cer covcarenta unui nominal (in constructiile EZ ajunge medic, EL devine medic, BL sa fileus metic, EL este medic, Tacerea tnseamna accepiare, El imi vine cumnat, El vine primar, nominalul coocurent este subiect ; in con- i vine cummaie Elven Mtobiect secundar, Ei au intitulat filmul structiile Ma cheamit Ton, Ea [-auedemum oe i ane He aamese Tonup, Et il strigd Tonuf, nominalul Rascoala", Ei il alintd Tonuf, Et il numest Jos spun Ion, Eiti zic Ion, i Coocurent este obiect direct ; ta constructiile £é Ei fi zic Ton, nomi- nalul coocurent este oblect sada es cundar,cft si nominalul nume predi- Prin urmare, atft nomine yimentar contracteaza o relafie de dependent unity clement Biteagel Prstructurii. Pentru a le deosebi, trebuie facut ali fat apel la alt tip de relatie dectt relafiile de succesiune, si anume la relatia refe- apel Taal esi * ea constructii impers pee Fite pe ee) at cit sina, ct. Gavia Pant Dine st le sint rare, dar sint posibile (vezi si constructia , menor iv gi elementul predicativ suplimenta Ma Gufu Romalo, lucr.eit., p. 14GABRIELA PANA DINDELEGAN 8 rentiala ™, Numele predicativ (la fel se comporta $i. plimentar) si nominalul coocurent sint coreferenfiale, in timp ce obiectul secundar $i obiectul direct sint, din aspect referential. Diferenta referential, in cazul obiectu si tristturile semantic diferite ale celor dowd obiecte [— tul secundar, si e ea | pentru obiectul direct, 33. Incompatibilitati sect’ StuPUl verbal, constatim, pe de parte, inco Gbiectul secundar si numele predicativ (sau dintre objestal, tul predicativ suplimentar), iar, pe a i obiectul indirect. Pecan ti sena cee cativ, a elementului i i fununicative @ iy schimbul a roduse de mit ite mobil si ¢ 11, Anali genta la contexi initar, sincretiy