Sunteți pe pagina 1din 72

VITAMINE, COENZIME, MINERALE

Clasa de substante indispensabile care nu pot fi sintetizate in organismul


uman

Molecule necesare in cantitati mici pt sanatate (microgram, miligram),


crestere si supravietuire

(latin.)VITA= VIATA

Absenta/Deficienta lor determina aparitia semnelor si simptomelor specifice,


deces

Majoritatea sunt folosite in sinteza coenzimelor molecule organice complexe


ce catalizeaza reactiile biochimice; unele au rol de hormoni

Dup solubilitatea n ap a acestora se disting dou mari clase de compui:

Hidrosolubili

Liposolubili

Cu excepia vitaminei C, toate vitaminele hidrosolubile au funcii de


coenzime, iar vitaminele liposolubile nu prezint caracteristicile specifice
coenzimelor

Dei DZR (Doza zilnica recomandata) difera in functie de varsta, diferentele


nu sunt semnificative dupa adolescenta

De exemplu, DZR pentru riboflavina (B2) la subiectii de sex masculin cu


varsta cuprinsa 9-13 ani este de 0,9 mg/zi; pt cei cu varsta de 19-30 ani:
1,3mg/zi, iar pt cei peste 70 ani : 1,3mg/zi;

Pt femeile cu varsta intre 19-30 ani: 1,1 mg/zi, necesarul crescand in sarcina
la 1,6mg/zi

Prin definitie, vitaminele nu pot fi sintetizate in organism sau sunt sintetizate


din precursori in cantitati insuficiente

De exemplu, niacina sau vitamina PP poate fi sintetizata din aa esential TRP,


dar in cantitate insuficienta;

Aportul excesiv din anumite vitamine atat liposolubile cat si hidrosolubile


determina efecte adverse

Dozele mari de vitamina A cauzeaza descuamarea pielii si malformatii


congenitale

Dozele crescute de vitamina C produc diaree si tulburari gastro-intestinale

Un exemplu de Aport Alimentar de Referinta (Reference Dietary Intakes) este


Nivelul Tolerabil Superior (Tolerable Upper Intake Level) sau UL

UL= cel mai mare nivel al aportului de nutrienti pt care nu exista efecte
adverse la majoritatea indivizilor din populatia generala; cu cat aportul creste
peste UL cu atat riscul de EA creste

A. Vitamine hidrosolubile

Vitamine hidrosolubile- complexul B

Roluri:

vitaminele B coexist n aceleai mncruri, conlucreaz la susinerea


metabolismului, meninerea pielii sntoase i tonusului muscular, ntrirea
funcionrii sistemului imunitar i sistemului nervos

participa la dezvoltarea i diviziunea celular - globulele roii din snge,


prevenind anemia

- combaterea simptomelor i cauzelor stresului, depresiei i bolilor


cardiovasculare.

Toate vitaminele B sunt solubile n ap i sunt rspndite n ntreg


organismul

Ele trebuie s fie remprosptate zilnic, deoarece excesele sunt eliminate


prin urin

Drojdia de bere este o surs bun de vitamina B.

Vitamina B1 sau tiamina (nucleu tiazolic) sau aneurina (rol antinevritic)

Surse: drojdia de bere, grau,orez,secar,paine de grau integrala, legumemazare,fasole,spanac), fructe (nuci, struguri),carne, laptele consumat in
cantitate mare

Absortia- in duoden prin:

- transport activ (nivele reduse de tiamina); necesita Na si acid folic;

- transport pasiv (nivele crescute de tiamina)

Rol biochimic

Tiamina adusa prin aport alimentar este absorbita usor la nivelul intestinului
subtire si dusa mai ales la ficat, rinichi si inima unde are loc transferul direct
al pirofosfatului din ATP pe tiamina in prezenta ionilor de Mg2+, formandu-se
tiaminpirofosfatul sau TPP

Tiamina + ATP

Rol biochimic

n metabolismul energetic, rol de cofactor enzimatic n reactiile de


metabolizare a glucidelor, respectiv n decarboxilarea acidului piruvic,
rezultat din ciclul Krebs si trecerea sa n acetil-Co-A = energie rezultata n
urma metabolizarii anaerobe a glucozei

(tiaminpirofosfokinaza, Ca2+) TPP + AMP

Rol biochimic

Reactii de decarboxilare oxidativa:

1. Piruvat dehidrogenaza

2. Alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

Rol biochimic

Integritatea morfofunctionala a SN este conditionata de prezenta tiaminei:


participa la sinteza lipidelor din structurile nervoase, la formarea acetilcolinei,
la transmiterea axonala a influxului nervos

In reactiile de transcetolare (ribulozo-5P la riboza)- calea pentozofosfat

DZR. Deficit. Teste de deficienta

Dupa administrarea de B1 animalelor de experienta, o parte se regaseste in


urina neschimbata si alta parte ca piramina, un derivat rezultat sub actiunea
tiaminazei prezenta la microorganismele intestinale

DZR este de 0,5-1 mg

Eliminare urinara: 50-250ug/24 ore

Cresterea activitatii tiaminazei modifica necesarul de B1

Necesarul zilnic variaza cu alimentatia. Lipidele si proteinele economisesc


tiamina

Fierberea excesiva duce la scaderea contimutului in tiamina a multor


preparate

Necesarul creste in efort fizic intens, consum crescut de glucide, sarcina,


alaptare, diaree, stres

Carenta de vitamina B1 duce la Beri-Beri, boala ce a fost raspandita in


zonele unde orezul decorticat a constituit hrana de baza a oamenilor

Boala este cunoscuta sub doua forme: uscata si umeda

Forma uscata:

pierderea rapida in greutate, atrofie musculara si tulburari nervoaseencefalopatie Korsakof

Reflexele de baza sunt atenuate, stare de anxietate, confuzie mentala; cord


marit hipoton

Fara edeme

Slabire progresiva

Infectii cronice

Beri-Beri aparuta in primele 6 luni de viata (lapte matern deficitar in B1) se


caracterizeaza prin: cianoza, tahicardie, respiratie dificila; insuficienta cardiac
si deces rapid

Beri-beri umeda - retentie lichidiana aparuta cand contractilitatea


ventriculului stang este compromisa:

Edeme generalizate ce pot masca slabirea organismului, afectiuni cardiace cu


evolutie rapida

Raspunde bine la tratamentul cu tiamina, constatandu-se ameliorarea


functiilor cardiace si diureza masiva

Simptome similare insuficientei cardiace congestive

Tahicardie

Colaps circulator fatal

Raspuns rapid la tratament

Cardiomiopatia este legata direct de carenta B1 la nivelul muschiului cardiac

Inhibarea complexului piruvat dehidrogenazei determina acumularea de alfacetoacizi in muschiul cardiac si in sange cu aparitia cardiomiopatiei indusa
biochimic

Afectarea ambelor functii ale tiaminei produce cardiomiopatie

Tratamentul imediat cu doze mari (50- 100 mg) de tiamina iv determina o


scadere imediata a debitului cardiac cu cresterea rezistentei vasculare
periferice la 30 min de la injectie

Suplimentarea dietei cu B1 nu este la fel de eficienta deoarece consumul de


etanol interfera cu absortia de tiamina

Intrucat etanolul afecteaza absortia vitaminelor hidrosolubile sau conversia


lor la foma de coenzima ar tb administrat un cocktail de vitamine

Deficit de tiamina- frecvent intalnit la alcoolici cronici: aritmiile cardiace si


afectiunile respiratorii sunt asociate cu leziuni hemoragice la nivel cerebral

Stabilirea statusului de vitamina B1 include:

Determinarea activitatii transcetolazei eritrocitare constituie in prezent cel


mai eficient test de deficienta la subiectii umani

Excretia urinara de tiamina

Determinare piruvat + lactat din sange

A. Vitamine hidrosolubile- B2

Vitamina B2 sau lactoflavina (izolata din lapte)

In lumina violeta sau ultravioleta prezinta fluorescenta galben-verzuie, pe


care o pierde in solutii puternic acide sau puternic bazice

Pe aceasta propritate se bazeaza dozarea riboflavinei in diverse medii


biologice

Prin iradiere UV, in mediu bazic, B2 formeaza lumiflavina, iar daca iradierea
are loc in mediu acid se formeaza lumicromul

Surse: ficatul, drojdia de bere, boabele de grau,

lapte, oua, carne, legume verzi precum varza, spanacul

Rolul biochimic:

Vitamina B2 adusa prin aport alimentar este absorbita usor la nivelul


intestinului subtire, iar sangele o distribuie in tot organismul cantitati mici
fiind depozitate in ficat si rinichi

Prin reactie cu ATP, riboflavina formeaza in organism doua substante deosebit


de importante: flavin-mononucleotid (FMN) si flavin-adenin-dinucleotid (FAD)

Rol biochimic

Toate rolurile biochimice implica FMN si FAD care intervin in reactiile de oxidoreducere celulara, avand rol esential in:

producerea de energie si respiratia celulara;

in dezaminarea oxidativa a AA etc

functioneaza ca grupare prostetica

Mecanismul prin care aceste enzime intervin in procesele de oxido-reducere


este:

DZR. Deficit. Teste de deficienta

DZR este de 1,2- 1,7 mg pentru un adult sanatos; creste in sarcina si alaptare

Nu este cunoscuta ca factor etiologic primordial in nici una dintre maladiile


grave desi pacientii cu pelagra, beri-beri prezinta si carenta de riboflavina

In general, concentratia de FMN scade mai rapid decat cea de FAD, iar
amandoua mai rapid in ficat si rinichi decat in inima si creier

Carenta riboflavinei in eritrocite este probabil cel mai sensibil indiciu al


deficientei; sangele contine in mod nornal 20 ug/dL riboflavina

A. Vitamine hidrosolubile- B3

Surse: carne, ficat, drojdia de bere, faina integrala, legume: fasole, soia,
mazare, cartofi etc

Vitamina PP adusa prin aport alimentar este

absorbita la nivelul intestinului subtire si depozitata

pentru scurt timp in ficat. De aici este dusa in tot

organismul unde participa la procesele de oxido-

reducere sub forma celor doua coenzime:

B3.Rol biochimic

NAD+ este acceptorul de electroni major in procesele redox din organism

Partea reactiva este nucleul nicotinamidic. In oxidarea S, acesta accepta ionul


de hidrogen si doi electroni. Prin reducere, se formeaza NADH, H+

NAD+ si NADP+ sunt coenzime, legarea lor de partea proteica a enzimelor


respective este labila (spre deosebire de FMN si FAD)

A.Vitamine hidrosolubile- B3.Rol biochimic

DZR. Deficit. Teste de deficienta. Hipervitaminoze

Absortia: in duoden

Conversia vitaminei libere la coenzima: loc in toate celulele

Nu este stocata

Metabolitii excretati in urina

DZR. Deficit. Teste de deficienta. Hipervitaminoze

DZR este de 13-19 mg/zi, fiind mai crescut la B decat la F; la copii in perioada
de crestere

Necesarul creste in sarcina, alaptare, efort fizic crescut

Intrucat sinteza de vitamina PP se face pe seama TRP, necesarul se poate


completa pe seama acestui aa prin aport alimentar

Una din caile de metabolizare a TRP este sinteza de PP

Sinteza B3 din TRP; este necesar B2 si B6

60 mg TRP sunt necesare pt a sintetiza 1 mg de B3

Cerealele contin un nivel redus de TRP si B3

Roluri:

Sinteza de acizi grasi

Sinteza Col

Sinteza bazelor purinice si pirimidinice

DZR. Deficit. Teste de deficienta. Hipervitaminoze

Pelagra este o boal cauzat de o diet deficitar sau de incapacitatea


organismului de a absorbi, fie niacina (una dintre vitaminele complexului B),
fie triptofanul (un aminoacid esential).

Pelagra este ntlnit n anumite prti ale lumii, cu populatii care consum
mari cantitti de porumb si se caracterizeaz prin ulceratii eritematoase
cutanate, diaree, modificri ale mucoaselor si uneori simptome de boli
mentale (dement sau schizofrenie)

Boala se poate produce si ca urmare a tulburrilor gastrointestinale sau a


alcoolismului. Denumirea bolii provine de la "pelle"(piele) si "agra"(groas).
Pentru prevenirea bolii e indicata o dieta ce contine legume, ciuperci, peste,
ou si lapte, sau suplimente nutritive.

Excretia urinara de metaboliti de niacina:

N-metil-nicotinamida

2-piridona

In tratamentul hipercolesterolemiei: doza de 1-3 g/zi niacina

Potentialul toxic al niacinei este redus, dar la doze foarte mari (de 60 de ori
DZR) pot aparea: urticarie, discomfort gastro-intestinal, scaderea tolerantei la
glucoza.

A. Vitamine hidrosolubile- B6

Vitamina B6 sau piridoxina (alcool cu nucleu piridinic) sau adermina (vindeca


dermatita experimentala)
Surse: ficat, drojdie, galbenus de ou, legume- piridoxol piridoxalul si
piridoxamina
Absorbita usor la nivel intestinal, B6 trece in sange; mici cantitati sunt
depozitate in muschii scheletici
Intracelular: fosforilare in prezenta unei kinaze specifice;

Rol biochimic
Se formeaza coenzimele:
piridoxal-fosfat; piridoxamin-fosfat
Necesarul de vitamina B6 este completat pe seama piridoxinei sintetizata de
flora microbiana intestinala
Dupa absortie, piridoxina este oxidata la piridoxal si fosforilata la PALPO, sub
actiunea piridoxal-kinazei
In afectiuni renale, piridoxal-kinazaeste inhibata; desi aportul de vitamina B6
este corespunzator, se poate ajunge la o carenta de PALPO
Degradarea glicogenului
Sinteza hemului
Formarea anticorpilor
Sinteza acizilor nucleici
Procesele de transaminare
Mentinerea echilibrului ionic Na+/K+
Functionarea normala a SN si muscular
Sinteza histaminei, seroroninei, norepinefrinei, acidului -aminobutiric,
vitaminei PP pe seama TRP
DZR. Deficit. Teste de deficienta
DZR: 1,4- 2 mg; cerintele cresc intr-o dieta bogata in proteine si cu varsta; in
sarcina, alaptare, afectiuni hepatice sau cardiace
Avitaminoza este rara; simptome:

nervozitate, dureri la nivelul membrelor, dermatite, artrite, anemie (PALPO


intra in structura ALA-sintetazei din biosinteza hemului), caderea parului,
tulburari de vedere
Dezoxipiridoxina (antivitamina B6): leziuni cutanate in jurul nasului, ochilor,
limfocitopenie
La sugarii hraniti cu lapte sau alimente fierte timp indelungat la temperaturi
ridicate: convulsii epileptiforme si hiperexcitabiliate (deficit de
glutamatdecarboxilaza si acid -aminobutiric)
Carenta de vitamina B6 apare in tratamentul tbc cu izoniazida care formeaza
cu piridoxalul si esterul sau fosforic o hidrazona care se elimina urinar
La sobolani: acrodinie cu inflamatia si descuanmarea pielii extremitatilor
Excesul de vitamina B6: rar; scade absortia de B1; piridoxina in exces inhiba
fosfokinazele implicate in transformarea tiaminei in TPP

Vitamine hidrosolubile- B5
Acidul pantotenic si coenzima A

Grecescul Pan= peste tot

Surse: drojdia de bere, ficat, oua, carne, lapte


Rol biochimic
Acidul pantotenic absorbit intestinal trece in sange si este fosforilat pe seama
ATP prin reactii succesive: coenzima A
In creier lipseste kinaza specifica ce catalizeaza transformarea pantotenatului
in 4-fosfopantotenat; [pantotenatului]- ct, iar sinteza coenzimei A nu are loc

Coenzima A. Rol
Procese de biosinteza si degradare:
Biosinteza acizilor grasi si a colesterolului
Reactii de transacilare (formarea acetilcolinei si a acidului hipuric)
Degradarea acizilor grasi
Ciclul citric
Decarboxilarea oxidativa a -cetoacizilor
Participa prin grp SH a tioetilaminei formand legaturi tioesterice,
macroergice

DZR. Deficit. Teste de deficienta. Hipervitaminoza


DZR: 5- 10 mg; necesarul creste in stres
Carenta: dureri abdominale, infectii cai respiratorii superioare, modificari
cutanate, scaderea functiei suprarenale cu hipoglicemie
Vitamina B8/7 sau H
Surse: ficatul, drojdia, arahide, ciocolata,
galbenus ou
Sintetizata de flora microbiana
Vitamine hidrosolubile- Biotina
Rol biochimic

Biotina adusa prin aport alimentar este absorbita intestinal


In enzimele ce contin biotina, aceasta se leaga covalent, sub forma unei
legaturi amidice, la gruparea -amino a unui rest de lizina din apoenzima
Aceasta implica activarea biotinei in prezenta ATP, urmata de cuplarea cu
proteina pentru a forma holoenzima
Biotina + ATP

Biotinil-5'-adenilat + PPi

Biotina este gruparea prostetica a numeroase enzime


4 carboxilaze:
1. acetil-CoA-carboxilaza
2. propionil-CoA-carboxilaza
3. metil-malonil-transcarboxilaza
4. piruvat-carboxilaza

DZR. Deficit. Teste de deficienta. Hipervitaminoza


DZR: 10 g. Necesarul zilnic este la copii, n funcie de vrst, de 30-100 g,
la aduli de 150 g
Este sintetizata de bacteriile intestinale
Necesar crescut in: sarcina si alaptare
Carenta. Simptomele nu sunt specifice: caderea parului, astenie, dureri
musculare, lipsa poftei de mncare, eventual anemie, cheilita
Biotina nu cauzeaz efecte secundare nici n doze ce depesc semnificativ
necesarul zilnic.

Acidul folic sau B9

Alimente bogate in acid folic: Fasole;Mazre;Salata;Lintea;Spanac;Cereale;

Pine;Fin;Peste; Alune;Portocale;

Banane;Broccoli.

Metabolismul folatului

Folatul este redus la tetrahidrofolat:

folat reductaza inhibata de metotrexat (chemoterapeutic)


Metilare la N5-metil-tetrahidrofolat: forma principala din sange

Rol metabolic: transportor de fragmente C1

Acidul folic. Rol biochimic

1. Interconversiunea serina-glicina

2. Degradarea histidinei

3. Testul de incarcare cu histidina

4. Sinteza bazelor purinice si pirimidinice

5. Sinteza metioninei

Met- donor de metil in sinteza colinei

DZR: 50g -400g.

Necesar crescut in: sarcina, alaptare, stres, stari patologice

Deficienta de folati:

Homocisteina = factor de risc in bolile cardiovasculare ?

Homocistinuria genetica = boala cardiovasculara prematura

Hiperhomocisteinemia = risc crecut de CVD

Scaderea de folati, B6 si B12 = risc crescut de CVD

Aport redus de B= risc crescut de CVD

MS = methionine synthase;
MTHFR = Methylene tetrahydrofolate reductase;
CBS = cystathionine -synthase; CL = cystathionine - lyase;
BHMT = betaine homocysteine methyl transferase;

DMG = dimethylglycine, AdoMet = adenosyl methionine;


AdoHcy = adenosyl homocysteine; DHF=dihydrofolate;
THF = tetrahydrofolate; 5-MTHF = 5-methyl tetrahydrofolate
Acidul folic. Deficit

Defect de formare a tubului neural (creier, maduva spinarii)

Primele doua luni de gestatie

Anencefalie

Absenta emisferelor cerebrale

Spina bifida

Anemia megaloblastica: eroare in sinteza AND

Datorita interrelatiilor cu vitamina B12, carenta acesteia determina un deficit


secundar de acid folic

In periferie: hipersegmentarea leucocitelor polimorfonucleare; maduva


osoasa megaloblastoca

Test FIGLU- determinarea acidului formiminoglutamic

Prevalenta NTD

US:

4000 nasteri cu NTDs/an

1/1000 sarcini

Mondial:

400.000 nasteri NTDs/an

NTDs asociate cu mame cu nivel redus de folat sangvin

Se estimeaza ca 50% din NTDs sunt prevenite prin suplimentarea folatului:

200 g/zi

DZR adulti = 400 ug/zi

DZR sarcina = 600 ug/zi

DZR obisnuit = 280-300 ug/zi

A. Vitamine hidrosolubile- vitamina B12

Cobalamina sau vitamina B12


Vitamina B12 adusa prin aport alimentar este eliberata in intestin;
Se uneste cu factorul intrinsec Castle secretat de celulele mucoasei gastrice
si este absorbita
Dupa absortie, factorul este eliberat si vitamina B12 preluata de
transcobalamina, o proteina transportoare
Sub aceasta forma este dusa la ficat unde este depozitata. Complexul cu
transcobalamina este desfacut, iar vitamina B12 este eliberata ca
hidroxocobalamina
In citosol aceasta este redusa de flavoprotein-reductaze specifice, compusul
reactionand cu ATP= coenzima
Metilcobalamina- forma de transport si de coenzima
Adenozilcobalamina- forma de stocare si de coenzima
Surse:
produse din carne, ficat, peste, lactate, microorganisme gastro-intestinale,
suplimente
Factorul intrinsec:
Glicoproteina gastrica
Se leaga la B12 in intestinul subtire
Complexul IF-B12 se ataseaza R pt B12 in ileon in vederea absortiei
DZR:
3 g pentru adulti si copii mici
1 g pentru copii mai mari
Necesar crescut in: sarcina, alaptare- 4 g/zi
Aceasta vitamina este una dintre cele mai active substante cunoscute;
importanta in sinteza AND, Hb si in mielinizare
Administrarea 1 g vitamina B12 unui bolnav cu anemie pernicioasa duce la
activarea imediata a hematopoiezei
Vitamina B12=factor antipernicios
Coenzima B12 este necesara pentru actiunea unor enzime:
1. coenzima pentru transmetilaza care catalizeaza transformarea
homocisteinei in metionina:

Metilarea are loc in citoplasma. Enzima care intervine este homocistein-metiltransferaza sau metionsintetaza, ce are ca si coenzima specifica
metilcobalamina
2. Unele izomeraze sau mutaze contin coenzima B12. Asigura transferul unui
atom de hidrogen de la carbonul C1 la carbonul C2. Acest transfer este insotit
de transferul invers de la C2 la C1 a unei alte grupari ca: hidroxil, amino,
alchil, carboxil
Metil malonilCoA mutaza
PropionilCoA-- SuccinilCoA
Vitamine hidrosolubile- vitamina B12
Deficit

Anemia megaloblastica
Neuropatie
Testul Shilling pentru malabsortie
Administrarea orala de B12 marcata radioactiv
B12 nelegat
IF-B12
Masurarea excretiei urinare de B12 marcata
Testul Shilling pentru malabsortie

A. Vitamine hidrosolubile- vitamina C

Lactona acidului ascorbic; prin pierderea gruparilor OH enolice se obtine


acidul dehidroascorbic

Ambele forme sunt interconvertibile prin hidrogenare-dehidrogenare si sunt


biologic active

Surse:

Fructe, legume verzi, cartofii noi, citrice, pepene galben, macese; prin
preparare termica este distrusa; este cea mai putin stabila vitamina
hidrosolubila

Se absoarbe rapid la nivel intestinal; este eliberat in lumenul intestinal ca


acid dehidroascorbic; in peretele intestinal sufera o reducere, fiind absorbit in
circulatie ca acid ascorbic

Factori ce scad absortia: antibioticele, cortizonul, aspirina, stresul,


temperaturile ridicate, fumul de tigara

Rol biochimic: reactii de hidroxilare

n reactiile de hidroxilare este implicat si oxigenul molecular

R-H + Acid ascorbic + O2

R-OH + Acid dehidroascorbic + HOH


Acidul ascorbic intervine prin reactii de reducere, iar acidul dehidroascorbic
prin reactii de oxidare

Importanta in formarea hidroxiprolinei si hidroxilizinei, aa specifici


colagenului- modificare posttranslationala a colagenului

Reactii de oxidoreducere in care functioneaza cuplat cu glutationul sau cu


coenzimele nicotinamidice si flavinice

Degradarea tirozinei, sinteza carnitinei

Activitate antioxidanta: reactioneaza si indeparteaza speciile reactive de


oxigen, ROS

Activitate pro-oxidanta: reduce metalele la forma pro-oxidanta

Sinteza neurotransmitatorilor: noradrenalina, dopamina, serotonina

Sinteza acizilor biliari

Creste absortia fierului

DZR. Deficit. Teste de deficienta

DZR: 1mg/kg corp; 10 mg/zi previne aparitia scorbutului

Necesar crescut in : sarcina, alaptare, gripa, stres, oboseala

Toxicitatea vitaminei C: 2000mg/zi

Diaree osmotica

Formarea calculilor de oxalat de calciu

Incetinirea absortiei unor vitamine- B12

Scorbutul. Cauza: formarea colagenului imatur

La adulti: pierderea dintilor, plagi, afectarea integritatii capilare cu hemoragii


subcutanate si edeme, dureri articulare, anorexie, edeme

La copii: dureri, tumefierea articulatiilor, hemoragii, dezvoltarea insuficienta a


dintilor, anemie, vindecarea dificila a plagilor

Nivelul de vitamina C plachetar < 25% din IBR (52+-22g/10 10 plachete

Fierul

Cuprul

Vitamine liposolubile

Molecule apolare, hidrofobe, solubile in grasimi;

Necesita bila pentru absortie

Daca absortia este buna vor fi transportate prin chilomicroni la ficat si


depozitate: A, D si K in ficat, iar E in tesutul adipos

In sange sunt transportate de lipoproteine specifice, iar eliminarea se face


prin bila in intestin

Deoarece sunt depozitate in organism, supradozarea lor determina aparitia


unor stari de toxicitate, mai ales pentru vitaminele A si D, nefiind necesar
aportul zilnic

VITAMINA A

Importanta in crestere, mentinerea vederii, protejarea mucoaselor, in


procesul de reproducere

Formele active sunt: retinolul, retinalul si acidul retinoic

Precursor: beta-carotenul din plante verzi si galbene; se scindeaza si


formeaza retinol in intestin si ficat

Sursa cea mai bogata: uleiul si ficatul de peste

Retinoizi-> retinol, retinal, acidul retinoic

Denumirea de retinol: intra in constitutia retinei unul dintre derivatiretinalul

Axeroftol- lipsa din organism determina xeroftalmia- cheratinizarea celulelor


epiteliale din conjunctiva si cornee, asociata cu procese infectioase

Rol biochimic

Esterii retinolului din alimente sunt hidrolizati enzimatic in lumenul intestinal


si absorbiti; scindarea oxidativa a carotenilor conduce la formarea de retinol
in prezenta O2 si a sarurilor biliare

Retinolul absorbit este reesterificat cu acizi grasi superiori saturati si


incorporat in chilomicronii limfei ajungand in sange

In ficat: depozitare ca retinil-palmitat de unde poate fi hidrolizat la nevoie

Participarea la ciclul vizual

1. absortia energiei luminoase de pigmentul celulelor fotoreceptoare din


retina- rodopsina cu formarea unui produs fotochimic specific

2. initierea unui impuls nervos de catre acest fotoprodus

3. regenerarea formei fotosensibile a pigmentului vizual

In maxim 5 minute de iluminare, toata cantitatea de rodopsina din retina se


descompune, in timp ce , intr-o perioada de 7 minute de obscuritate se
sintetizeaza mai bine de 50% din cantitatea de rodopsina.

Opsina este o lipoproteina cu o greutate moleculara de 40 000, diferind putin


de la o specie la alta. Opsina din componenta rodopsinei mai poarta si
numele de scotopsina, iar cea din iodopsina, fotopsina

Retina- 2 tipuri de celule fotoreceptoare:

In forma de bastonas- participa la vederea in intuneric afectata de carenta in


vitamina A; contin rodopsina

In forma de conuri- sesizeaza culorile, adaptate pentru intensitatile luminoase


mari

CICLUL VIZUAL

Celulele cu bastonas sunt fotodetectori foarte sensibili

Etape:

1. izomerizarea 11-cis-retinalului din rodopsina ca efect al absortiei luminii; va


rezulta rodopsina activata ce va fi scindata ulterior in opsina si trans-retinal

La intuneric are loc izomerizarea inversa: 11-trans-retinal la 11-cis-retinal,


capabil sa reformeze rodopsina prin unire cu opsina

2. Transducina, T sau proteina G = a doua proteina

Rol de cuplare a semnalului; 3 subunitati: , ,

La intuneric: trimer inactiv; GDP atasata

R* se leaga de T GTP inlocuieste GDP legat de

Complexul R* -T- GTP se desface, rezultand activa separata de si

R* va declansa un nou sir de reactii.

3. Fosfodiesteraza (PDE)= a 3-a proteina

La intuneric: trimer inactiv

Prin legarea PDE la T-GTP se desprinde subunitatea inhibitoare, iar forma


activa PDE , transforma cGMP in GMP

In absenta luminii: [cGMP] mare mentine deschise canalele pt Na+

Scaderea [cGMP] determina blocarea canalelor si reducerea influxului de Na+


spre celula cu bastonas

Prin acumularea de sarcini negative la interior, membrana plasmatica devine


hiperpolarizata

Hiperpolarizarea se transmite pasiv de la segmentul exterior spre corpul


sinaptic prin care semnalul este transmis altor neuroni din retina

Prin nervii optici, semnalul luminos ajunge la creier

Un singur foton absorbit de un bastonas adaptat la intuneric inchide sute de


canale pentru cationi si produce o hiperpolarizare perceptibila de 1mV

Inactivarea acestui sistem se realizeaza prin hidroliza GTP din complexul


PDE-T-GTP cu desprinderea PDE si unirea ei cu PDE rezultand PDE
inactiva

T-GDP se reuneste cu subunitatile T formand T-GDP inactiva si circuitul se


inchide.

Amplificarea realizata in decursul acestei transformari se datoreaza formarii


Tactive; 1molecula de R* activeaza 500 molecule de T care actioneaza asupra
PDE, enzima cu capacitate catalitica imensa

R= rol central in procesul de transformare a energiei electromagnetice in


energie bioelectrica

Vederea in lumina colorata, diurna este mediata de 3 tipuri de celule


fotoreceptoare, in forma de con

Cromoforul=11-cis-retinalul

DZR. DEFICIT. HIPERVITAMINOZA

DZR: 1,7 mg; pt copii: 1mg

Necesar crescut in: sarcina, alaptare, pnemonie, nefrite: 2,7mg

Carenta de vitamina A determina:

Hemeralopia (lipsa de adaptare la intuneric), xeroftalmia

Keratomalacia: subtierea corneei, opacifierea si perforarea ei

Descuamari ale pielii, pierderea duritatii normale la nivelul oaselor si dintilor

Cresterea susceptibilitatii la infectii, dezvoltare anormala a oaselor

Cauzele deficitului de vitamina A:

Aport insuficient

Absortie, depozitare defectuoase

Imposibilitatea transformarii carotenilor in vitamina (hipotiroidism)

Eliminarea accentuata a vitaminei din organism (hipertiroidism)

Supradozarea de vitamina A la exploratorii ce consumau carne de urs polar,


in Europa de Vest prin automedicatie: prurit, cresterea presiunii intracraniene

stari de toxicitate ce pot fi diminuate prin administrarea de vitamina C care


impiedica oxidarea vitaminei A

Acidul retinoic este folosit in dermatologie

Nu se prescrie in sarcina; poate genera hiperlipidemie, cresterea raportului


LDL/HDL cu cresterea riscului de boli cardiace

VITAMINA D

Metabolismul Ca, P, Mg
Calciul:
-repartiare, echilibrul calciului in organism, reglarea calcemiei, hipo/hipercalcemie,
osteoporoza
Fosfor:Magneziu:-

CALCIUL
1100 g in organism
Repartizare:
-90% in oase Ca 10 (PO4)6 (OH)2
-9% intracellular
-1% sangvin
Structura osului: Tipuri de cellule
Osteoblaste
-celule mononucelate formatoare de os (osteoid)=tesut osos nemirneralizat,
continand in principal collagen tip I
-secreta fosfataza alcalina cu rol in mineralizarea osoasa
Osteocite
-celule osoase matura
-rol in formarea osului, mentine matricii osoase, homeostazia calciului, senzori
mecanici ( regleaza raspunsul osului in stimuli mecanici)
Osteoclaste
-celule responsabile resorbtia osoasa

Celule implicate in remodelarea osoasa:

Fosfataza alcalina
-secretata de ostoblaste
-creste in cazul proliferarii osteoblastelor (copii, vindecarea fracturilor)
-hidrolizeaza fosfatii organici
-exista si fosfataza alcalina hepatobiliara, intestinala si placentara

Strucutra osului:matricea
Majoritatea osului e format din matricea osoasa, fibrile de collagen pe care e depusa
hidroxiapatita

Componente organice
Colagen tip I
Glicozaminoglicani (acidul hyaluronic, condroitinsulfatul)
Osteocalcina
Osteonectina
Osteoprotegerina
Osteonectina
Sialoproteina osoasa

Componente anorganice
Hidroxiapatita Ca10(PO4)6(OH)2
Initial matricea e formata din osteoid care se mineralizeaza prin actiunea osteoblastelor-secreta fosfataza
alcalina care furnizeaza grupari fosfat-se combina cu calciul
OSTEOCALCINA
-proteina dependent de vit K
-secretata de osteoblaste si implicate in formarea si mineralizarea osoasa
-utilizata ca biomarker pt procesul de formare osoasa-se coreleaza cu densitatea osoasa
-la gravide nu se administreaza antivitamine K afecteaza mineralizarea osoasa la fat prin sinteza de
osteocalcina nefunctionala
-osteocalcina stimuleaza celulele beta pancreatice sa secrete insulin
-stimuleaza secretia de adiponectina in adipocyte ceea ce creste sensibilitatea la insulin
-posibila implicare in fertilizarea masculine (sinteza de testosterone)

OSTEOPONTINA

-intervine in remodelarea osoasa prin fixarea osteoclastelor in matricea


extracelulara
-OPN are proprietati chemotactice, este o proteina de adeziune , implicate in
activarea celulara si productia de cytokine, in apoptoza
-interactioneaza cu receptorii celulari, fiind implicate in vindecarea plagilor,
tumorigeneza, inflamatie, ischemie, raspuns imun
-se gaseste in placile de aterom

OSTEONECTINA
-glicoproteina acida secretata de osteoblaste
-implicata inmineralizarea osoasa, leaga sodiul, si legarea colagenului
OSTEOProteogerina
-glicoprteina bazica
-sinteza ei este stimulate de estrogeni
-inhiba productia de osteoclaste prin inhibarea diferentierii lor
-implicatii biologice:
-osteoporoza (reduce turnoverul osos), artrie erosive(PCE), boala paget,
-implicata in calciificarea placilor de aterom

Principalul system responsabil de remodelarea osoasa- RANK/RANKL/OPG

CALCIUL INTRACELULAR
-stocat sub forma de depozite (RE, Rsarcoplasmic, sistemul tubular dens din
placute)
Rolul Ca intracellular:
-mediator de ordin II
-formare a veziculelor secretorii
-depletia de calciu opreste celula in stadiul G0
CALCIUL SANGVIN
Ca total 10mg/dl, 5 mEq/l
Ca ionic=(6*Ca total-Proteine/3) / (protein+6)
Roluri:
-coagulare
-excitabilitate neuromusculara
Mentinerea rimului cardiac

Echilibrul Calciului in organism


Aportul: lactate, galbenus, nuci
Absorbtia-fibrele, fitatii, oxalatii, exesul de acizi grasi (steatoreea) infera cu
absorbtia
Necesitatiile
600-800 mg/zi la adult
800-1200 mg/zi la copii
1200-1300 mg/zi in sarcina, lactatie
1600-1800 mg/zi la varstnici
Pierderi:
100-200 mgzi in urina
~750 mg/zi in fecale
Reglarea calcemiei:
Parathormonul (PTH)

Calcitonina

Procalcitonina
-produsa de celulele parafoliculare C ale tiroidei si de celulele neuroendocrine din
plamani si intestine
-creste in infectiile bacteriene nu si in cele virale sau inflamatii neinfectioase
-cresteri fals positive la nou nascuti, politraumatisme, arsuri severe, infectii fungice,
malaria
-cresterile nu unt insotite de cresteri ale calcitoninei sau calcemiei

ALTI HORMONI:
GLucocorticoizii calcemia, efect resorbtiv asupra matricii proteice osoase
Estrogenii, Androgenii- efect protector asupra matricii proteice osoase

VITAMINA D

Surse de vitamin D:
-uleiurile din ficat de peste, laptele smantana, untul, galbenusul de ou si ficatul

7-Dehidrocolesterol
UV
(piele)
Colecalciferol (Vitamina D3)
Colecalciferol-hidroxilaz
(ficat)
25-Hidroxicolecalciferol
1-hidroxilaz
(rinichi)
1,25-Dihidroxicolecalciferol
Absorbtia calciului
(intestin)

Eliberarea calciului
(oase)

1,25-dihidroxicolecalciferolul-este format in rinichi si transportat de sange la tintele


sale, intestinul siOasele; precursorii trebuie adusi prin aport alimentar

VITAMINA D

ROL BIOLOGIC
Legat de utilizarea calciului si fosforului, prin produsii sai hidroxilati:

- in absortia intestinala a calciului si fosfatului participa calcitriolul

-la nivelul tubilor renali, 1,25-dihidroxicolecalciferolul favorizeaza reabsortia


fosfatilor si intervine in mineralizarea oaselor contribuind la formarea de
hidroxiapatita

Odata cu inaintarea in varsta scade capacitatea de transformare a 7dehidrocolesterolului in vitamina D3 la nivelul pielii

CATS
-C-onvulsions
-A-arrhythmias
-T-etany
-S-pams and stridor
Cauze de hipoclacemie
Hipo-para-tiroidism
CaP in sange
P in urina
PTH in sange
Pseudo-hipo-para-tiroidism
PTH cu valori normale sua crescut compensator administrare de PTH si urmarirea
raspunsului

HIpersecretia patologica d ecalcitonina


-neoplasm tiroidian
-alte neoplazii (feocromocitocrom) peptide calcitonin-like
Rahitism vitamino-d dependent
Insuficienta ranala cronica
Pancreatita acuta

Carenta de vitamin D (rahitism, osteomalacie


Cauze:
-deficit de sinteza tegumentara a vit. D
-aport alimentar inadecvat
-necesitati crescute (premature, gemeni)
-perturbari ale absorbtiei sau activarii vit. D
FIziopatologie:
Vit D->absorbtia intestinala de Ca -> scaderea calcemiei secretia de PTH->
mobilizarea Ca din oase
-la nivel osos are loc proliferarea osteoblastelor->F. Alc
Bilant de laborator:
-hipocalcemie
-hipofosfatemie
-hiperfosfaturie
-PTH crescut
-fosfataza. Alc. Crescuta
-vitamina D scazuta
EVALUAREA STATUSULUI VIT. D
Metabolitul cel mai active 1,25(OH)2D DAR
-T/2=4-15 h

-concentratie de ordinal picomoli


25OHD seric (calcidiol) este cel mai bun parametru pt evaluarea statusului vitaminei
D
-T/2=21-30 zile
-concetratia de ordinal nanomoli
Pacienti la care se recomanda testarea 25 HD
-pacienti cu boli osoase care s-ar ameliora prin administrarea vit D
-pacienti cu boli osoase anterior altor tratamente specific
-pacienti cu simtome muscular scheletale care ar putea fi atribuite unui deficit de
vitmina D
Greupe de risc pt deficitul de vitamin D
-sarcina, alaptare
-persoana >65 ani
-expunere scazuta la soare(vesitmentatie, spatii inchise)
-ppersoane cu pigmentare tegumentara intense (africani, carbiniei, asia de SE)
25HD < 30 nmol/l deficit de vit D
25HD 30-50 nmol/l poate fi insufficient pt unii subiecti
25HD >50 nmol/l suficient pt majoritatea populatiei
10microg vit D=400UI vit D
2,5 nmol/L 250HD=1 ng/ml 250 HD
HIPERCALCEMIE-manifestari clinice

OSTEOPOROZA-biomarkeri
Factori de risc:
A-alcohol use
C-corticosteoid use
C-calcium low
E-estrogen low
S-smoking
S-sedentary lifestyle
ACCESS-leads to osteoporosis
Evaluarea osteoporozei-osteodensimetria

Biomarkeri utili in evaluare osteoporozei


Markeri ai formarii osoase
-fosfataza alcalina totala
-fosfataza alcalina osoasa
-osteocalcina
-procolagenul tip 1: C1NP sau P1NP
Markeri ai resorbtiei osoase
-hidroxiprolina urinara
-pirnolin urinar total (PYD)
-deoxipirinolin urinar liber (DPD)
-Telopeptdul urinar al colagenului tip1
-telopeptidul urinar sau seric al colagenului tip1
-sialoproteina osoasa
-fosfataza acida tartrat rezstenta 5b

FOSFORUL
Repartizare
700g in tot organismul
80% in oase

Restul in tesuturile moi si lichidul extracellular (fosfolipide, nucleotide, acizi nucleici,


creatinfosfat
3-4 mg/dl la adult
4-7 mg/dl la copil
Surse de fosfor-creveti, scoici, carne de peste, carne rosie, lapte, unt, nuci, fasole
HIPOFOSFATEMIA
Cauze:
-alimentati parenteralaprelungita fara suplimentare de fosfati
-varsaturi cornice
-aspiratie gastrica prelungita
-boli cornice casectizante
-tratament cu antiacide (fixeaza fosfatii in intestin)
Manifestari clinice
-astenie musculara, parestezii, hiporeflexie
-tremor, ataxie
-scaderea capacitatii fagocitare a PMN prin scaderea chemotactismului
-hematii fagile-tendinta la hemoliza
-deficit de oxigenare tisulara-scaderea 2,3 DPG

HIPERFOSFATEMIA
cause:
-insuficienta renala avansata
-hipoparatiroidism
-medicamente (fosfati p. o. clisme)
-intoxicarie cu vitamin D
Manifestari clinice
-dureri osoase, musculare, prurit
-calcifieri in tesuturi moi
-semnele bolii de baza (uremie)

MAGNEZIUL
60% in schelet
30% in muschi
1% extracellular
-restul in t. moi-conc mai mare in t cu activitate metabolica intense (tiroida, ficat,
creier, cord, rinichi)
ROL FIZIOLOGIC
-fosforilare oxidative
-cofactor enzimatic
-reglarea excitabilitatii neuromusculare
-sinteza proteinelor si acizii nucleici
Ingestia 200-360 mg/zi
Absorbtia 100-120 mg/zi

Absorbtia intestinala se face prin


-mecanism transcelular saturabil
-mecanism paracelular pasiv nonsaturabil
(intestinul secreta aprox 40 mg/zi si reabsoarbe aprox 20 mg)
Necesarul de Mg
320mg/zi la
420 mg/zi la
Surse de Mg
-seminte de floarea soarelui, nuci, fasole, spanac, somon, banana, broccoli, carne, bere
Reglarea magnezemiei
Excretie urinara 100 mg/zi
Nivelul Mg circulant=1,8-2,3 mg/dl
-mg se reabsoarbe renal in portiunea ascendenta a ansei Henle
-Ca/Mg sensing receptor CASR-localizat in ansa henle si cellule paratiroidine care
secreta PTH. In stari de hipocalcemie si hipomagneziemie reabsorbtia de Mg este
crescuta prin stimularea acestui receptor (mechanism de transport pasiv,
paracelular)
TRPM6( transient receptor potential family of cations channels)-canal permeabil pt
Mg
-PTHreabsorbtia renala de Mg si stimuleaza absorbtia intestinala
-aldosteronulexcretia renala Mg
-alcoolulabsorbtia sieliminarea
Explorarea in laborator
-Magneziemia 1,8-2,3 mg/dl
-Dozarea Mg eritrocitar 4-6 mEq/l
-Magneziuria ajuta la iferentiera pierderilor renale fata de cele extrarenale de mg
Inconditii de hipoMg, rinichiul raspunde prin reabsorbtie crescuta a Mg (sub 24
mg/24h)

Magneziuria mai mare indica pierderi renale


Un argument pt pierderea renala de Mg este administrarea de Mg si urmarirea
aparitiei hipermagneziuriei
Deficitul de Magneziu
Bilant negative
-scaderea aprotului
-pierderi digestive
-pierderi renale
-deplasare Mg din compatimentul extracellular spre cel intracellular
Hipomagneziemia se poate asocial cu hipokaliemie si hipocalcemie
HipoK
-depletia Mg intracellular reduce concentratia intracellular de TP si creste rata de
excretia de K
Hipo Ca
-concentratia PTH este joasa in caz de hipo Mg
-exista si o rezistenta a osului la actiunea PTH
-rinichiul este refractar la actiunea PTH
-administrarea de Mg creste nivelul de PTH
Anomaliii ale metabolismului vitaminei D
Hipo Mg
-scade sinteza de 1 alfa hidroxiaza
-creste eliminarea calcitriolului
-creste rezistenta osului si a intestinului la efectele calciferolului
Hipomagneziemii ereditare
-cauze rare de hipomagneziemie
-caracterizarea lor a permis mai buna descifrare a mecanismelor de transport al
magneziului

Mutatii ale elementelor renale/intestinale care sunt responsabile de eliminarea si


absorbtia magneziului
Hipomagneziemii ereditare
-hipomagnezemia familiala cu hipercalciurie si nefrocalcinoza aurozomal recesiva.
Pierderi renale de Ca si Mg
-hipomagneziemia autosomal dominant cu hipocalciurie
-hipomagneziemia recesiva izolata cu normocalciurie
-hipomagneziemi cu hipocalcemie secundara perturbarea absorbtiei intestinale
-muatii activatoare ale Ca/Mg-sensing receptor hipocalcemia autosomal dmonanta
-tubulopatii ereditare cu pierderi renale de saruri-sindromu gitelman si sindromul
barter
Manifestar clinice ale hipomagneziemiei
-astenie, senzatie de slabiciune musculara
-parastezii, crampe musculare
-inscomnie, anxietate, depresie
-cefalee
-palpitatii (tahicardie atriala si ventriculara, prelungirea intervalului QT, torsade
varfurilor)

Hipomagneziemia
-insuficienta renala
-aportul exagerat/distructii tisulare massive
-terapia cu litiu (scaderea eliminarii renale)
-hipotiroidismul
-boala Addison
-sindromul lapte-alcalin
-hipercalcemia hipercalciurica familiala
Manifestari clinice:-apar la valori >5mg/dl

-atenuarea reflexelor tendinoase


-parastezii faciale
-slabiciune musculara
-scaderea presiunii arteriale
-bradicardie
-ileus paralitic

VITAMINE LIPOSOLUBILE.

VITAMINA E
Tokos=nastere; rol in fertilitate

Familie alcatuita din 8 molecule diferite; 4 dintre ele sunt tocoferolii , , si


delta; 4 tocotrienoli: , , si delta.

Stocarea vitaminei E este limitata. Vitamina E este depozitata in cantitati mari in


hipofiza si glanda suprarenala. Ficatul stocheaza vitamina E,
dar numai in cantitati mici. Tesutul adipos

Surse: germenul bobului de grau, vegetale, lapte, galbenus de ou, rinichi,


muschi, ulei si ficat de peste marin

Viatmina E din alimente este absorbita in intestinul subtire si transportata de


sange la ficat si alte organe; este inglobata in chilimicroni, dupa eliberare
fiind preluata de lipoproteine

Fosfolipidele din mitocondrii, RE si MP prezinta locuri specifice pt -tocoferol,


vitamina E concentrandu-se in aceste formatiuni.

Rol biochimic:

-tocoferol-rol de antioxidant, indepartand radicalii liberi de oxigen, ROS,


radicalii de peroxidare lipidica si moleculele de oxigen reactiv, O inainte ca
acestea sa afecteze celulele.

Radicalii liberi= atomi foarte reactivi sau molecule care, in mod tipic, poseda
un electron nepereche

Tocotrienolii sunt antioxidanti mai puternici decat izomerii de tocoferol

Vitamina E ajuta la mentinerea integritatii structurale a MC

D--tocoferolul inhiba agregarea placutelor sangvine impiedicand formarea


trombilor si favorizeaza vasodilatatia

Protejeaza LDL de oxidare reducand efectele nocive ale acestui tip de


colesterol (in special - si delta-tocotrienolii)

Previne oxidarea hormonilor hipofizari, suprarenali, ai vitaminei A si a acizilor


grasi esentiali

Radicalii liberi- oxidanti metabolici

Un antioxidant este o substanta chimica usor de oxidat si


care proteaza alte substante de oxidare

Necesar zilnic

5-7 mg pentru adulti si 2-3 mg pentru copii

Deficit

Rara la adulti; de obicei se datoreaza absortiei deficitare de grasimi sau a


transportului deficitar; la copii : anemie si edem

Distrofie musculara

Anemie hemolitica

Necroza hepatica, boli de inima, ATS, cancer

Nasteri premature la femeile gravide in avitaminoza E

VITAMINA K

K- Koagulation in germana; vitamina antihemoragica

K1-K7; Surse:

3 vitamine K: vitamina K1 (fitochinona) sintetizata de frunzele verzi si se


gaseste in vegetalele verzi. Ea micsoreaza permeabilitatea capilarelor si
favorizeaza procesul de regenerare a tesuturilor

vitamina K2 (farnochinona) este sintetizata de catre microorganismele de


putrefactie

vitamina K3 (menadiona) este un produs de sinteza cu proprietatea ca este


hidrosolubil (spre deosebire de celelalte)

Dozele mari de menadiona risca sa se acumuleze in organism, generand


distrugerea globulelor rosii = anemia. Vitamina K este produsa de propria
noastra flora intestinala in proportie de 50%. Restul provine din: legume verzi
(spanacul, broccoli, varza, salata, loboda, cereale, urzicile, mararul,
leusteanul, ceapa verde, morcov, sfecla, mazare si conopida), ficat, galbenus
de ou, tomate, branzeturi, carne, peste, lumina soarelui, lapte, unt.

Deficienta vitaminei K
->hemoragii
->elimarea florei intestinale (antibioticelor)

Surse de vitamin K
Varza, fasole, Kale

Hemostaza primara
-vasele
-plachete sangvine

-factorul vin Willebrand (vWF)


-fibrinogenul
Coagularea= transformarea unei proteine plasmatice solubile (fibrinogenul) intr-o
retea insolubila (fibrina)
Leziunea vasculara
-expunere la factor tisular->cale extrinseca
-expunere collagen subendotelial-> cale intrinseca (factori de activare prin
contact XII, XI)
Factori dependent de vitamin K
-proteaze un factor activat , activeaza zimogenul factorul urmator

Ionii de calciu coopereaza la cascada de activare a factorilor coagularii


sangvine

Eliberati de catre tesuturile lezate, ionii de calciu sunt complexati de carboxiglutamat ai factorilor II, VII, IX, X

Chelatarea ionilor de calciu face ca acesti factori sa devina apti pentru a fixa
fosfolipidele membranare ale plachetelor sangvine

Cofactori ai coagularii: factorii VI, VII


-formeaza complexe cu proteazele dependente de vit K
Formarea fibrinei

Fibrinogenul solubil este o proteina voluminoasa ce cuprinde 3 perechi de


lanturi polipeptidice (A)2, (B)2 si ()2 unite prin legaturi disulfurice;

Trombina (factorul IIa), o proteaza cu serina, scindeaza specific patru legaturi


peptidice Arg-Gli din fibrinogen, eliberand din fiecare lant A o fibrinopeptida
A cu 18 aa si din fiecare lant B o fibrinopeptida B cu 20 aa

Cele doua fibrinopeptide cuprind un nr mare de resturi Asp si Glu incarcate


negativ:1. moleculele se resping si nu se pot asocia; 2 solubilitatea crescuta a
fibrinogenului

Scindarea Fp modifica distributia sarcinilor, rezultand fibrina putin solubila si


permite asocierea laterala a moleculelor

Polimerul de fibrina, initial fibros, este stabilizat prin punti covalente realizate
intre gruparile -aminice ale resturilor de lizina dintr-un lant si resturile de
glutamina din lanturile adiacente

Reactia este catalizata de transglutaminaza, numita si factorul XIIIa

Activarea factorului XIII la forma XIIIa este realizata de trombina

Factorul XIII stabilizeaza fibrin prin legaturi transversale

Prescrierea bilantului de orientare


-timp de sangerare(hemostaza primara)
-numaratoarea trombocitelor (hemostaza primara)
-timp quick (TQ, PT) cale extrinseca si comuna
-APTT(caleintrinseca sicomuna)

Vitamina K. necesar. Deficit. Hipervitaminoze

Necesar. Deficit. Hipervitaminoze

2mg/zi; aport alimentar, bacterii intestinale

Cauze de deficit:

Tratament antibiotic prelungit

Malabsortie si obstructie de tract biliar

Scurtcircuitarea intestinului

La sugari: intestin fara flora, lapte matern cu continut scazut de vitamina K,


boala hemoragica a nou-nascutului

Imposibilitatea utilizarii vitaminei K la nivelul ficatului

Deficit

Hipoprotrombinemie: hemoragii la nivelul tractului intestinal, creierului,


maduvei

Excesul de vitamina K determina:

Reactii toxice; fenomene hemolitice la copii

S-ar putea să vă placă și