Cartierele periferice au fost i ele avute n plan la sistematizare.

Vintil Brtianu a a
vut ini iativa unui prim proiect imobiliar care s-i favorizeze pe cei
cu venituri modeste. n acest scop a fost creat "Societatea comunal de locuin e ieftin
e", care avea ca scop executarea n urmtorii 5 ani a unor lucrri de construc ii
de locuin e sociale n valoare de circa 8.000.000 lei (circa 1.000 de locuin e).[15]:p
. 29 Societatea achizi iona terenurile ce urmau s fie parcelate, construia pe
aceste terenuri locuin e n valoare de maximum 8.000 de lei i vindea aceste locuinte
. Mai mult, aceast societate putea construi locuin e i pe terenuri private, dar
putea i repara sau modifica locuin ele insalubre. Beneficiarii puteau achita aceste
locuin e n timp, pltind un avans de doar 10 la sut la nceput. Erau prefera i
muncitorii, func ionarii publici sau priva i, dar i meseriaii. Condi ia limitativ era ca
salariile lor s nu depeasc 250 de lei lunar.[16]

Una din locuinele tip din primul ansamblul de locuine sociale construite de Socie
tatea Comunal de Locuine Ieftine,n strada Lnriei
n urma edin elor Consiliului Comunal din 16 noiembrie 1908 i din 26 mai 1909 se hotrte
idicarea primelor locuin e sociale pe strada Lnriei, lng
Parcul Carol, ntr-una din zonele industrializate la acea dat din Bucureti. Strada l
ega Gara Filaret de fabricile de pe Dmbovi a: Fabrica de Pielrie, Fabrica de
Turntorie Lemaitre i, n special, de Abatorul Comunal, construit ncepnd cu iunie 1908
.[17]
n iunie 1909 ncepe construc ia locuin elor sub supravegherea arhitectului Ernest Donea
ud, la acea dat Capul Serviciului Construc ii i Cldiri din
cadrul Primriei Bucuretilori, secondat de inginerul N.G. Costinescu. Ridicarea cldi
rilor a fost realizat de ctre firma antreprenorului Emil Peternelli.
Lucrrile se termin la data de 1 octombrie 1909, dat la care se semneaz contractul nt
re antreprenorul E. Peternelli i arhitectul Doneaud prin care sunt
recep ionate definitiv.