Sunteți pe pagina 1din 32

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULATATEA DE STIINTE ALE NATURII SI STIINTE AGRICOLE


SPECIALIZAREA GEOGRAFIE
ANUL I

PLATFORMA
BARLADULUI

PROFESOR: Conf. univ. dr. Lungu Marius


Laureniu

CUPRINS
1.Date generale
2.Aspecte orografice
3.Cuvertura Sedimentar
4.Cicluri Sedimentare
5.Tectonica
6.Bibliografie

Date generale.Podiul
Ocup jumtatea sudic a Podiului
Brladului

Moldovei i este drenat aproape n totalitate


de sitemul hidrografic al Brladului, de unde
i trage numele. Cunoscut si sub denumirea
de Depresiunea Pre-Dobrogeana (Paraschiv,
1986), pe teritoriul Romniei corespunde
fizico-geografic cu partea central-sudica a
Podisului Brladului. Ionesi (1994) trateaza
acest sector drept Platforma Brladului.
Diferenele de evoluie paleogeografica
cunoscute, reflectate n coloana
litostratigrafica,se nregistreaza n cadrul
cuverturii sedimentare, consemnndu-se

Aspecte orografice
Alcatuirea litologica predominant arenitica (nisipoasa),
nclinarile cvasiorizontale ale depozitelor de suprafaa si miscarile
tectogenetice cuaternare (n special cele valahe), au imprimat
reliefului particularitai care-l difereniaza de partea nordica si
centrala a Podisului Moldovei (Fig. a,b,c,d).
Principala artera hidrografica care se suprapune peste unitate
este alcatuita din rul Brlad cu afluenii sai (Tutova, Berheci,
Zeletin, Bogdana), afluenii de dreapta ai Siretului (Racatau,
Polocin) si de stnga ai Prutului (Elan, Sarata, Horincea).
ntre Siret si Brlad se desfasoara Colinele Tutovei, cu interfluvii
nguste, cu altitudini de cca. 400 m (nalimea maxima 530 m n
culmea Arinoasa, lunga de 90 Km), dispuse pe direcia nord-sud,
separate de vai paralele, cu versani abrupi, afectai de procese
erosive puternice. Pe cineritele de Nuasca-Ruseni se dezvolta
platouri structurale. De asemenea se dezvlota relieful de cuesta
de ordinul II, cu orientare vestica.
ntre Brlad si Prut se gasesc Dealurile Falciului, caracterizate de
culmi relativ scurte, cu interfluvii netede si nalimi de 250-376 m.
Este prezent relieful de cuesta si procesele erozive active. La est,

Fig.a. es aluvial construit de pr. Trestiana (sudul


Dealurilor Falciului)

Fig. b. Ravenare la Banca (Sudul Dealurilor

Fig. c. Nisipurile meoian-poniene din sudul Colinelor

Fig. d. Ravenare n Bazinul Bogdanei din Colinele Tutovei

Fig.1 Localizarea Podisului Barlad+Reprezentarile depresiunilor

Delimitarea sectorului
- n Nord falia Falciu - Plopana,
continuata spre vest sub Orogenul
carpatic cu falia
Bistriei;
- n Vest la suprafaa este delimitata de
molasa (Pnza subcarpatica) de falia
pericarpatica. Aceasta unitate se
continua spre vest si nord-vest sub
Orogenul Carpatic;
- n Sud este delimitata de Platforma
Moesica (Sectorul Valah) de falia Sf.
Gheorghe

Fig.1. Subunitatile Podisului Barladului. a. Dealuri, coline; b- depresiuni;


c- culoare depresionare.

Podiul Brladului este constituit din formaiuni


sedimentare monoclinale pe un fundament diferit n
nord Platforma Moldoveneasc fa de sud Depresiunea
Brladului. Limita dintre cele dou uniti structurale
este falia Flciu Plopana. n nord Podiul Central
Moldovenesc, formaiunile pe care este modelat relieful
aparin basarabianului i kersonianului sarmaian
superior: argile, marne, nisipuri i orizonturi de gresii i
calcare, n special calcare oolitice. La sud de linia Bacu
Costuleni urmeaz formaiunile meoiene: argile,
nisipuri cu intercalaii de cinerite andezitice. n
extremitatea sudic, peste acestea urmeaz depozite
poniene i daciene.
n nord, unde predomin plcile dure grezocalcaroase,
relieful se prezint sub form de dealuri i platouri
ntinse, larg bombate, cu un pronunat caracter
structural, acoperite n mare parte cu pduri de fag i
de stejar. La sud de Vaslui, masivitatea reliefului se

Cuvertura
sedimentara
Cuvertura s-a format n
urmatoarele cicluri de
sedimentare marina:
Paleozoic inferior
(pna n Carbonifer),
Permian - Triasic inferior,
Jurasic Cretacic Eocen si

Megaciclul Vendian
superior - Carbonifer
Cele mai vechi depozite ale acestui megaciclu
au fost interceptate de un foraj executat
la nord de Brlad, ntre 1412 m si 1602 m.
Vrsta acestora este devoniana. Sunt
reprezentate de calcare si marne negricioase,
diaclazate, cu characee (alge), foraminifere si
ostracode. Sub depozitele devoniene, se
presupune ca urmeaza o succesiune litologica
de
vrsta Vendian superior - Silurian, asemanatoare
cu cea din Platforma Moldoveneasca: roci
predominant pelitice (argile) bituminoase, cu

Megaciclul Permian - Triasic


inferior
Depozitele acestui megaciclu sunt grezoargiloase, de culoare caramizie si rosie. n
partea inferioara predomina depozitele alcatuite
din gresii, strabatute de diaclaze umplute cu
anhidrit, iar la partea superioara predomina
depozitele argiloase cu cuiburi de anhidrit (facies
de tip Sabkha). n Delta Dunarii acest ciclu se
continua pna Triasicul superior.
Aceste depozite sunt echivalente cu depozitele
epiclastice rosii din Platforma Deltei
Dunarii (= Formaiunea de Lacul Rosu) si
Formaiunea rosie inferioara din Platforma Valaha

Megaciclul Jurasic Cretacic


Eocen
Dupa exondarea din Triasicul inferior, urmeaza
transgresiunea din Liasicul superior,
care va dura, cu niste mici ntreruperi, pna n
Eocen.
Jurasicul n acest interval se separa doua
unitai litologice: una inferioara
predominant pelitica (Formaiunea pelitica),
alcatuita din argile, siltite si marne
cenusiinegricioase,
cu intercalaii subiri de gresii si rare intercalaii de
siderit (FeCO3) si una
superioara predominant carbonatica (Formaiunea

Cretacic n acest interval de timp sedimentarea


a fost asemanatoare cu cea de pe
Platforma Moldoveneasca. Sedimentarea este
predominant calcaroasa (calcare algale,
calcare oolitice, calcare masive, etc.), cu
intercalaii n partea inferioara de argile policolore,
29
un nivel de anhidrite de 50-70 m grosime, nisipuri
calcaroase, gresii cuaroase si
glauconitice, conglomerate.
Eocen sedimentarea se menine predominant
carbonatica, cu unele intercalaii de
conglomerate si argile verzi. Vrsta a fost
determinata pe baza unei faune cu foraminifere
mari (numulii).

Miocenul
Badenianul superior

grosimea depozitelor este variabila, de

cca. 100 m, n partea


de nord-est si de 200-300 m, la vest de Siret. Litologic este asemanator
cu cel din Platforma
Moldoveneasca, deosebindu-se de la partea inferioara la partea
superioara urmatoarea
succesiune:
- Formaiunea detritica (infraanhidritica): conglomerate, gresii, nisipuri. n
gresii si
nisipuri apar intercalaii de marne si calcare;
- Formaiunea anhidritica (evaporitica): anhidrite cu unele intercalaii de
marne, argile si
tufuri;
- Formaiunea argilo-marno-calcaroasa.
Sarmaianul formaiunile sarmaiene afloreaza n jumatatea nord-estica
si n partea
de sud pe fundul unor vai. Grosime depozitelor este de cca. 800 m n
partea de est,
ajungnd n vest la cca. 3000 m. Se pastreaza, n termeni generali,
variaiile litofaciale din

Fig. 3. Coloana litostratigrafica a ciclului Badenian superior Romanian din Pl


Brladului (Ionesi, 1994)

La nivelul Chersonianului se distinge la est de Brlad un


litofacies marin salmastru cu
nisipuri, argile si siltite, ntre Brlad si Siret un litofacies
deltaic cu nisipuri, siltite si argile, iar
la vest de Siret un facies marin-salmastru cu nisipuri,
nisipuri cineritice si gresii. Intercalaiile
de nisipuri cineritice anuna instalarea vulcanismului exploziv
n aria carpatica, care se va accentua n Meoian.
Meoianul cuprinde depozitele care ncep cu cinerite
andezitice de Nuasca-Ruseni
si se continua la partea superioara cu nisipuri, siltite si
argile, cu intercalaii subiri de gresii.
Grosimea depozitelor este de 200-250 m n est si de cca.
400 m, n vest. Se recunoaste un
facies deltaic la vest de Brlad si unul marin-salmastru n
partea de est. n aceste depozite,ntre Prut si Siret s-a
identificat o fauna cu moluste si mamifere mari (Hipparion
moldavicus,Dinotherium gigantissimum, Gazella), care

Nivelul tufului de Nuasca-Ruseni este


un bun reper litologic si este alcatuit din trei
bancuri de cinerite separate ntre ele de
nisipuri si siltite, avnd o grosime de 10-20 m
ntre
Prut si Brlad si de 70-80 m n apropiere de
Siret. Materialul piroclastic este reprezentat
prin
sticla si cristale de hipersten (amfibol rombic)
si andezin (feldspat plagioclaz), la care se
adauga material epiclastic (cuar alogen) care
creste cantitativ spre est, nct se trece spre
cinerite (tufuri) grezoase. Sursa materialului
piroclastic o constituie aparatele vulcanice de

Fig. 4. Seciunea geologica din Dealul Crucii (dupa Simionescu, din


Ionesi, 1994)

Ponianul apare la zi n partea de sud a


platformei si este reprezentat de o masa de
nisipuri cu intercalaii de argile si siltite la partea
inferioara. Grosimea acestora creste de la 150 m
(n est) la 400 m (n vest). Aceste depozite
marcheaza ncheierea succesiunii marine
miocene n bazinul Paratehys.

Pliocenul
Dacianul

regimul continental favorabil


proceselor de laterizare instalat nca din
Ponian ca urmare a miscarilor de nalare a
platformei, se menine i n Dacian. S-a acumulat o
formaiune continental-lacustra, ntr-un bazin de
adncime mica. Depozitele formate sunt de tipul

Romanianul

afloreaza n partea centrala si pe

interfluviile din partea de sud a Platformei Brladului. Este


alcatuit din depozite continentale si lacustre (nisipuri,
pietrisuri, argile) cu o fauna de mamifere si moluste. n
partea inferioara apar nisipuri galbui, care capata uneori un
aspect conglomeratic (Formaiunea de Malusteni). Din
nivelele conglomeratice de la Beresti si Malusteni (, provine
o fauna cu Anancus arvernensis, Zygolophodon borsoni,
Macacus florentinus, Tapirus, Equus, etc.), care denota un
climat de stepa calda, cu vegetaie bogata.
La partea superioara se formeaza depozite de pietrisuri cu
fragmente de gresii,
cuarite, menilite, peste care se dispun nisipuri, cu o grosime
de 38-60 m, denumite la est de Siret Formaiunea de
Balabanesti. La vest de Siret, n acelasi interval se depune
Formaiunea de Cndesti, alcatuita din pietrisuri si nisipuri cu
textura toreniala, cu grosimi pna la 300 m. Sursa acestor
fragmente este carpatica. Aceste formaiuni s-au acumulat
ntr-un mediu continental-lacustru, cu adncime mica.

Fig.5. Seciunea geologica n Zona Malusteni.

Cuaternarul
Dupa depunerea formaiunilor de Cndesti si
Balabanesti, Platforma Brladului devine
uscat si se instaleaza reeaua hidrografica.
n Pleistocen se formeaza depozitele
loessoide, reprezentnd siltite galbui, n
grosime de 5-10 m. n masa acestora se
recunosc nivelele de soluri fosile. Totodata se
formeaza terasele pe cursurile hidrografice,
fiind identificate terase pna la 140 m
altitudine relativa, pe Brlad si de asemenea
pe Siret, Berheci, Zeletin, Tutova, etc.
Terasele indica nalarile ritmice pe care le-a
suferit platforma n Cuaternar, n legatura cu

Tectonica
n Platforma Barladului sedimentarea a
avut un control tectonic, manifestndu-se
n doua sensuri;
- n Triasic si Jurasic, subsidena s-a
manifestat cu rate n crestere de la nord
spre sud, probabil datorita sariajului
Orogenului Nord-Dobrogean spre nord,
peste Depresiunea Predobrogeana. Astfel
grosimea maxima a sedimentelor se
nregistreaza n partea sudica,
spre Orogenul Nord-Dobrogean;
- ncepnd din Badenian, subsidena a

nclinarea depozitelor
ciclurilor mai vechi difera de cele
ale ultimului megaciclu de
sedimentare (Fig. 6):
- depozitele prebadeniene cad n
trepte, dupa o serie de falii, de la
est la vest;
- depozitele ultimului ciclu de
sedimentare nclina slab,
monoclinal, de la nord-vest la sud-

Fig. 6. Caderea depozitelor ultimului ciclu de sedimentare de la NordVest spre Sud-Est

Raporturile cu Orgenul
Carpatic
Sunt de sariaj, platforma
afundndu-se sub orogen.
Vrsta sariajului orogenului,
dupa cum rezulta din analiza
depozitelor celor mai noi prinse
sub orogen si ale celor mai
vechi care acopera planul de
sariaj si prisma orogenica, este

Fig. 7. Raporturile Platformei Scitice n Sectorul Brlad cu


Orogenul Carpatic

Bibliografie

Vasile Mutihac, Structura Geologica a


Romaniei, Editura Tehnica.
Vasile Mutihac,Unitati structural si
distributia mineralelor naturale utile.
Mihai Ielenicz,Universitatea Sipru
HaretDealurile si Podisurile Romaniei.
http://www.scritub.com/geografie/BARL
ADUL21829.php
Mihai Ielenicz Relieful Romaniei.